Decizie nr. 738 din 31.03.2022

Judecarea contestației la executare fără introducerea în cauză a creditorilor constituie o încălcare a dreptului la apărare al acestora, în condițiile în care nu au posibilitatea de a face apărări cu privire la susținerile debitorului ori ale terțului poprit, de natură a le fi afectate interesele patrimoniale.

Stabilirea greșită a cadrului procesual constituie un motiv de nulitate absolută a hotărârii, în condițiile art. 174 alin. 2 C.p.c., neputând fi complinită în faza procesuală a apelului.

(Secția I civilă, Decizia civilă nr.738/ 31 martie 2022)

Prin acţiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara – Secţia I-a civilă la data de 20.11.2020, sub nr.../97/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Casa Judeţeană de Pensii H., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea tuturor formelor de executare silită prevăzute de lege, inclusiv a popririi instituite de pârât şi încetarea tuturor formelor de executare silită pornite împotriva sa.

Prin sentinţa civilă nr.../2021, Tribunalul Hunedoara a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Casa Judeţeană de Pensii H., invocată de acest pârât, ca neîntemeiată.

A admis în parte acţiunea de asigurări sociale formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Casa Judeţeană de Pensii H.

A anulat poprirea instituită asupra indemnizaţiei lunare de care beneficiază reclamantul în temeiul Legii nr. 341/2004.

A dispus încetarea popririi instituite asupra indemnizaţiei lunare de care beneficiază reclamantul în temeiul Legii nr. 341/2004.

A respins în rest acţiunea ca neîntemeiată.

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut şi motivat următoarele:

Reclamantul este beneficiarul unei indemnizaţii lunare în sumă de 2020 lei, prevăzută de Legea nr. 341/2004, în baza certificatului nr.../26.01.2007 emis de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi conform talonului de plată a pensiei.

În baza mai multor adrese de înfiinţare a popririi, pârâtul a dispus mai multe reţineri din indemnizaţia al cărei titular este reclamantul, în speţă suma totală de 760 lei, reţinută în luna noiembrie 2021m.

Prin prezenta contestaţie la executare reclamantul a solicitat anularea tuturor formelor de executare silită prevăzute de lege, inclusiv a popririi instituite de pârât şi încetarea tuturor formelor de executare silită pornite împotriva sa.

Instanţa constată că acţiunea reclamantului este întemeiată în parte pentru considerentele ce urmează.

Aşa cum s-a reţinut deja, reclamantul beneficiază de o indemnizaţie pe temeiul Legii nr. 341/2004, pentru calitatea acestuia de „luptător pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – luptător rănit”

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 „prezenta lege reglementează modalităţile de exercitare a recunoştinţei faţă de eroii-martiri, persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi grija faţă de urmaşii eroilor-martiri, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, iar potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, „drepturile acordate conform prezentei legi nu sunt considerate venituri, nu se impozitează şi nu afectează acordarea altor drepturi.”

Aşadar, indemnizaţia obţinută de reclamant pe temeiul Legii nr. 341/2004 are o destinaţie specială, respectiv un scop special, de recunoştinţă pentru persoanele menţionat la art. 2.

De asemenea, potrivit art. 729 alin. (7) Cod procedură civilă „alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.”

Faţă de dispoziţiile citate, se constată că legiuitorul a exclus de la orice urmărire şi executare silită acele sume de bani/indemnizaţii cu caracter special, cu destinaţie specială.

Întrucât indemnizaţia obţinută de reclamant în baza Legii nr. 341/2004 are caracter special şi nu constituie venit al reclamantului, aşa cum dispune art. 5 alin. (2) din acest act normativ, este evident că nu poate fi urmărită pentru plata vreunei datorii.

Interpretarea pârâtului potrivit căreia indemnizaţia de 2020 lei primită de reclamant în temeiul Legii nr.341/2004 este venit urmăribil în procedura de executare silită a reclamantului, nu are nici un temei legal întrucât art. 5 alin. (2) din lege prevede, în mod expres, că indemnizaţia în litigiu nu este venit al reclamantului, iar, pe de altă parte, executarea silită se poate efectua numai asupra veniturilor, aşa cum dispune art. 729 alin. (1) Cod procedură civilă.

Prin urmare, în condiţiile în care pârâtul a dispus poprirea indemnizaţiei obţinute de reclamant în baza Legii nr.341/2004, este evident că acest act de executare silită este lovit de nulitate; instanţa nu poate să dispună anularea/încetarea tuturor formelor de executare silită prevăzute de lege, pornite împotriva reclamantului în dosarele de executare în care au fost emise adresele de înfiinţare a popririi din dosarul de faţă, în contradictoriu cu pârâtul Casa Judeţeană de Pensii H., întrucât acest pârât nu este responsabil decât de actele de executare emise de acesta, iar, pe de altă parte, excluderea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 de la executarea silită nu exclude urmărirea silită a altor bunuri sau venituri urmăribile ale reclamantului.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel pârâta Casa Județeană de Pensii H. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie solicitând admiterea prezentului apel şi : în principal anularea hotărârii şi/sau schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul admiterii excepţiei invocate şi pe cale de consecinţă respingerea în totalitate a acţiunii reclamantului, respingerea în totalitate a acţiunii reclamantului ca nefondate, și în subsidiar anularea hotărârii atacate cu trimitere sau reţinere spre rejudecare.

În motivarea apelului se arată în esenţă , după expunerea stării de fapt, că prima instanţă a respins în mod nelegal şi nefondat excepţia invocată în faţa acesteia, iar pe de altă parte a admis în mod nelegal şi netemeinic, fără cercetarea fondului cauzei şi fără administrarea nici unei dovezi concrete, mai mult cu încălcarea prevederilor legale, acţiunea reclamantului.

Mai arată că având în vedere obiectul contestaţiei la executare şi faptul că reclamantul se îndreaptă împotriva actelor de executare silită întocmite de executori judecătoreşti ( solicitând anularea tuturor formelor de executare silită prevăzute de lege inclusiv a popririi la terţul poprit Casa Judeţeană de Pensii H., etc. ) au invocat lipsa calităţii procesuale pasive a instituţiei noastre în prezenta cauză .

Astfel, apreciază că Casa Judeţeană de Pensii H. nu este emitenta actelor din prezentul dosar ( ci Executor Judecătoresc B., Birou Executor judecătoresc C., Birou Executor judecătoresc D., Birou Executor judecătoresc E. , etc. ) şi nu poate sta ca parte / pârât într-o contestaţie la executare derulată de către debitor împotriva actelor de executare silită pornite împotriva lui de către executorii judecătoreşti .

Pârâta a invocat în acest sens prevederile Legii nr. 263/2010 modif. şi compl. , Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice aprobată prin H.G.R. nr. 118/2012 art. 18 (Atribuţiile Caselor Teritoriale de Pensii) .

Mai mult, au amintit faptul că executorul judecătoresc este cel care realizează actele de executare silită potrivit Codului de Procedură Civilă (în special ’’Cartea a V-a Despre executarea silită” ),întrucât obiectul pretenţiilor nu îi privesc, nu le sunt opozabile şi potrivit Codului de Procedură Civilă calitate procesuala pasivă o poate avea, în astfel de situaţii, executorii judecătoreşti ale căror cereri de executare silită au fost încuviinţate,

De asemenea, au înţeles să invoce excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive a Casei Judeţene de Pensii H. şi să solicită astfel, ca admiţând această excepţie, instanţa să dispunăi admiterea prezentului apel, anularea/schimbarea în tot a sentinţei civile atacate cu consecinţa respingerii contestaţiei.

Susţin că a fost în mod greşit reţinută calitatea Casei Judeţene de Pensii H. de “ pârât “ în care am fost citaţi în cadrul prezentei contestaţii la executare ( noi nefiind emitenţii actelor de executare întocmite de Birourile Executorilor Judecătoreşti mai sus enumerate nu avem calitate procesuală pasivă ) , iar calitatea corectă pentru care putem fi citaţi este doar cea de terţ poprit.

• Pe de altă parte, privitor la fondul cauzei arătă că prima instanţă a admis în mod nelegal acţiunea reclamantului înlăturând în totalitate argumentele , prevederile legale , motivele invocate; nu s-a motivat înlăturarea acestora.

Pe fond au arătat că reclamantul A. încasează lunar în temeiul Deciziei nr... din 06.02.2007, venituri lunare nete - indemnizaţie lunară în cuantum de 2020 lei în baza Legii nr. 341 /2004.

La data de 08.12.2011 Biroul Executorului judecătoresc C. comunică Casei Judeţene de Pensii H. adresa de înfiinţare a popririi ” în cota de 1/3 parte din venitul lunar net ” pe care instituţia noastră în calitate de terţ poprit îl datorează debitorului A., până la încasarea sumei totale de 48.266,69 lei în dosar de executare nr.../2011.

Alături se comunică încheierea civilă nr.../CC/2011 din data de 13.09.2011 în Dosar de executare nr.../243/2011 , Contract de credit bancar nr... / 17.08.2007 a Banca Românească SA, Sucursala ....

La data de 02.07.2013 Biroul Executorului judecătoresc D. comunică Casei Judeţene de Pensii H. adresa de înfiinţare a popririi ” asupra sumelor ” pe care instituţia noastră în calitate de terţ poprit îl datorează debitorului A., până la concurenţa sumei de 17.161,80 lei în dosar de executare nr.../2013.

Se comunică faptul că suma de 18.534,80 lei reprezintă despăgubiri stabilite prin titlu executoriu în contul Uniunii Teritoriale a Caselor de Ajutor Reciproc ale salariaţilor H.

Alături se comunică încheierea nr.../25.06.2013 a Biroului Executorului judecătoresc D., Contract de împrumut nr... din data de 29.05,2010 Casa de Ajutor Reciproc CAR HD IFN , încheiere civilă nr.../CC/2011 dată în Dosar nr.../243/2011 Judecătoria Hunedoara.

La data de 30.09.2015 Biroul Executorului judecătoresc F. comunică Casei Judeţene de Pensii H. adresa de înfiinţare a popririi ” în cota de 1/3 parte din venitul lunar net ” pe care instituţia noastră în calitate de terţ poprit îl datorează debitorului A., până la încasarea sumei totale de 1.962,83 lei în dosar de executare nr. .../2015.Alături se comunică încheierea civilă nr.../2015 din data de 17.08.2015 în Dosar de executare nr.../243/2015 , încheierea nr...0 din data de 23.09.2015 Birou Executor judecătoresc F.

La data de 29.06.2017 Biroul Executorului judecătoresc E. comunică Casei Judeţene de Pensii H. adresa de înfiinţare a popririi ” pe pensiile ” pe care instituţia noastră în calitate de terţ poprit le datorează debitorului A., până la concurenţa datoriei de 3.554,05 lei în dosar de executare nr.../2017.

Alături se comunică încheierea civilă nr.../2017 din data de 15.06.2017 în Dosar civil nr.../243/2017 .

La data de 17.08.2017 Biroul Executorului judecătoresc E. comunică Casei Judeţene de Pensii H. adresa de înfiinţare a popririi ” pe pensiile ” pe care instituţia noastră în calitate de terţ poprit le datorează debitorului A., până la concurenţa datoriei de 6.981,14 lei în dosar de executare nr.../2017.

Alături se comunică încheierea civilă nr.../2017 din data de 21.07.2017 în Dosar civil nr.../243/2017.

La data de 22.08.2017 Biroul Executorului judecătoresc E. comunică Casei Judeţene de Pensii H. adresa de înfiinţare a popririi ” pe pensiile ” pe care instituţia noastră în calitate de terţ poprit le datorează debitorului A., până la concurenţa datoriei de 3.653,91 lei în dosar de executare nr... /2017.

Alături se comunică încheierea civilă nr.../2017 din data de 21.07.2017 în Dosar civil nr.../243/2017.

La data de 07.02.2018 Biroul Executorului judecătoresc E. comunică Casei Judeţene de Pensii H. adresa de înfiinţare a popririi ” pe pensiile ” pe care instituţia noastră în calitate de terţ poprit le datorează debitorului A., până la concurenţa datoriei de 6.787,38 lei în dosar de executare nr.../2017.

Alături se comunică încheierea civilă nr.../2017 din data de 15.12.2017 în Dosar civil nr.../243/2017 .

La data de 12.08.2019 Biroul Executorului judecătoresc G. şi B. comunică Casei Judeţene de Pensii H. adresa de înfiinţare a popririi ” în cotă de 1/3 din pensia lunară ” pe care instituţia noastră în calitate de terţ poprit le datorează debitorului A., până la încasarea sumelor de 1.952,23 lei în dosar de executare nr.../2019.

Alături se comunică încheierea civilă nr.../2019 din data de 19.07.2019 în Dosar civil nr. .../243/2019 , încheierea nr... din data de 07.08.2019 în Dosar nr.../2019 a Biroului Executorului judecătoresc G. şi B.

Urmare a adreselor de înfiinţare a popririi în baza solicitărilor executorilor judecătoreşti poprirea asupra venitului net lunar încasat de către debitor s-a realizat începând cu data de întîi a lunii următoare înregistrării cererilor, prin reţinerea şi virarea în conturile indicate de executorii judecătoreşti a sumelor corespunzătoare.

Au invocat următoarele prevederi legale:

ART. 729

Limitele urmăririi veniturilor băneşti

(1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existentă ale acestuia pot fi urmărite:

a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;

b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.

(5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.

(6) Sumele reţinute potrivit prevederilor alin. (1)—(4) se eliberează sau se distribuie potrivit art. 864 şi următoarele.

(7) Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.

în conformitate cu prevederile legale mai sus citate indemnizaţia lunară în cuantum de 2020 lei acordată în Dosar nr... al Casei Judeţene de Pensii H. în baza Legii nr. 341 /2004 este un venit periodic / sumă acordată periodic debitorului - conform art 729 alin. 1 Cod de Procedură Civilă , astfel că poate fi urmărită până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Indemnizaţia lunară în cuantum de 2020 lei acordată în Dosar nr... al Casei Judeţene de Pensii H. în baza Legii nr. 341 /2004 nu se încadrează în situaţiile de excepţie prevăzute de alin. (7) din textul legal mai sus citat , astfel că pretenţiile reclamantului sunt absolut neîntemeiate.

ART. 701

Suspendarea executării

(1) Executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanţă.

(2) Executarea se suspendă şi la cererea creditorului urmăritor de către executorul judecătoresc.

3.) Pe perioada Suspendării executării, -actele, de executare efectuate

anterior, măsurile de executare dispuse de instanţa de executare sau de executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor şi conturilor bancare, rămân în fiinţă, în afară de cazul în care prin lege sau prin hotărâre judecătorească se dispune altfel.

(4) Actele de executare efectuate în ziua soluţionării cererii având ca obiect suspendarea, fie şi provizorie, a executării silite sunt desfiinţate de drept prin efectul admiterii cererii de suspendare şi a contestaţiei la executare.

(5) După încetarea suspendării, executorul, la cererea părţii interesate, va dispune continuarea executării, în măsura în care actele de executare sau executarea silită însăşi nu au fost desfiinţate de instanţa de judecată ori acestea nu au încetat prin efectul legii.

Au arărat că din textul legal mai sus citat rezultă foarte clar faptul că executarea silită se suspendă doar în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanţă ori la cererea creditorului urmăritor de către executorul judecătoresc .Ori pârâta Casa Judeţeană de Pensii H. care este terţ poprit nu are absolut nici o calitate de a suspenda sau opri o executare silită ; conform textelor legale mai sus citate ea nu are nici o competenţă într-un astfel de sens, mai mult, ea este obligată să înfiinţeze popririile comunicate de către executorii judecătoreşti neavând competenţa de a le limita sau a le cenzura.

Consideră că acţiunea formulată împotriva acesteia ca fiind introdusă împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă în cauză, ca netemeinică şi nelegală, solicitând astfel respingerea acesteia.

De asemenea, având în vedere toate aspectele invocate mai sus, în subsidiarul motivelor de apel, apreciază că, raportat la prevederile art. 480 alin. 3 Cod de Procedură Civilă, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului dedus judecăţii, fapt ce impune anularea Sentinţei Civile nr.../2021 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr.../97/2020 cu trimitere / sau reţinere , spre rejudecare.

La dosar s-a depus întâmpinare de către intimatul reclamant A. prin care arată că apelanta pârâtă a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în această cauză, motivând prin faptul că nu sunt emitenţii actelor de executare, nu au calitatea şi competenţa de a suspenda sau opri procedura de executare silită, mai mult au obligaţia să înfiinţeze popririle comunicate de către executorii judecătoreştii neavând competenţa de a le limita sau cenzura.

Arătă că deşi anterior înaintării acţiunii în instanţă a solicitat prin nenumărate adrese apelantei să procedeze la sistarea reţinerilor din indemnizaţia de revoluţionar, motivându-şi în drept solicitarea, aceasta nu s-a conformat, răspunzând, ca dealtfel şi în faţa instanţei de fond, că dumnealor pun în aplicare un titlu executoriu şi nu au competenţa sau obligaţia de a limita sau de a refuza înfiinţarea unei popriri.

Consideră că apelanta pârâtă are şi competenţa şi mai mult, obligaţia de a verifica dacă veniturile care fac obiectul popririlor se încadrează înlăuntrul cadrului legal aplicabil în materie, iar în cazul în care nu se încadrează, au competenţa şi chiar obligaţia de a limita şi chiar de a refuza, conform prevederilor legale înfiinţarea unei popriri.

Apreciază că, raportându-ne la aspectele prezentate mai sus, nu avea altă posibilitate decât să mă adresez instanţelor de judecată, conform art. 21 din Constituţia României, pentru soluţionarea legală a solicitărilor mele. în consecinţă, consider că, conform prevederilor legale în vigoare apelanta pârâtă are calitate procesuală pasivă deplină, rezultând o identitate de netăgăduit între părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Mai arată că, cadrul legal aplicabil este art. 5 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii- martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 , w Drepturile acordate conform prezentei legi nu sunt considerate venituri, nu se impozitează şi nu afectează acordarea altor drepturi H.

Aceste prevederi se coroborează cu art. 729 Cod procedură civilă, în speţă alin. (7).

Având în vedere aceste aspecte solicită, respingerea ca nefondat a apelului formulat de Casa Judeţeană de Pensii H. şi pe cale de consecinţă menţinerea ca temeinică şi legală a Sentinţe Civile nr.../2021 a Tribunalului Hunedoara.

În apel nu s-a solicitat încuviinţarea şi administrarea de probe.

Curtea, verificând potrivit dispoziţiilor art. 479 alin 1 C. proc. civ., în limitele criticilor formulate, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, constată următoarele:

Împotriva pârâtului a fost începută executarea silită în mai multe dosare execuționale instrumentate de către executori judecătorești diferiți, cu creditori diferiți, având însă în comun calitatea de terț poprit a Casei Județene de Pensii H., în ceea ce privește drepturile de asigurări încasate de către contestator.

Potrivit art. 645 C.p.c., sunt părţi în procedura de executare silită creditorul şi debitorul.

În ceea ce privește procedura popririi, legiuitorul a stabilit calitatea de parte și terțului poprit (cu mențiunea că executorul judecătoresc nu este parte în raportul juridic execuţional care face obiectul prezentei cauze, fiind doar un participant în cadrul acestei proceduri, având un rol administrativ conferit de către legiuitor).

În aceste condiții, judecarea contestației la executare fără introducerea în cauză a creditorilor constituie o încălcare a dreptului la apărare al acestora, în condițiile în care nu au posibilitatea de a face apărări cu privire la susținerile debitorului ori ale terțului poprit, de natură a le fi afectate interesele patrimoniale.

Stabilirea greșită a cadrului procesual constituie un motiv de nulitate absolută a hotărârii, în condițiile art.174 alin. 2 C.p.c., neputând fi complinită în faza procesuală a apelului, astfel că în temeiul art. 480 alin. 3 C.p.c., Curtea va admite apelul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii H., va anula sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe de fond, care urmează să pună în vedere contestatorului să indice datele de identificare ale creditorilor cu care înțelege să se judece, cu precizarea dosarelor execuționale pentru fiecare din aceștia.