Decizie nr. 340 din 11.04.2022

Potrivit pct. 8 din Anexa la HG 1822/2004 sunt locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale:

”8. activitatea desfăşurată în cadrul formaţiunilor (compartimentelor) operaţiuni pregătire de luptă, organizare mobilizare, resurse umane, armament, geniu, chimic, dispecerat, personal de serviciu pe unitate în ture, comunicaţii, prelucrarea automată a datelor şi valorificarea informaţiilor prin proceduri informatice, cifru şi transmisiuni cifrate.”

Reclamanții nu și-au desfășurat activitatea într-un compartiment de prelucrare automată a datelor decât începând cu data de 02.02.2020, când prin OG 3/2020 au fost modificate prevederile OG 83/2001, iar serviciile publice comunitare de pașapoarte au devenit structuri de prelucrarea automată a datelor şi valorificarea informaţiilor prin proceduri informatice, statut pe care nu îl aveau anterior.

În consecinţă, întrucât abia începând cu data de 02.02.2020 reclamanții şi-au desfăşurat activitatea într-un compartiment de prelucrare a datelor şi valorificarea informaţiilor prin proceduri informatice, pârâta Instituția Prefectului jud.

Hunedoara a procedat corect la încadrarea activităţii desfăşurată de reclamanți în condiţii speciale de muncă începând cu această dată, neexistând anterior acestei date un compartiment (structură) de prelucrare a datelor şi evidenţă informatizată.

Secțai de contencios adinistrativ și fiscal , Decizia nr. 340/11 aprilie 2022

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 11.09.2020 sub nr.../97/2020 reclamanţii A. și alții au chemat în judecată pârâtele Instituţia Prefectului Judeţului H. şi Direcţia Generală de Paşapoarte, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună:

- constatarea faptului că activităţile desfăşurate de reclamanţi începând, în principal cu data de 03.06.2004, iar in subsidiar cu data de 8.11.2004 şi până la 01.04.2020 se încadrează în condiţii de muncă speciale;

- anularea Adresei nr.../.../.../07.09.2020 a pârâtei de rang 1;

- obligarea pârâtelor să emită actul administrativ (Ordinul Prefectului emis de pârâta 1 şi Avizul emis de pârâta 2) prin care să se constatate că, începând în principal cu data de 03.06.2004, iar in subsidiar cu data de 8.11.2004 şi până la 01.04.2020 activităţile desfăşurate de reclamanţi se încadrează în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale;

- obligarea pârâtelor să procedeze la înscrierea în documentele de personal a faptului ca activităţile desfăşurate de reclamanţi începând, în principal cu data de 03.06.2004, iar în subsidiar cu data de 8.11.2004 şi pana la 01.04.2020 se încadrează în condiţii de muncă speciale,

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe HG nr.1822/2004, OG nr.83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, Legea nr.260/2002 privind statutul poliţistului, Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.

Prin sentința nr.739/CA/2021 Tribunalul Hunedoara a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, inadmisibilităţii pentru lipsa procedurii prealabile şi prescripţiei dreptului material la acţiune, invocate de pârâta Direcţia Generală de Paşapoarte.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A. și alții în contradictoriu cu pârâtele Instituţia Prefectului Judeţului H. și Direcţia Generală de Paşapoarte şi, în consecinţă:

A constatat că activităţile desfăşurate de reclamanţi în cadrul Serviciului comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple a judeţului H., se încadrează în condiţii de muncă speciale începând cu anumite date, individualizate pentru fiecare reclamant şi până la data de 02.02.2020.

A obligat pârâtele să procedeze la înscrierea în documentele de personal a faptului că activităţile desfăşurate se încadrează în condiţii de muncă speciale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Instituţia Prefectului Judeţului H., solicitând casarea hotărârii atacate iar, în urma rejudecării litigiului, să se dispună respingerea acţiunii.

În expunerea de motive, recurenta a arătat că potrivit prevederilor Cap.II. pct.8 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, activitatea desfăşurată în cadrul formaţiunilor (compartimentelor) de prelucrare automată a datelor şi valorificare a informaţiilor prin proceduri informatice se încadrează în condiţii speciale de muncă.

Aşadar, prin aceste dispoziţii, se prevede în mod neechivoc, faptul că activitatea ce justifică acordarea condiţiilor speciale de muncă trebuie să se desfăşoare în cadrul formațiunilor (compartimentelor) de prelucrare automată a datelor şi valorificare a informaţiilor prin proceduri informatice.

Așadar, absenţa existenţei unor formaţiuni sau compartimente de prelucrare automată a datelor şi de valorificare a informaţiilor prin proceduri informatice, activităţile desfăşurate (fie ele şi de prelucrare automată a datelor şi valorificare a informaţiilor prin proceduri informatice) nu puteau fi încadrate în condiţii speciale de muncă în baza Cap.

II.

Pct. 8 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr.1822/2004.

Pe de altă parte, trebuie făcută diferenţierea clară între locuri de muncă şi activităţi, diferenţiere ce rezultă din H.G. 1822/28.10.2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti.

Raportat la dispoziţiile Cap II. pct.8 din Anexa la H.G. nr.1822/2004, odată cu intrarea în vigoare a OG nr.3/2020, s-au modificat substanţial prevederile O.G. 83/2001, deosebit de importante fiind noile dispoziţii ale art. 6 alin. (1) - partea introductivă) potrivit cărora: „Serviciile publice comunitare de paşapoarte sunt structuri de prelucrare automată a datelor si valorificare a informaţiilor prin proceduri informatice şi au următoarele atribuţii principale”.

Aşadar, de la data intrării în vigoare a O.G. 3/2020 (02.02.2020), serviciile publice comunitare de paşapoarte din cadrul instituţiilor prefectului au devenit "structuri de prelucrare automată a datelor si valorificare a informaţiilor prin proceduri informatice", statut pe care nu îl aveau anterior.

Astfel, raportat la dispoziţiile Cap.II pct.8 din Anexa la H.G. nr.1822/2004, modificările legislative intervenite, ca urmare a intrării în vigoare a ordonanţei sus-invocate au creat fundamentul normativ pentru încadrarea activităţilor desfăşurate de către lucrătorii din aceste locuri de muncă (structuri) în condiţii de muncă speciale, încadrare care a fost efectuată, în ceea ce-i priveşte pe reclamanţi, iniţial cu data de 01.04.2020 (după parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de actele normative incidente, respectiv după îndeplinirea tuturor activităţilor administrative ce eu avut drept finalitate încadrarea în condiţii speciale), prin Ordinul Prefectului judeţului H. nr...12.05.2020 şi, ulterior, cu data de 02.02.2020, prin Ordinul Prefectului judeţului Hunedoara nr.../22.10.2020.

Încadrarea în condiţii de muncă a activităţilor desfăşurate de poliţişti se realizează în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.1822/28.10.2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 489/2005 pentru aprobarea normelor de încadrare a poliţiştilor în condiţii de muncă deosebite speciale şi alte condiţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâta Direcţia Generală de Paşapoarte din subordinea Ministerului Afacerilor Interne solicitând casarea acesteia și respingerea acțiunii reclamanților, în principal pe calea excepțiilor de procedură, iar în subsidiar pe fond.

Recurenta a reiterat excepția excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a D.G.P., solicitând respingerea acţiunii reclamanţilor ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Sub acest aspect, recurenta a arătat că niciunul dintre reclamanţi nu a avut si nu are raporturi de serviciu cu Direcţia Generală de Paşapoarte, aceştia desfăşurându-şi activitatea la Instituţia Prefectului judeţului H. - Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte.

În consecinţă, actele administrative de numire în funcţie a reclamanţilor si respectiv de încadrare în condiţii de muncă nu au fost emise de Direcţia Generală de Paşapoarte, ci de instituţia angajatoare.

Cu privire la excepţia inadmisibilității cererii de chemare în judecată neutru neîndeplinirea procedurii prealabile, arată instanței că reclamanţii nu au dovedit faptul că ar fi contestat încadrarea în condiţiile de muncă ce a fost realizată prin acte administrative emise de prefectul judeţului H. anterior datei de 01.04.2020.

Tribunalul Hunedoara a ignorat aceste acte administrative, care ar fi trebuit să fie atacate dacă reclamanţii le considerau nelegale, acte prin care a fost realizată încadrarea în condiţii de muncă deosebite, până la acordarea condiţiilor de muncă speciale începând cu data de 02.02.2020 și a ignorat prevederile legale incidente, raportându-se exclusiv la o adresă a Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara nr.../.../.../07.09.2020.

În context, reiterează că toţi reclamanţii au semnat fişele postului în cuprinsul acestora sunt consemnate condiţiile de muncă în care sunt încadraţi, respectiv condiţii de muncă deosebite şi, de asemenea, au luat cunoştinţă, sub semnătură/au primit un exemplar al actelor administrative/ordinelor prefectului de numire în funcţie şi încadrare în condiţii de muncă deosebite emise anterior Ordinelor Prefectului judeţului Hunedoara nr.../12.05.2020 şi nr. .../22.10.2020, acte administrative anterioare în care sunt invocate, în preambul, atât dispoziţiile H.G. 1822/2004 cât şi ale O MAI nr.489/2005 şi pe care nu le-au atacat în vreun fel, în condiţiile procedurii obligatorii prevăzute de Legea nr.554/2004.

Cu privire la excepţia prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune, arată că o solicitare de încadrare a activităţilor în condiţii de muncă superioare nu poate fi nicidecum caracterizată ca o simplă acţiune în constatare, cu obiect nepatrimonial, deoarece încadrarea în condiţii speciale de muncă este de natură a genera inclusiv beneficii pecuniare viitoare, respectiv majorarea cuantumului pensiei (nicidecum doar o perioadă suplimentară de vechime în muncă si o reducere a vârstei de pensionare).

Consideră că acţiunea formulată de reclamanţi este o veritabilă acţiune în realizarea unui drept ce derivă din raporturile lor de serviciu pe care aceştia pretind că îl au.

Motivele de recurs care vizează fondul cauzei sunt în mare măsură identice cu cele susținute de recurenta Instituția Prefectului, astfel că nu vor mai fi reluate în acest cadru, repetarea unor motive de recurs fiind inutilă și lipsită de eficacitate.

Reclamanţii au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea celor două recursuri și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.

În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a DGP, intimații arată că au pretenţii proprii faţă de această entitate, căreia i se cere eliberarea unei adeverinţe şi înscrierea în documentele de personal a condiţiilor speciale.

Or, chiar pârâta DGP recunoaşte că Direcţia Generală Management Resurse Umane - D.G.M.R.U. din cadrul Direcţiei generale a pașapoartelor îndrumă, coordonează, controlează şi monitorizează activităţile din domeniul managementului resurselor umane desfăşurate de structurile de profil ori de personalul desemnat în acest scop în unităţile ministerului, având competență materială şi teritorială generală în acest domeniu de activitate.

Din însuşi cuprinsul Ordinului Prefectului nr.../22.10.2020, în baza căruia începând cu 02.20.2020 au fost încadrați în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale rezultă că emiterea acestui ordin a fost avizată de pârâta 2, prin director.

De altfel, toate ordinele emise de prefect în ceea ce îi priveşte sunt avizate de pârâta 2.

Calitatea procesuală pasivă a pârâtei Direcţia Generală de Paşapoarte îşi are izvorul tocmai în capetele 1 şi 3 ale cererii, prin care au solicitat ca aceasta să emită avizul fără de care nu se poate emite ordinul prefectului prin care să se constatate că, pentru perioadele mai sus menţionate activităţile desfăşurate de reclamanţi se încadrează în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale.

Corect reţine judecătorul fondului ca au criticat implicit refuzul exprimat prin adresa contestată, solicitând instanţei de contencios administrativ ca, "potrivit art. 8 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 1 lit. i) şi n) coroborat cu art. 8 alin. 2 din Legea 554/2004 să constate caracterul nejustificat al acestuia, iar potrivit art. 18 alin.1 teza II din legea 554/2004 să oblige autorităţile publice să emită actul administrativ prin care să recunoască pretenţia reclamanţilor, respectiv desfăşurarea activităţilor în condiţii speciale de muncă.

Fiind vorba despre o acţiune prin care se solicită analizarea caracterului justificat sau nejustificat al refuzului exprimat prin adresa arătată, incidente sunt prevederile art. 2 alin. 5 teza finală din Legea 554/2004 conform cărora, în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) nu este obligatorie plângerea prealabilă.

Fiind vorba despre o excepţie, aceasta are prioritate de aplicare faţă de regula generală, astfel că incidenţa prevederilor art.7 alin.1 din Legea 554/2004 este exclusă în speţa de faţă.

Au anexat cererii introductive Adresa nr.../.../.../07.09.2020 a pârâtei de rang 1, din cuprinsul căreia rezultă că răspunsul acesteia a fost emis urmare a faptului ca plângerea prealabilă înaintată pârâtei DGP le-a fost comunicată de aceasta spre competentă soluţionare.

Au depus şi Răspunsul nr.../P/2 din 20.07.2020 comunicat de DGP la o plângere prealabilă pe care, în accepţiunea pârâtei recurente, nu a formulat-o.

Pe de altă parte, cererea reclamanților nu are ca obiect anularea/modificarea actelor administrative de încadrare, ci recunoaşterea dreptului de a fi încadrați în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale pentru activităţile desfăşurate începând cu data încadrării fiecăruia la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Pașapoartelor Simple al Judeţului H. până la 02.02.2020.

Practic, recurentele recunosc că, pentru perioadă în cauză, nu au beneficiat de acest drept, deşi au avut, încă de la intrarea în vigoare şi OG 83/2001 şi până la modificarea să prin OG nr.3/2020, atribuţii de administrare şi valorificare a registrelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, de evidentă a paşapoartelor simple, de furnizare de date din cuprinsul acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, inclusiv a celor privind protecţia datelor cu caracter personal, de furnizare permanentă în cadrul Sistemului Naţional Informatic de evidenţă a pașapoartelor simple, de informaţii necesare actualizării acestuia.

Este cert că reclamanţii au dreptul de a fi încadrați în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale pentru activităţile desfăşurate începând cu data încadrării fiecăruia la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Pașapoartelor Simple al Judeţului H. şi până la 02.02.2020, drept la care nu pot renunța, conform art. 38 din Codul muncii.

În mod temeinic si legal instanţa de fond a respins ca nefondată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâta Direcţia Generală de Paşapoarte, întrucât obiectul prezentei acţiuni este acela de recunoaștere a dreptului la încadrarea în condiţii speciale de muncă, raportat la activităţile şi atribuţiile sale de serviciu şi la prevederile legale în materie.

Recunoaşterea activităţii prestate ca fiind activitate care poate fi încadrată în condiţii speciale de muncă presupune emiterea unor acte administrative de către pârâţi, după cum, determină şi acordarea unor drepturi suplimentare.

Prin urmare, acţiunea nu este supusă prescripţiei dreptului la acţiune deoarece nu are un conţinut patrimonial dat fiind faptul că nu au solicitat obligarea pârâtelor la plata unor drepturi de natură salarială rezultate din recunoaşterea dreptului pretins.

Pe fond, acţiunea este întemeiata, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, dreptul poliţiştilor la încadrarea activităţii pe care o desfăşoară în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă fiind statuat de art.28 alin.1 lit.k din legea 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora poliţistul are dreptul la încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii.

Se invocă prevederile art.9 din Legea 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor în vigoare de la 03.06.2004 şi până la 01.01.2011, când a fost abrogată prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Aceleaşi prevederi privind desfășurarea activităţii asiguraților din sistemul public de pensii în condiţii de muncă normale, deosebite şi speciale se regăsesc și în art. 28 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care abroga Legea nr.179/2004, precum şi în art.9 din Legea nr.223/2015 publicată în MO. nr.556/27.07.2015 privind pensiile militare de stat în ceea ce îi priveşte pe poliţişti, locurile de muncă specifice şi activităţile cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii au fost stabilite prin HG 1822/2004. publicată în M.O. nr.1032 din 8 noiembrie 2004.

Acest act normativ este in vigoare din 08.11.2004 şi până în prezent, producând efecte atât în perioada de valabilitate a Legii nr.179/2004, cât şi după abrogarea acesteia, prin Legea 263/2010, precum şi sub imperiul Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.

Intimații invocă în continuare cap.II pct.8 din Anexa la HG 1822/2004, art.6 din OG nr.83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, în forma existentă de la intrarea în vigoare a acestui act normativ şi până la modificarea sa prin OG nr.3/2020, Decizia 132/2011 privind condiţiile prelucrării codului numeric personal şi a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate general emisă de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Consideră că încadrarea reclamanților în condiţii speciale de muncă, în conformitate cu prevederile Cap.

II, pct. 8 din Anexa la HG 1822/2004 este justificată în acord cu legislaţia în vigoare, întrucât, în prezent realizarea atribuţiilor specifice se desfăşoară preponderent prin activităţi de "prelucrarea automată a datelor", prin sisteme/aplicaţii informatice/informatizate, motiv pentru care se impune respingerea recursurilor.

Prin Decizia nr.340/2022, Curtea a admis recursul declarat de pârâta Instituția Prefectului Județului H. și precum şi recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva sentinţei nr.../CA/2021 pronunţată de Tribunalul Hunedoara – Secţia a II – a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosar nr.../97/2020, sentința a fost casată în parte, în sensul respingerii acțiunii reclamanților în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului Județului H., ca nefondată, iar în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Pașapoarte, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Au fost menținute dispozițiile sentinței referitoare la respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune și excepției inadmisibilităţii acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea a reținut următoarele:

Critica recurentei Instituția Prefectului vizează interpretarea și aplicarea prev. HG nr. 1822/28.10.2004, privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii specifice pentru poliţişti.

Reclamanții sunt funcţionari publici, polițiști care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Instituției Prefectului – Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte, începând cu anii 2004 – 2007.

De la această dată şi până la data de 02.02.2020, reclamanții au fost încadrați în condiţii deosebite de muncă, iar de la data intrării în vigoare a OG 3/2020, prin Ordinele .../12.05.2020 și .../22.10.2020 emise de Prefectul jud.

H., reclamanții au fost încadrați în condiţii speciale de muncă ca urmare a modificărilor legislative a HG 1822/2004, când serviciile publice comunitare de pașapoarte au devenit structuri de prelucrare automată a datelor și valorificare a informațiilor prin proceduri informatice.

Prin prezentul demers judiciar reclamații au solicitat încadrarea în condiții speciale de muncă pentru întreaga activitate desfășurată în cadrul Serviciului Public comunitar, corespunzător prevederilor cap.

II pct. 8 din Anexa la HG 1822/2004 potrivit cărora sunt locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale:

”8. activitatea desfăşurată în cadrul formaţiunilor (compartimentelor) operaţiuni pregătire de luptă, organizare mobilizare, resurse umane, armament, geniu, chimic, dispecerat, personal de serviciu pe unitate în ture, comunicaţii, prelucrarea automată a datelor şi valorificarea informaţiilor prin proceduri informatice, cifru şi transmisiuni cifrate.”

Hotărârea primei instanțe prin care a fost admisă cererea reclamanților se bazează în esență pe raționamentul că relevant pentru încadrarea în condiţii speciale de muncă, este conţinutul concret al activităţii desfăşurate efectiv de reclamanți, iar principalele activități desfășurate de aceștia presupun prelucrarea automată a datelor.

Contrar celor reținute de prima instanță, Curtea apreciază că activitatea reclamanților nu se încadrează în dispozițiile legale care permit calificarea activității desfășurate ca fiind activitate desfășurată în condiții speciale.

Art.1 din HG 1822/2004 definește locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru polițiștii în activitate din Ministerul Administrației și Internelor astfel: ”Locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţiştii în activitate din Ministerul Administraţiei şi Internelor, în sensul prezentei hotărâri, se definesc după cum urmează:

a) locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite sunt cele care implică existenţa unor factori de risc generaţi de specificul activităţii de poliţie, cu repercusiuni asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a poliţiştilor;

b) locurile de muncă şi activităţile cu condiţii speciale sunt cele care implică existenţa unor factori de risc ridicat, generaţi de specificul activităţii de poliţie, cu repercusiuni grave şi ireversibile asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a poliţiştilor.

Art. 2 - Poliţiştii în activitate care lucrează în condiţii deosebite şi speciale, stabilite pentru personalul civil în condiţiile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de încadrarea în condiţiile de muncă prevăzute pentru acesta, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu avizul structurii proprii de specialitate cu atribuţii de inspecţie a muncii.

Din prevederile legale mai sus indicate rezultă că locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite și speciale sunt definite ca fiind cele care implică existența unor factori de risc generați de specificul activității de poliție, cu repercusiuni asupra sănătății și/sau capacității de acțiune a polițiștilor.

Locurile de muncă și activitățile cu condiții speciale în care solicită a fi încadrat sunt cele care implică existența unor factori de risc ridicat, generați de specificul activității de poliție, cu repercusiuni grave și ireversibile asupra sănătății și/sau capacității de acțiune a polițiștilor.

Locurile de muncă și activitățile specifice polițiștilor, care dau dreptul la încadrare în condiții deosebite, speciale și alte condiții, sunt precizate în anexa care face parte integrantă din Hotărâre.

Astfel, Anexa la HG nr 1822/2004, prevede că activitatea desfășurată in cadrul formațiunilor (compartimentelor) - constituie locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale:

Pct. 8 - ”Activitatea desfăşurată în cadrul formaţiunilor (compartimentelor) ………….

de prelucrare automată a datelor şi valorificarea informaţiilor prin proceduri informatice, …..

Reclamanții nu și-au desfășurat activitatea într-un compartiment de prelucrare automată a datelor decât începând cu data de 02.02.2020, când prin OG 3/2020 au fost modificate prevederile OG 83/2001, iar serviciile publice comunitare de pașapoarte au devenit structuri de prelucrarea automată a datelor şi valorificarea informaţiilor prin proceduri informatice, statut pe care nu îl aveau anterior.

În consecinţă, întrucât abia începând cu data de 02.02.2020 reclamanții şi-au desfăşurat activitatea într-un compartiment de prelucrare a datelor şi valorificarea informaţiilor prin proceduri informatice, pârâta Instituția Prefectului jud.

H. a procedat corect la încadrarea activităţii desfăşurată de reclamanți în condiţii speciale de muncă începând cu această dată, neexistând anterior acestei date un compartiment (structură) de prelucrare a datelor şi evidenţă informatizată.

Contrar reținerilor primei instanțe, Curtea constată că în speță este vorba de un refuz al pârâtului, justificat de respectarea art.6 din HG 1822/2004 care prevede că stabilirea metodologiei de încadrare a locurilor de muncă și activităților desfășurate de polițiști în condiții deosebite, speciale și alte condiții, procedura de nominalizare a personalului care își desfășoară activitatea permanent sau în anumite perioade în aceste condiții, nominalizarea locurilor de muncă, unităților, activităților și/sau a funcțiilor, precum și evidența perioadelor de activitate în aceste condiții se fac prin norme interne de aplicare a prezentei hotărâri, aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor, cu avizul structurii proprii de specialitate cu atribuții de inspecție a muncii.

Încadrarea activității poliţiştilor în codiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se face prin dispoziţie de personal emisă de şeful unităţii în a cărei competenţă se află, odată cu numirea în funcţie, după o procedură reglementată prin lege, conform unei metodologii stabilite prin norme interne pe baza unor dovezi anume prevăzute de lege.

În acest sens, se prevede expres în HG 1822/2004:

Art. 3 - (1) Încadrarea întregii perioade de muncă a poliţiştilor în activitate în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, în vederea stabilirii drepturilor de pensie, se face potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

(2) Dovada încadrării în locurile de muncă şi activităţile prevăzute cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se face cu documente de evidenţă personal specifice poliţiştilor sau cu adeverinţe eliberate în baza acestor documente, întocmite conform reglementărilor legale.

Deci, pentru ca o activitate să fie încadrată în condiții speciale, trebuie să existe documente de personal sau adeverințe.

În absența acestor dovezi, încadrarea în condiții speciale nu este posibilă doar pe baza interpretării date activităților desfășurate de reclamanți, așa cum a procedat instanța de fond.

Dimpotrivă, în cauză rezultă dovada contrară, că reclamanții au desfășurat activitate în condiții deosebite de muncă, până la data de 02.02.2020 (fila ..., dosar fond, vol. 1).

De asemenea, art. 28 din Legea 360/2002 prevede:

(1) Poliţistul are dreptul la:

k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;

De altfel și încadrarea activității în condiţii deosebite se poate face tot în condiții de legalitate, respectiv, potrivit Capitolului I punctul 1 şi 2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004 în baza buletinelor de măsurători/de determinare prin expertizare din care să rezulte că valoarea noxelor depăşeşte limita maximă admisă potrivit prevederilor din Normele Generale de Protecţie a Muncii.

Art. 2 alin. 2 din Ordinului MAI nr. 489/2005 stabilește că beneficiază de încadrare în condiții deosebite, speciale și alte condiții, polițiștii care desfășoară efectiv activități sau lucrează în locuri de muncă prevăzute în anexă la Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, ce constituie atribuții cu caracter permanent potrivit fișei postului coroborate cu prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare referitoare la atribuțiile specifice compartimentului din care face parte.

De asemenea, sintagma „pentru întreaga perioadă de activitate” din art. 3 din HG nr. 1822/2004, nu are semnificaţia că se încadrează în condiţii speciale activitatea desfăşurată de la data angajării şi până la data încadrării activităţii în condiţii speciale, ci că se încadrează în aceste condiţii doar perioada în care un poliţist lucrează efectiv într-un loc de muncă încadrat în condiţii speciale.

Așa fiind, în speță se constată că nu există nici o dovadă a încadrării activităţii reclamanților în condiţii speciale, în sensul existenței unor documente de evidenţă personal specifice poliţiştilor sau adeverinţe eliberate în baza acestor documente, întocmite conform reglementărilor legale și nu s-a urmat nici o etapă din această procedură legală, încadrarea lor în condiții de muncă speciale fiind corect făcută doar de la data de 02.02.2020.

Prin urmare, nu este posibilă încadrarea reclamanților în condiții speciale pe o perioadă anterioară existenței structurii de prelucrare automată a datelor, hotărârea primei instanțe fiind dată cu ignorarea principiului legalității stabilirii drepturilor salariale care trebuie să prevaleze situațiilor faptice, în cazul oricărui raport de muncă.

În acest sens se circumscrie și jurisprudența instanței supreme, care prin Decizia 12/2016 - Completul competent să judece recursul în interesul legii a interpretat dispozițiile care reglementează regimul și metodologia de recunoaștere a condițiilor speciale de muncă, arătând evoluția în timp a reglementării începând cu Legea nr.19/2000, precum și rolul procedurilor administrative stabilite prin hotărârile Guvernului pentru încadrarea sau reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale și a concluzionat în sensul că nu este deschisă calea unei acțiuni în constatare de drept comun a condițiilor speciale de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după data de 1 aprilie 2001 și nici a acțiunii în obligare a angajatorilor la încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții, atunci când nu sunt întrunite cumulativ condițiile privind înscrierea activității și a unității angajatoare în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr.226/2006 și, respectiv, în anexele nr.2 și 3 la Legea nr. 263/2010.

Pct. 102.

În cazul de faţă nu există nicio prevedere legală sau constituţională care să confere instanţelor judecătoreşti competenţa de a înlătura normele juridice instituite prin lege care vizează procedura administrativă dată în competenţa organelor specializate ale statului şi termenele de desfăşurare, întrucât printr-o asemenea practică s-ar încălca principiul separaţiei puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituţia României.

Pe același raționament juridic, prezintă relevanță și Decizia nr. 806 din 6 decembrie 2018 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, ale art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, ale art. 2-6, art. 9, art. 13 și art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, în considerentele căreia s-a reținut că:

„(...) legiuitorul nu a avut în vedere acordarea competenței de a evalua îndeplinirea condițiilor speciale ale unor locuri de muncă instanțelor de judecată, ci unor autorități administrative, specializate.

Numai în mod excepțional, atunci când din motive obiective dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în condiții speciale nu era posibilă, ca urmare a distrugerii arhivelor, instanțele de judecată, potrivit art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, aveau posibilitatea de a se pronunța cu privire la reconstituirea perioadei lucrate în condiții speciale.”

Așa fiind, Curtea constată că prima instanță în mod nelegal a dispus obligarea pârâtelor la încadrarea locului de muncă al reclamanților în condiții speciale, cu omiterea dispozițiilor care reglementează regimul și metodologia de recunoaștere a condițiilor speciale de muncă, precum și a rolului procedurilor administrative stabilite prin hotărârile Guvernului pentru încadrarea sau reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale și care nu pot fi substituite prin hotărâre judecătorească.

Recurenta pârâtă a supus analizei instanței de control modul de soluționare a excepțiilor procesuale privind lipsa calității procesuale pasive, inadmisibilitatea acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, prescripției extinctive a dreptului material la acțiune, iar în subsidiar, fondul cauzei.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte, Curtea a constatat că aceasta este fondată, iar față de admiterea acesteia și de efectele pe care le produce, nu a mai analizat celelalte excepții invocate de recurentă și nici motivele invocate de aceasta de fond, cu atât mai mult cu cât cele de fond sunt identice cu cele invocate de Instituția Prefectului.

Reclamanţii nu au raporturi de serviciu cu pârâta Direcţia Generală de Paşapoarte, aceştia desfăşurându-şi activitatea la Instituţia Prefectului judeţului H. - Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte.

Actele administrative de numire în funcţie a reclamanţilor și respectiv de încadrare în condiţii de muncă nu au fost și nu sunt emise de Direcţia Generală de Paşapoarte, ci de instituţia angajatoare.

În conformitate cu art. 2 alin. (3) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 489/20.01.2005 pentru aprobarea normelor de încadrare a poliţiştilor în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii: "Încadrarea poliţiştilor în condiţii deosebite, speciale si alte condiţii se face prin dispoziţie de personal emisă de şeful unității în a cărui competență se află, odată cu numirea în funcţie ”.

Or, şeful Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte (S.P.C.P.) H. este însuşi prefectul judeţului Hunedoara, dat fiind faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 5 din O.G. nr. 83/2013, serviciile publice comunitare de paşapoarte se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în cadrul aparatului propriu al prefecturilor judeţene și al Prefecturii Municipiului Bucureşti, de unde rezultă faptul că nu există raporturi ierarhice de subordonare între Direcţia Generală de Paşapoarte si aceste servicii.

Direcţia Generală de Paşapoarte asigură, potrivit art. 2 din O.G. nr.83/2001, coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor de paşapoarte, însă această activitate vizează, astfel după cum stabileşte la art. 9 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, activitatea de emitere, eliberare şi evidenţă a paşapoartelor, desfăşurată de serviciile publice comunitare de paşapoarte.

În acest sens trebuie reținută Decizia RIL nr. 13/2016, prin care Înalta Curte a reținut că ordonatorul principal de credite nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.

Deși această decizie vizează calitatea procesuală pasivă a Ministerului Afacerilor Interne, raționamentul avut în vedere de instanța supremă este deplin incident și în cauza pendinte, fiind relevante următoarele considerente:

Pct. 46. O caracteristică a raportului juridic de muncă este aceea că poate exista numai între două persoane, spre deosebire de raportul obligaţional civil, în cadrul căruia poate fi, uneori, o pluralitate de subiecte active sau pasive.

Pct. 47.

Pe cale de consecinţă, ţinând seama şi de caracterul exclusiv al competenţei (una şi aceeaşi atribuţie trebuie să aparţină unei singure autorităţi publice), în problema de drept supusă analizei se poate concluziona că legitimarea procesuală pasivă revine doar autorităţii publice cu care funcţionarul public se află în raporturi de serviciu, întrucât acesteia îi aparţine prerogativa stabilirii şi acordării drepturilor salariale sau de natură salarială.

Prin urmare, întrucât reclamanții au raporturi de serviciu numai cu pârâta Instituția Prefectului jud.

H., având în vedere și dispozițiile art.430 alin.2 și art.517 alin.4 Cod pr. civilă, privind caracterul obligatoriu al deciziilor pronunțate în soluționarea unor recursuri în interesul legii, inclusiv considerentele acestor decizii, Curtea constată că recurenta pârâtă nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Reținând că dispozițiile incidente, supuse analizei, au fost greșit interpretate, Curtea a admis recursul declarat de cele două pârâte și a respins acțiunea reclamanților ca nefondată în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului Județului H. și ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Pașapoarte.

În același sens, a se vedea și Decizia nr.../2022 pronunțată în dosar nr.../97/2021 prin care s-a respins acțiunea reclamanților – polițiști locali – de a fi încadrați în condiții deosebite/speciale de muncă, formulată în contradictoriu cu Primarul Orașului B. și Consiliul Local al Orașului B.

Curtea a reținut în esență că încadrarea locurilor de muncă sau a activităților în condițiile de muncă deosebite/speciale consacrate de art.3 alin.1 lit.g) și h) din Legea 263/2010 nu poate fi realizată decât cu respectarea întocmai a procedurilor administrative descrise în actele administrative cu caracter normativ, de către autoritățile administrative cărora le-a fost recunoscută competența legală, iar instanța de judecată sesizată cu un conflict între angajat și angajator nu are competența de a stabili încadrarea locurilor de muncă sau a activităților în una din cele două tipuri de condiții de muncă.

Pe de altă parte, împrejurarea că, în anexele în care se nominalizează, limitativ, unitățile care dețin locuri de muncă și activități în condiții deosebite/speciale, respectiv locurile de muncă pentru care aceste avize au fost acordate, nu se regăsește și categoria profesională din care fac parte polițiștii locali pe care îi reprezintă recurentul, conduce la concluzia că aceste norme nu le sunt aplicabile, instanța de judecată neputând suplini voința legiuitorului prin extinderea obiectului de reglementare și la alte categorii profesionale, pe cale pretoriană.

De asemenea, invocarea prevederilor HG nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, specifice pentru polițiști, pentru a fi aplicate prin asimilare polițiștilor locali pe care îi reprezintă recurentul, nu poate fi primită având în vedere caracterul de normă specială a acestui act administrativ cu caracter normativ, cu un câmp de aplicare extrem de specific și care nu poate fi extrapolat, pe cale de interpretare, la categoria de funcționari publici la care se referă Legea 155/2010.