Decizie nr. 781 din 26.10.2022

Informațiile solicitate de directorul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice ... (în continuare O.S.P.A.) de la pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, și anume comunicarea rulajului anual şi soldului existent la sfârşitul fiecărui an, începând cu anul 2011 şi până în prezent, aferent tarifului datorat la Fondul de ameliorare a fondului funciar, calculat conform anexei nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu constituie ”informaţii privind activităţile comerciale sau financiare a căror publicitate să aducă atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale”, exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în temeiul art. 12 lit. c din Legea 544/2001.

Informaţiile solicitate nu privesc activitatea comercială sau financiară a pârâtului Ministerul Agriculturii, privesc doar soldul constituit ca urmare a perceperii unei taxe stabilite de lege, care are ca unică destinație contractarea cu OSPA de studii pentru realizarea programelor asumate de MADR.

Concurența neloială în forma Legii nr. 11/1991 se aplică în cazul ”întreprinderilor şi persoanelor fizice, române sau străine, care săvârşesc practici de concurenţă neloială, prin nerespectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe”, ceea ce presupune o ”situaţie de piaţă în care fiecare întreprindere încearcă să obţină vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe.”

Secția de contencios adinistrativ și fiscal , Decizia nr.781/26 octombrie 2022

Prin sentinţa administrativă nr.../CAF/ 17.03.2022 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar nr.../107/2021, s-a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar şi Direcţia Generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A. în nume personal şi în calitate de director al Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice (în continuare O.S.P.A.), solicitând admiterea acestuia cu consecinţa desființării sentinţei recurate şi obligării pârâtei la comunicarea rulajului anual şi soldului existent la sfârşitul fiecărui an, începând cu anul 2011 şi până în prezent, aferent tarifului datorat la Fondul de ameliorare a fondului funciar, calculat conform anexei nr.1 la Legea fondului funciar nr. 8/1991.

Recursul a fost întemeiat în drept pe disp. art.488 pct. 8 CPC.

În expunerea de motive, recurentul reclamant A. a arătat că a formulat cererea de furnizare informaţii atât în nume personal, cât şi în cea de director al OSPA. Printre atribuţiile exercitate în calitate de director al instituţiei, se numără:

• asigură funcţionalitatea instituţiei publice ;

• aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorului terţiar din subordine, finanţat integral din venituri proprii:

• aprobă structura organizatorică şi statul de funcţii ale Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice;

• angajează şi utilizează creditele bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

Astfel, se poate constata interesul în obţinerea rulajului anual necesar desfăşurării activităţii în deplin acord cu legislaţia în vigoare, necunoaşterea acestui rulaj făcând imposibilă desfășurarea activității în condiţii optime şi dozării resurselor umane şi materiale necesare îndeplinirii obiectului de activitate.

Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public prevede la art. 12:

(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi art. 11/1, următoarele informaţii:

a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurentei loiale, potrivit legii:

Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale art.1/1

în înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) concurenţă loială - situaţia de rivalitate de piaţă, în care fiecare întreprindere încearcă să obţină simultan vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe;

În aceste condiţii, consideră că motivarea reţinută în sentinţa recurată nu poate fi primită raportat la faptul că :

• Informaţiile solicitate nu privesc activitatea comercială sau financiară a pârâtului Ministerul Agriculturii, privesc doar soldul constituit ca urmare a perceperii unei taxe stabilite de lege, care are ca unică destinație contractarea cu OSPA de studii pentru realizarea programelor asumate de MADR;

• Informațiile comunicate nu fac obiectul publicităţii şi publicării, confidenţialitatea acestora fiind evidentă;

• Informațiile comunicate nu privesc şi nu aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industriala, de natură a fi exceptate de la comunicare în condiţiile legii.

De altfel, prin sentinţa recurată nu se arată în ce fel s-ar aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală sau industrială comunicarea informaţilor solicitate, în raport de care urmează să se constate că sentinţa nu este motivată, impunându-se casarea acesteia.

• Ca şi motiv al respingerii acţiunii se arată că prin comunicarea informaţilor s-ar aduce atingere concurenţei loiale, fără însă ca instanţa să arate concret în ce fel s-ar aduce atingere acestui principiu.

Obiectul de activitate al instituţiei, modul în care este organizată face imposibilă săvârşirea unor acte de concurenta neloială.

Lucrările specifice sunt efectuate în urma bugetului aprobat de MADR şi ulterior contractate de către DAJ în tarif reglementat de aceste instituţii.

In aceste condiţii, nici nu poate fi vorba de concurenţă neloială, cum netemeinic se retine în sentinţa recurată.

De altfel, se arată în sentinţă că lucrările sunt efectuate în baza unor ,,tarife reglementate„.

Contractarea studiilor privind calitatea solului, altele decât cele prevăzute la art. 3, de către persoane fizice sau juridice cu obiect de activitate specific, se face cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice.

Comunicarea informaţilor solicitate reprezintă o necesitate şi o obligaţie legală, MADR fiind cel care gestionează acest fond şi care este repartizat ulterior către DAJ spre a fi contractat cu OSPA, necunoaşterea valorii acestuia face imposibilă organizarea şi bugetarea lucrărilor.

În concluzie, din Fondul de ameliorare, conform Ordinului nr. 1440/2018, se plătesc studii aferente sistemului de monitorizare pastorale - întocmite de OSPA şi cele aferente perimetrelor de ameliorare și redare în circuit.

Intimatul pârât Ministerul Agriculturii şl Dezvoltării Rurale, acronim MADR, a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea, în parte, a hotărârii judecătoreşti atacate ca fiind legală şi temeinică.

Apreciază că Tribunalul Alba a reţinut în mod corect că OSPA - Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice este o instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, aflată în subordinea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) şi în coordonarea tehnică a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării, având calitatea de ordonator terţiar de credite.

Această instituţie realizează venituri proprii din activităţile prestate pentru terţi în baza unor tarife pentru fiecare categorie de prestaţie, precum şi din contractele încheiate cu DAJ, prin încredinţare directă, în temeiul OUG nr. 38/2002.

În calitate de director al OSPA, reclamantul a solicitat prin acţiunea formulată în contradictoriu cu MADR să i se comunice informaţii privind activităţi financiare, în considerarea calităţii sale de prestator de servicii, însă acestea sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor la informaţii, potrivit art.12 lit. c din Legea nr. 544/2001, dacă publicitatea lor aduce atingere principiului concurenţei loiale.

De asemenea, arată că aprecierile cuprinse în acţiunea formulată vizând importanţa cunoaşterii soldului anual al Fondului de ameliorare a fondului funciar în vederea dimensionării resurselor materiale şi umane şi preîntâmpinării eventualelor abuzuri în utilizarea acestuia prin atribuirea discreţionară de fonduri, dar şi cele vizând perturbarea activităţii instituţiilor dependente de sumele de bani constituite în fondul de ameliorare, este nejustificată, singura instituţie abilitată prin prevederile legale asupra modului de gestionarea a resurselor financiare ale fondului de ameliorare fiind Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în calitate de ordonator principal de credite.

Pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) a formulat cerere de recurs incident, solicitând casarea în tot a sentinţei civile nr.../CAF/2021, precum şi casarea în parte a sentinţei nr.../CAF/07.04.2022 şi, rejudecând cauza, admiterea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Direcţiei îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar (acronim DIFF) şi a Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene (acronim DGBFFE) din cadrul MADR, pentru următoarele considerente:

Pentru a respinge excepţia lipsei de folosinţă a Direcţiei îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar şi a Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene din cadrul MADR, în sentinţa civilă nr.../CAF/2021 (Hotărâre intermediară), instanţa de fond a reţinut următoarele: „...în materia contenciosului administrativ nu prezintă relevanţă personalitatea juridică a autorităţii publice, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public.

Se constată că menţionarea celor două Direcţii s-a făcut de reclamant tocmai pentru a se indica instanţei structurile din cadrul pârâtului care gestionează, în virtutea atribuţiilor ce le revin, informaţiile solicitate de cel în cauză, fiind aşadar o problemă legată de fondul cauzei. ”

Faţă de aspectele reţinute de prima instanţă, apreciază că hotărârile judecătoreşti antemenţionate sunt date cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod pr. Civilă.

În ce priveşte pârâtul MADR, menţionează că potrivit H.G.30/2017 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, responsabil cu elaborarea, reglementarea şi implementarea politicilor agricole comunitare şi naţionale.

Cele două direcţii pârâte care funcţionează în cadrul MADR sunt doar structuri administrative fără personalitate juridică, întrucât sunt lipsite de capacitate procesuală de folosinţă a drepturilor civile, iar lipsa personalităţii juridice înseamnă lipsa drepturilor civile astfel că, în speţa dedusă judecăţii, doar Ministerul beneficiază de drepturile sau suportă consecinţele demersului judiciar.

Toate aceste argumente raportate la cauza pendinte, duc la concluzia că cele două direcţii din cadrul MADR neavând personalitate juridică, nu pot sta în judecată, fiind lipsite de capacitatea de folosinţă dată printr-o normă sau lege specială.

Totodată, învederează instanţei că trebuie avute în vedere prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a MADR aprobat prin Ordinul nr.2480/26.10.2021.

Astfel, potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) "Direcţia Îmbunătăţiri Fundare şi Fond Funciar este organizata la nivel de direcţie în subordinea ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, fiind structura de specialitate pentru elaborarea politicilor publice în sectorul îmbunătăţirilor funciare, implementarea şi gestionarea măsurilor privind fondul funciar, calitatea solului, reglementarea vânzării terenurilor agricole, domeniul schimbărilor climatice şi protecţia mediului, înfiinţarea şi funcţionarea organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională” şi art. 120 ” Direcţia Generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene îndeplineşte funcţia de autoritate de plată şi de organism intermediar pentru POP şi POPAM şi desfăşoară şi activităţi de natură financiar-contabilă şi programare bugetară privind fondurile europene, activităţi suport pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene şi/au pentru sistemul de management şi control al fondurilor europene”.

Având în vedere argumentele aduse şi textelor de lege invocate, reiese în mod indubitabil că Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, entitatea cu personalitate juridică, este singura persoana juridică care are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Prin Decizia nr.../26.10.2022, Curtea a admis recursul reclamantului și a admis acțiunea acestuia astfel cum a fost formulată, reținând că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public - art.12.

Reclamantul, în calitate de director al Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice, a solicitat, la data de 09.11.2021, în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar şi Direcţia Generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene, să se dispună obligarea pârâtului la comunicarea rulajului anual şi soldul existent la sfârşitul fiecărui an începând cu anul 2011 şi până în prezent, aferent tarifului datorat fondului de ameliorare a fondului funciar, calculat conform anexei nr. 1 la Legea Fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale i-a comunicat la data de 17.11.2021 că, ”termenul pentru transmiterea informaţiilor solicitate se prelungeşte până la 30 de zile, conform art.7 (1) din Legea nr.544/2001.

Această informare a pârâtului nu s-a mai materializat sub nici un aspect, în sensul că pârâtul nu i-a comunicat nici informațiile solicitate și nici motivul refuzului de comunicare, contrar prevederilor art. 7 din Legea nr.544/2001.

Curtea constată că soluția primei instanțe de respingere a cererii de obligare la furnizarea unor informații de interes public formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Îmbunătățiri Funciare şi Fond Funciar şi Direcţia Generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene este motivată, în esență, pe două argumente :

1. Inexistența unei vătămări în persona reclamantului prin ”exprimarea refuzului tacit” de comunicare a informațiilor.

Potrivit art.22 din Legea nr.544/2001, în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice.

Aşadar, legea impune ca o primă condiţie pentru admiterea acţiunii ca persoana care o promovează să poată să considere că, lipsa răspunsului autorităţii publice o vatămă în drepturile sale.”

2.

Exceptarea informațiilor solicitate de la obligația de comunicare, urmare a constatării incidenței prev. art.12 lit.c din Legea nr.544/2001, potrivit cărora: ”1)Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art.1 şi, respectiv, la art.11/1, următoarele informaţii:

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurentei loiale, potrivit legii:”

1.

Cu privire la primul argument al instanței de fond, contrar celor reținute, Curtea menționează că în cazul acţiunilor întemeiate pe disp.

Legii nr. 544/2001, atât doctrina, cât și jurisprudența în materie, au acceptat că interesul (corespondentul vătămării din contenciosul administrativ) este prezumat, justificat de faptul că dreptul la informaţiile de interes public este un drept constituţional şi simplul refuz de acces face dovada în sine a vătămării dreptului (o prezumţie relativă).

”Dreptul la informaţie, aşa cum este consacrat de art.31 din Constituţie, se referă la orice informaţie de interes public şi nu poate fi îngrădit, sens în care legiuitorul, prin art.2 lit. b) din Legea nr.544/2001 a precizat că "prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori forma sau de modul de exprimare a informaţiei".

Liberul acces la informațiile de interes public rezultă și din interpretarea art.6 alin. 1 din Legea nr.544/2001, „orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public”, coroborat fiind dreptul oricărei persoane cu obligația fiecărei autorități sau instituţii publice să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes publice - art.5 (1) din Legea nr. 544/2001.

Accesul la aceste informații se realizează conform alin.4 prin afișare şi prin publicare, în modalitățile enumerate sau prin consultarea la sediul autorităţii.

Pe lângă aceasta obligație, autoritatea publică este obligată să răspundă în scris la solicitarea de informaţii publice conform art. 7 alin. 1.

Dispozițiile art.22 din Legea informațiilor de interes public se referă la existența unui interes (vătămări) din perspectiva promovării demersului judiciar în contencios administrativ și nu din perspectiva interesului în formularea unei solicitări pentru obținerea unor informații.

Așa fiind, în raport de dispozițiile legale menționate anterior, motivaţia primei instanțe şi întemeiată pe dispozițiile art. 22 din Legea nr.554/2001 nu poate constitui temei pentru respingerea cererii.

2.

Referitor la existența unui impediment de transmitere a informațiilor pe motivul interpretării și aplicării disp. art.12 lit.c din Legea nr.544/2001, care exceptează de la accesul liber al cetăţenilor ”informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii”, Curtea constată următoarele :

Prioritar, instanța de recurs reține că respingerea cererii reclamantului pe motivul exceptării informațiilor de la liberul acces nu a fost solicitată / invocată nici chiar de intimat prin întâmpinarea depusă la fond, această exceptare fiind reținută pentru prima dată în sentința pronunțată și reiterată ulterior de către intimat prin întâmpinarea formulată în recurs.

Intimatul și-a formulat apărarea în prima instanță, în esență, pe considerentul că ”aprecierile cuprinse în acţiunea formulată vizând importanţa cunoaşterii soldului anual al Fondului de ameliorare a fondului funciar în vederea dimensionării resurselor materiale şi umane şi preîntâmpinării eventualelor abuzuri în utilizarea acestuia prin atribuirea discreţionară de fonduri, dar şi cele vizând perturbarea activităţii instituţiilor dependente de sumele de bani constituite în fondul de ameliorare, este nejustificată, singura instituţie abilitată prin prevederile legale asupra modului de gestionare a resurselor financiare ale fondului de ameliorare fiind Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în calitate de ordonator principal de credite”.

Pârâta, prin poziția sa exprimată în faţa instanței de fond, nu susține însă că informațiile solicitate ar fi exceptate în baza concurenței neloaiale, ci susține împrejurarea că informațiile solicitate nu-l pot privi pe reclamant, acesta neavând competențe sau atribuții în domeniu, ci doar MADR are dreptul” de utilizare a sumelor colectate în Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat conform Legii nr.18/1991 la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării”, fiind singura instituţie abilitată să gestioneze aceste fonduri.

Contrar celor susținute de către intimat și de către prima instanță, Curtea reține că în cauză nu se contestă competența și abilitatea pârâtului în gestionarea sumelor colectate în Fondul de ameliorare a fondului funciar, ci se reclamă cunoașterea, respectiv informarea în mod transparent a modului în care se face această gestionare a sumelor alocate în Fondul de ameliorare a fondului funciar, această obligație a intimatului pârât rezultând din calitatea sa de instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice.

Din întreg conţinutul legii, rezultă că oricărei persoane i se asigură accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public pe care are dreptul să le solicite şi să le obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, astfel încât și în situația informaţiilor referitoare la activităţile comerciale în care se gestionează fonduri publice de către autorității publice, acestea nu–și pierd caracterul unor informaţii de interes public și ca atare, nu pot fi calificate ca informaţii de drept privat, astfel încât să fie exceptate, conform art.12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001, de la accesul liber al cetăţenilor.

Sub aspect probator, din toate actele și lucrările dosarului nu se conturează teza existenței unei concurențe neloiale prin comunicarea informațiilor solicitate de reclamant, respectiv ”rulajul anual şi soldul existent la sfârşitul fiecărui an începând cu anul 2011 şi până în prezent, aferent tarifului datorat fondului de ameliorare a fondului funciar, calculat conform anexei nr. 1 la Legea Fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ”, întrucât concurența neloaială în forma Legii nr. 11/1991 se aplică în cazul ”întreprinderilor şi persoanelor fizice, române sau străine, care săvârşesc practici de concurenţă neloială, prin nerespectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe”, ceea ce presupune o ”situaţie de piaţă în care fiecare întreprindere încearcă să obţină vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe.”

În atare situație, având în vedere reglementarea legală a concurenței neloaiale, Curtea nu poate primi, nesusținut probator, argumentul instanței de fond că ”ceea ce urmăreşte reclamantul este aflarea unor informaţii de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ce sunt necesare OSPA - Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice, în considerarea calităţii sale de prestator de servicii în cadrul contractelor angajamente legale contracte încheiate prin încredinţare directă, în temeiul OUG nr. 38/2002, cu DAJ - Direcţia Agricolă Judeţeană în calitate de autoritate contractantă.”

Buna credință, ca principiu fundamental al dreptului se prezumă – art. 14 cod civil - doar reaua credință se dovedește : ”(2) Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară”, astfel că afirmația existenței unei prezumții de concurență neloaială este pur generică și nu este de natură a atrage incidența disp. art. 12 lit. c din Legea nr.544/2004, cu atât mai mult cu cât instituția condusă de reclamant, nu are ca obiect de activitate desfășurarea unei activități comerciale sau financiare, astfel că informațiile solicitate nu au implicații sau impact negativ asupra concurenței neloaiale.

Fata de toate aceste considerente de fapt şi de drept, în baza art.488 pct.8 CPC, Curtea a apreciat că prima instanţă a făcut o eronată interpretare şi aplicare a prevederilor Legii nr. 544/2001- art. 12 lit. c, astfel că a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi rejudecând cauza, a admis acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar şi Direcţia Generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene.

A obligat pârâtul la comunicarea către reclamant a rulajului anual şi soldului existent la sfârşitul fiecărui au începând cu anul 2011 şi până în prezent, aferent tarifului datorat la Fondul de ameliorare a fondului funciar, calculat conform anexei nr.1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Recursul incident formulat de pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) împotriva sentinţei civile nr.../CAF/2021 (Hotărâre intermediară), precum şi a sentinţei nr.../CAF/07.04.2022, privește modul de soluționare de către instanța de fond a excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Direcţiei îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar (acronim DIFF) şi a Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene (acronim DGBFFE) din cadrul MADR.

Nemulțumirea pârâtului constă în respingerea de către prima instanță a excepţiei lipsei capacității de folosinţă a Direcţiei Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar şi a Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene din cadrul MADR, motivând în esență că, potrivit H.G. 30/2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, iar ”cele două direcţii pârâte care funcţionează în cadrul MADR sunt doar structuri administrative fără personalitate juridică, întrucât sunt lipsite de capacitate procesuală de folosinţă a drepturilor civile, iar lipsa personalităţii juridice înseamnă lipsa drepturilor civile astfel că, în speţa dedusă judecăţii, doar Ministerul beneficiază de drepturile sau suportă consecinţele demersului judiciar.”

Curtea nu a primit susținerea recurentului pârât, întrucât cele două Direcții nu au fost chemate în judecată în mod distinct / autonom, astfel cum rezultă clar din chiar petitul acțiunii introductive, ci doar pentru identificarea căror structuri organizatorice aflate în subordinea pârâtului, cărora le revine atribuția directă de comunicare a informațiilor solicitate.

Altfel spus, aceste două Direcții au fost indicate în acțiune efectiv cu titlu informativ, fiind de domeniul evidenței că reclamantul nu a înțeles să formuleze o procedură contradictorie de sine stătătoare doar cu acestea, dimpotrivă se dovedește din acțiunea prezentă că reclamantul a înțeles să se judece în contradictoriu cu MADR.

Ca atare, soluția primei instanțe prin care a fost respinsă excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Direcţiei îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar (acronim DIFF) şi a Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene (acronim DGBFFE) din cadrul MADR este apărată de criticile recurentului - incident, considerent pentru care recursul incident a fost respins ca nefondat.