Curtea de Apel CRAIOVA · ...........
Decizie nr. 304 din 05.03.2026
Problema legii penale mai favorabile este distinctă de problema recidivei postcondamnatorii și a revocării suspendării sub supraveghere.
Faptul că, pentru stabilirea legii penale aplicabile, se valorifică momentul epuizării infracțiunii continuate nu înseamnă că, în mod necesar, și pentru determinarea formei pluralității de infracțiuni ar fi decisiv exclusiv același moment.
Dimpotrivă, atunci când noua infracțiune are caracter continuu, continuat ori progresiv, iar activitatea infracțională începe în intervalul relevant pentru recidivă și se prelungește ulterior, pluralitatea se apreciază în raport de momentul în care, prin comiterea primului act ulterior condamnării, se naște noua situație juridică de pluralitate.
În doctrină s-a arătat în mod constant că, în cazul infracțiunii continuate, dacă aceasta a început înainte ori în interiorul termenului de supraveghere și s-a epuizat după, aceasta nu exclude reținerea recidivei postcondamnatorii; dimpotrivă, dacă noua activitate infracțională este descoperită în termenul de supraveghere, se justifică incidența recidivei postcondamnatorii, iar nu a recidivei postexecutorii.
Pe rol, pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor consemnate în încheierea de şedinţă de la data de 6 februarie 2026, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind soluţionarea cauzei penale având ca obiect apelul formulat de inculpatul ......., în prezent aflat în Penitenciarul ......... împotriva sentinţei penale nr. 312 din 29 august 2025, pronunţată de Tribunalul Dolj – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. ...........
C U R T E A
Asupra apelului de faţă, constată că, prin sentinţa penală nr. 312 din 29 august 2025, pronunţată de Tribunalul Dolj – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. ......, în temeiul art. 396 alin 6 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin 1 lit i Cod procedură penală, a fost încetat procesul penal față de de inculpatul ......... sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000.
În temeiul art. 396 alin. 1, 2 și 10 din Codul de procedură penală raportat la art.16 alin.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art. 5 C pen, şi art. 41 alin. (1) C pen. rap. la art. 43 alin. (1) C pen., a fost condamnat inculpatul .........., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuarea de operațiuni, fără drept, cu substanțe susceptibile de efecte psihoactive (faptă din 03.05.2024).
În baza art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal, constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa, conform art. 68 alin. 1 lit. c) Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, s-a interzis, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal, constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 96 alin. 4 C.pen. a fost revocată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 9 luni şi 10 zile închisoare aplicată inculpatului ...... prin Sentinţa penală nr. 1071 din 10.04.2023 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosar nr. ......., definitivă prin decizia penală nr. 1105/08.06.2023 a Curţii de Apel Craiova.
În temeiul art. 96 alin. 4 C. pen. raportat la art. 43 alin. 1 C. pen., s-a adaugat pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, la pedeapsa 2 ani, 9 luni şi 10 zile închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1071 din 10.04.2023 pronunţată de Judecătoria Craiova, inculpatul ........ urmând să execute pedeapsa de 5 ani 9 luni şi 10 zile închisoare, în regim de detenţie.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 67 alin. 2 şi art. 66 alin. 1 lit. a, b din Codul penal s-a interzis inculpatului ....... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen..
În temeiul art. 45 alin. 5 din Codul penal rap. la art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură penală raportat la art.112 alin. 1 lit. b C.p., s-a dispus confiscarea dispozitivului de mărunțit depus la camera de corpuri delicte a DCCO conform dovezii de predare nr. ...... nr. ......../05.12.2024.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul ........ la plata sumei de 10400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat (din care 10.000 lei avansate în faza de urmărire penală).
În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu, pentru faza de cameră preliminară (av. .......), a rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. ...... din 19.12.2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial ......, astfel cum a fost îndreptat prin procesul verbal din 06.03.2025, a fost trimis în judecată, (în stare de arest preventiv în altă cauză), inculpatul ......, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. și pentru o infracţiune continuată de efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 5 Cp
În fapt, în actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că în data de 03.05.2024, a deținut și vândut în zona ....... câte două pacheţele de hârtie cu fragmente vegetale de culoare verde-oliv, care conțineau ADB – BUTINACA – (drog de mare risc) și ADB – 4en – PINACA (substanță psihoactivă nouă), cu mențiunea că anterior datei de 03.06.2024 (data intrării în vigoare a legii 171/2024) prima substanță era tot substanță psihoactivă nouă, numiților ...... (0,0704 gr), ...... (0,0304 gr) și ....... (0,0827 gr), care în data de 05.10.2022 a vândut în zona ....... din ..... către numitul ..... un pliculeț de hârtie de dictando, în care se aflau 0,13 gr fragmente vegetale de culoare galben verzui în care era prezentă substanța ADB -BUTINACA, cu mențiunea că anterior datei de 03.06.2024 (data intrării în vigoare a legii 171/2024) prima substanță era tot substanță psihoactivă nouă la momentul depistării, care la data de 08.07.2023 a fost identificat pe str. .......in .... având asupra sa un pliculeț din folie de plastic în interiorul căruia se aflau 0,31 gr fragmente vegetale de culoare galben verzui care conțineau ADB – 4en – PINACA (substanță psihoactivă nouă).
În dovedirea situaţiei de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarație martori : ......., ......, ......, ....., ......, ....., ...... , ......., procese verbale depistare din data de 03.05.2023, proces verbal de depistare din data de 05.10.2022, proces verbal de depistare din data de 08.07.2023, ....... nr. ....../12.08.2024, ....... nr. ......./03.03.2023, ... nr. ......./07.07.2024, .. nr. ...... /21.11.2024, proces verbal de percheziție domiciliară la adresa din ......., str. ........, nr. .........jud. ...... procese verbale de redare a convorbirilor telefonice înregistrate, 2 suporturi optice conținând rezultat punere în executare mandate de supraveghere tehnică .
În faza camerei preliminare, prin încheierea din 11.03.2025, pronunţată în dosar nr. .......... definitivă prin Încheierea penală nr. 38 din 01.04.2025, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecăţii.
Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală şi judecată, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În fapt, la data de 05.10.2022, inculpatul ...... a vândut în zona ......din ......către numitul ....... un pliculeț de hârtie de dictando, în care se aflau 0,13 gr fragmente vegetale de culoare galben verzui în care era prezentă substanța ADB –BUTINACA, acesta fiind depistat ulterior de către jandarmi în zona parcului .......... din .......
De asemenea, la data de 08.07.2023, ........ a fost identificat pe str. .......din ......având asupra sa un pliculeț din folie de plastic în interiorul căruia se aflau 0,31 gr fragmente vegetale de culoare galben verzui care conțineau ADB – 4en – PINACA (substanță psihoactivă nouă).
A mai reținut instanța că, în data de 03.05.2024, în jurul orei 18.00, numiții ........, .......... și ........ au fost identificați de către o echipă de jandarmi din cadrul ....... în zona ansamblului rezidențial „.....”, aceștia manifestând un comportament suspect, întrucât îşi schimbaseră brusc direcţia de mers la vederea organelor de ordine publică.
După ce au fost legitimați, aceștia au predat fiecare câte două pacheţele de hârtie cu fragmente vegetale de culoare verde-oliv, susținând că reprezintă substanţe psihoactive noi şi le procuraseră cu puţin timp înainte de la inculpatul .......... zis „.....”.
Astfel, din declarațiile martorilor ........., ........ și ....... din faza de urmărire penală, a rezultat că aceștia se întâlniseră în vederea achiziționării și consumului de substanțe psihoactive, astfel încât au convenit să colecteze banii și să contacteze unul dintre vânzătorii cunoscuți de astfel de substanțe.
În acest sens, martorul ...... l-a contactat prin intermediul aplicației ...... pe ........ zis ......, căruia îi cunoștea atât numele întreg cât și porecla, și a convenit să meargă împreună cu ceilalți în zona ........ din ......., unde se afla vânzătorul, în vederea cumpărării de substanțe psihoactive .
Întrucât ..... nu avea bani, au contribuit numai ........ și ....... cu câte 30 de lei fiecare, știind că inculpatul vindea pliculețul cu substanțe cu suma de 10 lei.
Cu ocazia deplasării în zona menționată, martorul ...... a fost cel care s-a întâlnit cu ........întrucât exista convenția ca în cazul mai multor cumpărători să vină unul singur la mașină pentru a lua substanțele psihoactive.
După cumpărarea pliculețelor conținând substanțe psihoactive, cei trei și le-au împărțit între ei, fiind ulterior depistați de către organele de ordine publică, așa cum s-a arătat.
Cu ocazia percheziției domiciliare din data de 09.10.2024, la locuința inculpatului ........ din ......, str. .......nr.......... jud. ......., au fost identificate: un dispozitiv de mărunțit tip grinder , 11 pliculețe tip zipp lock care conțineau urme de materie și mai multe fragmente vegetale.
În urma analizelor de laborator s-a stabilit că în grinder sunt prezente substanțele MDMB – INACA (substanță psihoactivă nouă), MDMB - BUTINACA (substanță psihoactivă nouă), MDMB – 4en – PINACA (drog de mare risc), iar în cele 11 pliculețe era prezent compusul MDMB – 4 en – PINACA (drog de mare risc).
De asemenea, în cauză au fost autorizate măsuri speciale de supraveghere tehnică constând în interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul ....... din conținutul proceselor verbale de redare a convorbirilor rezultând că inculpatul avea ca preocupare constantă vânzarea de substanțe interzise.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul ........ a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa.
De asemenea, în cursul judecății, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitățile expuse în actul de sesizare, solicitând ca judecarea cauzei să aibă loc în baza procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției.
Astfel, raportat la poziția procesuală de recunoaștere a inculpatului, ce s-a coroborat cu mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarații de martori, procese-verbale de depistare, de redare a convorbirilor telefonice și de percheziție domiciliară, precum și rapoartele de constatare tehnico-științifică, instanța a reţinut că a fost dovedită, dincolo de orice dubiu, vinovăția inculpatului ........ în comiterea infracțiunii de efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 5 Cp.
Potrivit art. 5 alin. 1 C.p.. în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Prin urmare, dacă de la momentul epuizării și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale care incriminează pretinsa faptă, prevăzând însă condiții de incriminare, de tragere la răspundere penală sau de sancționare diferite, va fi aplicată legea cea mai favorabilă.
Dacă legea nouă este mai favorabilă, ea va retroactiva, iar dacă legea veche este mai favorabilă, ea va ultraactiva.
În ipoteza infracțiunii continuate, legea aplicabilă se stabilește în funcție de momentul epuizării activității infracționale.
În speță, s-a constatat că activitatea infracțională a inculpatului s-a epuizat în data de 03.05.2024, moment la care, substanţa ADB – BUTINACA nu era considerată drog de mare risc, fiind ulterior introdusă în Tabelul-anexă nr.
I la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, ca drog de mare risc, conform modificărilor prevăzute de Legea nr. 171/2024, intrată în vigoare la data de 03.06.2024.
În aceste condiții, este cert că legea penală mai favorabilă inculpatului este cea care era în vigoare la data epuizării activității infracționale, respectiv Legea nr. 194/2011, care prevede un regim sancţionator mai blând.
Astfel, faptele inculpatului ........, care:
- în data de 03.05.2024, a deținut și vândut în zona ......... câte două pacheţele de hârtie cu fragmente vegetale de culoare verde-oliv, care conțineau ADB – BUTINACA și ADB – 4en – PINACA, cu mențiunea că anterior datei de 03.06.2024 numiților ...... (0,0704 gr), ........ (0,0304 gr) și ......... (0,0827 gr);
-în data de 05.10.2022 a vândut în zona ........ din ......... către numitul .......... un pliculeț de hârtie de dictando, în care se aflau 0,13 gr fragmente vegetale de culoare galben verzui în care era prezentă substanța ADB -BUTINACA;
- în data de 08.07.2023 a fost identificat pe str. ........ din ........având asupra sa un pliculeț din folie de plastic în interiorul căruia se aflau 0,31 gr fragmente vegetale de culoare galben verzui care conțineau ADB – 4en – PINACA întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii continuată de efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 5 Cp. (3 acte materiale).
Elementul material al infracţiunii a fost reprezentat de acțiunile succesive ale inculpatului ......, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a vinde, respectiv de a deține substanțe susceptibile să producă efecte psihoactive în vederea comercializării, în sarcina inculpatului urmând a se reține un număr de trei acte materiale, săvârşite în datele de 05.10.2022, 08.07.2023 şi 03.05.2024, în modalităţile anterior expuse.
Urmarea imediată a constat în lezarea valorilor sociale privind sănătatea populaţiei şi valorile sociale conexe, iar legătura de cauzalitate a rezultat din materialitatea faptelor.
Instanța a reţinut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 35 alin. 1 Cod penal privind forma continuată a infracțiunii, unicitatea rezoluției infracționale fiind relevată de modalitățile concrete de comitere a faptei, din probele administrate rezultând faptul că inculpatul avea o preocupare constantă în comercializarea de substanțe psihoactive pentru obținerea de venituri ilicite.
Sub aspectul laturii subiective, instanţa a constatat că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) din C. p., întrucât a prevăzut rezultatele faptelor sale, respectiv lezarea sănătăţii publice ca valoare socială, cunoscând efectul psihoactiv al substanţelor respective şi, chiar dacă nu a urmărit lezarea valorii sociale ca scop în sine, ci obţinerea unor sume de bani în schimbul distribuirii substanţelor, realizarea scopului urmărit constituia un mijloc inevitabil de atingere a valorii sociale ocrotite de norma penală.
În ceea ce privește reținerea dispozițiilor art. 41 alin. 1 C. pen., instanța a constatat că inculpatul a suferit anterior condamnări la pedeapsa închisorii, astfel cum a rezultat din Sentinţa penală nr. 1071 din 10.04.2023 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosar nr. ......., definitivă prin decizia penală nr. 1105/08.06.2023 a Curţii de Apel Craiova, prin care inculpatului ......... i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 2 ani și 9 luni şi 10 zile închisoare cu suspendarea pedepsei sub supraveghere, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni cu intenţie, stabilindu-se un termen de supraveghere de 4 ani.
Cel de-al doilea termen al recidivei a fost reprezentat de infracțiunea prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, care face obiectul prezentei cauze, săvârșită cu intenție, pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea mai mare de 1 an.
În consecință, fiind incidente dispozițiile art. 41 alin. 1 C. pen., instanța urmează a aplica regimul sancționator prevăzut de art. 43 alin. 1 Cod penal, noua infracțiune fiind săvârșită în termenul de supraveghere al suspendării executării pedepsei.
Referitor la infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. reținută a fi fost săvârșită (în modalitatea normativă a deținerii în vederea comercializării) la data de 09.10.2024 cu ocazia perchezițiilor domiciliare, s-a constatat că au fost identificate numai urme de substanțe, care prin raportare la imposibilitatea cântăririi efective nu pot constitui obiectul material al infracțiunii cercetate, astfel că, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cpp prin rechizitoriu s-a dispus clasarea , soluţia fiind definitivă.
Potrivit art. 6 Cod procedură penală, nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică.
Astfel, instanța a reţinut că principiul ne bis in idem implică nu doar dreptul de a nu fi pedepsit de două ori, ci și dreptul de a nu fi urmărit penal sau judecat de două ori, principiul consacrat de art. 4 din Protocolul 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În cauză, instanța a reţinut că infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. a făcut obiectul unei anchete penale în cadrul dosarului penal nr. ...... al al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial ...... dispunându-se, faţă de inculpatul ........... o soluţie definitivă de clasare cu privire la această infracţiune.
Prin urmare, instanţa a reţinut că este incident pincipiul ne bis in idem, motiv pentru care se va dispune încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000, conform art. 396 alin 6 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin 1 lit i Cod procedură penală.
Cu privire la infracţiunea de efectuarea de operațiuni, fără drept, cu substanțe susceptibile de efecte psihoactive, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, instanţa a constatat că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpatul .......... dincolo de orice îndoială rezonabilă, urmând a se dispune condamnarea acestuia.
În ceea ce priveşte limitele legale de pedeapsă pentru infracțiunea dedusă judecății, acestea sunt cuprinse între 3 şi 10 ani închisoare pentru infracţiunea de efectuarea de operațiuni, fără drept, cu substanțe susceptibile de efecte psihoactive, limite ce urmează a fi reduse cu o treime ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) privind procedura simplificată de recunoaştere a vinovăţiei.
Evaluând gravitatea faptei comise de inculpat, instanța a reţinut că efectuarea de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive presupune un pericol social ridicat.
Valoarea socială ocrotită este una colectivă, respectiv sănătatea publică, într-un context marcat de amploarea și recrudescența fenomenului infracțional asociat acestor substanțe.
Totodată, instanța a avut în vedere caracterul repetitiv al activităţii infracţionale (3 acte materiale), ce relevă periculozitatea şi perseverenţa inculpatului ...... în sfidarea valorilor sociale ocrotite de legiuitor, urmărind obţinerea de foloase materiale injuste prin sacrificarea constantă a sănătăţii altor persoane, cu precădere a tinerilor, categorie vulnerabilă expusă riscului consumului de substanţe psihoactive.
Cu toate acestea, instanţa a reţinut, în favoarea inculpatului, că activitatea infracţională s-a concretizat în comercializarea şi deţinerea unor cantităţi foarte reduse de substanţe psihoactive şi, totodată, că frecvenţa actelor materiale nu a fost una ridicată, aspecte ce atenuează, în concret, pericolul social al faptei comise.
Un alt aspect favorabil inculpatului a fost reprezentat de conduita procesuală constant sinceră şi cooperantă a acestuia, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei, uzând de procedura simplificată.
Referitor la circumstanţele personale, instanţa a mai reţinut, din înscrisurile în circumstanţiere depuse la dosar, că inculpatul are o imagine pozitivă în comunitatea din care face parte şi deţine calificarea profesională de mecanic agricol.
În defavoarea acestuia, se constată că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală, fapta din prezenta cauză fiind comisă în stare de recidivă postcondamnatorie.
Instanţa a reţinut că principiul individualizării sancţiunilor de drept penal priveşte deopotrivă stabilirea, cât şi aplicarea acestor sancţiuni şi adaptarea lor în funcţie de gradul de pericol social al faptei, al periculozităţii făptuitorului.
Atingerea dublului scop educativ şi preventiv al pedepsei este condiţionat de caracterul adecvat al acesteia, de corelarea optimă între gravitatea faptei şi periculozitatea socială a infractorului pe de o parte, şi durata, natura şi modalitatea de executare a pedepsei, pe de altă parte.
Aplicând la speţă aceste principii, raportat la împrejurările de comitere a faptei şi datele ce caracterizează persoana inculpatului, astfel cum au fost exupse, instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor penale aduse inculpatului ....... şi cu profilul criminogen al acestuia, fiind necesară ca acesta să-şi corijeze comportamentul infracţional.
Instanţa a constatat că, pentru infracţiunea de efectuarea de operațiuni, fără drept, cu substanțe susceptibile de efecte psihoactive, prevăzută de art.16 alin.1 din Legea nr.194/2011, este obligatorie aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi.
Astfel, corelativ condamnării inculpatului pentru săvârşirea acestei infracţiuni, instanţa a apreciat că se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal, constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, reţinând că, prin modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunii și pericolul social evidențiat prin fapta comisă, inculpatul s-a dovedit a fi nedemn să participe la organizarea şi reprezentarea comunităţii din care face parte, prin urmare fiind necesară interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal.
De asemenea, potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal s-a dispus cu titlu de pedeapsă accesorie, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Astfel, în temeiul art. 396 alin. 1, 2 și 10 din Codul de procedură penală raportat la art.16 alin.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art. 5 C pen, şi art. 41 alin. (1) C pen. rap. la art. 43 alin. (1) C pen., instanţa a condamnat inculpatul .......... la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuarea de operațiuni, fără drept, cu substanțe susceptibile de efecte psihoactive (faptă din 03.05.2024).
În baza art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal, constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa, conform art. 68 alin. 1 lit. c) Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, s-a interzis, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal, constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 96 alin. 4 C.pen., s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 9 luni şi 10 zile închisoare aplicată inculpatului .......... prin Sentinţa penală nr. 1071 din 10.04.2023 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosar nr. ........., definitivă prin decizia penală nr. 1105/08.06.2023 a Curţii de Apel Craiova.
În temeiul art. 96 alin. 4 C. pen. raportat la art. 43 alin. 1 C. pen., s-a adăugat pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, la pedeapsa 2 ani, 9 luni şi 10 zile închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1071 din 10.04.2023 pronunţată de Judecătoria Craiova, inculpatul .......... urmând să execute pedeapsa de 5 ani 9 luni şi 10 zile închisoare, în regim de detenţie.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 67 alin. 2 şi art. 66 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, s-a interzis inculpatului ....... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen..
În temeiul art. 45 alin. 5 din Codul penal rap. la art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură penală raportat la art.112 alin. 1 lit. b C.p., s-a dispus confiscarea dispozitivului de mărunțit pe care au fost puse în evidență substanțe supuse controlului national, întucât a fost folosit la savârşirea faptelor cercetate, bunul fiind depus la camera de corpuri delicte a DCCO conform dovezii de predare nr. ...... nr. ......../05.12.2024.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel inculpatul ........, prin motivele de apel, depuse la dosar, solicitând admiterea apelului şi, rejudecând cauza, să fie înlăturată dispoziţia instanţei, de revocare a suspendării executării pedepsei de 2 ani 9 luni şi 10 zile închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1071/10.04.2023 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ........, definitivă prin decizia penală nr. 1105/8.06.2023 a Curţii de Apel Craiova, dispusă în temeiul art. 96 alin. 4 Cod penal.
Inculpatul a mai arătat că data epuizării infracțiunii este 3 mai 2024, după împlinirea termenului de supraveghere care a început să curgă din data de 20.08.2019 şi s-a împlinit în data de 20.08.2023, motiv pentru care nu ar fi săvârşit infracţiunea continuată de efectuare, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv, prev. de art. 16 alin.1 din Legea nr. 194/2011 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în termenul de supraveghere stabilit prin sentinţa penală nr. 1071 din 23.02.2023 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ....., definitivă prin decizia penală nr. 1105/8.06.2023 a Curţii de Apel Craiova.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, atât prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. (2) Cod de procedură penală şi art. 420 alin. (10) Cod de procedură penală, Curtea constată următoarele:
Instanța de apel reține că inculpatul, prin declarația dată în faţa instanţei de fond, din data de 21.05.2025, a arătat că recunoaște comiterea infracțiunii de efectuarea de operațiuni, fără drept, cu substanțe susceptibile de efecte psihoactive (faptă din 03.05.2024), prev. de art. art.16 alin.1 din Legea nr.194/2011, cu aplicarea art. 5 C pen, şi art. 41 alin. (1) C pen. rap. la art. 43 alin. (1) C pen., pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și solicită aplicarea procedurii simplificate prevăzute de lege în cazul recunoașterii învinuirii.
Instanța de fond a admis cererea, astfel formulată și a soluționat cauza potrivit dispozițiilor art. 375 Cod procedură penală, făcând aplicarea dispozițiilor art. 396 alin.10 Cod procedură penală privind reducerea limitelor de pedeapsă.
Curtea reține că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, necontestate de inculpat, în sensul că: în data de 03.05.2024, a deținut și vândut în zona ....... câte două pacheţele de hârtie cu fragmente vegetale de culoare verde-oliv, care conțineau ADB – BUTINACA și ADB – 4en – PINACA, numiților ...... (0,0704 gr), ........ (0,0304 gr) și ........ (0,0827 gr); în data de 05.10.2022 a vândut în zona .......din ....... către numitul ......... un pliculeț de hârtie de dictando, în care se aflau 0,13 gr fragmente vegetale de culoare galben verzui în care era prezentă substanța ADB -BUTINACA; în data de 08.07.2023 a fost identificat pe str. .......din ........ având asupra sa un pliculeț din folie de plastic în interiorul căruia se aflau 0,31 gr fragmente vegetale de culoare galben verzui care conțineau ADB – 4en – PINACA, iar aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii continuate de efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 5 Cp. (3 acte materiale).
Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută mai sus, rezultă din coroborarea următoarelor probe administrate pe parcursul urmăririi penale şi însuşite de inculpat, respectiv: declarație martori: ........, ........, ........., ........., .........., ........., ......... , ......., procese verbale depistare din data de 03.05.2023, proces verbal de depistare din data de 05.10.2022, proces verbal de depistare din data de 08.07.2023, .... nr. ......./12.08.2024, ...... nr. ....../03.03.2023, ..... nr. ....../07.07.2024, .....nr. ...... /21.11.2024, proces verbal de percheziție domiciliară la adresa din ....., str. ......., nr. ........ jud. ......... procese verbale de redare a convorbirilor telefonice înregistrate, 2 suporturi optice conținând rezultat punere în executare mandate de supraveghere tehnică.
Observând actele dosarului, Curtea reţine că prima instanţă a procedat în mod temeinic, echitabil şi imparţial la analiza, interpretarea şi evaluarea tuturor mijloacelor de probă, într-o manieră convingătoare, susceptibilă a înlătura orice dubiu cu privire la existenţa faptei, la comiterea acesteia de către inculpat şi la vinovăţia acestuia în forma cerută de lege.
Astfel, judecătorul fondului a realizat o analiză şi o evaluare judicioasă şi completă a întregului material probator administrat în cursul urmăririi penale, pe baza căruia a reţinut o situaţie de fapt corectă, conformă cu realitatea obiectivă ce rezultă din probatoriul administrat.
În considerentele sentinţei penale supuse prezentei analize sunt prezentate, într-o manieră dezvoltată, argumentele care au stat la baza soluţiei de condamnare, fiind explicitate condiţiile de tipicitate ale infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei, atât în ce priveşte elementul material al faptei, cât şi vinovăţia, sub forma intenţiei.
Toate aceste condiţii au rezultat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din probele administrate în cursul urmăririi penale, probe ce au fost asumate şi necontestate de inculpat, care a recunoscut săvârşirea faptei, în modalitatea expusă în actul de sesizare, optând pentru procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, această manifestare de voinţă a inculpatului, care a determinat accesarea procedurii abreviate, fără efectuarea cercetării judecătoreşti, fiind una irevocabilă.
Referitor la individualizarea pedepsei, Curtea consideră că prima instanţă a realizat o legală şi justă individualizare a pedepsei principale aplicate inculpatului, dând efect atât cauzei legale de reducere existente în cauză, respectiv art. 396 alin. (10) C. proc. pen., cât şi criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen..
Din cuprinsul motivelor de apel formulate atât în scris, cât și oral, în fața instanței, se constată că inculpatul, prin apărare, aduce critici sentinței penale apelate, strict sub aspectul legalității, deplângând că nu ar fi săvârșit infracțiunea în cauză în termenul de supraveghere stabilit prin s.p. nr. 1071 din 23.02.2023 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ........
În esență, apelantul a susținut că, întrucât activitatea infracțională reținută în sarcina sa sub forma infracțiunii continuate prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 s-a epuizat la data de 03.05.2024, adică după împlinirea termenului de supraveghere stabilit prin hotărârea anterioară, nu s-ar mai putea reține starea de recidivă postcondamnatorie și, pe cale de consecință, nici dispozițiile referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Curtea observă, mai întâi, că instanța de fond a procedat corect atunci când, sub aspectul legii penale aplicabile, a avut în vedere data epuizării activității infracționale, respectiv 03.05.2024, reținând aplicarea art. 5 C.pen. și a dispozițiilor Legii nr. 194/2011 în forma mai favorabilă inculpatului, anterioară modificărilor legislative intervenite ulterior.
Într-adevăr, în materia infracțiunii continuate, pentru determinarea legii penale mai favorabile prezintă relevanță momentul epuizării activității infracționale.
Art. 5 C.pen. impune aplicarea legii mai favorabile când între săvârșirea infracțiunii și judecarea definitivă au intervenit legi succesive, iar art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 incriminează efectuarea, fără autorizație, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Însă această împrejurare nu conduce, în mod automat, la concluzia susținută de apelant în materia pluralității de infracțiuni.
Curtea reține că problema legii penale mai favorabile este distinctă de problema recidivei postcondamnatorii și a revocării suspendării sub supraveghere.
Faptul că, pentru stabilirea legii penale aplicabile, se valorifică momentul epuizării infracțiunii continuate nu înseamnă că, în mod necesar, și pentru determinarea formei pluralității de infracțiuni ar fi decisiv exclusiv același moment.
Dimpotrivă, atunci când noua infracțiune are caracter continuu, continuat ori progresiv, iar activitatea infracțională începe în intervalul relevant pentru recidivă și se prelungește ulterior, pluralitatea se apreciază în raport de momentul în care, prin comiterea primului act ulterior condamnării, se naște noua situație juridică de pluralitate.
În doctrină s-a arătat în mod constant că, în cazul infracțiunii continuate, dacă aceasta a început înainte ori în interiorul termenului de supraveghere și s-a epuizat după, aceasta nu exclude reținerea recidivei postcondamnatorii; dimpotrivă, dacă noua activitate infracțională este descoperită în termenul de supraveghere, se justifică incidența recidivei postcondamnatorii, iar nu a recidivei postexecutorii.
Or, în prezenta cauză, din chiar situația de fapt reținută de prima instanță rezultă că inculpatul a săvârșit trei acte materiale, la datele de 05.10.2022, 08.07.2023 și 03.05.2024, toate subsumate aceleiași rezoluții infracționale, ceea ce a justificat corect reținerea formei continuate a infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen.
Relevant este că, raportat la hotărârea anterioară prin care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 2 ani, 9 luni și 10 zile închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, termenul de supraveghere de 4 ani se calcula până la data de 20.08.2023.
Așadar, cel puțin actul material din 08.07.2023 este nu doar anterior epuizării infracțiunii continuate, ci și situat în interiorul termenului de supraveghere.
Mai mult, tot la data de 08.07.2023 inculpatul a fost identificat având asupra sa produsul susceptibil de efecte psihoactive, ceea ce înseamnă că noua activitate infracțională era și descoperită înainte de împlinirea termenului de supraveghere.
Potrivit art. 96 alin. (4) C.pen., dacă pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului, iar pentru aceasta s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, iar alin. (5) trimite la regulile privind recidiva sau pluralitatea intermediară.
Prin urmare, apărarea apelantului confundă două momente juridice distincte: pe de o parte, momentul epuizării infracțiunii continuate, relevant pentru art. 5 C.pen.; pe de altă parte, momentul la care noua activitate infracțională se manifestă în intervalul termenului de supraveghere, relevant pentru recidivă și pentru revocarea suspendării.
Faptul că activitatea infracțională s-a finalizat la 03.05.2024, deci după împlinirea termenului de supraveghere, nu are semnificația juridică a ștergerii retroactive a actelor materiale săvârșite anterior, înăuntrul termenului de supraveghere.
În materie de recidivă postcondamnatorie, nu există nicio rațiune pentru a considera că actele materiale comise în perioada de supraveghere ar deveni lipsite de relevanță numai pentru că infracțiunea continuată s-a epuizat ulterior.
Dimpotrivă, odată săvârșit primul act material relevant în interiorul termenului de supraveghere, se naște situația de pluralitate care, în cauză, atrage aplicarea regulilor recidivei postcondamnatorii.
Această concluzie este în acord și cu orientarea jurisprudențială potrivit căreia împrejurări ulterioare care afectează calculul sau momentul considerării ca executată a pedepsei anterioare nu pot transforma retroactiv o recidivă postcondamnatorie într-o recidivă postexecutorie, cât timp noua infracțiune a fost săvârșită în intervalul relevant stabilit prin hotărârea definitivă anterioară.
În speță, această logică se aplică cu atât mai mult cu cât nu ne aflăm în ipoteza unei simple recalculări teoretice a unui termen, ci în prezența unor acte materiale concrete, distinct reținute în hotărâre, dintre care unul a fost comis și descoperit înăuntrul termenului de supraveghere.
Ca atare, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (1) C.pen., respectiv a dispozițiilor art. 96 alin. (4) și (5) C.pen., reținând starea de recidivă postcondamnatorie și revocând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă anterior.
Art. 96 alin. (4)–(5) impune tocmai această soluție atunci când noua infracțiune este comisă și descoperită în termenul de supraveghere, iar pentru ea se pronunță o condamnare la închisoare.
Împrejurarea că ultimul act material datează din 03.05.2024 și că, sub aspectul legii penale mai favorabile, aceasta este data relevantă pentru stabilirea regimului sancționator al infracțiunii continuate, nu infirmă, ci doar coexistă cu concluzia de mai sus.
Cu alte cuvinte, momentul epuizării este relevant pentru determinarea legii mai favorabile, însă momentul consumării noii activități infracționale în interiorul termenului de supraveghere rămâne decisiv pentru forma pluralității și pentru mecanismul revocării suspendării.
Pentru aceste motive, Curtea constată că susținerile apelantului sunt nefondate, sentința apelată fiind legală și temeinică, inculusiv sub aspectul reținerii stării de recidivă postcondamnatorie și al aplicării dispozițiilor referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În temeiul disp. art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul ........., (fiul lui ..... și ........, născut la data de ........ în ....... cu domiciliul în ......., str. ......, nr. ........ jud. .......
CNP ......, în prezent aflat în Penitenciarul ......), împotriva sentinţei penale nr. 312 din 29 august 2025, pronunţată de Tribunalul Dolj – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. ......
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă inculpatul ........ la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor, persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 5 martie 2026.