Hotărâre nr. 1948 din 20.12.2022

Dosar nr. .../63/2022

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa nr. .../2022

Şedinţa publică de la 20 Decembrie 2022

Completul compus din:

Preşedinte: ...

Grefier: ...

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul ... în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Craiova, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Instanţa constată că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate pe larg, în cuprinsul încheierii pronunţată în şedinţa publică din data de 06.12.2022, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, respectiv, având în vedere cererea reprezentantului reclamantului de amânare a pronunţării în vederea formulării de concluzii scrise, a amânat pronunţarea hotărârii la data de 13.12.2022; ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, a fost amânată pronunţarea hotărârii la data de 20.12.2022.

INSTANŢA

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj în data de 12.05.2022, reclamantul ... în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Craiova, a solicitat instanţei anularea răspunsului nr. .../26.04.2022 la contestaţia împotriva punctului de vedere al persoanei care avea atribuţii în aprobarea raportului de evaluare semnat de contrasemnatar şi a răspunsului din 30.03.2022 al persoanei cu atribuţii în aprobarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2021, repunerea acestuia în funcţia şi drepturile deţinute anterior modificării raportului de evaluare contrasemnat şi acordarea drepturilor legale aferente perioadei de la momentul modificării raportului de evaluarea (30.03.2022) şi până la repunerea în funcţia efectivă; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, s-a arătat că în data de 26.04.2022, reclamantului i-a fost comunicat, cu adresa nr. ..., rezultatul la contestaţia înregistrată sub nr. .../05.04.2022 împotriva modificărilor aduse raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului în perioada ianuarie- decembrie 2022, arătându-se că "evaluarea performanţelor profesionale individuale reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale în perioada 01.01.2021- 31.12.2021 prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a obiectivelor şi a criteriilor de performanţă stabilite, cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către acesta, evaluându-se gradul şi modul de atingere a obiectivelor individuale precum şi gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă, avându-se în vedere corelarea obiectivă dintre activitatea funcţionarului public şi cerinţele funcţiei publice, prin raportare la nivelul funcţiei publice deţinute de către acesta”.

Se susţine, în cadrul aceluiaşi răspuns, că, la evaluarea performanţelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 01.01.2021- 31.12.2021, au fost realizate toate etapele necesare elaborării acesteia, în conformitate cu Anexa nr. 6 privind Metodologia pentru realizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici aplicabilă pentru activitatea desfăşurată începând cu 1 ianuarie 2020, ceea ce a condus persoana care a soluţionat contestaţia la concluzia întocmirii corecte şi a reflectării performanţelor profesionale atinse în activitatea desfăşuarată, implicit a acordării calificativului ’’nesatisfăcător”, respectiv a netemeiniciei contestaţiei formulate.

În data de 03.05.2022 a fost emis şi fost comunicat cu adresa nr. .../03.05.2022 şi preavizul, fiind informat că acesta vizează perioada 05.05.20022- 03.06.2022, urmând ca la finalul acestei perioade raporturile de serviciu ale reclamantului cu instituţia pârâta să înceteze.

Pe fondul cauzei, au fost invocate aspecte de nelegalitate, cât şi de netemeinicie privind prcedura de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru anul 2021, iar analiza conţinutului răspunsului la contestaţie relevă aspectul transcrierii conţinutului textelor de lege aplicabile procedurii şi a neindicării concrete a aspectelor ce au condus la aplicarea calificativului nesatisfacător, respectiv a menţinerii punctului de vedere al persoanei care a modificat calificativul acordat anterior de evaluator şi de contrasemnatar.

Practic, aşa zisul răspuns nu conţine o motivare a soluţiei adoptate, exprimarea fiind una cu caracter general care face imposibil inclusiv controlul instanţei de judecată, soluţia care se impune în acest context fiind aceea a anulării actelor administrative atacate: modificarea adusă raportului de evaluare contrasemnat şi a răspunsului la contestaţia administrativă.

Soluţia se impune cu atât mai mult cu cât, contrar celor afirmate în analiza contestaţiei şi a rezultatelor profesionale, etapele premergătoare evaluării nu au fost respectate, în sensul că nu au fost comunicate, la începutul anului obiectivele profesionale şi nici criteriile de performanţă, după cum nu au fost aduse la cunoştinţă, deşi s-a solicitat acest lucru, aspectele care au condus la modificarea notelor, respectiv a calificativului acordat de evaluator şi de contrasemnatar.

Având în vedere complexitatea şi amploarea activităţii desfăşurate în anul 2021, potrivit fişei de post şi lucrărilor atribuite- propus a fi dovedite cu situaţia extrasă din registrul electronic al instituţiei în care reclamantul îşi desfăşoară activitatea pe de-o parte, şi aspectul general, vag al formulărilor utilizate, pe de altă parte, este în imposibilitate de a formula apărări în concret şi de a aduce argumente faţă de aspectele imputate.

Este de neînţeles cum, în executarea aceloraşi atribuţii, timp de mai bine de un deceniu (începând cu august 2006) şi obţinând constant calificativele "bine", "foarte bine", deodată s-a regresat, fără a fi intervenit motive care să determine o astfel de atitudine.

Pe tot parcursul anului 2021 nu i-au fost aduse la cunoştinţă nereguli, nu s-au făcut observaţii, nefiind informat despre reclamaţii ale cetăţenilor, nefiind trimis la perfecţionare şi nici informat despre necesitatea prezentării la astfel de cursuri, astfel încât să poată fi trasă concluzia că activitatea în cadrul Serviciului de urbanism s-a degradat, în aceste condiţii, apreciind că măsurile adoptate sunt arbitrare şi, în ultimă instanţă nelegale, întrucât încalcă drepturi reglementate legal şi recunoscute oricărui funcţionar public.

Reclamantul a arătat că în data de 30.03.2022, i-a fost comunicat raportul de evaluare a performanţelor profesionale pentru activitatea desfăşurată în cadrul Serviciului de urbanism şi Nomenclatură stradală în perioada 01.01.2021-31.12.2021, iar în cadrul evaluării, s-a stabilit că indicatorii de performanţă în ceea ce priveşte obiectivul emitere certificate de urbanism în termen legal constând în identificarea tuturor actelor neconforme/lipsa din documentaţii 100%, emiterea certificatului de urbanism în termen legal 100% şi redactarea răspunsurilor în termen legal, procentul de realizare a fost de 100%, acordându-se nota 4,5 pentru indicatorii de performanţă privind obiectivul prelungire certificat de urbanism în termen legal constând în identificarea tuturor actelor neconforme/lipsă din documentaţii 100%, emitere prelungire certificate de urbanism în termen legal şi rdactarea răspunsurilor în termen legal, procentul de realizarea a fost de 100%, acordându-se nota 4,57, iar nota finală pentru îndeplinirea obiectivelor a fost de 4,54.

În ce priveşte criteriile de performanţă (capacitate de implementare, de a rezolva eficient problemele, de asumare a responsabilităţilor, de autoperfecţionare şi de valorificare a experienţei dobândite, de analiză şi sinteză, creativitate şi spirit de iniţiativă, capacitate de planificare şi de a acţiona strategic, de a lucra independent, de a lucra în echipă şi competenţa în gestionarea resurselor alocate) s-a acordat nota 4,49, astfel că, calificativul evaluării, în urma notelor obţinute, a fost stabilit ca fiind "bine".

Ulterior, în etapa aprobării raportului de evaluare, asupra notelor şi calificativului acordate de evaluator în cadrul raportului contrasemnat de conducătorul Direcţiei de urbanism, s-a revenit de către persoana ce are competenţa de aprobare a raportului de evaluare în sensul modificării punctajului pentru obiectivul "Emitere certificate de urbanism în termen legal" de la 4,50 la 2,59, fără a se efectua şi modificări asupra procentului de realizare a indicatorilor de performanţă.

De asemenea, a fost modificat punctajul acordat la rubrica Criterii de performanţă în sensul schimbării notelor pentru toate cele 10 categorii, de la 4,49 la 1,40, iar nota finală rezultată în urma modificărilor a fost stabilită la 2,47, iar calificativul rezultat a fost "nesatisfacător".

În Nota finală ce cuprinde explicaţiile ce stau la baza modificărilor sunt identificate următoarele: elaborarea C.U. pentru locuinţe cu învelitoare tip pod înalt, "identic cu etajele inferioare", ulterior transformarea podului în etaj locuibil, ducând la încălcarea regulamentului de urbanism şi a legilor speciale în ceea ce priveşte regimul maxim de înălţime a zonei (încălcare inclusiv a PUZ), precum şi la încălcarea actelor normative ce implementează numărul minim de locuri de parcare aferente construcţie respective; nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru lucrarea C/.U., în sensul că termenul de notificare de maxim 5 zile pentru completare dosar, este depăşit deseori, notificarea fiind comunicată şi în apropierea expirării termenului de soluţionare de 30 de zile.

Totodată, s-a arătat că analiza conţinutului raportului de evaluare relevă următoarele chestiuni de nelegalitate, respectiv faptul că nu au fost comunicate, la începutul anului 2021, obiectivele stabilite pentru perioada de evaluare şi nici criteriile de performanţă, după cum nici pe parcursul perioadei de referinţă nu au fost aduse la cunoştinţă modificări faţă de perioadele precedente, aspect care echivalează cu o încălcare a atribuţiilor legale care impun identificarea obiectivelor şi criteriilor de performanţă, precum şi informarea funcţionarilor cu privire la acestea încă de la începutul perioadei de evaluare.

Astfel, potrivit art. 4 din Anexa 6 la OUG 57/2019, obiectivele se stabilesc la începutul perioadei pentru care se face evaluarea de către conducătorul autorităţii sau instituţiile publice în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică, competenţa de stabilire putând fi delegată prin act administrativ şi se consemneze într-un document datat şi semnat de persoana care are competenţa de a stabili obiectivele.

Acestea, împreună cu termenele de realizare şi indicatorii de performanţă corespunzători, se stabilesc pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie a anului pentru care se face evaluarea, iar obiectivele, termenele de realizare şi indicatorii de performanţă corespunzători pot fi revizuiţi trimestrial sau ori de câte ori intervin modificări în activitatea sau structura organizatorică a autorităţii sau insituţiie publice.

Conform art. 16 din Anexa 6 este reglementată obligaţia persoanei care are calitatea de evaluator de a stabili la începutul perioadei evaluate obiectivele individuale pentru funcţionarii publici a căror activitate o coordonează şi indicatorii de performanţă utilizaţi în evaluarea gradului şi a modului de atingere a acestora.

Obiectivele se stabilesc în acord cu fişa postului, prin raportare la funcţia publică deţinută, gradul profesional, cunoştinţe teoretice, practice şi abilităţi necesare exercitării funcţiei publice şi corespund obiectivelor compartimentului în care îşi desfăşoară funcţia cel evaluat.

Art. 16 alin. (4) instituie obligativitatea aducerii la cunoştinţa funcţionarului public la începutul perioadei evaluate a obiectivelor individuale şi a indicatorilor de performanţă.

Reclamantul precizează că nu i-au fost comunicate nici lui şi nici colegilor obiectivele şi indicatorii de performanţă la începutul anului 2021 şi nici nu i-au fost făcute observaţii de către conducerea Serviciului în cadrul căruia activează şi nici de către conducerea Direcţei de urbanism privitor la eventuale nereguli ce ar fi putut fi sesizate în legătură cu activitatea sa profesională.

Deşi art. 19 alin. (3) din Anexa 6 prevede ca funcţionarul public să semneze raportul modificat şi să facă observaţii, dacă este cazul, în ceea ce îl priveşte acest drept nu i-a fost respectat în ceea ce priveşte aspectul modificărilor aduse raportului de evaluare, neputând formula obiecţiuni la modificări sau da explicaţii necesare.

Cu privire la chestiunile de netemeinicie, s-a arătat că potrivit art. 11 din Anexa 6 la OUG 57/2019, evaluarea performanţelor individuale reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de funcţionarul public pe timpul unui an calendaristic, iar modificarea notelor acordate, nu şi a procentului de realizare, ceea ce conduce la inadvertenţe, implicit la concluzii nefondate în ceea ce priveşte punctajul final acordat şi calificativul.

În ceea ce priveşte obiectivele etapei de evaluare se observă că au fost depistate nereguli ( de către cel care a modificat punctajul şi calificativul) în faza emiterii certificatelor de urbanism , nu şi în faza prelungirii acestora, ceea ce ar conduce la o neconcordanţă de vreme ce într-o fază lucrurile se desfăşoară ireproşabil, iar în alta nu.

Neconcordanţe există şi între rubrica "Obiective ale evaluării” şi "Criterii de performanţă”, dar şi în interiorul ultimei rubrici (Criterii de performanţă).

Astfel, într-o primă evaluare rezultă că indicatorii de performanţă sunt îndepliniţi în procent de 100%, existând şi o reflectare în activitate în ceea ce priveşte criteriile de performanţă.

Ulterior, procentul de performanţă este menţinut, dar se modifică inexplicabil punctajul, nota finală neoferind argumente imbatabile faţă de notele aplicate.

Se acordă nota minime la primele 9 categorii de criterii de performanţă- deşi pentru cel de-al doilea obiectiv al perioadei de evaluare rezultă că nu au existat probleme, dovadă stând notele acordate, şi se acordă punctaj aproape de maxim pentru competenţă în alocarea resurselor alocate, ceea ce denotă o neconcodanţă notabilă faţă de celelalte criterii în sensul că nu poţi fi performant în alocarea resurselor şi neperformant în ceea ce priveşte celelalte criţerii de performanţă.

Reclamantul a arătat şi că s-a reţinut în sarcina sa o încălcare a termenelor de răspuns în ce priveşte completarea documentaţiilor care nu îi este însă imputabilă de vreme ce tergiversările au fost determinate de verificările în teren care se realizează de alţi funcţionari cu atribuţii în acest sens, determinată, între altele, şi de insuficienţa personalului de care dispune Serviciul.

Notele finale indică o pretinsă încălcare a dispoziţiilor legale în materie în condiţiile intervenirii unor modificări de temă (transformarea podului în etaj locuibil) ceea ce indică doar o schimbare de destinaţie- din pod înalt în etaj locuibil, care nu conduce însă la concluzia nerespectării regimului de înălţime al zonei, cu atât mai mult cu cât se consemnează certificatul de urbanism a fost emis pentru construcţie cu învelitoare tip pod înalt, identic cu etajele inferioare, ceea ce înseamnă că doar funcţiunea podului a fost schimbată, nu şi regimul de înălţime.

În ce priveşte nerespectarea dispoziţiilor ce reglementează numărul de parcări, trebuie să se facă distincţie între cel în vigoare în primele 11 luni ale perioadei de evaluare (HCL 271/2008) şi cel intrat în vigoare în luna decembrie 2021 (HCL 489/2021), acte normative care indică expres neretroactivitatea lor şi cazurile de inaplicabilitate.

Astfel, HCL. 271/2008 analizează în art. 14, necesarul de locuri de parcare pentru locuinţe individuale cu lot propriu, raportat la suprafaţa acestora, iar pentru locuinţele colective, raportat la numărul de apartamente.

Nota finală pare a face trimitere la o locuinţă făcând parte din prima categorie, exigenţele legale fiind respectate integral.

Potrivit dispoziţiilor HCL 489/2021, intrând în vigoare la finalul perioadei de evaluare nu se aplică documentaţiilor deja elaborate, art. 17 indicând expres situaţiile în care regulamentul nou îşi produce efecte - ”în faza de autorizare a lucrărilor” de construcţii noi sau de schimbare de destinaţie a construcţiilor cu lot propriu de teren sau cu funcţiuni distincte.

Art. 18 din regulament prevede neretroactivitatea dispoziţiilor sale la construcţiile existente şi asupra cărora nu se intervine pentru schimbarea destinaţiei şi/sau mărirea capacităţii funcţionale, precum şi faptul că regulamentul nu se aplică celor care au obţinut certificat de urbanism până la momentul publicării acestuia.

De asemenea, trebuie reţinut că determinarea numărului de locuri de parcare se face raportat la o serie de criterii privind suprafaţa desfăşurată, tipul de construcţie şi destinaţia acesteia.

Or, toate aceste dispoziţii au fost respectate întocmai, astfel încât nu poate fi reţinută culpa indicată în Nota finală a raportului de evaluare întocmită de cel care a dispus modificarea punctajelor şi a calificativului.

Nefiind indicate ca atare lucrările în care i se impută nerespectarea dispoziţiilor din materie nu pot da explicaţii decât cu privire la regulile pe care le aplica de obicei în activitatea reclamantului în cadrul serviciului în care îşi desfăşoară activitatea.

În ipoteza în care încălcările sau nerespectările dispoziţiilor legale aveau caracter de repetitivitate, astfel cum se sugerează în cadrul Notei finale la modificări, ar fi trebuit ca reclamantul să fie încunoştiinţat şi să i se indice de către conducătorul departamentului măsurile de adoptat.

Însă, reclamantul nu s-a confruntat cu astfel de măsuri şi nici nu i s-a sugerat că ar fi nereguli în activitatea sa, iar mai mult decât atât, în perioada de referinţă nu a fost trimis la cursuri de formare profesională în cazul în care departamentul în cadrul căruia activa sau conducerea autorităţii locale aprecia o astfel de măsură ca fiind necesară.

Pe cale de consecinţă, în lipsa recunoaşterii efective a drepturilor funcţionarului public, autoritatea locală nu face altceva decât să îşi invoce propria culpă în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în propriile direcţii şi servicii.

Pentru toate aceste motive, s-a apreciat că modificarea punctajului şi a calificativului nu reflectă activitatea desfăşurată, motiv pentru care s-a solicitat a se reveni asupra acestui aspect în sensul înlăturării modificărilor considerat a fi neîntemeiate.

În dovedire, a fost propusă administrarea probei constând în înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi orice alte probe a căror necesitate a administrării va rezulta din dezbateri.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 485 din OUG 57/2019, ale Anexei 6 la OUG 57/2019 privind metodologia pentru realizarea procesului de evaluare a performanţelor individuale ale funcţionarilor publici aplicabilă pentru activitatea desfăşurată începând cu 1 ianuarie 2020 şi ale Legii nr. 554/2004.

Pârâtul Primarul Municipiului Craiova a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.

Pârâtul a înţeles să invoce şi excepţia lipsei de obiect, în ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de suspendare a efectelor răspunsului nr. .../26.04.2022 la contestaţia împotriva punctului de vedere al persoanei care avea atribuţii în aprobarea raportului de evaluare semnat de contrasemnatar şi a răspunsului din data de 30.03.2022, întrucât reclamantului i-a fost deja comunicată Dispoziţia Primarului Municipiului Craiova privind eliberarea din funcţia publică, ca urmare a obţinerii calificativului de „Nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale aferentă perioadei 01.01.2021 -31.12.2021.

Astfel, urmare a celor expuse mai sus, capătul de cerere privind suspendarea celor două răspunsuri nu poate să mai producă efecte, "dându-se eficienţă prevederilor legale din O.U.G. nr. 57/2019, raportul de evaluare producându-şi efectele juridice".

Pe fondul cauzei, având în vedere regulile statornicite de Legea 554/2004, referitoare la modul de soluţionare a petitelor cu care este investită instanţa de judecată, s-a făcut referire în primul rând la cererea de suspendare, întemeiată pe dispoziţiile din Legea contenciosului administrativ şi ulterior, fiind în procedura de regularizare de 25 de zile, au fost făcute apărările pe petitul având ca obiect anularea răspunsului nr. .../26.04.2022 la contestaţia împotriva punctului de vedere al persoanei care avea atribuţii în aprobarea raportului de evaluare semnat de contrasemnatar şl a răspunsului din 30.03.2022 al persoanei cu atribuţii în aprobarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2021, repunerea acestuia în funcţia şi drepturile deţinute anterior modificării raportului de evaluare contrasemnat şi acordarea drepturilor legale aferente perioadei de la momentul modificării raportului de evaluarea (30.03.2022) şi până la repunerea în funcţie efectivă.

Reclamantul, în cererea de chemare în judecată, cu privire la motivarea capătului de cerere privind suspendarea procedurii de evaluare, în mod lapidar a motivat suspendarea răspunsurilor, motivarea fiind mai mult pe fond, raportat la capătul de cerere prin care solicită anularea răspunsului nr. .../26.04.2022 la contestaţia împotriva punctului de vedere al persoanei care avea atribuţii în aprobarea raportului de evaluare semnat de contrasemnatar şi a răspunsului din 30.03.2022 al persoanei cu atribuţii în aprobarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2021, repunerea acestuia în funcţia şi drepturile deţinute anterior modificării raportului de evaluare contrasemnat şi acordarea drepturilor legale aferente perioadei de la momentul modificării raportului de evaluarea (30.03.2022) şi până la repunerea în funcţia efectivă.

Simpla invocare a solicitării suspendării fără să fie motivata sub aspectul celor două condiţii legale ce se cer a fi îndeplinite cumulativ, nu poate fi acceptată de către instanţa de judecată, aceasta nefiind întemeiată în drept si în fapt.

De fapt, pentru analizarea acestei suspendări, reclamantul trebuia să îşi motiveze în concret ce anume doreşte să fie suspendat, având în vedere că solicită doar anularea unor răspunsuri şi nu a unor acte administrative.

Pentru justa soluţionare a cauzei, au fost evidenţiate câteva aspecte de fapt şi corelarea temeiului juridic, la speţa dedusă judecăţii, în atare situaţie şi dată fiind lapidara expunere a stării de fapt, se impune a analiza condiţiile cumulative date de Legea contenciosului administrativ, în ceea ce priveşte suspendarea.

Dar potrivit legii speciale, reprezentată de Legea nr. 554/2004, şi folosită de reclamant ca şi temei legal, s-a precizat faptul că potrivit acesteia, se poate solicita numai suspendarea unui act administrativ, care potrivit prevederilor art. 2 din legea anterior menţionată reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, iar reclamantul a solicitat suspendarea răspunsului nr. .../26,04.2022 la contestaţia împotriva punctului de vedere al persoanei care avea atribuţii în aprobarea raportului de evaluare semnat de contrasemnatar si a răspunsului din 30.03.2022 al persoanei cu atribuţii în aprobarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2021 (acest răspuns nefiind regăsit în actele depuse de către reclamant).

Astfel, este de necontestat faptul că suspendarea solicitată de către reclamant nu se circumscrie şi nu poate întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, nefiind solicitată suspendarea unui act administrativ în înţelesul legii, nefiind astfel îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 14 din Legea 554/2004.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă.

Reclamantul ... a formulat precizare de acţiune în data de 23 mai 2022, solicitând si anularea dispoziţiei nr. .../16.05.2022 a Primarului mun. Craiova, precum şi suspendarea efectelor actului administrativ ce formează obiectul precizării.

Astfel, pe data de 17.05.2022, i-a fost comunicată personal dispoziţia nr. .../16.05.2022 a Primarului mun.

Craiova prin care se dispune eliberarea reclamantului din funcţia publică de inspector clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5, deţinută în cadrul Serviciului Urbanism şi Nomenclatură Urbană, Direcţia Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din aparatul de specialitate al primarului municipiului Craiova, ca urmare a obţinerii calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale aferentă perioadei 01.01.2021- 31.12.2021 şi, pe cale de consecinţă, încetarea raportului de serviciu începând cu data de 06.06.2022.

Dispoziţia atacată face trimitere în preambulul său la următoarele documente (ce fac obiectul contestaţiei formulate în prezenta cauză ale cărei limite au fost extinse prin prezenta): Raportul nr. .../2022 întocmit de Serviciul Resurse Umane privind eliberarea din funcţia publică; Raportul de evaluare a performanţelor profesionale pentru activitatea desfăşurată în perioada 01.01.2021-31.12.2021; Contestaţia nr. .../05.04.2022; Rezultatul la contestaţia nr. .../18.04.2022; Copia raportului de evaluare certificată pentru conformitate cu originalul de către Serviciul Resurse Umane, a raportului de evaluare a performanţelor profesionale pentru activitatea desfăşurată în perioada 01.01.2021- 31.12.2021, preavizul înregistrat cu nr. .../03.05.2022; Raportul de avizare nr. .../2022 întocmit de Direcţia Juridică, Asistenţă de Specialitate şi Contencios administrativ.

Sunt indicate dispoziţiile legale reţinute ca temei juridic al dispoziţiei nr. 7667/16.05.2022, şi anume: art. l al. (l) şi (2), art. 17 al.(l), art. 18 al. (5) şi (6), art. 19 al.(4), art. 20 al.(l), (2) şi (3) din Anexa nr. 6 la OUG 57/2019, art. 485 al. (7), art. 516 lit. c), art. 519 alin. (l) lit. e) şi alin. (4), (5) şi (6), art. 528 al. (2) şi (3) lit. a), art. 533 din OUG 57/2019, precum şi art. 155 al.(5) lit. e, art. l96 al. (1) lit. b) din OUG 57/2019 şi Legea 554/2004.

Sintetizând concluziile ce rezulta din enumerarea prevederilor legale, rezultă că autoritatea locală şi reprezentantul acesteia cunosc caracterul obligatoriu al evaluării profesionale anuale şi etapele pe care le presupune desfăşuarea procedurii de evaluare, dar se raportează exclusiv doar la unele dintre dispoziţiile legii cadru, făcând abstracţie totodată de cele care stauează asupra obligaţiilor ce le revin în această procedură, inclusiv cu privire la respectarea drepturilor funcţionarilor publici evaluaţi.

Reclamantul a înţeles să se refere la dreptul la informare şi, în mod explicit la obligativitatea comunicării la începutul perioadei supuse evaluării a obiectivelor individuale şi criteriilor de performanţă, dar şi la drepturile recunoscute legal funcţionarului evaluat privind luarea în considerare a istoricului de activitate al funcţionarului evaluat, identificarea dificultăţilor cu care s-a confruntat acesta şi orice alte observaţii relevante conform art. 1, art. 2, art. 3 alin.(l) lit. a)-d), art. 4 alin.(l) lit. a) şi alin. 3, art. 11, art. 16 , art. 17 alin. 2 , art. 19 din Anexa nr. 6 la OUG 57/2019.

Textele invocate relevă obligaţii pe care cei în subordinea cărora reclamantul a activat nu le-au respectat, dar şi invocarea propriei turpitudini de către emitenţi, de vreme ce chiar autoritatea învestită legal nu poate face dovada îndeplinirii acestora.

Cum poate fi reţinută obiectivitatea în evaluare şi analiză a persoanei căreia îi revenea obligaţia aprobării raportului de evaluare de vreme ce nu i-au fost comunicate obiective individuale, nici indicatori de performanţă, nu i s-a solicitat raport de activitate pentru perioada de referinţă, nu i s-a atras vreodată atenţia pe parcursul acesteia asupra unor nereguli, neconformităţi sau nelegalităţi ce ar fi putut fi reţinute în sarcina reclamantului?

Dispoziţiile art. 11 din Anexa 6 indică faptul că evaluarea perfomanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie reprezintă „aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului şi modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public pe parcursul unui an calendaristic şi urmăreşte” atât „corelarea obiectivă dintre activitatea şi cunoştinţele funcţionarului public necesare îndeplinirii obiectivelor individuale, stabilite în baza atribuţiilor din fişa postului şi cerinţele funcţiei publice, prin raportare la nivelul funcţiei publice deţinute” cât şi „asigurarea unui sistem motivaţional, astfel încât să fie determinată creşterea performantelor profesionale individuale, precum si identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici, pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite”.

La acelaşi caracter obiectiv al aprecierii şi la modalitatea de realizare - prin comparare - face, de altfel, trimitere şi textul_art. 485 alin. (2) din OG 57/2019.

Dacă cele invocate de persoana care a aprobat raportul de evaluare întocmit de superiorii reclamantului s-ar fi confirmat, adică subit acesta şi-ar fi neglijat atribuţiile de serviciu pe care le îndeplinea cu regularitate de mai bine de 16 ani în cadrul aceluiaşi departament şi fără a i se aduce reproşuri- dovadă stând evaluările profesionale anterioare, de ce nu a fost trimis să urmeze cursuri de formare profesională continuă- dreptul acesta fiind reglementat legal, instituind chiar o obligaţie deopotrivă pentru funcţionar, dar şi pentru autoritate căreia îi revine răspunderea organizării, cel puţin o dată la 2 ani, a unui astfel de stagiu, dar şi a elaborării anuale a planului de perfecţionare profesională, aşa cum rezultă din modul de formulare a articolelor 485 alin. (9), art. 458 şi 459 din OG 57/2019, dar nerespectate chiar de autoritate.

De altfel, aşa cum s-a arătat deja, aşa zisele motive care au stat la baza modificării notelor punctajului final şi a calificativului acordat sunt vag indicate, cu un conţinut general, fără a se nominaliza efectiv lucrarea sau lucrările sau celelalte documente ce ar fi putut conduce la concluziile reţinute.

Aceste vicii nu au fost luate în considerare nici măcar în faza soluţionării contestaţiei, astfel încât instanţa de judecată să poată deţine toate elementele soluţionării cauzei.

Practic aceste demersuri rezultă din chiar formularea textelor legale invocate, iar lipsa elementelor de referinţă conduce la nulitatea procedurii, lipsind practic motivarea efectivă a acesteia.

Pe cale de consecinţă, întreaga procedură, dar şi actele administrative emise în cadrul acesteia cu consecinţe deosebit de grave în ceea ce îl priveşte pe reclamant (încetarea raporturilor de serviciu) sunt de natură a-i produce o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime astfel cum sunt reglementate legal: pierderea locului de muncă şi a sursei de venituri la o vârstă la care recalificarea şi identificarea unui alt loc de muncă devine greoaie, chiar imposibilă, nu poate accesa acelaşi tip de serviciu datorită consecinţelor calificativului aplicat, este lipsită familia reclamantului de sprijinul material pe care se baza, reputaţia sa profesională este distrusă.

Toate acestea, adăugate la cele invocate prin cererea introductivă constituie motive de nelegalitate şi netemeinicie pe care au fost întemeiate cererile.

Nefiind indicate documentele prin care au fost stabilite obiectivele pentru perioada supusă evaluării şi indicatorii de performanţă, dar şi celelalte care ar fi trebuit să stea la baza analizei şi despre care s-a făcut vorbire mai sus, orice suplinire a acestora în faza judecăţii este nelegală, cu consecinţe dintre cele mai grave.

Reclamantul a considerat că nu îi pot fi imputate nereguli rezultate din nerespectarea dispoziţiilor legale, orice demers contrar căpătând caracterul unui abuz în serviciu al celui care ar proceda in acest fel.

Legea nu conţine dispoziţii cu caracter derogatoriu de la cele care reglementează parcursul procedurii, dar şi comunicarea obiectivelor şi a criteriilor de performanţă, astfel încât orice interpretare contrară ar excede cadrului legal.

Concluzionând, actul administrativ final ce face obiectul precizării de acţiune nu poate fi valid din punct de vedere legal de vreme ce, la baza lui, stau acte emise într-o procedură lovită de nulitate.

Reclamantul a înţeles să îşi menţină criticile avansate anterior, în procedură administrativă, dar şi în cea judiciară privind nelegalitatea şi netemeinicia actelor ce au stat la baza emiterii actului administrativ ce face obiectul prezentei precizări.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 20 alin. 5 din Anexa 6 la OUG 57/2019 şi ale legii nr. 554/2004, art. 204 CPC, art. 1, art. 2, art. 3 alin. l lit. a)-d), art. 4 alin. 1 lit. a) şi alin. 3, art. 11, art. 16, art. 17 alin. 2, art. 19 din Anexa nr. 6 la OUG 57/2019, art. 6, 7,8, 11, art. 368 lit. d), art. 371 alin. 2, art. 373, 374, 377, 385 alin. 3, 386 lit. a), 387 alin. (l) lit. c) şi alin. 2, art. 388 alin. 3 lit. b), art. 392 alin. (l) şi art. 393 alin. 2 lit. d), art. 410, art. 412- 414, art. 427 alin. (l), art. 428, art. 430-450, art. 458, art. 465, art. 76, art. 485 alin. (2) şi 9 din OG 57/2019.

Pârâtul Primarul Municipiului Craiova a formulat întâmpinare la acţiunea precizată ce formează obiectul dosarului nr. .../63/2022, solicitând respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.

În motivare, s-a arătat că până la primul termen de judecată ce fusese stabilit pe data de 24.05.2022, reclamantul pe data de 23.05.2022 a depus la registratura instanţei o precizare la acţiune, arătând că solicită şi anularea Dispoziţiei Primarului Municipiului Craiova nr. .../16.05.2022, precum şi suspendarea efectelor actului administrativ ce formează obiectul precizării.

Pe cale de excepţie, a fost reiterată excepţia lipsei de obiect, în ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de suspendare a efectelor răspunsului nr. .../26-04.2022 la contestaţia împotriva punctului de vedere al persoanei care avea atribuţii în aprobarea raportului de evaluare semnat de contrasemnatar şi a răspunsului din data de 30.03.2022, întrucât reclamantului i-a fost deja comunicată Dispoziţia Primarului Municipiului Craiova privind eliberarea din funcţia publică, ca urmare a obţinerii calificativului de „Nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale aferentă perioadei 01.01.2021 - 31.12.2021.

Astfel, urmare a celor expuse mai sus, capătul de cerere privind suspendarea celor două răspunsuri nu poate să mai producă efecte, întrucât dându-se eficienţă prevederilor legale din OUG nr.57/2019, raportul de evaluare a produs deja efectele juridice, dovadă în acest sens fiind chiar acţiunea precizată de către reclamant prin care solicită anularea, respectiv suspendarea Dispoziţiei Primarului Municipiului Craiova nr. .../2022 prin care s-a dispus eliberarea din funcţia publică a reclamantului din aparatul de specialitate al primarului Municipiului Craiova ca urmare a obţinerii calificativului „Nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale aferentă perioadei 01.01.2021 - 31.12.2021.

Urmare a faptului că precizarea la cererea de chemare se referă la suspendarea actului administrativ reprezentat de Dispoziţia Primarului Municipiului Craiova nr. .../2022, a fost invocată şi excepţia nulităţii acestui capăt de cerere, conform prevederilor art.176-179 coroborat cu art. 194 Cod de procedura civila, întrucât reclamantul nu si-a întemeiat nici în fapt, nici în drept capătul de cerere din acţiunea precizata cu privire la suspendare, astfel cum se menţionează în prevederile art. l-art. 4 Cod procedură civilă, ceea ce atrage sancţiunea anularii acestui capăt de cerere din cererea de chemare in judecata precizată.

Potrivit art. 194 coroborat cu art. 22 Cod procedură civilă, instanţa este datoare să identifice deficienta de motivare în fapt si în drept a acţiunii.

Cercetarea judecătorească în cauza de faţă porneşte de la temeiul juridic material al acţiunii cu care reclamantul a înţeles să învestească instanţa pentru ca potrivit principiului disponibilităţii, a regulilor de procedură, principiilor ce guvernează procesul civil şi modului de soluţionare a excepţiile invocate, instanţa să adopte o soluţie şi în cele din urmă să pronunţe o hotărâre fundamentată juridic.

Calificarea acţiunii se va face nu după natura termenilor folosiţi de reclamant, ci după motivele de fapt ale cererii şi după scopul urmărit prin promovarea acţiunii, astfel că nu se pot face apărări generice fără ca obiectul cererii de chemare în judecată să fie precizat şi bine determinat în limitele investirii instanţei, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 194 litera c teza 1 Cod de Procedură Civilă.

Lipsa precizării de către reclamant a temeiului juridic al acestui capăt de cerere, contravine cerinţelor impuse de art. 194 alin.(l) c, d, e Cod de Procedură Civilă referitoare la obligaţia indicării obiectului cererii, valoarea lui precum şi, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.

Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul menţionat prin încheierea dată în camera de consiliu se dispune anularea cererii.

Având în vedere că dispoziţiile menţionate sunt obligatorii şi nu facultative pentru instanţa de judecată, aceasta are îndatorirea ca în urma verificării să dispună anularea capătului de cerere privind suspendarea Dispoziţiei Primarului Municipiului Craiova nr. .../2022, dacă reclamantul nu a înlăturat această neregularitate în termenul acordat.

Reclamantul în cererea de chemare în judecată, cu privire la motivarea capătului de cerere privind suspendarea răspunsurilor dar şi a dispoziţiei, în mod lapidar a motivat suspendarea acestora, motivarea fiind mai mult pe fond, raportat la capătul de cerere prin care solicită anularea răspunsului nr. .../26.04.2022 la contestaţia împotriva punctului de vedere al persoanei care avea atribuţii în aprobarea raportului de evaluare semnat de contrasemnatar şi a răspunsului din 30.03.2022 al persoanei cu atribuţii în aprobarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2021, precum şi anularea Dispoziţiei Primarului Municipiului Craiova nr. .../2022.

Simpla invocare a solicitării suspendării fără să fie motivata sub aspectul celor două condiţii legale ce se cer a fi îndeplinite cumulativ, nu poate fi acceptată de către instanţa de judecată, aceasta nefiind întemeiată în drept şi în fapt.

De fapt, pentru analizarea acestei suspendări, reclamantul trebuia să îşi motiveze în concret ce anume doreşte să fie suspendat, având în vedere că solicită doar anularea unor răspunsuri şi nu a unor acte administrative.

De abia, prin acţiunea precizată solicită suspendarea unui act administrativ, reprezentat de Dispoziţia Primarului Municipiului Craiova nr. .../2022, dar nu motivează nici in fapt, nici în drept această suspendare.

Pârâtul a menţionat că nu are relevanţă împrejurarea că reclamantul a avut în anii precedenţi supuşi evaluării calificativele acordate, întrucât importanţă au obiectivele supuse evaluării pentru anul respectiv şi cum acestea, raportat la cazul de faţă, nu au fost îndeplinite, calificatul a fost acordat în funcţie de criteriile şi obiectivele stabilite, acestea fiindu-i cunoscute reclamantului prin raportul de evaluare anterior, în care se menţionează ce obiective are de îndeplinit pentru următoarea perioadă pentru care se face evaluarea.

Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale reclamantului, funcţionar public de execuţie reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului şi modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public pe parcursul unui an calendaristic.

În ceea ce priveşte afirmaţia reclamantului a faptului că „nu a beneficiat de dreptul la informare şi nu a fost trimis să urmeze cursuri de formare profesională continuă”, s-a menţionat că una din obligaţiile funcţionarilor publici este perfecţionarea continuuă, ori pe perioada 2020-2021, în care instituită starea de urgenţă şi ulterior starea de alertă, nu au fost organizate cursuri in format fizic, dar reclamantul, ca şi orice alt funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al primarului avea posibilitatea la a se înscrie la cursuri in format online.

Potrivit Codului Administrativ, funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi în mod continuu abilităţile şi pregătirea profesională, formarea profesională a funcţionarilor având astfel o natură juridică mixtă, fiind atât un drept, cât şi o obligaţie din partea acestuia de a se perfecţiona.

Cu titlu de exemplu, orice funcţionar public se poate înscrie pe site-ul ANFP la cursuri gratuite derulate în regim online implementate, în parteneriat, cu diverse universităţi, sau în cadrul implementării unor diverse proiecte.

Astfel, cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce ţin de legalitatea unui act administrativ, întrucât acestea vizează fondul cauzei, care se analizează numai în cadrul acţiunii în anulare.

Mai mult, susţinerile reclamantului referitoare la aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale vizeaza fondul cauzei şi nu pot face obiectul analizei pe calea procedurii speciale a cererii de suspendare.

Acelaşi caracter îl au şi susţinerile reclamantului referitoare la motivarea calificativului evaluării şi a notei finale.

Scopul evaluării funcţionarilor publici este acela de stabilire a gradului de atingere a obiectivelor profesionale prin raportare la atribuţiile curente din fişa postului precum şi în vederea stabilirii gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă.

În cadrul cererii de suspendare se analizeaza numai împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privinţa legalităţii actului administrativ.

Or, la o analiza aparenta a raportului de evaluare şi respectiv a dispoziţiei primarului, există motivarea calificativului evaluării si a notei finale”.

Până la anularea de către instanţa judecătorească, actul se bucură de prezumţia de legalitate, în caz contrar s-ar anticipa soluţia ce va fi dată pe fondul cauzei, ajungându-se la o prejudecare a fondului, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art, 14 din Legea nr. 554/2004, în argumentarea celor expuse, fiind invocată Decizia nr. 257/2006 a Curţii Constituţionale, în care se reţine că suspendarea actelor administrative reprezintă o situaţie de excepţie, întrucât acestea se bucură de prezumţia de legalitate.

Astfel, argumentele reclamantului sunt neîntemeiate, având în vedere cele arătate, considerând că se impune să se constate că, în speţă, în ceea ce priveşte cazul bine justificat, această condiţie nu este îndeplinită de către reclamant.

În ceea ce priveşte existenţa celei de a doua condiţii, respectiv prevenirea unei pagube iminente, s-a solicitat a se reţine că, nici cu privire la această condiţie reclamantul nu aduce vreun argument care să susţină cererea de suspendare întemeiată pe art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Suspendarea executării este o măsură de excepţie, care se justifică numai dacă actul administrativ conţine dispoziţii a căror îndeplinire ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului, condiţie care nu este îndeplinită.

Iminenţa producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată, iar îndeplinirea condiţiei referitoare la paguba iminentă presupune administrarea de dovezi care să probeze iminenţa producerii pagubei invocate, sub acest aspect apreciindu-se că sunt lipsite de relevanţă simplele afirmaţii făcute ca atare în acţiunea formulată de reclamant.

Urmare a celor expuse mai sus, s-a considerat că cele două condiţii prevăzute de art. 14 alin. 1, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepţie al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând aşadar dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existenţa unui caz bine justificat şi a iminenţei producerii pagubei.

Pentru a se putea dispune măsura suspendării actului administrativ nu este suficientă simpla afirmaţie a persoanei presupus vătămate în sensul că ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în lipsa mijloacelor de probă din care să rezulte temeinicia susţinerilor cu privire la existenţa unui caz bine justificat şi la prevenirea producerii unei pagube iminente.

Prin urmare, în raport de solicitarea reclamantului de suspendare a actului administrativ reprezentat de Dispoziţia Primarului Municipiului Craiova nr. .../2022 până la soluţionarea dosarului de fond privind anularea acesteia, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004 cu privire la cazul bine justificat şi paguba iminentă, astfel că cererea de suspendare trebuie respinsă.

Faţă de cele mai sus menţionate, s-a solicitat respingerea, în principal, a capătului din cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ..., cu privire la suspendarea celor două răspunsuri, ca lipsită de obiect, iar în subsidiar, inclusiv în ceea ce priveşte şi suspendarea actului administrativ reprezentat Dispoziţia Primarului Municipiului Craiova nr. .../2022, ca neîntemeiată, pentru motivele expuse pe larg anterior.

În susţinerea celor afirmate, a fost propusă proba cu înscrisuri, precum şi orice mijloc de probă pe care instanţa îl va aprecia ca fiind util, concludent şi pertinent cauzei.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 şi urm. Cod procedură civilă şi textele de lege anterior menţionate.

Reclamantul ... a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiate a excepţiilor invocate şi înlăturarea apărărilor pe fondul cererii, ca fiind neîntemeiate.

Reclamantul ... a formulat precizare de acţiune, sub aspectul cererii de suspendare a efectelor dispoziţiei nr. .../16.05.2022 a Primarului mun. Craiova, precum şi suspendarea efectelor actului administrativ ce formează obiectul precizării.

Astfel, potrivit art. 14 alin.(l) din legea 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unor pagube iminente, după sesizarea , în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

Condiţiile de admitere a cererii de suspendare a efectelor actului administrativ- cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente- se impun a fi analizate prin prisma obiectului determinat al actelor administrative atacate, iar, în speţă, aceste exigenţe sunt îndeplinite.

Astfel, instanţa va verifica mai întâi dacă a fost iniţiată procedura prealabilă în faţa autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare potrivit art. 7 din aceeaşi lege - aceasta reprezentând o condiţie de formă, iar apoi va aprecia dacă sunt întrunite şi cele două cerinţe de fond referitoare la existenţa cazului bine justificat şi la necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Întrucât aceşti termeni sunt definiţi şi caracterizaţi chiar prin lege, instanţa dispune de repere clare pentru aprecierea necesităţii suspendării executării actului administrativ“.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ş) şi t) din Legea nr. 554/2004, prin „pagubă iminentă“ se înţelege prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, iar „cazurile bine justificate“ sunt acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Măsura se justifică prin nevoia asigurării unui just echilibru între interesul particular şi cel general.

Astfel, din motivele expuse pe larg în cererile cu a căror soluţionare instanţa a fost învestită rezultă, în mod indubitabil, îndoiala puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate.

Autoritatea emitentă nu face dovada nici uneia dintre susţinerile sale în ceea ce priveşte parcurgerea etapelor premergătoare şi concomitente evaluării profesionale, ceea ce conduce la emiterea, în final, a unui act nul, simpla indicare generică a unor texte de lege nefiind suficientă în motivarea deciziei de încetare a raporturilor de serviciu.

În condiţiile în care autoritatea cunoştea deja, din faza de contestare a raportului de evaluare sub aspectul concluziilor şi a calificativului acordat de către persoana căreia îi revenea atribuţia aprobării evaluării, motivele de nelegalitate ce vizau întreaga procedură, este de neînţeles că nu au fost cerute lămuriri suplimentare de la cei implicaţi.

În niciun caz, în lipsa indicării elementelor de referinţă, nu poate fi reţinută legalitatea procedurii şi a concluziilor din actele atacate.

Cu alte cuvinte, indicarea împrejurărilor anterioare şi concomitente emiterii actelor administrative atacate ar fi putut conduce la reţinerea legalităţii procedurii şi a actelor.

Or, analiza conţinutului acestora relevă absenţa lor şi imposibilitatea instanţei de judecată de a exercita controlul în alte limite decât cele care rezultă din pipăirea fondului cauzei.

Reclamantul a arătat că deţine funcţia de inspector superior în cadrul Serviciului Urbanism şi Nomenclatură stradală din anul 2006 şi că nu a fost sancţionat vreodată conform dispoziţiilor legale, obţinând de-a lungul întregii perioade de referinţă calificative de foarte bine şi bine în evaluările anuale.

Serviciul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea este unul complex, intens solicitat şi, în prezent, dispune de un număr insuficient de personal având în vedere ultimele evenimente (ca efect al evaluărilor întregului personal al Serviciului, dar şi al Direcţiei din cadrul Primăriei municipiului Craiova, şeful serviciului a fost transferat în cadrul altei direcţii a Primăriei locale, iar Directorul Direcţiei Urbanism şi Amenajare a teritoriului a obţinut transferul către o direcţie similară din cadrul altei primării locale).

În cererea introductivă (punctul III al prezentei) au fost exprimate critici cu privire la procedura de evaluare a performanţelor profesionale, dar şi cu privire la modificările de substanţă şi cu efect ireversibil în ceea ce îl priveşte, personal apreciind că drepturile sale de funcţionar public astfel cum sunt reglementate legal (dreptul la informare, dreptul de a fi despăgubit pentru prejudiciile materiale suferite din culpa autorităţii sau instituţie publice, dreptul de a participa la cursuri de formare profesională şi de a beneficia de planul de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici etc.) au fost ignorate total în procedura de evaluare şi în etapa premergătoare acesteia.

Altfel spus, este supus unor măsuri legale fără a beneficia de dreptul la informare efectivă cu privire la criticile ce se aduc şi, în consecinţă, fără a se putea apăra ori să beneficieze de măsuri recunoscute legal ce ar putea duce la corectarea sau complinirea eventualelor lipsuri ce i se impută.

Personal, reclamantul a înţeles să invoce aspecte legate de viaţa privată, în sensul că, faţă de măsurile adoptate, este pus în situaţia ca, la o vârstă la care eventualii angajatori manifestă rezerve în stabilirea unor raporturi contractuale cu persoane lipsite de experienţă- ţinând seama de experienţa sa profesională limitată la atribuţiile ce i-au fost conferite (ceea ce, fireşte, ar ridica chestiunea unei reprofilări cu costuri asupra angajatorului), dar şi faptul că, în condiţiile actuale din societate caracterizate de creşteri semnificative ale preţurilor de consum, se vede pus în situaţia de a lipsi familia de contribuţia financiară pe care se baza.

Cu atât mai mult cu cât, în contextul unui eveniment de familie care urmează a avea loc în cursul lunii iulie a acestui an, fiul reclamantului va pune bazele propriei familii, astfel încât soţia acestuia va fi singura întreţinătoare de familie, situaţie ce va pune presiuni suplimentare cu posibile consecinţe negative asupra relaţiilor de familie.

Mai mult decât atât, tatăl reclamantului a fost victima unui accident vascular cerebral, rămânând cu sechele de pe urma acestui eveniment, iar reclamantul fiind singurul său sprijin în asigurarea medicamentelor şi a confortului său material.

Faţă de toate acestea, s-a apreciat că sunt îndeplinite cele două condiţii legale pentru admiterea cererii de suspendare a efectelor actelor administrative atacate, considerându-se că dispoziţia ce vizează eliberarea din funcţie este nelegală, fiind o consecinţă a unor proceduri şi acte asupra cărora au fost invocate deja chestiuni de nelegalitate, care au fost extinse şi asupra dispoziţiei: necomunicarea obiectivelor şi a criteriilor de performanţă la începutul anului 2021, neoferirea posibilităţii de a urma cursuri de perfecţionare profesională în condiţiile în care, după o lungă perioadă de activitate în cadrul aceluiaşi serviciu şi în aceleaşi condiţii, obţinând totdeauna calificative de performanţă ridicate, s-a văzut dintr-o dată pus în situaţia invocării neperformanţei profesionale mergând până la aplicarea sancţiunii celei mai grave- eliberarea din serviciu.

Reclamantul a apreciat că schimbarea notării la evaluarea anuală de către cel care aproba raportul de evaluare nu a fost motivată, invocarea unor aspecte generale, fără indicarea concretă a împrejurărilor care au determinat o astfel de măsură fiind de natură să atragă nulitatea raportului de evaluare de vreme ce concluziile acestuia nu pot fi verificate de către autoritata administrativă şi cu atât mai puţin de către instanţa de control, reclamantul fiind, practic pus în situaţia de a rămâne pe drumuri fără a putea să îşi exercite până la final dreptul la apărare, în condiţiile în care s-a apreciat că măsurile luate sunt în egală măsură nelegale şi netemeinice.

Totodată, a arătat că, în perioada de referinţă (01.01.2021-31.12.2021) nu i-au fost adresate nici un fel de reproşuri şi nici aplicate sancţiuni de către superiorii săi.

Mai mult decât atât, nu există dovezi că lucrările la care a participat au fost desfiinţate în proceduri legale sau autoritatea a fost expusă unor astfel de sancţiuni care să justifice sancţionarea sa ulterioară sau antrenarea răspunderii sale faţă de efecte negative produse.

Fireşte că, dacă ar fi existat astfel de cazuri, reclamantul s-ar fi conformat de îndată rigorilor legii.

Dovadă a bunei colaborări avută cu colegii de serviciu stă faptul că reclamantul a fost desemnat să îi înlocuiască pe aceştia în perioadele în care se aflau în concedii sau în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu, îndeplinind în perioadele de referinţă nu numai atribuţiile sale, ci şi pe cele delegate.

Dovadă în acest sens stau înregistrările electronice ale tuturor lucrărilor elaborate de reclamant.

Eventuale întârzieri nu pot fi imputate reclamantului, ele datorându-se exclusiv solicitanţilor sau emitenţilor de avize şi, deşi au fost emise adrese în termene legale, pentru complinirea lipsurilor sau clarificări, ele nu au primit răspuns în termenele indicate.

Aşadar, nu poate fi reţinută culpa reclamantului în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 7 , 14 şi 15 din legea nr. 554/2004, art. 20 alin. 5 din Anexa 6 la OUG 57/2019, art. 1, art. 2, art. 3 alin.(l) lit.a)-d), art. 4 alin.(l) lit.a) şi alin. 3, art. 11, art. 16 , art. 17 alin. 2, art. 19 din Anexa nr. 6 la OUG 57/2019, art. 6, 7,8, 11, art. 368 lit.d), art. 371 alin. 2, art. 373, 374, 377,385 alin.(3), 386 lit.a), 387 alin.(l) lit.c) şi alin. 2, art. 388 alin. 3 lit. b), art. 392 alin. l şi art.393 alin.(2) lit.d), art. 410, art. 412- 414, art. 427 alin. l, art.428, art. 430-450 , art. 458, art. 465, art. 76- art. 485 alin. 2 şi (9) din OG 57/2019.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate de reclamant, a conţinutului actelor contestate şi a apărărilor pârâtului, instanţa reţine următoarele:

Răspunsul din data de 30.03.2022, comunicat reclamantului, contestat în prezenta cauză, îl reprezintă raportul de evaluare a performanţelor profesionale pentru activitatea desfăşurată de reclamant în cadrul Serviciului de urbanism şi Nomenclatură stradală în perioada 01.01.2021-31.12.2021.

În raportul de evaluare s-a stabilit că indicatorii de performanţă în ceea ce priveşte obiectivul emitere certificate de urbanism în termen legal constând în identificarea tuturor actelor neconforme/lipsa din documentaţii 100%, emiterea certificatului de urbanism în termen legal 100% şi redactarea răspunsurilor în termen legal, procentul de realizare a fost de 100%, acordându-se nota 4,5 pentru indicatorii de performanţă privind obiectivul prelungire certificat de urbanism în termen legal constând în identificarea tuturor actelor neconforme/lipsă din documentaţii 100%, emitere prelungire certificate de urbanism în termen legal şi redactarea răspunsurilor în termen legal, procentul de realizarea a fost de 100%, acordându-se nota 4,57, iar nota finală pentru îndeplinirea obiectivelor a fost de 4,54.

În ceea ce priveşte criteriile de performanţă (capacitate de implementare, de a rezolva eficient problemele, de asumare a responsabilităţilor, de autoperfecţionare şi de valorificare a experienţei dobândite, de analiză şi sinteză, creativitate şi spirit de iniţiativă, capacitate de planificare şi de a acţiona strategic, de a lucra independent, de a lucra în echipă şi competenţa în gestionarea resurselor alocate) s-a acordat nota 4,49, astfel , calificativul evaluării, în urma notelor obţinute, a fost stabilit ca fiind "bine".

Ulterior, în etapa aprobării raportului de evaluare, asupra notelor şi calificativului acordate de evaluator în cadrul raportului contrasemnat de conducătorul Direcţiei de urbanism, s-a revenit de către persoana ce are competenţa de aprobare a raportului de evaluare în sensul modificării punctajului pentru obiectivul "Emitere certificate de urbanism în termen legal" de la 4,50 la 2,59, fără a se efectua şi modificări asupra procentului de realizare a indicatorilor de performanţă.

De asemenea, a fost modificat punctajul acordat la rubrica Criterii de performanţă în sensul schimbării notelor pentru toate cele 10 categorii, de la 4,49 la 1,40, iar nota finală rezultată în urma modificărilor a fost stabilită la 2,47, iar calificativul rezultat a fost "nesatisfacător".

În Nota finală ce cuprinde explicaţiile ce stau la baza modificărilor se menţionează următoarele: elaborarea C.U. pentru locuinţe cu învelitoare tip pod înalt, "identic cu etajele inferioare", ulterior transformarea podului în etaj locuibil, ducând la încălcarea regulamentului de urbanism şi a legilor speciale în ceea ce priveşte regimul maxim de înălţime a zonei (încălcarea inclusiv a PUZ-ului), precum şi la încălcarea actelor normative ce implementează numărul minim de locuri de parcare aferente construcţiei respective; nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru lucrarea CU, în sensul că termenul de notificare de maxim 5 zile pentru completare dosar, este depăşit deseori, notificarea fiind comunicată şi în apropierea expirării de 30 de zile a timpului pentru soluţionare.

La data de 26.04.2022 reclamantului i-a fost comunicat, cu adresa nr. ..., rezultatul la contestaţia înregistrată sub nr. .../05.04.2022 împotriva modificărilor aduse raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului în perioada ianuarie- decembrie 2021, arătându-se că evaluarea performanţelor profesionale individuale reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale în perioada 01.01.2021- 31.12.2021 prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a obiectivelor şi a criteriilor de performanţă stabilite, cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către acesta, evaluându-se gradul şi modul de atingere a obiectivelor individuale precum şi gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă, avându-se în vedere corelarea obiectivă dintre activitatea funcţionarului public şi cerinţele funcţiei publice, prin raportare la nivelul funcţiei publice deţinute de către acesta

În acelaşi răspuns se menţionează că la evaluarea performanţelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 01.01.2021- 31.12.2021, au fost realizate toate etapele necesare elaborării acesteia, în conformitate cu Anexa nr. 6 privind Metodologia pentru realizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, aplicabilă pentru activitatea desfăşurată începând cu 1 ianuarie 2020, ceea ce a condus persoana care a soluţionat contestaţia la concluzia că raportul de evaluare a fost întocmit corect şi că reflectă performanţele profesionale atinse în activitatea desfăşuarată de contestator, fiindu-i acordat pe baza punctajelor obţinute, calificativul ’’nesatisfăcător”.

Instanţa apreciază ca fiind întemeiate motivele de nelegalitate şi de netemeinicie privind procedura de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru anul 2021.

Potrivit art. 4 din Anexa 6 la OUG 57/2019 privind Codul administrativ, obiectivele se stabilesc la începutul perioadei pentru care se face evaluarea de către conducătorul autorităţii sau instituţiile publice în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică, competenţa de stabilire putând fi delegată prin act administrativ şi obiectivele se consemnează într-un document datat şi semnat de persoana care are competenţa de a stabili obiectivele.

Acestea, împreună cu termenele de realizare şi indicatorii de performanţă corespunzători, se stabilesc pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie a anului pentru care se face evaluarea, iar obiectivele, termenele de realizare şi indicatorii de performanţă corespunzători pot fi revizuiţi trimestrial sau ori de câte ori intervin modificări în activitatea sau structura organizatorică a autorităţii sau insituţiei publice.

Conform art. 16 din Anexa 6 "În vederea realizării componentei evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi de conducere prevăzute la art. 485 alin. (3) lit. a) din prezentul cod, la începutul perioadei evaluate, persoana care are calitatea de evaluator stabileşte obiectivele individuale pentru funcţionarii publici a căror activitate o coordonează şi indicatorii de performanţă utilizaţi în evaluarea gradului şi modului de atingere a acestora. (4) În toate situaţiile obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă se aduc la cunoştinţă funcţionarului public la începutul perioadei evaluate".

Prin acest text legal este reglementată obligaţia persoanei care are calitatea de evaluator de a stabili la începutul perioadei evaluate obiectivele individuale pentru funcţionarii publici a căror activitate o coordonează şi indicatorii de performanţă utilizaţi în evaluarea gradului şi a modului de atingere a acestora şi de a consemna obiectivele într-un document datat şi semnat de persoana care are competenţa de a stabili obiectivele.

Obiectivele se stabilesc în acord cu fişa postului, prin raportare la funcţia publică deţinută, gradul profesional, cunoştinţele teoretice şi practice şi abilităţile necesare exercitării funcţiei publice deţinute de funcţionarul public şi corespund obiectivelor compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea cel evaluat.

Iar art. 16 alin. (4) instituie obligativitatea aducerii la cunoştinţa funcţionarului public, la începutul perioadei evaluate, a obiectivelor individuale şi a indicatorilor de performanţă.

Prin întâmpinare pârâta a formulat apărări în sensul că s-a acordat calificatul în funcţie de criteriile şi obiectivele stabilite, acestea fiindu-i cunoscute reclamantului prin raportul de evaluare anterior, în care se menţionează ce obiective are de îndeplinit pentru următoarea perioadă pentru care se face evaluarea.

Rezultă astfel că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 16 şi nu face altceva decât să îşi invoce propria culpă în organizarea procedurii de evaluare.

Pârâtul nu a făcut dovada că i-au fost comunicate reclamantului obiectivele şi indicatorii de performanţă la începutul anului 2021, astfel cum prevăd dispoziţiile legale respectiv art. 16, nefiind indicate documentele prin care au fost stabilite obiectivele individuale şi criteriile de performanţă, fiindu-i astfel încălcat reclamantului dreptul la informare, având în vedere că legea nu conţine dispoziţii cu caracter derogatoriu de la cele care reglementează parcursul procedurii şi comunicarea obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă.

Se constată că nu au fost comunicate, la începutul anului 2021, obiectivele stabilite pentru perioada de evaluare şi nici criteriile de performanţă, după cum nici pe parcursul perioadei de referinţă nu au fost aduse la cunoştinţă modificări faţă de perioadele precedente, aspect care echivalează cu o încălcare a atribuţiilor legale care impun identificarea obiectivelor şi criteriilor de performanţă, precum şi informarea funcţionarilor cu privire la acestea încă de la începutul perioadei de evaluare.

Cu privire la modificările efectuate în cuprinsul raportului de evaluare, se constată că acest raport modificat nu cuprinde motivele de fapt şi anume elementele considerate relevante pentru a se acorda calificativul "nesatisfăcător" în loc de calificativul " bine" acordat iniţial, deci motivele care au determinat această soluţie, deşi art. 19 prevede obligaţia de motivare a raportului de evaluare modificat, nefiind indicate în concret lucrările în care i se impută nerespectarea dispoziţiilor legale în materie, cu atât mai mult se impunea indicarea împrejurărilor anterioare şi concomitente emiterii actelor administrative contestate care au dus la astfel de măsură cu cât reclamantul a deţinut funcţia de inspector superior în cadrul Serviciului Urbanism şi Nomenclatură Stradală din anul 2006 şi nu a fost sancţionat vreodată conform dispoziţiilor legale, obţinând de-a lungul întregii perioade de evaluare calificative de foarte bine şi bine în evaluările anuale.

În perioada de referinţă (01.01.2021-31.12.2021) nu i-au fost adresate niciun fel de reproşuri şi nici aplicate sancţiuni de către superiorii săi, mai mult decât atât, nu există dovezi că lucrările la care a participat au fost desfiinţate în proceduri legale sau autoritatea a fost expusă unor astfel de sancţiuni care să justifice sancţionarea sa ulterioară sau antrenarea răspunderii sale faţă de efecte negative produse.

Potrivit art.11 alin. (3) din Anexa 6 la OUG 57/2019 "În realizarea activităţilor specifice, evaluatorul, contrasemnatarul şi persoana care aprobă raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public au obligaţia asigurării respectării întocmai a normei generale de conduită profesională privind obiectivitatea în evaluare".

Motivarea constituie una dintre condiţiile de legalitate şi validitate a actului administrativ, în speţă a raportului de evaluare modificat, şi reprezintă o garanţie împotriva arbitrariului şi excesului de putere al autorităţilor administratiei publice, astfel că sunt nelegale şi se sancţionează cu anularea actele administrative care se întemeiază pe o motivare extrem de sumară, constând în afirmaţii cu caracter general, o atare manieră a organelor administraţiei contravenind dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din Constituţia României, care presupun asigurarea unei corecte informări a persoanei căreia i se adresează documentul cu privire la problema de interes individual ce face obiectul manifestării unilaterale de voinţă a autorităţii publice.

Cerinţa motivării corespunzătoare a actelor administrative, cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pentru care au fost adoptate, se regăseşte şi în Recomandarea (2007)7 a Comitetului de Miniştri (art. 17.

Pct. 2) respectiv în rezoluţia (77)31 a Comitetului de Miniştri (principiul IV), fiind preluată şi menţionată în mod expres în art. 18 din Codul European al Bunei Conduite Administrative.

Orice act administrativ de natură a produce efecte privind drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie motivat nu doar din perspectiva competenţei de a emite acel act, ci şi din perspectiva posibilităţii persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său de a aprecia asupra legalităţii măsurii, respectiv asupra respectării graniţelor dintre puterea discreţionară şi arbitrariu, fiindcă a accepta teza potrivit căreia autoritatea nu trebuie să- şi motiveze deciziile sau motivarea acestora poate fi una evazivă, subînţeleasă sau dedusă, echivalează cu golirea de conţinut a esenţei democraţiei şi a statului de drept bazat pe principiul legalităţii.

Motivarea actului reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ, reprezintă o condiţie de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar si neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului.

Motivarea urmăreşte o dublă finalitate: îndeplineşte, în primul rând, o funcţie de transparenţă în profitul beneficiarului actului, care va putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat şi permite instanţei să realizeze controlul jurisdicţional.

Desigur ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului şi să fie realizată de autorul său.

Amploarea şi detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanţele fiecărui caz, iar o motivare insuficientă, sau greşită, este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor.

O detaliere a motivelor este necesară şi atunci când instituţia emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparenţă, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat şi, în acelaşi timp, permite exercitarea de către instanţă a controlului jurisdicţional.

Cât priveşte răspunsul la contestaţie, în conţinutul acestuia se constată transcrierea conţinutului textelor de lege aplicabile procedurii de evaluare , respectiv art. 485 alin. 1,2,3,4, din OUG nr. 57/2019, fără a fi menţionate în concret motivele pentru care s-a acordat reclamantului calificativul " nesatisfăcător", respectiv motivul menţinerii punctului de vedere al persoanei care a modificat calificativul acordat anterior de evaluator şi de contrasemnatar.

Se constată că acest răspuns nu conţine o motivare a soluţiei adoptate, exprimarea fiind una cu caracter general, redarea unor texte de lege, care face imposibil controlul instanţei de judecată, soluţia care se impune în acest context fiind aceea a anulării actelor administrative atacate: modificarea adusă raportului de evaluare contrasemnat şi a răspunsului la contestaţia administrativă.

Soluţia se impune cu atât mai mult cu cât, contrar celor afirmate în analiza contestaţiei şi a rezultatelor profesionale, etapele premergătoare evaluării nu au fost respectate, în sensul că nu au fost comunicate, la începutul anului obiectivele profesionale şi nici criteriile de performanţă, după cum nu au fost aduse la cunoştinţă reclamantului, deşi s-a solicitat acest lucru, aspectele care au condus la modificarea notelor, respectiv a calificativului acordat de evaluator şi de contrasemnatar.

Deşi art. 19 alin. (3) din Anexa 6 prevede ca funcţionarul public să semneze raportul modificat şi să facă observaţii, dacă este cazul, acest drept nu i-a fost respectat în ceea ce priveşte aspectul modificărilor aduse raportului de evaluare, neputând formula obiecţiuni la modificări sau da explicaţiile necesare.

Având în vedere complexitatea şi amploarea activităţii desfăşurate în anul 2021, potrivit fişei de post şi lucrărilor atribuite şi aspectul general al formulărilor utilizate, pe de altă parte, reclamantul a fost pus în imposibilitate de a formula apărări în concret şi de a aduce argumente faţă de aspectele imputate.

În aceste condiţii, instanţa apreciază că măsurile adoptate, acelea de modificare a calificativului în procedura de evaluare sunt arbitrare şi nelegale, încălcând drepturi reglementate legal şi recunoscute oricărui funcţionar public.

Prin dispoziţia nr. .../16.05.2022 a Primarului mun.

Craiova s-a dispus eliberarea reclamantului din funcţia publică de inspector clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5, deţinută în cadrul Serviciului Urbanism şi Nomenclatură Urbană, Direcţia Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din aparatul de specialitate al primarului municipiului Craiova, ca urmare a obţinerii calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale aferentă perioadei 01.01.2021- 31.12.2021 şi, pe cale de consecinţă, încetarea raportului de serviciu începând cu data de 06.06.2022.

Dispoziţia atacată face trimitere în preambulul său la următoarele documente ce fac obiectul contestaţiei formulate în prezenta cauză: Raportul nr. .../2022 întocmit de Serviciul Resurse Umane privind eliberarea din funcţia publică; Raportul de evaluare a performanţelor profesionale pentru activitatea desfăşurată în perioada 01.01.2021-31.12.2021; Contestaţia nr. .../05.04.2022; Rezultatul la contestaţia nr. .../18.04.2022; Copia raportului de evaluare certificată pentru conformitate cu originalul de către Serviciul Resurse Umane, a raportului de evaluare a performanţelor profesionale pentru activitatea desfăşurată în perioada 01.01.2021- 31.12.2021, preavizul înregistrat cu nr. .../03.05.2022; Raportul de avizare nr. .../2022 întocmit de Direcţia Juridică, Asistenţă de Specialitate şi Contencios Administrativ.

Sunt menţionate dispoziţiile legale reţinute ca temei juridic al dispoziţiei nr. 7667/16.05.2022, şi anume: art. l alin. (l) şi (2), art. 17 al.(l), art. 18 al. (5) şi (6), art. 19 al.(4), art. 20 al.(l), (2) şi (3) din Anexa nr. 6 la OUG 57/2019, art. 485 al. (7), art. 516 lit. c), art. 519 alin. (l) lit. e) şi alin. (4), (5) şi (6),art. 524 alin. 1, art. 528 al. (2) şi (3) lit. a), art. 533 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi art. 155 al.(5) lit. e, art. l96 al. (1) lit. b) din OUG 57/2019 şi Legea 554/2004, textele invocate relevă obligaţii pe care cei în subordinea cărora reclamantul şi-a desfăşurat activitatea nu le-au respectat.

Din enumerarea prevederilor legale, rezultă că autoritatea locală şi reprezentantul acesteia cunosc caracterul obligatoriu al evaluării profesionale anuale şi etapele pe care le presupune desfăşuarea procedurii de evaluare, dar se raportează exclusiv doar la unele dintre dispoziţiile legii cadru, făcând abstracţie totodată de cele care stauează asupra obligaţiilor ce le revin în această procedură, inclusiv cu privire la respectarea drepturilor funcţionarilor publici evaluaţi.

Autoritatea emitentă nu face dovada nici uneia dintre susţinerile sale în ceea ce priveşte parcurgerea etapelor premergătoare şi concomitente evaluării profesionale, ceea ce conduce la emiterea, în final, a unui act nul, simpla indicare generică a unor texte de lege nefiind suficientă în motivarea deciziei de încetare a raporturilor de serviciu.

Concluzionând, actul administrativ final, reprezentat de dispoziţia nr. 7667/16.05.2022 a Primarului mun. Craiova, nu poate fi valid din punct de vedere legal de vreme ce, la baza lui, stau acte emise într-o procedură lovită de nulitate.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat şi repunerea în funcţia şi drepturile deţinute anterior modificării raportului de evaluare contrasemnat şi acordarea drepturilor legale aferente perioadei de la momentul modificării raportului de evaluare (30.03.2022) şi până la repunerea în funcţia efectivă.

Instanța are în vedere că articolele art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004 reglementează situația care constituie regula în contenciosul administrativ, aceea în care cererea de daune se formulează odată cu acţiunea principală împotriva actului administrativ tipic sau asimilat, urmând soarta cererii principale.

Instanţa are în vedere că la baza răspunderii patrimoniale a administraţiei publice stă culpa acesteia concretizată în emiterea unui act nelegal, în speţă, culpa autorităţii publice, ca o condiţie a răspunderii administrativ patrimoniale, a fost constatată în cadrul prezentei acţiuni în ilegalitatea actelor administrative reprezentate de: modificarea adusă raportului de evaluare contrasemnat, răspunsul la contestaţia administrativă şi dispoziţia nr. 7667/16.05.2022 a Primarului mun.

Craiova, în condiţiile contenciosului administrativ.

De asemenea, se are în vedere că acţiunea în răspundere patrimonială constituie un accesoriu al acţiunii în anulare, cercetarea condiţiilor răspunderii pentru paguba cauzată de un act administrativ neputând face abstracţie de sfera condiţiilor acţiunii în anulare înseşi, cererea se judecă deci după regulile aplicabile acţiunii în anulare.

Prin urmare, acţiunea în despăgubire pentru repararea unei pagube produse printr-un act administrativ nelegal este subsecventă acţiunii principale având ca obiect anularea actului, fiind o latură intrinsecă litigiului de contencios administrativ şi supunându-se acestuia sub aspect procesual.

O altă cerinţă ce se deduce din interpretarea aceleiaşi norme este că pentru angajarea răspunderii administrativ patrimoniale se cere dovedirea legăturii de cauzalitate între prejudiciu, respectiv daunele pretinse şi emiterea actelor administrative anterior anulate sau a căror anulare a fost solicitată prin aceeaşi acţiune, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 republicată, dovadă care a fost făcută în cauză.

Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază ca este întemeiată acţiunea şi urmează să o admită astfel cum a fost formulată şi precizată.

În baza art. 453 CPCiv. va obliga pârâtul către reclamant la 3790 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea precizată, formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu Primarul Municipiului Craiova.

Dispune anularea răspunsului nr. .../26.04.2022 la contestaţia împotriva punctului de vedere al persoanei care avea atribuţii în aprobarea raportului de evaluare semnat de contrasemnatar.

Dispune anularea răspunsului din 30.03.2022 al persoanei cu atribuţii în aprobarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2021.

Dispune anularea dispoziţiei nr. .../16.05.2022 emisă de Primarul Municipiului Craiova.

Dispune repunerea reclamantului în funcţia şi drepturile deţinute anterior modificării raportului de evaluare contrasemnat şi acordarea drepturilor legale aferente perioadei de la momentul modificării raportului de evaluare (30.03.2022) şi până la repunerea în funcţia efectivă.

Obligă pârâtul către reclamant la 3790 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea se va depune la Tribunalul Dolj.

Pronunţată azi, 20.12.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.