Decizie nr. 3136 din 14.11.2023

Certificatul de încadrare în grad de handicap nu poate fi valorificat în mod automat în procedura de stabilire a gradului de invaliditate prevăzută de Legea 263/2010, ci reclamanta trebuia să se prezinte la termenul de revizuire stabilit tocmai pentru a se analiza dacă evoluţia stării de sănătate ar fi impus emiterea unei decizii asupra capacităţii de muncă nerevizuibile.

(Secția I civilă, Decizia nr. 3136/14 noiembrie 2023)

Prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr.../107/2019 reclamanta B. în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII A., a solicitat ca, prin hotărâre judecătorească:

- să se constate că decizia nr... din 04.11.2019 privind suspendarea pensiei de urmaş este neîntemeiată şi pe cale de consecinţă să se dispună obligarea pârâtei să anuleze decizia sus-numită şi să se restituie sumele reţinute.

Prin sentinţa civilă nr.../2021 pronunţată de Tribunalul Alba a respins contestaţia formulată de către reclamanta B., împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii A., având ca obiect anularea Deciziei nr... din 04.11.2019 de suspendare a plăţii pensiei de urmaş.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut următoarele:

Reclamanta B. este beneficiara pensiei de urmaș, drepturile fiind acordate în baza Legii 19/2000 prin Decizia nr... din data de 10 februarie 2010 începând cu data de 21.05.2007, urmare a emiterii Deciziei medicale asupra capacității de muncă nr.../21.05.2007 eliberată de Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă A., fila ... dosar, aceasta fiind încadrată în gradul II de invaliditate, cu o valabilitate de 12 luni și termen de revizuire la data de 05.11.2007.

La data de 04 noiembrie 2019 pârâta Casa Judeţeană de Pensii A. a emis Decizia nr... privind suspendarea plății pensiei pentru urmaș și/sau a indemnizației de însoțitor începând cu data de 01.12.2011 conform prevederilor art. 114 alin.1 lit. c din Legea 263/2011 .

Din probatoriul administrat în cauză, instanța a constatat că, la baza emiterii deciziei contestate a stat borderoul întocmit de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă A., comunicat intimatei, fila ... dosar, în vederea suspendării plății pensiei contestatorului, precum și Decizia medicală asupra capacității de muncă nr.../21.05.2007, cu termen de revizuire în 05.11.2007.

Potrivit art.78 alin 1 din Legea nr.263/2010, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodice, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară.

După fiecare revizuire, medicul expert stabilește dacă se menține gradul de invaliditate, dacă se încadrează în alt grad de invaliditate sau se constată redobândirea capacității de muncă.

Mai mult, art.114 alin.1 lit. c din Legea nr.263/2010 prevede că : „în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care… pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art.84 lit.c) ori cel prevăzut la art.86 alin.(1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații…”

Condițiile de acordare a pensiei de urmaș au fost cele prevăzute de art. 68 pct.1 din Legea 19/2000 conform cu care „Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an” iar la momentul actual potrivit art.86 alin1 din Legea nr. 263/2010, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este încadrat în gradul I sau gradul II de invaliditate și dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.

Legea 263/2010 și normele de aplicare a acesteia, precum și procedura de verificare a încadrării în grad de invaliditate nu impun obligația Comisiei de a convoca pensionarul la reexaminare atunci când există deja un termen stabilit pentru acesta verificare.

Dimpotrivă contestatorul are obligația de a se prezenta, fără a fi notificat, la termenul de revizuire, așa cum se prevede expres la art. 95 alin. 1 din normele de aplicare a legii 263/2010 aprobate prin HG 257/2011.

Conform art.80 alin.1 din lege 263/2010, atunci când se fac verificări din oficiu, Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, centrele regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate, dar această situație nu se regăsește în prezenta cauză .

Contestatoarea a avut o dată pentru revizuire, expres menționată în decizia .../21.05.2007 și avea obligația să se prezinte singură, fără convocare la Comisia de expertiză a capacității de muncă.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei, în condițiile legii, așa cum prevede art.78 alin.4 din legea 263/2010.

Având în vedere adresele nr. emise de Serviciul de Expertiză Medicală si Recuperare a Capacitații de Muncă de muncă prin care intimata a fost înștiințată că pensionarul/ contestatorul nu s-a prezentat la revizuirea medicală, intimata în mod corect a procedat la suspendarea plății pensiei contestatoarei începând cu data de 01.12.2011 conform dispozițiilor art.114 alin.1 litera c din legea 263/2010 care prevede că:

,,(1) In sistemul public de public, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art.84 lit.c) ori cel prevăzut la art.86 alin.(1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă;

Contestatorul poate să se prezinte, să solicite Comisiei de expertiză a capacității de muncă emiterea unei decizii privind capacitatea sa de muncă, așa cum prevăd dispozițiile art.95 alin.3 din Normele de aplicare a Legii 263/2010, urmând ca pe baza acesteia să fie reluată plata pensiei, așa cum se prevede la art.115 din lege 263/2010, (după încetarea cauzei care a dus la suspendare).

Faptul că reclamanta este încadrată în baza certificatului de încadrare în grad de handicap nr.../12.03.2010 emis de Comisia de Evaluare în Grad de Handicap – fila ..., în gradul de handicap grav nerevizuibil, nu are nici o relevantă în ce privește decizia medicală asupra capacității de muncă.

Cele două acte sunt emise în baza unor legi distincte, care au reglementări distincte și trebuie respectate ca atare.

Încadrarea contestatoarei în gradul de handicap grav s-a realizat în baza prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, iar încadrarea în gradul I de invaliditate s-a realizat în baza dispozițiilor Legii nr.263/2010 care conține prevederi imperative cu privire la condițiile acordării pensiei de invaliditate și procedura de urmat.

Ca urmare, instanța a respins contestația ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului şi modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii.

În prealabil, apelanta arată că a solicitat ca hotărârea să-i fie comunicată la cabinetul avocatului, însă instanţa a făcut comunicarea la o adresă mai veche din ....

Întrucât la data de 19.09.2022, avocatul apelantei a studiat dosarul nr.../107/2019 în cadrul arhivei, solicită să se constate că de la aceasta data curge termenul de apel, acţiunea fiind depusă în termen.

Apelanta arată că atât decizia de suspendare, cât si cea de încetare au fost emise la data de 01.12.2011 (dar nu au fost comunicate) şi nu la datele indicate de către Casa Judeţeană de Pensie, respectiv 04.11.2019 şi 19.03.2021.

Pentru a ascunde neglijenţa de care intimata a dat dovada atât în gestionarea dosarului de pensie cât şi în comunicarea cu apelanta, acesta a furnizat alte date, posibil de la momentul descoperirii situaţiei.

Comunicându-i-se după 12 ani faptul ca apelanta trebuia să se prezinte la expertiza medicală ce trebuia să aibă loc la data de 05.11.2007 şi solicitându-i-se să restituie sumele de bani la care acesta era îndreptăţită în virtutea legii, în mod evident s-a produs un prejudiciu patrimonial în dauna apelantei, prin restituirea/lipsirea unui venit legal şi în mod clar indispensabil în condiţiile în care aceasta se afla internată în mod permanent la Centrul de îngrijiri Medicale din ...

Dacă apelantei i s-ar fi comunicat în orice mod, obligaţia de prezentare la revizuire, în mod cert aceasta s-ar fi conformat şi nu s-ar fi ajuns în situaţia în care acesta să fie obligată să restituie ceea ce i s-ar fi cuvenit de drept, mai ales când acest venit este indispensabil pentru serviciile medicale care ii sunt furnizate de Centrul medical de îngrijire din ...

Soluţia în acest caz ar fi fost ca, în 2019 când intimata a descoperit situaţia, să fi procedat la chemarea apelantei la expertiză medicală şi nu sancţionarea acesteia pentru o procedura care trebuia sa aibă loc cu 12 ani în urmă.

Apelanta arată că potrivit art.78 alin.1 din Legea nr.263/2010, pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau după caz, de către comisiile centrale de expertiza medico-militare.

Astfel, potrivit acestei norme, medicul expert trebuie sa stabilească termen de revizuire înăuntrul unui interval cuprins între 1 an si 3 ani de la revizuirea iniţială.

Apelanta fusese expertizata la data de 21.05.2007, ocazie cu care se constatase incapacitatea totală a acesteia de a munci precum şi gradul 2 de invaliditate motiv pentru care se eliberase decizie ce a stat la baza acordării pensiei de urmaş.

În aceste condiţii, impunerea unei obligaţii ca numai după 5 luni si jumătate să fie din nou expertizată contravine dispoziţiilor imperative legale sus menţionate, fiind totodată abuzivă.

Potrivit art.42 alin.4 din Legea 263/2010, neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

Apelanta este o persoană imobilizata la pat, cu afecţiuni foarte grave, încadrată în gradul 2 de invaliditate ce depinde în totalitate de îngrijire de specialitate.

Acesteia nu i s-a comunicat niciun documentat în care să se stipuleze aceasta obligaţie, respectiv obligaţia de prezentare la revizuire medicală, după aproximativ 5 luni jumătate de la revizuirea iniţială.

Abia în anul 2019, apelanta a aflat că trebuia să se prezinte la revizuire medicală ce urma să aibă loc la data de 05.11.2007. Aşadar, culpa paratei este mai mult decât evidentă.

Apelanta menţionează că susţinerea intimatei prin depunerea concluziilor scrise de la fond, în sensul că aceasta ar fi purtat corespondenţă în acest scop cu apelanta, nu corespunde adevărului şi nu poate fi reţinută deoarece nu a fost însoţită de dovezi.

Din interpretarea normelor, rezultă ca regula este reprezentată de convocarea efectuata de medicul expert, iar excepţia este reprezentată de cererea expresă a pensionarilor.

Apelanta arată că nu i se poate imputa ei neprezentarea în fata comisiei de revizuire medicală.

Menţionează că, potrivit art.98 din legea specială, nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care: a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă; b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege; c) au vârstele mai mici cu până la 5 ani faţă de vârstele standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, potrivit legii.

Stabilirea încadrării în situaţiile prevăzute la lit. a) şi c) se face prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă.

Potrivit deciziei asupra capacităţii de muncă nr... din 21.05.2007, decizie care s-a regăsit la dosarul de pensie al pârâtei dar de care apelanta nu a avut cunoştinţă, s-a stabilit faptul că apelanta are pierdută definitiv şi în totalitate capacitatea de muncă, fiind încadrată în gradul 2 de invaliditate.

În aceste condiţii, se apreciază că menţionarea în cadrul aceleaşi decizii, a unui termen de revizuire sub limitele prevăzute de lege, în totală contradicţie cu menţionarea expresă a pierderii totale a capacităţii de muncă a apelantei este rezultatul unei grave neglijente a cadrului medical ce a întocmit decizia, culpa dublata şi de intimată prin necomunicarea/ neconvocarea apelantei.

Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, cu consecinţa schimbării în totalitate a sentinţei atacate.

În cursul judecăţii, Casa Locală de Pensii T. a comunicat la dosar, ca urmare a adresei emise de instanţă, decizia asupra capacităţii de muncă nr.../05.11.2007.

CURTEA, verificând, potrivit art.479 din Codul de procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, reţine următoarele:

Apelul este nefondat.

Cu titlu prealabil, Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată nu s-a contestat decât decizia nr... din 04.11.2019 privind suspendarea plăţii pensiei de urmaş.

Decizia nr.../02.12.2019 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale pe perioada 01.01.2017-31.10.2019 nu face obiect al prezentei cauze, astfel încât aspectele invocate prin cererea de apel referitoare la prejudiciul cauzat prin măsura de restituire a sumelor încasate necuvenit nu pot fi supuse analizei în acest cadru procesual.

Ca o primă critică, apelantă susţine că decizia contestată a fost de fapt emisă în 2011 şi doar comunicarea acesteia a fost făcută în anul 2019, iar, dacă i s-ar fi comunicat la timp necesitatea revizuirii, în mod cert s-ar fi conformat acestei obligaţii.

Curtea reţine că din cuprinsul deciziei nr... privind suspendarea plăţii pensiei pentru urmaş rezultă că această decizie a fost emisă în data de 04.11.2019.

Data de 01.12.2011, menţionată în cuprinsul deciziei, nu reprezintă data emiterii deciziei, ci data de la care a operat suspendarea plăţii pensiei de urmaş.

Această dată a fost stabilită de casa de pensii, având în vedere dispoziţiile art.114 alin.1, lit. c din Legea 263/2010 şi informaţiile transmise prin borderoul nr... din 05.12.2011 de către Cabinetul de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă prin care s-a comunicat numele pensionarilor care nu s-au prezentat la revizuirea medicală periodică în luna noiembrie 2011, printre care se află şi reclamanta B.(dosar fond).

Potrivit art.114 alin.1, lit.c din Legea 263/2010 „În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: (…) c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art.84 lit. c) ori cel prevăzut la art.86 alin.(1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.”

Analizând această prevedere legală, se observă că momentul de la care intervine suspendarea plăţii pensiei într-o astfel de situaţie, nu este lăsat la aprecierea casei de pensii casei de pensii, ci este stabilit în mod expres de textul legal ca fiind luna următoare datei în care pensionarul nu s-a prezentat la revizuirea medicală obligatorie.

În consecinţă, chiar dacă, în mod culpabil casa de pensii ajunge să emită cu întârziere decizia de suspendare, termenul de la care operează suspendarea nu poate altul decât cel prevăzut de textul legal.

Or, în cauza de faţă, casei de pensii i s-a comunicat că reclamanta nu s-a prezentat la revizuire în luna noiembrie 2011, astfel că, în aplicarea art.114 alin.1, lit.c din Legea 263/2010, plata pensiei a fost suspendată începând cu data de 01.12.2011.

Apelanta susţine că prin culpa casei de pensii, care a emis decizia de suspendare a plăţii pensiei după o perioadă lungă de timp de la data la care trebuia să se prezinte la revizuire, i s-a cauzat un prejudiciu constând în obligarea sa la recuperarea sumelor încasate.

Curtea subliniază că aceste aspecte nu pot fi analizate în cauza de faţă în care este contestată doar decizia de suspendare a plăţii pensiei, nu şi decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit.Decizia de suspendare a plăţii pensiei, deşi greşit emisă doar în anul 2019, nu putea să stabilească o altă dată a suspendării plăţii pensiei decât cea impusă de dispoziţiile imperative ale art. 114 alin. 1, lit. c din Legea 263/2010.

O eventuală culpă a casei de pensii pentru rămânerea în pasivitate o perioadă atât de lungă de timp şi o analiză a proporţionalităţii sarcinii impuse reclamantei prin obligaţia de restituire a sumelor încasate în intervalul 01.01.2017 - 31.10.2019, ar fi putut fi, eventual, examinate într-o contestaţie împotriva Deciziei nr.../02.12.2019 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit.

Într-o asemenea contestaţie, s-ar fi putut analiza dacă obligaţia impusă reclamantei de a restitui sumele astfel încasate ar echivala sau nu cu o sarcină individuală excesivă pentru aceasta, în contextul în care se invocă şi o culpă a casei de pensii ce a omis o perioadă îndelungată să emită decizia de suspendare a plăţii pensiei.

Însă, astfel cum s-a arătat şi în considerentele care preced, Decizia nr.../02.12.2019 nu formează obiectul prezentei cauze.

O altă critică formulată de apelantă se referă la faptul că, termenul de revizuire de la data de 05.11.2007 a fost stabilit în mod greşit prin Decizia asupra capacităţii de muncă nr... din 21.05.2007.

Apelanta face trimitere la prevederile art.78 alin.1 din Legea 263/2010, potrivit cărora pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani şi susţine că stabilirea unui termen de revizuire la data de 05.11.2007, la doar câteva luni de la emiterea deciziei, este total abuzivă.

Cu privire la această critică sunt de făcut două menţiuni.

În primul rând, decizia asupra capacităţii de muncă nr... din 21.05.2007, la care face referire apelanta, a fost emisă sub imperiul Legii 19/2000, astfel încât dispoziţiile legale aplicabile sub acest aspect nu ar fi cele prevăzute de art.78 alin.1 din Legea 263/2010, ci cele prevăzute la art.62 alin.1 din Legea 19/2000, care stabilesc că revizuirea medicală se face la intervale de 6-12 luni.

În al doilea rând, acest aspect privind termenul de revizuire stabilit prin decizia asupra capacităţii de muncă nu poate fi analizat în prezentul dosar, ci ar fi putut fi invocat doar în cadrul unei contestaţii împotriva acelei decizii, contestaţie care ar fi trebuit formulată în termenul şi în condiţiile prevăzute de art.56 din Legea 19/2000.

Decizia de încadrare într-un grad de invaliditate necontestată în termen este definitivă, astfel cum rezultă din dispoziţiile art.56 alin.6 din Legea 19/2000.

Apelanta mai invocă şi faptul că abia în 2019 a aflat că trebuia să se prezinte la revizuirea medicală ce urma să aibă loc în 05.11.2007 şi susţine că regula este convocarea efectuată de medicul expert pentru revizuire şi doar excepţia este revizuirea la cererea expresă a pensionarului.

Nici această critică nu poate fi primită.

Contrar celor susţinute de apelantă, atunci când decizia indică termenul la care pensionarul trebuie să se prezinte pentru revizuire, acesta nu trebuie să fie convocat în faţa comisiei, astfel cum rezultă în mod clar din dispoziţiile din Secţiunea C, art.

II, pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, aprobate prin Ordinul 340/2001.

Potrivit acestor prevederi legale, „La termenul de revizuire pensionarul de invaliditate are obligaţia să se prezinte fără a fi citat la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă care îl are în evidenţă, în vederea revizuirii medicale.”

În plus, în situaţia dată, susţinerea apelantei care pretinde că nu a cunoscut termenul de revizuire din data de 05.11.2007 nu este conformă realităţii, atâta timp cât din înscrisurile comunicate la dosar în etapa procesuală a apelului, rezultă că aceasta s-a şi prezentat la comisie la data de 05.11.2007, fiind emisă Decizia asupra capacităţii de muncă nr... din 05.11.2007, cu termen de revizuire în data de 03.11.2008.

Trebuie precizat că această din urmă decizie care a fost comunicată în apel nu conduce la schimbarea soluţiei pronunţate de prima instanţă.

Chiar dacă rezultă că reclamanta s-a prezentat la termenul de revizuire din 05.11.2007, nu s-a făcut dovada prezentării ulterioare la termenul de revizuire.

Prin decizia contestată, plata pensiei a fost suspendată începând cu 01.12.2011, pe motiv că reclamanta nu s-a prezentat la revizuire în noiembrie 2011, iar, în cursul procesului reclamanta nu a putut face dovada că la acel moment s-a prezentat la revizuirea medicală.Mai mult chiar, reclamanta susţine prin cererea de chemare în judecată că nici măcar nu mai trebuia să se prezinte la revizuire întrucât deţinea certificatului de încadrare în grad de handicap nr.../12.03.2010, care era nerevizuibil.

În acord cu cele reţinute de prima instanţă, şi Curtea constată că existenţa acestui certificat de încadrare în grad de handicap emis de Comisia de Evaluare în Grad de Handicap, care încadrează reclamanta în gradul de handicap grav nerevizuibil, nu schimbă cu nimic situaţia dedusă judecăţii.

Este vorba de două proceduri distincte, reglementate de acte normative diferite, certificatul de handicap fiind emis în baza Legii nr.448/2006, iar procedura de emitere a deciziei asupra capacităţii de muncă fiind reglementată de Legea 19/2000 şi ulterior de Legea nr.263/2010.

Existenţa certificatului de încadrare în grad de handicap nu o scuteşte pe reclamantă de parcurgerea procedurii prevăzute de legea pensiilor pentru a stabili încadrarea într-un grad de invaliditate.

Prin cererea de apel, se invocă şi dispoziţiile art.79 (indicat eronat ca fiind 98) din Legea 263/2010, apelanta precizând că, potrivit acestor prevederi legale, nu mai sunt supuşi revizuirii pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care prezintă invalidităţi ce afectează ireversibil capacitatea de muncă.

Susţine că, raportat la aceste dispoziţii, este greşită stabilirea unui termen de revizuire, atâta timp cât s-a constatat că reclamanta are pierdută în totalitate capacitatea de muncă.

Curtea reţine că şi art.79 alin.1, lit. a din Legea 263/2010 şi art.62 alin.7, lit. a din Legea 19/2000, care au conţinut identic, stabilesc că nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care prezintă invalidităţi ce afectează ireversibil capacitatea de muncă.

În cauza de faţă însă, prin deciziile asupra capacităţii de muncă existente la dosar s-a stabilit că există o pierdere totală a capacităţii de muncă la momentul emiterii acestor acte, fără să fie stabilit însă că este vorba de o pierdere ireversibilă a capacităţii de muncă.

Tocmai pentru că la acel moment nu s-a constat o pierdere ireversibilă a capacităţii de muncă, prin cele două decizii s-a stabilit şi termenul pentru revizuire medicală.

Astfel, această critică a apelantei nu poate fi primită întrucât are la bază o confuzie între noţiunile de „pierdere totală a capacităţii de muncă” şi „pierdere ireversibilă a capacităţii de muncă”.

Conform celor reţinute mai sus, certificatul de încadrare în grad de handicap nu poate fi valorificat în mod automat în procedura de stabilire a gradului de invaliditate prevăzută de Legea 263/2010, ci reclamanta trebuia să se prezinte la termenul de revizuire stabilit tocmai pentru a se analiza dacă evoluţia stării de sănătate ar fi impus emiterea unei decizii asupra capacităţii de muncă nerevizuibile.

Prin concluziile scrise, apelanta reclamantă invocă faptul că decizia nr... privind acordarea pensiei de urmaş a fost emisă la data de 10.02.2010, astfel încât s-a acoperit neprezentarea anterioară la revizuirea medicală.

Curtea reţine că acest argument este lipsit de relevanţă, în condiţiile în care plata pensiei s-a suspendat pentru neprezentare la revizuire medicală în luna noiembrie 2011, deci ulterior emiterii deciziei din 2010.

Pentru considerentele expuse, Curtea constată că criticile formulate de reclamantă nu pot conduce la reformarea hotărârii atacate astfel că, în temeiul art.480 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat prezentul apel, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică.