Decizie nr. 162/R din 09.03.2022

Recurs.

Art. 24 alin. 6 şi art. 116 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Obligarea pârâtei Instituţia Prefectului Judeţului B. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor să avizeze favorabil cererea reclamantului de înscriere la examenul pentru obţinerea unui permis de conducere pentru categoria B şi în consecinţă să-i permită reclamantului să se prezinte la examenul organizat pentru obţinerea permisului de conducere categoria B.

- art. 24 alin. 6 şi art. 116 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În accepțiunea legiuitorului, regula este aceea a interzicerii dreptului de a se prezenta la examen pentru obținerea permisului de conducere de către categoriile de persoane enunțate, textul de lege vizând toate persoanele condamnate pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, iar nu doar cele care au săvârşit una din faptele prevăzute la art. 114 alin. (1) şi la art. 115 alin. (1).

Din conținutul textului legal incident rezultă că legiuitorul a prevăzut o excepție de la interzicerea prezentării în vederea susținerii examenului pentru obținerea permisului de conducere, respectiv existenţa situaţiilor prevăzute la art. 116 din O.U.G. nr.195/2002, situaţii care se regăsesc la literele a-d.

Art. 24 alin.6 din O.U.G. nr.195/2002 se referă la cei condamnați, în general şi nu distinge după cum au deţinut anterior un permis de conducere sau nu au deţinut niciodată permis de conducere.

Rezultă fără echivoc faptul că se pot prezenta la examen pentru obţinerea permisului de conducere persoanele condamnate care se găsesc în una dintre situațiile admise pentru deținătorii permiselor anulate și anume art.116 alin. l din O.U.G. nr. 195/2002, fără să fi deținut permis de conducere la momentul săvârșirii infracțiunii.

Faptul că anterior condamnării reclamantul nu a deținut permis de conducere nu reprezintă un motiv legal pentru a fi tratat diferit în comparație cu persoana care a deținut permis, dar i-a fost anulat ca urmare a condamnării pentru săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, fiind aplicabil principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Asupra recursului dedus judecăţii, constată:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna la data de 30.09.2021, reclamantul A. în contradictoriu cu Instituţia Prefectului Judeţul B. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor a solicitat obligarea pârâtului să avizeze favorabil cererea reclamantului de înscriere la examenul pentru obţinerea unui permis de conducere pentru categoria B şi în consecinţă să-i permită reclamantului să se prezinte la examenul organizat pentru obţinerea permisului de conducere categoria B.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1163/26.11.2021, Tribunalul Covasna - Secţia Civilă, a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu Instituţia Prefectului Judeţului B. -Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii cu obligarea intimatului-pârât să avizeze favorabil cererea reclamantului de înscriere la examen pentru obţinerea unui permis de conducere pentru categoria B şi să permită reclamantului să se prezinte la examenul organizat pentru obţinerea permisului de conducere categoria B.

A precizat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, a arătat că problema de drept ce trebuie dezlegată în cauză ţine de interpretarea trimiterii pe care o face art. 24 alin.6 din O.U.G. nr. 195/2002 la art. 116 alin. 1 din aceeaşi ordonanţă şi anume dacă art. 24 alin.6 din O.U.G. nr. 195/2002 face trimitere la situaţiile prevăzute la art. 116 alin.1, respectiv cele enumerate la literele a-d, iar nu la paragraful introductiv care se referă la premisa anulării permisului de conducere prin hotărâre judecătorească definitivă; astfel spus, dacă persoanele care nu au deţinut permis de conducere anterior hotărârii de condamnare se pot asimila cu situaţiile reglementate expres de către art. 116 din O.U.G. nr.195/2002.

În motivarea recursului a indicat prevederile art. 488 alin.1 pct. 8 Cod procedură civilă, respectiv când hotărârea de fond a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

A apreciat recurentul reclamant că instanţa de fond a dat o interpretare greşită prevederilor art. 24 alin. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 116 alin. 1 din aceeaşi ordonanţă.

Astfel, analizând prevederile legale invocate, instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu se află în situaţiile de excepţie enumerate de art. 116 din O.U.G. nr. 195/2002, respectiv permisul de conducere deţinut de acesta nu a fost anulat ca urmare a condamnării pentru infracţiunile anume prevăzute ci acesta nu a deţinut vreodată permis de conducere.

În cazul persoanelor care nu au avut niciodată permis de conducere şi au săvârşit infracţiunile anume prevăzute de lege li se permite înscrierea la examenul de obţinere a permisului auto doar în cazul reabilitării acestora, respectiv în cazul înlăturării consecinţelor condamnării în condiţiile art. 165 şi următoarele din Codul penal.

S-a reţinut că nu se poate asimila situaţia reclamantului cu situaţiile reglementate expres de către alin. 116 din O.U.G. nr. 195/2002, drept pentru care instanţa de fond a respins cererea reclamantului.

Recurentul reclamant a menţionat că problema ce trebuie dezlegată în cauză ţine de interpretarea trimiterii pe care o face art. 24 alin. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 la art. 116 alin. 1 din aceeaşi ordonanţă.

Astfel, a arătat că în conformitate cu prevederile art. 24 alin.6 din O.U.G. nr. 195/2002 nu are dreptul să se prezinte la examen pentru obţinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau pentru o infracţiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie, cu excepţia cazurilor când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 116 alin. 1.

Art. 116 alin. 1 prevede că persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru una dintre faptele prevăzute la art. 114 alin.1 şi la art. 115 alin.1 se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, după caz, dacă a intervenit una dintre situaţiile următoare: a) au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau a pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de muncă; b) a trecut 1 an de la data graţierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; c) a intervenit amnistia; d) interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă prevăzută la art. 66 alin.1 lit. i din Codul penal, a expirat sau a fost revocată.

Or, interpretând gramatical textele redate, recurentul reclamant a precizat că art. 24 alin.6 din O.U.G. nr. 195/2002 face trimitere la situaţiile prevăzute la art. 116 alin.1, anume cele enumerate la literele a-d, iar nu la paragraful introductiv care se referă la premisa anulării permisului de conducere prin hotărâre judecătorească definitivă.

În aceste condiţii, reclamantul îndeplineşte condiţiile pentru a se putea înscrie la examenul pentru obţinerea permisului de conducere, refuzul exprimat de pârât prin adresa contestată fiind nejustificat.

În acest sens, recurentul reclamant a invocat jurisprudenţă (Curtea de Apel Suceava, Decizia nr. 367/07.07.2020 pronunţată în dos. nr. 1884/86/2019; Tribunalul Suceava, Sentinţa civilă nr. 72/06.02.2020 pronunţată în dosarul nr. 3301/86/2019).

A mai precizat recurentul reclamant că împrejurarea că nu a deţinut permis de conducere nu reprezintă un motiv legal pentru a fi tratat diferit în comparaţie cu persoana care a deţinut permis dar i-a fost anulat ca urmare a condamnării pentru săvârşirea uneia dintre faptele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002.

A subliniat că de la pronunţarea hotărârii de condamnare au trecut 3 ani, a executat pedeapsa şi s-a împlinit şi termenul de supraveghere de 3 ani.

Prin sentinţa penală de condamnare nu i-a fost aplicată pedeapsa accesorie de interzicere a dreptului de a conduce pe drumurile publice şi nici interdicţia de a se prezenta la examen în vederea dobândirii permisului de conducere.

Astfel, având în vedere că de la condamnarea suferită a trecut 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, recurentul reclamant a considerat că se încadrează la situaţia prevăzută de art. 116 alin.1 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, fiind îndreptăţit să susţină examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoria B.

Pentru toate acestea a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

În drept a invocat art. 488 alin.1 pct.8 Cod procedură civilă.

În probaţiune a solicitat administrarea probei cu înscrisurile anexate cererii de declarare a recursului, reprezentând practică judiciară.

Recursul a fost timbrat cu 100 lei conform art. 26 din O.U.G. nr. 80/2013.

4. Apărarea intimatului

Intimatul-pârât Instituţia Prefectului Judeţul B. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor nu a depus întâmpinare.

II. Considerentele Curţii asupra recursului

Analizând, în conformitate cu dispoziţiile art. 499 din Codul de procedură civilă, susţinerile părţilor şi ansamblul materialului probator existent la dosar, Curtea constată următoarele:

Prima instanţă a fost învestită cu acţiune având ca obiect obligarea pârâtei Instituţia Prefectului Judeţului B. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor să avizeze favorabil cererea reclamantului de înscriere la examenul pentru obţinerea unui permis de conducere pentru categoria B şi în consecinţă să-i permită reclamantului să se prezinte la examenul organizat pentru obţinerea permisului de conducere categoria B.

Acţiunea a fost respinsă cu motivarea că reclamantul nu se află în situaţiile de excepţie enumerate de art.116 din O.U.G. nr. 195/2002, respectiv permisul de conducere deţinut de acesta nu a fost anulat ca urmare a condamnării pentru infracţiunile anume prevăzute, ci acesta nici nu a deţinut vreodată permis de conducere.

Contrar concluziilor primei instanţe, Curtea constată că interpretarea dispoziţiilor art. 24 alin. 6 şi art. 116 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice conduce la soluţia admiterii acţiunii.

În verificarea cerinței privind existența unui refuz nejustificat al instituție pârâte, în sensul art. 2 alin.1 lit. i din Legea nr. 554/2004, Curtea reţine că prin Sentinţa penală nr. 129/25.09.2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe reclamantul a fost condamnat pentru infracţiunile de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi fără permis de conducere la o pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare, fiind suspendată executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de 3 ani.

În drept Curtea reţine că potrivit art. 24 alin.6 din O.U.G. nr.195/2002 „(6) Nu are dreptul să se prezinte la examen pentru obţinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau pentru o infracţiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie, cu excepţia cazurilor când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 116 alin. (1).”

Conform art.116 din O.U.G. nr.195/2002 „1) Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru una dintre faptele prevăzute la art. 114 alin. (1) şi la art. 115 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, după caz, dacă a intervenit una dintre situaţiile următoare:

a) au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau a pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de muncă;

b) a trecut un an de la data graţierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;

c) a intervenit amnistia;

d) interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal, a expirat sau a fost revocată.”

Se constată astfel, că în accepțiunea legiuitorului, regula este aceea a interzicerii dreptului de a se prezenta la examen pentru obținerea permisului de conducere, de către categoriile de persoane enunțate, textul de lege vizând toate persoanele condamnate pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, iar nu doar cele care au săvârşit una din faptele prevăzute la art. 114 alin. (1) şi la art. 115 alin. (1).

Pe de altă parte, Curtea constată că din conținutul textului legal incident rezultă că legiuitorul a prevăzut o excepție de la interzicerea prezentării în vederea susținerii examenului pentru obținerea permisului de conducere, respectiv existenţa situaţiilor prevăzute la art. 116 din O.U.G. nr. 195/2002, situaţii care se regăsesc la literele a-d.

Art. 24 alin. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 se referă la cei condamnați, în general şi nu distinge după cum au deţinut anterior un permis de conducere sau nu au deţinut niciodată permis de conducere.

Rezultă fără echivoc faptul că se pot prezenta la examen pentru obţinerea permisului de conducere persoanele condamnate care se găsesc în una dintre situațiile admise pentru deținătorii permiselor anulate și anume art.116 alin. l din O.U.G. nr. 195/2002, fără să fi deținut permis de conducere la momentul săvârșirii infracțiunii.

Concluzionând, Curtea constată că faptul că anterior condamnării reclamantul nu a deținut permis de conducere nu reprezintă un motiv legal pentru a fi tratat diferit în comparație cu persoana care a deținut permis, dar i-a fost anulat ca urmare a condamnării pentru săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, fiind aplicabil principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Raţionamentul primei instanţe potrivit căruia persoana care nu a deţinut permis de conducere nu s-ar putea prezenta pentru examen din raţiuni care ţin de gravitatea faptei este infirmat şi de faptul că potrivit art. 114 alin. 1 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 o situaţie de anulare, în care este recunoscut dreptul de a se prezenta la examen este şi aceea în care permisul de conducere a fost obţinut cu încălcarea normelor legale.

Ori, în interpretarea instanţei, pentru situaţia în care persoana a obţinut permisul de conducere cu încălcarea normelor legale este recunoscut dreptul de a se prezenta la examen, dar pentru persoana care nu a deţinut permis de conducere, acest drept nu mai există, deşi fapta celui care a condus pe drumurile publice cu un permis obţinut cu încălcarea normelor legale este mai gravă.

Pentru toate aceste considerente, constatând incidenţa art. 496 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinţei civile 1163/26.11.2021 pronunţată de Tribunalul Covasna, pe care o va casa în tot şi rejudecând: în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va admite acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Instituţia Prefectului Judeţului B. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi va obliga pârâtul să avizeze favorabil cererea reclamantului de înscriere la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoria B şi în consecinţă să permită reclamantului să se prezinte la examenul organizat pentru obţinerea permisului de conducere categoria B.

În temeiul prevederilor art. 453 Cod procedură civilă va fi obligată intimata pârâtă la plata către recurentul reclamant a sumei de 950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând 800 lei onorariu avocat și 50 lei taxă judiciară de timbru în fond şi 100 lei taxa de timbru datorată pentru judecata în recurs.