Decizie nr. 30 din 27.01.2022

Lipsa unor note de fundamentare pentru luarea deciziilor de către adunarea generală nu afectează legalitatea hotărârii.Pentru a se invoca cu succes încălcarea dreptului la informare, acționarul lezat trebuie să-și motiveze susținerea pe una dintre dispozițiile legale, care reglementează modalitățile de exercitare a acestui drept.

(Secția a II-a civilă, Decizia nr. 30/ 27 ianuarie 2022)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la data de 24.12.2020 sub nr. .../107/2020 reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B.

S.A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună: (i) în principal, nulitatea absolută a Hotărârii adunării generale extraordinare a acţionarilor nr. 8 din data de 3 decembrie 2020 în ceea ce priveşte hotărârile nr. 1-4;(ii) în subsidiar, nulitatea relativă a Hotărârii adunării generale extraordinare a acţionarilor nr.8 din data de 3 decembrie 2020 în ceea ce priveşte hotărârile nr. 1-4.

În motivarea cererii s-a susținut, în esență, că:

Capitalul social al Societăţii este deţinut după cum urmează:

(a) C. deţine un număr de 429.293 acţiuni reprezentând 84.9999% din capitalul social al Societăţii;

(b)D. S.A. deţine o (1) acţiune reprezentând 0,0002% din capitalul social al Societăţii;

(c)Reclamantul deţine 75.757 acţiuni reprezentând 14,9999% din capitalul social al Societăţii.

La data de 30.10.2020 s-a emis de către consiliul de administraţie al Societăţii convocatorul pentru adunarea generale extraordinară a acţionarilor din data de 3 decembrie 2020, orele 12:00, stabilindu-se totodată data de referinţă ca fiind 16 noiembrie 2020.

În respectivul convocator s-a stabilit ca ordinea de zi să cuprindă următoarele aspecte:

- aprobarea încheierii unui contract de finanţare, respectiv o facilitate de credit:

- aprobarea încheierii unui act adiţional la un contract de credit încheiat în anul 2016 de către Societate:

- numirea de împuternici ai Societăţii;

- aprobarea ca societatea D. S.A. unde Societatea este acţionar să încheie aceste documente de finanţare.

La data de 13 noiembrie 2020, în urma cererii adresate de acţionarul majoritar C. s-a procedat la emiterea convocatorului consolidat, stabilindu-se în mod suplimentar ca pe ordinea de zi să se includă şi suplimentarea listei actualizate a garanţiilor.

Având în vedere că informaţiile furnizate de către consiliul de administraţie nu erau suficiente pentru respectarea dreptul la informare al reclamantului, acesta, în calitate de acţionar minoritar a adresat o solicitare de suplimentare a ordinii de zi în sensul includerii şi a următoarelor aspecte:

- aprobarea contractării unui expert independent care să evalueze, anterior contractării oricăror împrumuturi, oportunitatea contractării acestora, precum şi oportunitatea investiţiilor avute în vedere, şi fiabilitatea proiectului de investiţii prezentat de consiliul de administraţie

- aprobarea solicitării de oferte financiare şi de la alte entităţi bancare.

În acest sens a fost emis un nou convocator consolidat la data de 18 noiembrie 2020.

Menţionează că punctele 1-4 de pe ordinea de zi au fost aprobate cu votul acţionarilor C. şi D.

S.A. reclamantul votând împotrivă, iar punctele 5 - 6 de pe ordinea de zi au fost respinse cu votul acţionarilor C. şi D.

S.A, reclamantul votând pentru.

Aceste aspecte rezultă din procesul-verbal întocmit odată cu desfăşurarea şedinţei.

Prin urmare, hotărârea adunării generale ordinare a acţionarilor nr.8 din data de 3 decembrie 2020 a fost considerată adoptată, cu menţiunea că aspectele propuse de către reclamant au fost respinse (punctele 5 - 6), iar aspectele propuse de către acţionarii C. şi D.

S.A. (punctele 1-4) au fost adoptate.

Dezvoltarea argumentelor în fapt şi în drept.

Hotărârea a fost adoptată cu încălcarea dreptului la informare al acţionarului minoritar ceea ce prejudiciază dreptul la vot al acţionarului precum şi dreptul de proprietate privată asupra acţiunilor deţinute, fiind invocată incidența dispozițiilor art.132 și art.15324 din Legea nr. 31/1990.

Menţionează că dreptul la informare al acţionarului este un drept fundamental în cadrul societăţilor pe acţiuni, fiind totodată un drept care derivă din dreptul de proprietate asupra acţiunilor.

Dreptul de proprietate asupra acţiunilor conferă acţionarului mai multe atribute cum ar fi, dreptul de a participa la beneficii, dreptul la vot în cadrul adunărilor acţionarilor precum si dreptul de a fi informat în ceea ce priveşte activitatea societăţii, prezentă sau viitoare.

Precizează că dreptul la informare pe care acţionarul îl are în ceea ce priveşte activitatea Societăţii este strâns legat de dreptul acestuia de a vota în cadrul adunărilor generale neputându-se accepta o exercitare a dreptului la vot în lipsa unei informări prealabile, în ceea ce priveşte aspectele care urmează a fi dezbătute.

Exercitarea unui drept la vot, în lipsa unei informări prealabile din care acţionarul să poată avea reprezentarea consecinţelor votului său reprezintă în realitate o încălcare a dreptului la vot, astfel cum acesta este reglementat de dispoziţiile art.120 din Legea nr.31/1990.

În concret, raportat la situaţia din speţă, se observă că reclamantului i-a fost solicitat să îşi exprime dreptul la vot în ceea ce priveşte aspecte deosebit de importante şi care pot afecta în mod iremediabil patrimoniul societăţii şi în cele din urmă valoarea acţiunilor pe care le deţine, respectiv: (i) aprobarea unei facilităţi de credit în valoare de 51.510.000 euro (ii) modificarea prin act adiţional a unui contract de credit încheiat în anul 2016 (iii) constituirea de garanţii asupra tuturor bunurilor societăţii.

Având în vedere informaţiile lacunare şi insuficiente furnizate de către consiliul de administraţie, în vederea conservării dreptului la informare şi pentru a preîntâmpina prezentul litigiu acţionarul minoritar a solicitat aprobarea unor aspecte rezonabile, legitime, în interesul tuturor acţionarilor şi al Societăţii respectiv: (i) solicitarea de oferte de la alte bănci şi (ii) evaluarea oportunităţii investiţiei care se doreşte a fi realizată.

Cu toate acestea, acţionarul majoritar a respins această solicitare ceea ce în mod automat a atras o ignorare totală a dreptului acţionarului minoritar de a fi informat si de a i se respecta atributele dreptului de proprietate, respectiv de a folosi acest drept în cunoştinţă de cauză, pe baza unor informaţii la care este îndreptăţit.

Se observă că propunerile pe care reclamantul le-a făcut în cadrul adunării generale reprezintă o exercitare diligentă a drepturilor acţionarului. în interesul superior al Societăţii pentru protejarea patrimoniului acesteia.

Calificarea conduitei acţionarului majoritar şi a consiliului de administraţie arată fie că (i) ne regăsim în prezenţa unui abuz de majoritate sau (ii) dreptul acţionarului minoritar de a fi informat în ceea ce priveşte operaţiunile care pot avea consecinţe importante asupra Societăţii şi deci asupra acţiunilor sale nu a fost respectat.

Din această perspectivă, au încălcate dispoziţiile art.1361 din Legea nr.31/1990 care prevăd că:„Acţionarii trebuie să îşi exercite drepturile cu bună-credinţă, cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari. "

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât capitalul social al Societăţii este de 101.010 lei (aproximativ 20.000 de euro), deci de peste 2.500 de ori mai mic decât valoarea creditului pe care trebuia să îl aprobe, ceea ce arată cu atât mai mult necesitatea asigurării unei informări corecte, exacte si complete în ceea ce priveşte investiţia care urmează a fi derulată.

Prin Sentinţa nr.../COM/CC/2021 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar nr.../107/2020, instanţa a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B.

SA, împotriva Hotărârii nr.../3.12.2020 adoptate de AGEA a societăţii pârâte.

A luat act că pârâta şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separară.

În temeiul disp. art.187 alin.1 pct.1 lit.a) din Codul de procedură civilă a aplicat reclamantului o amendă judiciară în cuantum de 1000 lei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că reclamantul este acţionar minoritar al societăţii pârâte, deţinând 75.757 acţiuni ce reprezintă 14,9999% din capitalul social, restul acţiunilor fiind deţinute după cum urmează:

- C. (acţionar majoritar) - 429.293 acţiuni reprezentând 84,9999% din capitalul social;

- D. S.A. - 1 acţiuni reprezentând 0,0002% din capitalul social;

La data de 30.10.2020, pârâta a emis Convocatorul nr.../30.10.2020, pentru adunarea generală extraordinară a acţionarilor (AGEA) din 3.12.2020, prin intermediul mijloacelor audio-video de comunicare la distanţă, cu menţiunea că drepturile de vot pot fi exercitate prin corespondenţă, data de referinţă fiind 16.11.2020.

Potrivit convocatorului, ordinea de zi a AGEA cuprindea următoarele puncte:

1. Aprobarea, negocierea, încheierea, executarea, perfectarea de către Societate a condiţiilor şi tranzacţiilor prevăzute de „Termenii si condiţiile unui împrumut senior garantat si a unei facilitaţi:

A.

Aprobarea contractului de împrumut si a tuturor anexelor parte integranta a acestuia, care va fi încheiat intre Societate, D.

SA si E.

SA în calitate de împrumutaţi, si fideiusori cu trei sau patru din următoarele instituţii financiar bancare: Banca Comerciala Romana SA, Raiffeisen Bank Romania SA, ING Bank NV Amsterdam Romania, OTP Bank Romania, în valoare totala de 51.510.000 EUR.

B. Deschiderea de conturi ale Societăţii la instituţiile de credit enumerate mai sus;

C.

Aprobarea încheierii contractelor de garanţie cu privire la bunurile proprietatea Societăţii, prin care se garantează obligaţiile de rambursare a finanţării de mai sus, conform situaţiei anexată prezentului convocator în documentul conţinând lista actualizata a garanţiilor:

D.

Aprobarea încheierii oricărui alt document de finanţare aflat în legătură cu contractul de împrumut, inclusiv un contract de subordonare, scrisori privind comisioanele, scrisoarea de mandat, scrisoare de rambursare in legătură cu orice datorie existenta, certificat de conformitate, certificat de monitorizare şi cerere de tragere;

2.

Aprobarea, negocierea, încheierea, executarea, perfectarea de către societate a termenilor şi tranzacţiilor prevăzute de actul adiţional la contractul de credit modificat si actualizat din 15 decembrie 2016, încheiat intre Societate, D.

SA şi E.

SA în calitate de împrumutaţi, si fideiusori cu Banca Comerciala Romana SA, Banca Transilvania SA si Eximbank SA, cu scopul de a reflecta: extinderea perioadei de valabilitate şi a datei scadenţei facilitaţii revolving in aceleaşi condiţii în temeiul documentelor de garanţie încheiate in baza contractului de credit iniţial si a contractului de credit iniţial modificat şi actualizat, cu menţinerea garanţiilor existente.

3.

Numirea de împuterniciţi ai Societăţii pentru luarea măsurilor necesare în vederea aducerii la îndeplinire a hotărârilor adoptate în cadrul şedinţei Adunării Generate Extraordinare a Acţionarilor Societăţii şi a efectuării formalităţilor necesare.

4. Aprobarea deciziei Societăţii, în calitate de acţionar al D. S.A., având ca obiect, printre altele, ca D. S.A. să încheie documentele de finanţare descrise mai sus, împreună cu orice document accesoriu acestora.

Ulterior, pârâta a emis Convocatorul consolidat nr.../13.11.2020, prin care a introdus pe ordinea de zi, lista actualizată a garanţiilor.

Ca urmare a Adresei din 13.11.2020, prin care acţionarul minoritar A. a solicitat suplimentarea ordinii de zi, a fost emis Convocatorul consolidat nr..../18.11.2020, prin care au fost introduse pe ordinea de zi, următoarele puncte:

1.

Aprobarea contractării unui expert independent care sa evalueze, anterior contractării oricăror împrumuturi, oportunitatea contractării acestora, precum si oportunitatea investiţiilor avute in vedere, si fiabilitatea proiectului de investiţii prezentat de consiliul de administraţie;

2. Aprobarea solicitării de oferte financiare şi de la alte entităţi bancare.

Prin Hotărârea nr.../3.12.2020 adoptată de AGEA societăţii pârâte au fost aprobate punctele 1-4 de pe ordinea de zi cu votul acţionarilor majoritari C. si D.

S.A. reclamantul votând împotrivă iar punctele 5-6 de pe ordinea de zi au fost respinse cu votul acţionarilor majoritari, reclamantul votând pentru (f ...).

Modul de desfăşurare a şedinţei AGEA din data de 3.12.2020 a fost consemnat în procesul verbal încheiat la aceeaşi dată. (f ...)

Pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse, prezenta cerere este neîntemeiată.

Din economia art. 132 din Legea nr.31/1990 reiese că prin acesta se instituie un control de legalitate al hotărârilor adoptate de adunarea generală a acţionarilor, în sensul că acestea pot fi analizate de către instanţă exclusiv prin prisma conformităţii lor cu legea sau cu prevederile actului constitutiv al societăţii.

În cauza de faţă nu sunt îndeplinite aceste condiţii.

Reclamantul susţine că hotărârea a cărei anulare o solicită, a fost adoptată cu încălcarea dreptului la informare al acestuia în calitate de acţionar minoritar ceea ce îi prejudiciază dreptul la vot precum si dreptul de proprietate privată asupra acţiunilor deţinute.Susţinerile reclamantului sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte prevederile art.153 ind.24 din Legea nr.31/1990 invocate de către reclamant, s-a stabilit că nu sunt incidente în cauză, întrucât această prevedere vizează o situaţie de excepţie şi anume aceea în care potrivit situaţiilor financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, ceea ce impune convocarea de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.

Aşa fiind, textul este de strictă interpretare, neputând fi aplicat prin analogie altor situaţii cum este cea din speţă, din moment ce conform ordinii de zi, nu s-a pus în discuţie dizolvarea societăţii.

Dreptul la informare al acţionarilor este prevăzut la art.1918 alin.2 Cod civil, în conformitate cu care: (2) Dacă legea nu prevede altfel, oricare dintre asociaţi are dreptul de a consulta registrele şi situaţiile financiare ale societăţii, de a lua cunoştinţă de operaţiunile acesteia şi de a consulta orice document al societăţii, fără a stânjeni operaţiunile societăţii şi a afecta drepturile celorlalţi asociaţi.

Dreptul la informare reprezintă o condiţie sine qua non a exercitării dreptului de control asupra societăţii, drept ce aparţine în mod egal fiecăruia dintre acţionarii societăţii, indiferent de numărul acţiunilor deţinute în cadrul societăţilor.

Încălcarea dreptului la informare afectează fără îndoială posibilitatea de participare la viaţa socială şi face ca părţile sociale să devină neimportante sub aspect decizional, infirmând orice affectio societatis.

Încălcarea dreptului la informare al acţionarilor poate atrage sancţiunea nulităţii hotărârii AGA adoptate, în condiţiile în care vătămarea produsă constă în imposibilitatea de a vota în cunoştinţă de cauză şi nu poate fi înlăturată altfel.

În cauza de faţă, dreptul la informare al reclamantului a fost însă respectat.

Astfel, în cuprinsul convocatorului s-a menţionat expres că documentele care stau la baza hotărârilor care se vor lua, respectiv „Termenii si condiţiile unui împrumut senior garantat si a unei facilitaţi revolving denumite >Facilităţile< ", proiect investiţii, lista garanţii, se pun la dispoziţia acţionarilor odată cu convocatorul şi au fost efectiv ataşate convocatoarelor transmise acţionarilor. (f ... vol.

I).

Reclamantul nu a contestat faptul că a intrat în posesia acelor documente.

Afirmaţia reclamantului, în sensul că informaţiile furnizate de către consiliul de administraţie sunt lacunare şi insuficiente, în vederea conservării dreptului său la informare, este lipsită de suport probator.

În fapt, reclamantul a făcut o afirmaţie pur speculativă cu caracter general, fără a arăta în concret ce anume ar mai fi trebuit să conţină documentele puse la dispoziţia sa pentru a se considera informat în mod corespunzător.

Pe de altă parte, consiliul de administraţie a aprobat solicitarea reclamantului de a completa ordinea de zi cu cele două puncte propuse de acesta, respectiv:

- aprobarea contractării unui expert independent care sa evalueze, anterior contractării oricăror împrumuturi, oportunitatea contractării acestora, precum si oportunitatea investiţiilor avute in vedere, si fiabilitatea proiectului de investiţii prezentat de consiliul de administraţie;

- aprobarea solicitării de oferte financiare si de la alte entităţi bancare.

În realitate, nemulţumirea reclamantului viza faptul că punctele de pe ordinea de zi propuse de către acesta, nu au fost aprobate de adunarea generală.

Susţinerea reclamantului, în sensul că votul exprimat de acţionarul majoritar a ignorat total dreptul său ca acţionar minoritar de a fi informat şi de a i se respecta atributele dreptului de proprietate, este lipsită de temei.

Astfel, raportat la prevederile art.132 alin.2 din Legea nr. 31/1990 care instituie exclusiv un control de legalitate al hotărârii AGA, instanţa nu poate cenzura votul exprimat de către acţionarii majoritari, instanţa având doar atributul de a verifica conformitatea hotărârii prin raportare la prevederile legale incidente şi ale actului constitutiv al societăţii.

În considerarea aceluiaşi argument, instanţa nu are nici posibilitatea de a specula asupra motivelor care au condus la adoptarea hotărârii sau de a face aprecieri cu privire la oportunitatea adoptării acesteia.

Motivele pentru care a fost supusă aprobării o anumită ofertă de la o anumită bancă vizează de asemenea oportunitatea hotărârii, neavând nici o legătură cu dreptul la informare al acţionarului minoritar, care în măsura în care considera necesar avea posibilitatea de a se informa prin mijloace proprii cu privire la alte oferte de la alte bănci.

O interpretare contrară este exclusă, întrucât ar însemna ca instanţa să se substituie voinţei asociaţilor.

Contrar reclamantului, instanţa a reţinut că prin hotărârea adoptată, nu se poate considera că a fost încălcat dreptul de proprietate al acestuia, întrucât are posibilitatea de a dispune în continuare cum doreşte de acţiunile deţinute, respectiv să le înstrăineze sau nu.

Deşi a susţinut că hotărârea adoptată este consecinţa unui abuz de majoritate, reclamantul nu a indicat în concret motivele pentru care în opinia sa, conduita acţionarilor majoritari se impune a fi calificată ca fiind un abuz.

Din moment ce voturile au fost exprimate în adunarea generală cu respectarea prevederilor art.120 din Legea nr.31/1990, respectiv proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă, şi în lipsa unor elemente concrete indicate de către reclamant de natură să justifice calificarea acestora ca fiind abuzivă, instanţa nu poate specula cu privire la eventualele consecinţe ale hotărârii în discuţie asupra societăţii şi asupra acţiunilor sale.

Simplul fapt că rezultatul votului nu este conform aşteptărilor acţionarului minoritar, nu poate fi considerat ca o exercitare abuzivă a drepturilor de vot al acţionarilor majoritari.

În acord cu jurisprudenţa în materie, instanţa a reţinut că nu există nici un text de lege care să prevadă în sarcina societăţii obligaţia de a prezenta acţionarilor materiale informative privind oportunitatea şi necesitatea adoptării unei hotărâri.

Având în vedere considerentele expuse, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A.

Împotriva acestei Sentinţe a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului şi, pe cale de consecinţă să dispună admiterea acțiunii așa cum a formulat-o.

În motivarea cererii de apel, a arătat, în esență, că raţionamentul instanţei de fond, în sensul că art. 153/24 din Legea nr. 31/1990 este o normă de strictă interpretare ar fi fost corect în situaţia în care apelantul ar fi solicitat aplicarea vreunei sancţiuni în baza acestui text de lege, ceea ce însă nu este cazul.

În realitate, acest text de lege este suficient pentru a demonstra instanţei că dreptul la informare al acţionarilor este un drept real, reglementat şi a cărui nesocotire afectează legalitatea unei hotărâri AGA, ceea ce arată că în realitate, în speţă se regăseşte pe tărâmul legalităţii şi nu al oportunităţii cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

Instanţa de fond a considerat, de altfel, în mod eronat că documentele furnizate de către societate ar fi suficiente pentru a se considera că dreptul la informare al acţionarului a fost respectat, având în vedere complexitatea ridicată a aspectului supus spre aprobare, respectiv contractarea unui împrumut de 51.510.000 euro implica în mod automat furnizarea de documente suplimentare.

Aşadar, nu orice documente furnizate de către consiliul de administraţie echivalează cu respectarea dreptului la informare, instanţa fiind obligată să analizeze în concret, raportat la complexitate operaţiunii.

S-a susținut că instanţa de fond l-a sancţionat pe acţionarul minoritar care a dat dovadă de diligenţă şi a solicitat suplimentarea ordinii de zi, solicitarea care însă nu a fost aprobată în AGA, ceea ce arată că protecţia dreptului la informare a fost iluzorie.

Având în vedere informaţiile lacunare şi insuficiente furnizate de către consiliul de administraţie, în vederea conservării dreptului la informare şi pentru a preîntâmpina prezentul litigiu acţionarul minoritar a solicitat aprobarea unor aspecte rezonabile, legitime, în interesul tuturor acţionarilor şi al Societăţii respectiv: (i) solicitarea de oferte de la alte bănci (ii) evaluarea oportunităţii investiţiei care se doreşte a fi realizată şi (iii) numirea unui expert tehnic pentru analiza construcţiilor care urmau a fi achiziţionate.

Cu toate acestea, acţionarul majoritar a respins această solicitare ceea ce în mod automat a atras o ignorare totală a dreptului acţionarului minoritar de a fi informat si de a i se respecta atributele dreptului de proprietate, respectiv de a folosi acest drept în cunoştinţă de cauză, pe baza unor informaţii la care este îndreptăţit.

În mod greşit, instanţa de fond a considerat că apelantul susţine că dreptul său la informare a fost nesocotit de către acţionarul majoritar, când în realitate acest drept a fost nesocotit de către consiliul de administraţie.

Aşadar, dacă din perspectiva oportunităţii, acţionarul majoritar poate vota cum consideră de cuviinţă, atunci consiliul de administraţie care convoacă AGA nu este absolvit de obligaţia de informa fiecare acţionar în parte, în mod corect si complet, ceea ce arată că în realitate ne regăsim în prezenta unor aspecte de legalitate si nu de oportunitate cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

Lipsa acestor informaţii minime, raportat la un credit de 51.510.000 euro, afectează în mod negativ şi iremediabil dreptul de proprietate asupra acţiunilor în sensul că acţionarul nu poate cunoaşte la un nivel minim riscul comercial care va fi suportat de către acesta, în calitate de participat la capitalul social.

Din această perspectivă, în mod greşit instanţa de fond a reţinut că dreptul de proprietate asupra acţiunilor ar fi fost respectat fiindcă reclamantul „are posibilitatea de a dispune în continuare cum doreşte de acţiunile deţinute, respectiv să le înstrăineze sau nu”.

Dreptul de proprietate nu implică doar dreptul de dispoziţie al acţiunilor ci, înglobează o multitudine de alte atribute, printre care şi valoarea intrinsecă a acestora, așa cum rezultă din dispoziţiile art. 555 din Codul civil

Intimata SC B. SRL a formulat şi depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea cererii de apel formulată de A., ca nefondată.

Din examinarea apelului prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea a constatat că, la data de 30.10.2020, pârâta a emis Convocatorul nr.../30.10.2020, pentru adunarea generală extraordinară a acţionarilor (AGEA) din 3.12.2020, prin intermediul mijloacelor audio-video de comunicare la distanţă, cu menţiunea că drepturile de vot pot fi exercitate prin corespondenţă, data de referinţă fiind 16.11.2020.

S-a stabilit că în mod corect tribunalul a reținut că prevederile art.153/24 din Legea nr.31/1990 invocate de către apelant, nu sunt incidente în cauză, întrucât acest texte de lege se referă la altă situaţie decât cea din speţă.

Astfel, prevederea legal mai sus menţionată vizează o situaţie de excepţie şi anume aceea în care potrivit situaţiilor financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, ceea ce impune convocarea de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.

Astfel, textul este de strictă interpretare, neputând fi aplicat prin analogie altor situaţii cum este cea din speţă, din moment ce conform ordinii de zi, nu s-a pus în discuţie dizolvarea societăţii.

Dreptul la informare al acţionarilor este prevăzut la art.1918 alin.2 cod civil și reprezintă o condiţie sine qua non a exercitării dreptului de control asupra societăţii, drept ce aparţine în mod egal fiecăruia dintre acţionarii societăţii, indiferent de numărul acţiunilor deţinute în cadrul societăţilor.

Corect s-a reţinut că în cauza de faţă, dreptul la informare al reclamantului a fost însă respectat.

Astfel, în cuprinsul convocatorului s-a menţionat expres că documentele care stau la baza hotărârilor care se vor lua se pun la dispoziţia acţionarilor odată cu convocatorul şi au fost efectiv ataşate convocatoarelor transmise acţionarilor,

Recurentul nu a contestat faptul că a intrat în posesia acelor documente, iar cererile suplementare vizau informaţii referitoare la:

• Cererile de oferta de finanţare efectuate către alte bănci (fie din ţară fie din străinătate), împreuna cu răspunsurile primite la aceste solicitări.

Aceste documente sunt necesare pentru ca acţionarul să cunoască faptul că Societatea beneficiază de cele mai bune oferte posibile. în scopul asigurării unor costuri cât mai reduse.

• Situaţia centralizată cu toate împrumuturile nerambursate, inclusiv detalii referitoare la facilitatea de credit ce se intenţionează a fi refinanţată (e.g., dobânda şi comisioanele aplicabile) sau alte produse bancare (e.g., alte facilitaţi de credit existente, scrisori de garanţie bancară, contracte de leasing, etc.) în curs ale Societăţii, inclusiv detalii privind sumele trase până în prezent şi data scadentă a acestora, precum şi copii ale tuturor documentelor şi ale contractelor relevante.

Aceste documente sunt necesare pentru ca acţionarul să fie asigurat că încheierea unui nou contract de credit nu măreşte în mod neiustificat pasivul social si nu se depăşeşte gradul de îndatorare cu consecinţa unei posibile incapacităţi de rambursare viitoare.

• Proiectele de contract de facilitate de credit ce se intenţionează a fi contractate cu BCR, Raiffeisen, ING si OTP, împreuna cu proiectele de contracte de ipoteca ce vor garanta această facilitate, precum orice alte proiecte de documente accesorii acestora.

Aceste documente sunt necesare pentru ca acţionarul să cunoască toate actele juridice care urmează a fi încheiate de către Societate.

Consiliul de administraţie a pus la dispoziţie doar un proiect de contract care ar urma să fie încheiat cu BCR lipsind actele juridice care urmează a fi încheiate cu Raiffeisen.

ING si OTP.

• Situaţia asigurărilor încheiate în prezent asupra bunurilor grevate, precum asupra celor care se intenţionează a fi grevate prin facilitatea ce urmează a fi accesata.

Aceste documente sunt necesare pentru ca acţionarul să cunoască în ce măsură accesarea facilităţii de credit ar putea afecta bunurile deţinute de către societate si care sunt esenţiale pentru desfăşurarea obiectului de activitate.

• Prezentarea detaliată a bunurilor puse sub garanţie (incluzând valoarea estimată a acestora), în prezent, de către Societate pentru toate facilităţile bancare, împrumuturile existente ale Societăţii, precum şi detalii referitoare la bunurile disponibile/negrevate de sarcini în prezent şi ce pot face obiectul unor eventuale garanţii pentru facilitatea care se intenţionează a fi contractată.

Aceste documente sunt necesare pentru ca acţionarul să cunoască în ce măsură este necesară constituirea de garanţii asupra anumitor bunuri ale Societăţii este necesară si dacă poate fi evitată, cu consecinţa diminuării pasivului viitor.

• Explicarea detaliată a investiţiilor care se vor realiza şi care vor deveni proprietatea Societăţii, inclusiv un plan detaliat cu privire la venituri şi costuri preconizate, cu defalcarea investiţiei pe societăţile relevante, indicând exact contribuţia fiecărei societăţi, precum si rezultatul scontat.

Aceste documente sunt necesare pentru ca acţionarul să cunoască în ce măsură investiţia se preconizează a fi profitabilă si de ce este necesară o finanţare care depăşeşte de 170 de ori capitalul social.

• Un document detaliat cu obligaţiile care i-ar reveni fiecărei societăţi în urma contractării creditelor relevante. Acest document este necesar pentru ca acţionarul să cunoască întinderea obligaţiilor asumate de cele două societăţi.

• Documentaţia completă care a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire din 09.09.2020 şi detalii referitoare la acest proiect.

Aceste documente sunt necesare pentru ca acţionarul să cunoască în mod efectiv care este obiectul investiţiei, întinderea acesteia precum si fezabilitatea acestuia.

Or, toate aceste aspecte depășesc limitele dreptului la informare şi merg mai mult spre atribuţii de administrare si conducere a societății care nu mai intra în sfera atribuţiile acţionarilor, ci a consiliului de administrare.

Pe de altă parte, consiliul de administraţie a aprobat solicitarea reclamantului de a completa ordinea de zi cu cele două puncte propuse de acesta, respectiv:

- aprobarea contractării unui expert independent care sa evalueze, anterior contractării oricăror împrumuturi, oportunitatea contractării acestora, precum si oportunitatea investiţiilor avute in vedere, si fiabilitatea proiectului de investiţii prezentat de consiliul de administraţie; aprobarea solicitării de oferte financiare si de la alte entităţi bancare.

În realitate, nemulţumirea reclamantului viza faptul că punctele de pe ordinea de zi propuse de către acesta, nu au fost aprobate de adunarea generală.

Curtea reţine că acționarii nu se pot prevala de lipsa unor asemenea informații invocând dreptul la informare, în condițiile în care nici o prevedere legală nu fixează o atare obligație – de a fi prezentate materiale informative privind oportunitatea și necesitatea adoptării unei hotărâri – în sarcina societății, fiecare acționar fiind liber a-și exprima un vot negativ în condițiile în care apreciază că o anume operațiune nu este conformă interesului societății, în baza materialelor și documentelor pentru care legea prevede obligația de a fi emise/ținute de către societate, precum situații financiare, rapoartele administratorilor, rapoartele cenzorilor. […]

De asemenea, lipsa unor note de fundamentare pentru luarea deciziilor de către adunarea generală nu afectează legalitatea hotărârii, după cum a reținut și tribunalul, acționarii având posibilitatea să dezbată în cadrul ședinței inclusiv aspectele vizând oportunitatea acestor decizii.

Pentru a se invoca cu succes încălcarea dreptului la informare, acționarul lezat trebuie să-și motiveze susținerea pe una dintre dispozițiile legale care reglementează modalitățile de exercitare a acestui drept, cu privire la – fără ca enumerarea să fie exhaustivă – cerințele de publicare a convocatorului cuprinzând ordinea de zi (art.117), lipsa punerii la dispoziție a situațiilor financiare, a raportului anual al consiliului de administrație (art.1172), a raportului cenzorilor sau al auditorilor financiari (art.184), respectiv a documentelor prevăzute în mod expres de lege ca intrând în conținutul dreptului la informare.

Cu alte cuvinte, este necesar a se invoca nerespectarea unei prevederi legale care să stabilească în sarcina societății o obligație corelativă dreptului la informare a acționarilor, motive precum cele invocate în cauză, referitoare la neprezentarea unor alte oferte de la alte bănci, prezentarea asigurărilor încheiate în prezent asupra bunurilor grevate, a bunurilor grevate, nefiind apte să atragă sancțiunea nulității hotărârii adunării generale, care poate fi constată numai dacă hotărârea este contrară prevederilor legale sau actului constitutiv.

Curtea mai reţine şi că abuzul nu poate fi constatat de fiecare dată când o decizie a majorităţii provoacă nemulţumirea minoritatilor.

Elementul intenţional al acţionarilor majoritari (reaua-credinţă), adică unicul scop al favorizării acţionarilor majoritari, este singurul care permite distincţia dintre exercitarea abuzivă a dreptului de vot de către acţionarii majoritari şi eroarea de gestiune.

O hotărâre nu poate fi considerată abuzivă prin simplul fapt că aplicarea ei dezavantajează societatea sau chiar ameninţă prosperitatea întreprinderii.

Trebuie evitat a se deturna controlul judiciar al hotărârii acţionarilor de la constatarea abuzului de majoritate, la verificarea oportunităţii hotărârii acţionarilor sau conformităţii acesteia cu situaţia societăţii.

În lipsa dovedirii intenţiei de violare a interesului comun din partea acţionarilor majoritari sau minoritari, s-ar ajunge la înlocuirea guvernării societăţii prin organele statutare, cu o guvernare judecătorească, la iniţiativa oricăruia dintre acţionarii al caror interes s-ar considera lezat prin decizia organului statutar.

Intenţia de a dăuna celorlalţi acţionari, ca orice element subiectiv, implică dificultăţi în ceea ce priveşte probaţiunea

Contrarietatea cu interesul societar a deciziilor luate de acţionarii majoritari trebuie dovedită de acţionarul minoritar care cere nulitatea, alături de elementul intenţional cu care au acţionat acţionarii majoritari (reaua-credinţă), adică unicul scop al favorizarii acţionarilor majoritari.

Astfel, susţinerea recurentului, în sensul că votul exprimat de acţionarul majoritar a ignorat total dreptul său ca acţionar minoritar de a fi informat şi de a i se respecta atributele dreptului de proprietate, este lipsită de temei, motiv pentru care în temeiul art. 480 alin 1 Cod procedură civilă a fost respins ce nefondat apelul declarat de A. împotriva sentinţei nr. .../COM/CC/2021 pronunţate de Tribunalul Alba în dosar nr.../107/2020.