Curtea de Apel CRAIOVA · ...........

Decizie nr. 429 din 26.03.2026

Instanță: Curtea de Apel CRAIOVA
Dosar: ...........
Obiect: 1. Omorul calificat cu premeditare. Art.188, art.189 lit.a Cod penal 2. Omorul calificat prin cruzimi. Art.188, art.189 lit. h Cod penal
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Premeditarea presupune hotărârea de a comite infracţiunea, luată înainte de săvârşirea efectivă a acţiunii sau inacţiunii ce constituie elementul material, putând fi reţinută dacă se constată îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: 1). luarea rezoluţiei infracţionale să preceadă cu un anumit interval de timp acţiunea agresivă; 2). infractorul să fi avut suficient timp să reflecteze la comiterea infracţiunii; 3). hotărârea luată anterior să se concretizeze în activităţi de pregătire de natură a înlesni săvârşirea infracţiunii.

Existenţa premeditării nu este întotdeauna echivalentă cu stabilirea unui plan foarte detaliat, complex, elaborat de comitere a unei infracţiuni, modalităţile efective de pregătire depinzând în mod evident de caracteristicile fizice, intelectuale şi psihice ale autorului, de natura infracţiunii pe care o comite şi de împrejurările în care acesta acţionează.

Ceea ce este relevant este să se stabilească că autorul a reflectat îndeajuns asupra scopului urmărit şi modalităţii în care intenţionează să acţioneze şi că a întreprins demersuri efective pentru a pregăti comiterea faptei, astfel încât să îşi asigure şanse reale de reuşită.

În evaluarea elementului circusmstanţial al cruzimilor se au în vedere pe de o parte elementele intrinseci acţiunii de ucidere, respectiv se evaluează metodele întrebuinţate de făptuitor, iar pe de altă parte cele extrinseci, respectiv modul în care infracţiunea se reflectă în mentalul colectiv.

Pe rol, pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică de la 18 februarie 2026, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din aceeaşi dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect judecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi inculpatul ......... împotriva sentinţei penale nr. 207 din data de 12 noiembrie 2025 pronunţată de către Tribunalul Olt în dosarul nr. ...........

C U R T E A

Prin sentinţa penală nr. 207 din data de 12 noiembrie 2025 pronunţată de către Tribunalul Olt în dosarul nr. ......, a fost respinsă cererea inculpatului ........ privind reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a Cp.

În baza art. 396 alin.1 şi 2 Cp. a fost condamnat inculpatul ........., la pedeapsa principală de 25 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „omor calificat” prev. de art. 188 alin. 1 Cp., art. 189 alin. 1 lit. h Cp. cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cp.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b Cp. şi art. 67 alin. 1 şi alin. 2 Cp., s-a aplicat inculpatului pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei, ori după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, conform art. 68 alin. 1 lit. c Cp.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b Cp., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 Cp.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor 60 Cp., inculpatul urmând să execute pedeapsa principală, de 25 ani închisoare, în detenţie.

În baza art. 399 alin. 1 şi 4 C.p.p. a fost menţinută măsura preventivă a arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul ........ prin încheierea nr. 37/30.04.2024 pronunţată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Olt, în dosarul nr. ......., în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. ......./30.04.2024.

În baza art. 404 alin. 4 lit. b C.p.p. raportat la art. 72 Cp. s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive, începând cu data de 30.04.2024 la zi.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea 76/2008 privind Organizarea şi Funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii profilului genetic.

În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008 inculpatul a fost informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului sau genetic.

În temeiul art. 112 alin. 1 lit. b C.p. s-a dispus măsura de siguranţă a confiscării speciale la inculpat, a unui cuţit în lungime totală de 24,5 cm, lama de 14,5 cm prevăzut pe partea opusă lamei tăietoare cu rizuri tip ferestrău şi mânerul de culoare neagră în lungime de 10,5 cm.

S-a făcut aplicarea art. 404 alin 4 litera i C.p.p. cu privire la mijloacele de probă.

În baza art. 19 alin.1 C.p.p. şi art. 397 C.p.p. rap. la art.1357, 1382 Cod civil, a fost admisă acţiunea civilă exercitată în procesul penal de părţile civile ......... şi ........- prin reprezentant legal.........., toţi şi ........., prin reprezentant legal ....... şi a fost obligat inculpatul ....... la plata către fiecare dintre minori a sumei de 50.000 euro cu titlul de daune morale.

În baza art. 19 alin. 1 C.p.p. şi art. 397 C.p.p. rap. la art.1357, 1382 Cod civil, a fost admisă acţiunea civilă exercitată în procesul penal de Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, în numele părţilor civile ........ şi ......., prin reprezentant legal .......... şi a fost obligat inculpatul ......... la plata către fiecare minor a sumei de 50.000 euro reprezentând daune morale.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 7000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (din care 4000 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale şi 3000 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în faza judecăţii).

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a constatat că prin rechizitoriul nr. ...... al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt a fost trimis în judecată inculpatul ........ pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cp. cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cp.

În esenţă, în rechizitoriu s-a reţinut că la data de 29.04.2024, în timp ce se afla pe strada .......... din oraşul ......., numitul .......... din comuna ........, jud. ....... a lovit-o în mod repetat cu un corp tăietor-înțepător (cuțit), pe soția sa, ......, în zona toracelui cu consecinţa producerii de multiple plăgi tăiate-înțepate, care au condus la decesul acesteia, fiind constituit dosarul penal nr. ..........

Situaţia de fapt expusă mai sus a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu — fila 1; declarația martorului ... — fila 48-49; declaraţia martorului ...... — fila 50-52; declarația martorului .... fila 53-54; declaraţia martorei ......... — fila 55-56; declarații suspect/ inculpat .....— fila 57-59, 60-61; proces-verbal de cercetare la faţa locului— fila 64; proces-verbal de examinare fizică ......- fila 66; vol.

II (conține date confidențiale); raport de expertiză medico-legală (autopsie) nr ............/............, întocmit de către SJML .......- fil.l-3; AVIZ nr ........./2024 din data de 25.04 2024, emis de către Comisia de Control şi Avizare din cadrul IML ......al IML .... — fila 4; concluzii preliminare — ....... dispuse la data de 29 04.2024 de SJML ...... fii 6; concluzii preliminare — ......., dispuse la data de 30 04 2024 de SJML ....- fii. 7; raport de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. ........./30 04 2()24 -pentru .......... - emis de SJNIL ..........— fil 8; planșe foto efectuate cu ocazia cercetării loculul faptei — fil. 10-16; proces-verbal de vizionare imagini surprinse de camera de supraveghere; plic cu suport optic conţinând imagini video— fil 32; planșă foto necropsie cadavru ....... — fil 33-48; planșă foto — examinare cadavru ...... — fil 49-54; planșă foto — examinare obiecte de vestimentare — fil 55-60.

Prin încheierea nr. 35/26.09.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Olt, în baza art. 342 şi art. 346 alin. 1 C.p.p., s-a constatat competenţa instanţei în soluţionarea cauzei, legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ..... din data de 14.08.2024 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, privind pe inculpatul ......., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecăţii cauzei.

Examinând probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti prima instanţă că la data de 29.04.2024, în jurul orei 15.00, pe fondul unul conflict intrafamilial, cauzat și de gelozie, inculpatul ..... a exercitat acţiuni de violenţă fizică asupra soţiei sale ............., în vârstă de 37 de ani, prin lovire la nivelul corpului cu un cuţit, precum și cu sau de corp contondent, în timp ce se aflau pe strada ........ din orașul ......., jud ..... provocându-i victimei multiple plăgi tăiate-înţepate (21 de plăgi conform raportului de expertiză medico-legală-autopsie), unele toracice - penetrante, care au condus la moartea violentă a victimei, urmare a hemoragiei interne și externe suferite.

Redând integral declaraţiile date de martorii ......., .........., ........ şi ....... prima instanţă a reţinut că fapta a fost săvârşită într-un loc public în prezenţa mai multor martori oculari persoane care s-au apropiat de locul faptei fiind alertate de zgomotul care se auzea pe stradă, că în pofida gravităţii acţiunilor sale inculpatul părea extrem de liniştit, aproape mândru de el, relatându-le martorilor care l-au abordat că urmează să se predea la poliţie

Din declaraţiile martorilor ....... (sora inculpatului) şi ....... (coleg de muncă al inculpatului) s-a reţinut că relaţia în familie a acestuia era una destul de tensionată, inculpatul bănuind-o pe soţia sa de infidelitate.

Ambii martori fac trimitere la faptul că între cei doi soţi conflictele erau repetate, că inculpatul obişnuia să se autolezeze şi pentru a o determina să revină în domiciliu şi că acesta ar fi avut inclusiv o tentativă de suicid.

Fiind audiat în calitate de suspect, ...... a declarat că la data de 28.04.2024 soţia sa, ......., a plecat de la domiciliul comun din satul ......., comuna ......., judeţul ..., întrucât îi reproșa faptul că consumă băuturi alcoolice, plecând la domiciliul părinţilor acesteia în oraşul ......

Soţia sa a sunat poliţia, iar aceştia au condus-o în oraşul .......

În dimineaţa zilei de 29.04.2024, la ora 08.00, a plecat la muncă în cimitirul satului, să taie iarba.

A luat legătura telefonic cu soţia sa, i-a spus să se întoarcă la domiciliu, însă ea nu a vrut, iar el a mers în oraşul ..., pentru a o lua pe soţia sa la domiciliul din .........

A luat legătura telefonic cu sora soţiei sale, ......., spunându-i acesteia să ia legătura cu sora ei ca să se întoarcă la domiciliul din comuna ......

De asemenea, a mai luat legătura telefonic şi cu băiatul său, ....... care se afla la domiciliul socrilor săi din oraşul ......, întrebându-l pe acesta dacă mama sa a sosit la domiciliul părinților ei, acesta spunându-i că nu a venit

La un moment dat l-a sunat băiatul său şi i-a spus că soţia sa, ......, a plecat de la sora ei şi se întoarce la domiciliul părinților acesteia. El a aşteptat într-un părculeţ din centul oraşului ......., judeţul ....

Între timp în părculețul respectiv a venit şi soţia sa, a vorbit cu ea, i-a zis să vină acasă, însă ea nu a vrut şi împreună s-au deplasat către domiciliul socrilor săi.

Pe drum s-au întâlnit cu fiul lor, ........, şi au mers până în scara blocului.

I-a spus fiului lor să meargă, să vorbească cu socrul său, ca să se împace şi soţia sa să se întoarcă la domiciliu, acesta rămânând cu soţia în scara blocului.

Cât timp au stat în scara blocului, aproximativ 10 minute, a insistat ca soţia sa să meargă cu el la domiciliu, a ridicat vocea, a ţipat la ea, iar soţia s-a speriat, a ieşit din scara blocului în stradă.

El a mers după ea, a scos un cuţit din buzunar.

A menţionat că acel cuţit l-a luat de la domiciliul său cu scopul de a o ameninţa pe soţia sa, în sensul în care el şi-a produs vătămări cu cuţitul, cu precizarea că soţia sa mai plecase de acasă de multe ori.

Imediat cum a plecat din scara blocului, soţia sa întrucât fugea, a fugit şi el, a scos cuţitul şi a lovit-o pe aceasta în spate.

Apoi în mână a lovit-o cu acelaşi cuţit.

După ce a lovit-o cu cuţitul în spate, soţia sa a căzut pe sol, apoi el a continuat să o lovească cu cuţitul la nivelul coastelor, aplicându-i mai multe lovituri.

A precizat că loviturile de cuţit pe care i le-a aplicat soţiei sale au fost aplicate la întâmplare şi abia în momentul în care aceasta a căzut la sol, s-a speriat, a aruncat cuţitul lângă soţia sa şi a sunat la numărul de urgenţă 112, spunând că şi-a tăiat soţia.

Apoi a mers la Poliţia Oraşului ......... şi le-a spus că a tăiat-o pe soţia sa. După acest moment, din cauza fricii de vecini, a plecat de la faţa locului şi s-a predat la poliţie.

A menţionat că nu a luat cuţitul de la domiciliu pentru a o lovi pe soţia sa, ci gândul acesta i-a venit în momentul în care soţia sa a fugit în scara blocului, spunând că nu se întoarce la domiciliu.

A menţionat că şi în trecut au existat conflicte între acesta şi soţia sa, acestea erau la nivel de ceartă, fiind de asemenea şi geloși ambii, întrucât el era aproximativ 4 luni în afara ţării, iar soţia sa îi reproşa ce face el pe acolo, iar el ce face ea pe acasă.

A precizat că în momentul în care o lovea pe soţia sa cu cuţitul aceasta ţipa, astfel că mai mulţi vecini au ieşit în stradă, însă el nu a interacţionat cu aceştia, ci a plecat la poliţie.

A purtat o pereche de pantaloni de culoare verde şi un tricou de culoare roşu, o pereche de pantofi adidas negru cu albastru, iar soţia sa a fost îmbrăcată într-o bluză de culoare roşu, pereche de pantaloni de culoare albastră.

A menţionat că lama cuţitului avea dimensiunea de 14-15 cm, iar mânerul de aproximativ 10 cm.

A precizat că soţia sa nu i-a zis nimic special, doar i-a zis că nu se întoarce la domiciliu şi a fugit.

În calitate de inculpat, în faza urmăririi penale, ..... a declarat că îşi menţine declaraţia dată în calitate de suspect şi nu mai are precizări de făcut.

Din procesul verbal de cercetare la faţa locului s-a reţinut că în zona în care a fost comisă fapta a fost descoperit un cuţit cu mâner din plastic negru, a cărui lamă prezintă în partea opusă părţii ascuţite, un număr de 11 zimţi, având o lungime de circa 5 mm fiecare, dispuşi la o distanţă de circa 5 mm, partea zimţată terminându-se înspre mâner cu scăzământ tip desfăcător de capace de bere, inculpatul recunoscând că acesta a fost obiectul folosit la comiterea faptei.

Cuţitul are o lungime totală de 24,5 cm, mânerul având lungimea de 10,5 cm, iar lama de 14 cm, lăţimea lamei fiind de 27 mm, la bază 24 mm în partea mediană şi 5 mm la vârf, cuţitul prezentând pe întreaga suprafaţa a lamei pete de culoare brun-roşcată cu aspect de sânge.

Totodată, din procesul verbal de vizionare imagini încheiat la data de 30.04.2024 dar şi din examinarea directă a înregistrării video din data de 29.04.2024 prima instanţă a reţinut săvârşirea faptei cu următoarea succesiune cronologică:

- la ora 14.09.04 (informaţii afişate pe player-ul video) în raza camerei de supraveghere, dintre Bulevardul ...... intră un bărbat şi o femeie, identificaţi ca fiind ....... şi soţia sa, ......., aceasta aleargă pe strada ......... dinspre ....... şi imobilul situat la nr. ....., fiind urmărită de soţul său;

- inculpatul ..... ţine înmână un obiect, posibil cuţit, cu care o loveşte pe soţia sa din spate, aceasta din urmă căzând pe partea carosabilă;

- ....... continuă să o lovească pe soţia sa cu acel obiect, în timp ce aceasta se afla căzută pe partea carosabilă, în repetate rânduri;

- în continuare ....... pare să plece către ......, iar după câţiva metri se întoarce, se pune în poziţia ghemuit lângă soţia sa, care se afla întinsă pe partea carosabilă şi pare că discută;

- numita ........ se zbate pe partea carosabilă, încearcă de câteva ori să se ridice, însă nu reuşeşte, după care cade violent pe spate şi nu se mai ridică, în acest timp inculpatul se plimba în apropierea ei şi pare că vorbeşte la telefon, iar în scurt timp pleacă către Bulevardul .........;

- în jurul numitei .........., care se află întinsă pe partea carosabilă, se stâng mai multe persoane care încearcă să îi acorde îngriji medicale până la sosirea ambulanţei.

Din vizionarea înregistrării, tribunalul a reţinut că la ora 14.09.00 apare în cadru, dintre autoturismele staţionate o femeie în fugă, urmărită de un bărbat, la ora 14.09.04 bărbatul o ajunge din urmă şi o împinge într-un autoturism.

În intervalul orar 14.09.05 - 14.09.07 între cei doi are loc un contact fizic, la ora 14.09.07 femeia cade pe asfalt, iar bărbatul se apleacă asupra ei, în intervalul 14.09.07-14.09.21 acesta îi aplică multiple lovituri, fiind vizibile mişcările mâinii acestuia de lovire a victimei şi încercările victimei de riposta cu mâinile, aceasta reuşind să îşi schimbe poziţia corpului, fără însă ca bărbatul să se oprească din aplicarea loviturilor, iar la ora 14.09.21 spre aceştia se îndreaptă un câine, repezindu-se spre bărbat, bărbatul oprindu-se din aplicarea loviturilor.

De la ora 14.09.22 şi până la ora 14.09.52 inculpatul se plimbă în jurul victimei, la ora 14.09.52 se așază în poziţia ghemuit lângă victimă, în partea dreaptă a acesteia, rămânând în această poziţie până la 14.10.02, după care se plimbă iar în jurul victimei, victima reuşeşte să îşi ridice partea superioară a corpului la 14.10.26, căzând violent pe asfalt la 14.10.30, iar la ora 14.11.00 inculpatul pleacă de la faţa locului.

Întrucât inculpatul s-a prezentat singur la poliţie pentru a se preda s-a procedat la examinarea fizică a acestuia, constatându-se că pe obiectele de îmbrăcăminte purtate prezenta urme de substanţă brună, ce părea a fi sânge.

În cauză s-a întocmit un raport de expertiză medico-legală (autopsie) cu nr. ....... din data de 30.04.2024 stabilindu-se că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat hemoragiei interne şi externe, consecinţă a multiplelor plăgi înjunghiate, unele dintre acestea penetrante în torace, cu afectare pleuro-pulmonară consecutivă şi că între leziunile de violenţă şi moartea numitei ......... există legătură de cauzalitate de tip direct şi necondiţionat.

Conform concluziilor medico-legale leziunile de violenţă s-au putut produce prin loviri repetate cu un corp tăietor-înţepător, cu sau de corp contondent (infiltratul epicranian) şi posibil compresiune cu degetele (echimozele de pe coapsa dr.) în condiţiile unei agresiuni individuale.

S-a efectuat de asemenea o expertiză medico-legală psihiatrică prin ale cărei concluzii s-a stabilit că inculpatul ......... a prezentat la momentul comiterii faptelor, cât și la examinare o tulburare de personalitate instabil impulsiv (F60.3), dar şi că la data comiterii faptei 29.04.2024 acesta a avut păstrată capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor social negative ale faptelor pentru care este cercetat și în raport cu care discernământul a fost păstrat, nu se recomandă măsuri de siguranță cu caracter medical prevăzute de Codul penal.

În drept, prima instanţă a reţinut că fapta inculpatului întruneşte condiiţile de tipicitate ale infracţinii de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. h Cp. rap. la art. 199 Cp.

În ceea ce priveşte elementele circumstanţiale ale omorului calificat, instanţa a reţinut că prin săvârşirea cu premeditare a faptei se înţelege hotărârea de a comite infracţiunea luată înainte de săvârşirea acţiunii sau inacţiunii ce constituie elementul material şi presupune întrunirea următoarelor condiţii:

1) luarea rezoluţiei infracţionale trebuie să preceadă cu un interval de timp acţiunea;

2) de la luarea hotărârii şi până la comiterea faptei să treacă o perioadă suficientă de timp în care autorul să delibereze asupra comiterii faptei;

3) hotărârea luată anterior trebuie să se concretizeze în anumite activităţi de pregătire pentru înlesnirea săvârşirii infracţiunii.

Săvârşirea omorului prin cruzimi presupune utilizarea unor mijloace şi procedee feroce care depăşesc în intensitate pe cele proprii acţiunii de a ucide şi cauzează victimei mari suferinţe prelungite în timp, provocând un sentiment de oroare persoanelor care au cunoştinţă despre fapta de omor şi de mijloacele şi procedeele folosite.

În speţă, din declaraţiile martorilor propuși de inculpat, ........ şi ....., nu a rezultat cu certitudine că inculpatul ar fi premeditat săvârşirea infracţiunii de omor, în sensul că s-ar fi înarmat cu acel cuţit în scopul uciderii soţiei sale, martorii confirmând că acesta mai procedase anterior la provocarea unor leziuni asupra propriului său corp în scopul de a o convinge pe victimă să se întoarcă la domiciliu.

Din raportul de expertiză medico-legală (autopsie) a rezultat că victimei i-au fost aplicat multiple lovituri cu un obiect tăietor-înţepător (cuţit), lovire cu/sau de corp contondent şi posibil compresiune cu degetele, semnele de violenţă constând în 21 de plăgi, 3 exoriaţii şi 3 echimoze rotunde, zonele vizate fiind unele cu risc ridicat de producere a decesului - torace (plăgi înjunghiate penetrante).

Din fotografiile nr. 44-53 efectuate în timpul necropsiei privind sternul cadavrului, coastele şi plămânii a rezultat că loviturile au fost aplicate victimei cu o violenţă extremă, autorul omorului, în speţă inculpatul, vizând direct organe vitale, respectiv zona precordială unde sunt situate vasele mari de sânge (aşa cum rezultă din cele patru plăgi toracice intercostale din planşa nr. 47) şi plămânii victimei, atacul constând iniţial în lovituri aplicate victimei din spate, ulterior loviturile fiind concentrate în partea stângă a corpului acesteia (în condițiile în care cea mai mare parte a inimii şi vasele de sânge aferente se află în jumătatea stângă a toracelui), din multitudinea, localizarea plăgilor şi forţa loviturilor aplicate rezultând o ferocitate care justifică încadrarea faptei ca fiind omor calificat.

A rezultat din modul de săvârşire al faptei-numărul mare al loviturilor aplicate cu un obiect tăietor - înţepător, locul săvârşirii faptei- în stradă şi în prezenţa martorilor alertaţi de victimă, modul de acţiune - provocarea unor numeroase leziuni ce au determinat o sângerare abundentă, victima agonizând până la momentul decesului, folosirea unui cuţit a cărui lamă era zimţată şi care produce daune semnificative asupra ţesuturilor moi, inclusiv a vaselor de sânge prin ferăstruire, dar şi reacţia de şoc şi de teamă pe care au resimţit-o martorii oculari că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 189 alin. 1 lit. h Cp., respectiv săvârşirea faptei prin cruzimi.

Legătura de cauzalitate dintre acţiunea violentă exercitată nemijlocit împotriva corpului victimei ....... de către inculpat şi decesul victimei a rezultat din concluziile raportului de expertiză medico-legală autopsie.

În ceea ce priveşte forma de vinovăţie, tribunalul a reţinut că deși inculpatul este diagnosticat cu tulburare de personalitate borderline - caracterizată prin impulsivitate, inclusiv pusee de violență declanșate de o criză emoțională acută, în speță intenția directă în comiterea faptei de omor rezultă din menținerea focusului asupra victimei ......, centrarea loviturilor pe zone vitale și din adaptarea metodei de acţiune pentru maximizarea rezultatului, adică multiplicitatea şi centrarea leziunilor pe partea stângă a corpului victimei, loviturile aplicate fiind incompatibile cu o acţiune pur aleatorie, aşa cum susţine inculpatul.

Astfel, din localizarea plăgilor s-a reţinut un nivel de intenție și focalizare care nu corespunde unei crize impulsive comune specifice tulburării de personalitate borderline, agresiunea vizând zone vitale (plămânii şi zona precordiala), urmată de o pauză de observare şi de aplecare asupra victimei (timp de cca 8 secunde), fiind dovedită clar intenția de ucidere.

Preocuparea inculpatului în evaluarea rezultatului, prin aplecarea acestuia în poziţia ghemuit lângă victimă, reprezintă o acțiune conştientă de verificare.

În consecință, s-a reţinut din concluziile raportului de expertiză psihiatrică coroborate cu înregistrarea video privind momentele săvârșirii agresiunii şi cu declaraţiile martorilor că inculpatul nu a acționat sub imperiul unui simplu impuls, aşa cum susţine apărătorul acestuia, intenția acestui fiind de producere a unor leziuni care să ducă indubitabil la decesul victimei, și nu a acționat haotic, astfel că susţinerile că acesta îşi aminteşte doar aplicarea primei lovituri şi că ar fi lipsit intenţia de a ucide victima nu pot fi reţinute.

Inculpatul, prin apărător, a solicitat reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a Cp.

Pentru a se reține circumstanța atenuantă legală a provocării trebuie să existe un act provocator care poate fi reprezentat de un act de violență fizică, o atingere gravă adusă demnității persoanei sau de o altă acțiune ilicită gravă, și o ripostă concomitentă sau ulterioară actului de provocare, comisă cu intenție sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, și care trebuie să se îndrepte împotriva persoanei vătămate.

Din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor art. 75 alin 1 lit. a Cp. rezultă neechivoc că actul provocator emană de la persoana vătămată.

În speţă, tribunalul a constatat că infracţiunea nu a fost săvârşită în stare de provocare, inculpatul nici măcar nu a arătat în ce ar fi constat actul provocator din partea victimei, simplul refuz al acesteia de a se întoarce în domiciliul conjugal nefiind echivalent unei provocări, inculpatul acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale spontane, determinate de refuzul victimei de a se supune solicitării lui, fără existenţa unui act de violenţă fizică din partea soţiei sale sau a vreunei atingeri grave adusă demnităţii inculpatului, din convorbirile telefonice dintre inculpat şi victimă din acea dimineaţă rezultând că aceasta i-a comunicat, în repetate rânduri, că nu mai este dispusă să tolereze comportamentul său şi vrea să se despartă de el, fără a utiliza expresii jignitoare la adresa lui.

De altfel, din declaraţiile victimei şi ale minorei ........ s-a reţinut că, prin comportamentul violent al inculpatului, victimei i se crease o puternică stare de temere faţă de acesta, însăşi sora inculpatului a menţionat că inculpatul, din cauza geloziei, la un moment dat a „tuns-o” pe victimă, astfel că probabilitatea ca victima să adopte o conduită de natură a provoca o ripostă violentă din partea inculpatului (loviri, insulte) era puţin probabilă mai ales în condiţiile în care rămăsese singură cu acesta în scara blocului.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului ....... tribunalul a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.74 Cp., evaluând atitudinea nesinceră a inculpatului în cursul judecății, acesta invocând lipsa intenţiei, modul de comitere a faptei descris mai sus, gravitatea faptei rezultând din urmarea produsă-decesul victimei, pasivitatea inculpatului faţă de suferinţa victimei în intervalul de timp scurs până la deces.

Totodată, au fost avute în vedere şi circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv: lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului, faptul că acesta obţinea venituri muncind ca zilier, dar şi faptul că inculpatul era cunoscut în comunitatea din care provine ca fiind o persoană neagresivă până la acest incident.

Tribunalul a reţinut din conversaţiile telefonice ale inculpatului cu victima, dar şi cu sora victimei, ....., din dimineaţa zilei de 29.04.2024, transcrise în procesele verbale din dosarul nr. ........ în condiţiile existenței unui mandat de supraveghere tehnică în acel dosar penal, că inculpatul era preocupat în a o convinge pe soţia sa să revină în domiciliul conjugal, fapta de omor fiind săvârşită din gelozie, nefiind dovedită săvârşirea faptei de omor din considerente legate de cauza penală în care inculpatul ......... este acuzat de agresiune sexuală împotriva minorei .........

În raport de aceste considerente, reținând vinovăția inculpatului ....... cu privire la infracţiunea de omor calificat asupra unui membru de familie şi prevederile legale aplicabile în cauză, tribunalul a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientată spre maximul rezultat din aplicarea prevederilor art. 188, art. 189 Cp. cu aplic. art. 199 alin. 1 Cp.

În consecinţă, în baza 396 alin.1 şi 2 Cp. s-a dispus condamnarea inculpatului ......... la pedeapsa principală de 25 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 Cp., art. 189 alin. 1 lit. h Cp. cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cp.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b Cp. şi art. 67 alin. 1 şi alin. 2 Cp., s-a interzis inculpatului ........, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei, ori după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, conform art. 68 alin. 1 lit. c Cp.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b Cp., s-a interzis inculpatului ......., ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. 3 Cp.

S-a făcut aplicarea aplicarea dispoziţiilor 60 Cp., inculpatul urmând să execute pedeapsa principală, de 25 ani închisoare, în detenţie.

A fost menţinută măsura preventivă a arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul .......... prin încheierea nr.37/30.04.2024 pronunţată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Olt în dosarul nr....... şi s-a dedus din pedeapsa aplicata durata reţinerii şi a arestării preventive, începând cu data de 30.04.2024 la zi.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 4 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii în SNDGJ.

În temeiul art. 5 din Legea nr. 76/2008 a fost informat inculpatul ........ că datele biologice prelevate vor fi utilizate pentru obţinerea în stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.

În temeiul art. 112 alin. 1 lit. b Cp. s-a dispus confiscarea bunului folosit la comiterea infracţiunii.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, tribunalul a reţinut că, la termenul de judecată din data de 20.11.2024 minorii ........ şi ......-ambii având ca reprezentant legal pe ........., prezent la termenul de judecată, ........ şi .......-ambii având ca reprezentat legal pe ........, s-au constituit părţi civile cu suma de 50.000 euro fiecare minor, iar la prin cererea depusă pentru termenul din data de 30.10.2024 minora ......, prin reprezentantul legal din cadrul D.G.A.S.P.C. ......., s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 50.000 EURO reprezentând daune morale.

Într-adevăr, ulterior admiterii cererilor de constituire parte civilă, numita ........ în calitate de reprezentant legal al minorilor ........ şi ........ a depus la dosar un înscris prin care cei doi minori precizează că nu au niciun fel de pretenţii civile sau morale ori de altă natură în prezentul dosar, iar la termenul din data de 04.12.2024 instanţa a luat act de renunţarea minorilor ......... şi ........ la pretenţiile civile formulate şi a luat act că reprezentantul Ministerului Public exercită acţiunea civilă în numele acestor minori cu suma de 50.000 EURO reprezentând daune morale.

Întrucât reprezentantul legal al minorilor ........ şi ......-numita ............-este şi mama inculpatului, s-a reţinut că manifestarea de voinţă a minorilor de renunţare la pretenţiile constând în daune morale, prin acest reprezentant legal, contravine intereselor minorilor, iar acţiunea civilă exercitată de Ministerul Public în numele celor doi minori este justificată.

Art. 1349 alin. 1 şi 2 Cod civil prevede: „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”

Potrivit art. 1357 Cod civil: „(1)Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

(2)Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarele patru condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul cert constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Prejudiciul constă în rezultatul, efectul negativ suferit de o anumită persoană ca urmare a faptei ilicite săvârşite de o altă persoană, necesară fiind proba, prin orice mijloc, a pagubei suferite, prin dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor prejudiciului: să fie cert (sub aspectul existenţei, cât şi a cuantumului/ valorii acestuia) şi să nu fi fost încă reparat.

În ceea ce priveşte repararea prejudiciului, despăgubirea care se acordă în cazul răspunderii civile delictuale este întotdeauna patrimonială, fie că această despăgubire constă într-o reparare în natură a pagubei suferite, fie că ea constă în echivalentul bănesc al acestei pagube.

În ceea ce priveşte daunele morale, acestea reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele de ordin moral pricinuite, iar repararea acestor consecinţe de natură nepatrimonială produse prin fapta ilicita culpabilă urmează regulile răspunderii civile delictuale.

La stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral, se au în vedere criterii precum: consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care a fost afectată situaţia familială, profesională și socială.

În speţă, tribunalul a reţinut că părțile civile sunt descendenţii de gradul I minori ai ........., din declaraţiile acestora rezultă că resimt puternic din punct de vedere afectiv pierdea mamei, lipsa sprijinului emoţional urmând să fie resimţită cu atât mai acut cu cât aceştia se află încă la vârste fragede, la acestea adăugându-se şi suferinţa provocată prin împrejurările în care i-a fost curmată viaţa mamei, rezultatul acţiunii inculpatului fiind şi despărţirea celor 5 minori.

Pentru aceste considerente au fost admise acţiunile civile formulate de părţile civile .......... şi ....... (ambii având ca reprezentant legal pe .......) şi de ........, şi a fost obligat inculpatul ...... la plata către fiecare dintre aceşti minori a sumei de 50.000 euro cu titlul de daune morale.

Totodată, a fost admisă acţiunea civilă exercitată de Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, în numele părţilor civile ........ şi ........, fiind obligat inculpatul la plata către fiecare dintre aceşti minori a sumei de 50.000 EURO reprezentând daune morale.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi inculpatul ......

În motivarea apelului formulat Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a criticat sentinţa sub aspectul temeiniciei şi legalităţii.

S-a arătat că hotărârea instanței este nelegală sub aspectul nereținerii în cauză a infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 189 alin. 1 lit. a Cp. în forma comiterii faptei cu premeditare.

Astfel, pe parcursul cercetării judecătorești procurorul de ședință a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracţiunea de omor prevăzută de art. 188 alin. 1 Cp. cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cp. în infracţiunea de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 - art. 189 alin. 1 lit. a şi h Cp., cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cp., întrucât s-a apreciat că inculpatul a pregătit fapta sa şi şi-a adaptat acțiunile în scopul suprimării vieții soției sale.

Pe fondul conflictului conjugal din data de 28.04.2024, nemaisuportând comportamentul la care era supusă, victima ....... a plecat din domiciliul conjugal la locuința părinților săi, situata într-o localitate (.......) aflata la circa 10 km distanţă, fiind hotărâtă să pună capăt relației.

Supărat de faptul ca a fost părăsit, în ziua de 29.04.2024, inculpatul s-a înarmat cu un cuțit şi s-a deplasat în orașul ..... în încercarea de a o determina pe soția sa să revină în locuința comuna.

Nereușind sa o convingă pe soția sa să renunțe la intenția de a pune capăt relației, inculpatul a folosit cuțitul pe care îl avea asupra sa în scopul pentru care l-a luat la el şi anume sa suprime viața victimei.

Inculpatul a lovit victima de 22 de ori folosind un cuțit cu o lamă zimțată de natură să provoace dureri suplimentare prin ruperea țesuturilor moi penetrate.

Modul în care a acţionat inculpatul i-a provocat victimei puternice fizice, prelungite în timp şi o moarte agonizantă.

Prin modul în care a acţionat, să ucidă victima în loc public, în prezenţa mai multor persoane, inculpatul a acţionat cu ferocitate, sadism, un mod barbar de a ucide, fapt ce a fost de natură să provoace indignare în conștiința colectivă şi individual un sentiment de oroare şi insecuritate socială.

Parchetul a apreciat că în cauză se impune reținerea formei agravante a comiterii faptei cu premeditare întrucât, din modul în care a acţionat inculpatul, rezulta fără dubiu ca acesta a pregătit şi urmărit încă din momentul plecării din localitatea de domiciliu sa suprime viața victimei, în situaţia în care nu o va convinge se sa întoarcă în domiciliul comun.

S-a arătat de asemenea că hotărârea instanței de fond este netemeinica sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului, în raport de circumstanţele reale şi personale ale cauzei şi de celelalte împrejurări ce rezulta din probele administrate în cauza.

Astfel, fapta săvârşită de inculpat este de o cruzime extrema, este o fapta comisa la limita patologicului, ce a creat în rândul comunității o stare de indignare profunda, sentimente de insecuritate sociala şi de groaza, ce au fost relevate şi de declaraţiile martorilor date în faţa instanței, la peste un an de la comiterea faptei.

Contextul comiterii faptei, locul săvârșiri, obiectul folosit, numărul şi intensitatea loviturilor aplicate releva o fapta de o gravitate extremă în raport de care şi sancțiunea aplicata trebuie sa fie pe măsură.

În raport de modul extrem de violent cu care a acţionat inculpatul, de suferința provocata victimei înainte de decesul acesteia, de necesitatea prevenirii comiterii de fapte de același gen de către persoane predispuse la fapte similare ori la fapte de agresiune fizica exercitate asupra partenerilor de viaţă ce pot degenera în fapte de omor, pentru transmiterea unui mesaj ferm de descurajare a violenţei domestice, parchetul a apreciat că se impune aplicarea pedepsei maxime pentru infracţiunea de omor calificat, respectiv detențiunea pe viață.

În motivarea apelului formulat inculpatul ....... a solicitat redozarea pedepsei de 25 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 Cp., art. 189 alin. 1 lit. h Cp. cu aplicare art. 199 Cp.

Astfel, s-a arătat faptul că instanţa de fond a ignorat în totalitate concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. ...../13.06.2025 întocmit de INML .......din care a rezultat faptul ca, atât la momentul comiterii faptului cât şi la examinare, inculpatul a prezentat o tulburare de personalitate, instabil impulsiva (F60.3), exteriorizată sub forma unei instabilități emoționale asociate cu impulsivitate crescuta, consum de alcool, precum şi frustrare acumulată din pricina pretinsei infidelități a soției, factori favorizanți în comiterea faptei.

Cu alte cuvinte raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a concluzionat fără dubiu ca inculpatul suferă de o boata psihica care îi afectează comportamentul în mod direct prin tulburări de comportament impulsive, concretizate prin auto vătămări (declaraţii de martori), suicid, abuz de alcool, teama de abandon şi fluctuații emoționale intense.

Totodată din ansamblu probator administrat în cauza a rezultat ca, acțiunea violenta a inculpatului nu a fost premeditata, ea producându-se în contextul emoțional extrem specific tulburării borderline, care exclude indubitabil o acțiune de pregătire în detaliu a modului de comitere a faptei, întrucât aceasta afecțiune este manifestata în mod direct prin impulsivitate necontrolata, emoții exagerate, frica de abandon, gelozie patologica, elemente care nu au făcut altceva decât sa genereze o stare de tulburare în subconștientul inculpatului.

Astfel, toate elementele de mai sus descrise exclud indubitabil săvârşirea faptei de către inculpat sub imperiul formei de vinovăţie a intenției directe.

Instanţa de fond în mod nejustificat a înlăturat dispozițiile art. 75 alin. 1 lit. a Cp. şi art. 75 alin. 2 lit. a şi b Cp. în sensul în care imediat după săvârşirea faptei inculpatul s-a predat autorităților, a recunoscut săvârşirea faptei în totalitate şi faptul ca regreta în mod sincer urmarea produsa.

Astfel, apelantul a apreciat ca stabilirea unei pedepse situata la pragul maxim propusa de legiuitor nu este legala raportat la circumstanțele concrete în care fapta a fost săvârşită, circumstanțele sale personale, respectiv ca suferă de o boala psihica care i-a adus atingere în mod vădit modului de apreciere critica asupra faptei, context în care a solicitat redozarea pedepsei aplicate, respectiv reducerea cuantumului la un prag inferior celui stabilit de prima instanţă.

S-a procedat la audierea inculpatului declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

La termenul din 19 februarie 2026, în baza art. 386 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. h Cp. cu aplic. art. 199 alin. 1 Cp. în infracţiunea de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. a şi h cu aplic. art. 199 Cp.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi în limitele prevăzute de art. 417 C.p.p., Curtea constată că apelul declarat în cauză de parchet este fondat iar apelul inculpatului este nefondat pentru următoarele considerente de fapt şi de drept.

Procedând la propria examinare a probelor administrate în cauză atât în faza de cercetare penală cât şi în cursul cercetării judecătoreşti Curtea reţine că inculpatul ........ era căsătorit cu victima ......, din relaţia acestora rezultând cinci copii minori.

Relaţia de familie dintre inculpat şi soţia sa ea una profund alterată, caracterizată prin conflicte recurente generate pe de o parte de bănuielile inculpatului că soţia sa ar fi fost infidelă iar pe de altă parte de faptul că acesta era acuzat de săvârşirea unor infracţiuni împotriva vieţii sexuale ce o vizau pe fiica sa, minora .......(fapte aparent comise în perioada 2022 – 2023, pentru care inculpatul a fost condamnat în primă instanţă prin s.p. nr. 353/26.11.2025 a Judecătoriei Caracal – dosar nr. .....).

În acest context, între inculpat şi victimă, în data de 28 aprilie 2024 a izbucnit un nou conflict conjugal, motiv pentru care persoana vătămată împreună cu o parte din copii a părăsit domiciliul, mutându-se temporar la locuinţa părinţilor săi situată în localitatea .....

A doua zi inculpatul a luat legătura telefonic cu soţia sa solicitându-i în mod repetat să se reîntoarcă acasă şi, pe fondul refuzului tranşant al acesteia, a decis să se deplaseze în ...... sub pretextul că doreşte să discute cu victima şi să o convingă să revină acasă.

Înainte de a pleca inculpatul a trecut pe la domiciliu său, s-a schimbat şi s-a înarmat cu un cuţit de culoare neagră, cu lama de 14,5 cm.

Odată ajuns în ..... inculpatul, discutând cu fiul său ......, a reuşit să identifice traseul pe care se deplasează soţia sa, aşteptând-o pe aceasta timp de aproximativ 40 de minute într-un parc situat în apropierea domiciliului părinţilor victimei.

Când s-au întâlnit, cei doi s-au deplasat împreună către scara blocului în care locuiau părinţii persoanei vătămate, unde discuţiile dintre ei au degenerat pe fondul refuzului victimei de a se întoarce acasă dar şi pe fondul reproşurilor inculpatului că soţia ar fi implicată într-o relaţie extraconjugală.

În contextul discuţiilor din ce în ce mai aprinse, persoana vătămată a încercat să fugă de lângă inculpat fiind urmărită de acesta pe strada ....... până în dreptul imobilului cu nr. ......

Folosind cuţitul pe care îl avea asupra sa inculpatul a lovit-o în mod repetat pe victimă, primele lovituri fiindu-i aplicate din spate şi determinând căderea acesteia pe sol, după care inculpatul a continuat să lovească victima producându-i multiple plăgi prin înjunghiere (21 de plăgi), toate loviturile aplicate vizând partea superioară stânga a torsului precum şi mâna stângă.

Loviturile aplicate persoanei vătămate i-au provocat acesteia multiple plăgi înjunghiate ce au condus la decesul său, consecinţa directă a declanşării unei hemoragii interne şi externe.

Situaţia de fapt mai sus expusă nu este contestată de inculpat, acesta relatând atât în faza de urmărire penală cât şi ulterior pe parcursul procesului circumstanţele concrete care au dus la abordarea victimei în modalitatea mai sus descrisă, şi care în cele din urmă au degenerat în acte de violenţă.

O parte din activitatea infracţională a fost observată de martorii oculari ......., ...... şi ........., toţi cei trei percepând direct momentele în care inculpatul lovea victima cu un cuţit, după ce aceasta căzuse la pământ.

Mai mult, evenimentul a fost filmat de camerele de supraveghere amplasate pe imobilul în dreptul căruia s-a comis infracţiunea, din examinarea directă a înregistrărilor video rezultând că incidentul a durat aproximativ 2 minute (între orele 14:09, momentul iniţial în care se observă pe înregistrare cum victima încerca să fugă fiind urmărită de inculpat, şi 14:11 când inculpatul pleacă de la faţa locului).

Prima lovitură a fost aplicată de inculpat la 14:09:05 determinând căderea persoanei vătămate pe asfalt, după care, timp de aproximativ 14 secunde agresorul aplică lovituri multiple într-o succesiune rapidă în pofida încercărilor repetate ale victimei de a riposta şi de a se apăra.

Agresiunea încetează la ora 14:09:22 după care, timp de aproximativ un minut şi jumătate inculpatul rămâne ghemuit lângă victimă, fără a acorda acesteia nici un ajutor deşi din înregistrare rezultă cu evidenţă că agoniza, încercând să se ridice din locul în care căzuse – se impune sublinierea că ora 14:00 este cea reflectată de sistemul de înregistrare şi nu reflectă intervalul orar exact de comitere a faptei, situat cel mai probabil în jurul orei 15:00 dat fiind că în cauză exista dovada unor discuţii telefonice între inculpat şi victimă în ziua evenimentului în intervalul 10:13 – 14:32 (filele 52 – 61 vol.

II dosar fond).

De altfel aceeaşi succesiune a faptelor este descrisă şi de martorii ......, .......şi ......... toţi trei relatând că, fiind alertaţi de zgomotele auzite dinspre stradă, au observat că victima era căzută la pământ, inculpatul era în picioare aplecat asupra acesteia, avea în mână un cuţit cu mânerul de culoare închisă, continuând să o lovească pe femeie şi după momentul în care martorii i-au reproşat conduita adoptată („s-a întors, a încălecat pe ea şi i-a mai aplicat două lovituri” – declaraţie martoră ........ „un bărbat lovea o femeie văzută pe sol, pe spate, cu faţa în sus” – martoră ......).

Conform declaraţiilor martorilor oculari coroborate cu aspectele menţionate în procesul verbal de cercetare la faţa locului, persoana vătămată nu a decedat imediat ci a agonizat până la sosirea echipajului de ambulanţă, persoanele aflate la faţa locului şi echipajul medical nereuşind, în pofida tuturor eforturilor depuse, să oprească hemoragia.

Din raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză rezultă că moartea persoanei vătămate a fost una violentă, consecinţă directă a multiplelor plăgi înjunghiate (21), unele dintre acestea penetrante în torace, cu afectare costală, pleuro-pulmonară şi hemopneumotorax consecutiv.

Poziţionarea rănilor pe corpul persoanei vătămate astfel cum este reflectată în raportul de expertiză dar şi în planşele foto ataşate la filele 40 – 48 vol.

II d.u.p., corespunde modului în care este reflectat incidentul de înregistrările video depuse la dosar şi celui în care este descris atât de inculpat cât şi de martorii au asistat la desfăşurarea evenimentului în diverse etape.

Victima prezintă multiple plăgi penetrante în zona scapulară stânga, în zona axială, dar şi la nivelul braţului stâng şi în zona pectorală stânga, confirmându-se faptul că a fost lovită în mod repetat, iniţial din spate în timp ce alerga şi încerca să se îndepărteze de inculpat şi ulterior din lateral şi din faţă - loviturile aplicate după momentul în care aceasta se prăbuşise la sol (plăgile din zona axială, plăgile din zona pectorală stânga, şi leziunile specifice de autoapărare la nivelul braţului şi antebraţului stâng).

În drept, fapta inculpatului astfel cum a fost descrisă întruneşte condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de omor calificat, faptă comisă cu premeditare şi prin cruzimi, împotriva unui membru de familie – art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. a) şi h) cu aplic. art. 199 Cp.

Din punct de vedere al condiţiilor de tipicitate obiectivă elementul material al infracţiunii constă în acţiunile repetate ale inculpatului de lovire a victimei cu un cuţit într-o zonă vitală, acţiuni ce au condus în mod direct la decesul acesteia din urmă.

În raport de modalitatea concretă în care inculpatul a acţionat, de intensitatea şi numărul loviturilor aplicate astfel cum este relevat de analiza raportului de expertiză medico-legală, zona vizată – zona superioară a toracelui, dar şi de conduita pasivă a inculpatului care a rămas nepăsător timp de un minut şi jumătate lângă victimă, în timp ce aceasta agoniza, fără a întreprinde nici un demers pentru a-i oferi un minim sprijin, Curtea concluzionează că autorul a acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, prevăzând şi urmărind rezultatul faptelor sale.

Relevante din perspectiva stabilirii formei de vinovăţie sunt şi declaraţiile martorilor care au observat incidentul şi au intervenit încercând să îl tempereze pe inculpat (...... şi .........) ambii arătând că acesta părea extrem de stăpân pe sine, nu părea dezorientat sau speriat, şi că în momentul în care persoanele ajunse la faţa locului l-au întrebat ce face, le-a răspuns „O omor!” – declaraţie martor .....

Deşi inculpatul este diagnosticat cu tulburare de personalitate instabil – impulsivă (raport de expertiză medico-legală psihiatrică ...../13.06.2025 întocmit de INML .......), afecţiune medicală ce se caracterizează prin instabilitate emoţională cu schimbări rapide şi extreme ale dispoziţiei, manifestările acesteia nu exclud în nici un mod săvârşirea faptei cu intenţie directă.

Impulsivitatea, instabilitatea emoţională sau slăbirea controlului voliţional în condiţiile unor stări emoţionale mai puternice nu afectează discernământul inculpatului şi nici capacitatea acestuia de a înţelege consecinţele faptelor sale şi de a-şi dirija acţiunile, de a-şi coordona eforturile în vederea atingerii scopurilor pe care le urmăreşte.

În continuare Curtea reţine că infracţiunea de omor a fost săvârşită în formă calificată, respectiv prin cruzimi şi cu premeditare (art. 189 lit. a şi h Cp.).

În privinţa celui de-al doilea element circumstanţial agravant – săvârşirea faptei prin cruzimi, prima instanţă a dispus deja schimbarea încadrării juridice reţinând, în urma examinării modalităţii concrete în care a fost comisă fapta, că acţiunile inculpatului s-au caracterizat printr-o ferocitate ieşită din comun, actele de violenţă exerciatte asupra victimei depăşind în mod evident ceea ce era necesar pentru a produce urmarea imediată specifică, respectiv decesul persoanei vătămate.

Deşi aparent incidentul a fost unul de scurtă durată – 2 minute, Curtea remarcă suplimentar argumentelor reţinute de prima instanţă că modul în care inculpatul a pus în aplicare intenţia de a ucide victima a cauzat celei din urmă suferinţe fizice îndelungate, prelungite ulterior momentului în care agresiunea a încetat, persoana vătămată agonizând un interval semnificativ de timp până la momentul sosirii echipajului de intervenţie.

Fapta a fost comisă în prezenţa mai multor martori oculari, aceştia resimţind sentimente de teamă, de oroare şi revoltă faţă de evenimentele pe care le-au perceput în mod direct.

De altfel, în jurisprudenţa instanţei supreme (decizia 3505/2008 a ÎCCJ, Secţia penală) s-a reţinut că „omorul săvârşit prin cruzimi presupune pe de o parte ferocitatea acţiunii de ucidere prin procedee cauzatoare de suferinţe prelungite şi de maximă intensitate, iar pe de altă parte provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cunoştimţă de fapta de omor şi de procedeele folosite”.

Prin urmare în evaluarea acestui element circusmstanţial se au în vedere pe de o parte elementele intrinseci acţiunii de ucidere, respectiv se evaluează metodele întrebuinţate de făptuitor, iar pe de altă parte cele extrinseci, respectiv modul în care infracţiunea se reflectă în mentalul colectiv.

Din prima perspectivă Curtea, în acord cu argumentele primei instanţe constată ferocitatea evidentă a acţiunilor întreprinse de inculpat, respectiv numărul şi intensitatea loviturilor aplicate, zona vizată şi nu în ultimul rând conduita ulterioară a acestuia, respectiv atitudinea impasibilă faţă de victimă în condiţiile în care cea din urmă agoniza în faţa sa (conform înregistrării video ataşate la dosar inculpatul s-a reîntors lângă victimă, aşezându-se ghemuit lângă aceasta, având o atitudine aproape de contemplare în condiţiile în care cea din urmă, încerca să se ridice; în faţa instanţei de apel inculpatul arată că „victima nu a decedat imediat iar eu am rămas lângă ea în timp ce agoniza.

Nu am intervenit să opresc sângerarea însă am apelat la poliţie” – declaraţie din 19 februarie 2026).

Pe de altă parte, infracţiunea a fost comisă într-un loc public, în prezenţa mai multor martori oculari, persoane care, confruntate cu violenţa extremă exhibată de inculpat au resimţit groază, sentiment care de altfel s-a prelungit în timp mult timp după momentul încetării agresiunii (relevante în acest sens sunt declaraţiile martorilor oculari care, relatând în faţa instanţei incidentul au arătat că au evitat să se apropie de victimă, fiind evident speriaţi de ceea ce văzuseră).

Suplimentar acestui element circumstanţial agravant Curtea, în baza propriei examinări a probelor administrate în cauză, reţine că infracţiunea a fost comisă de inculpat cu premeditare, sens în care prin încheierea din 19 februarie 2026 în baza art. 386 C.p.p. a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârşită de inculpat din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. h Cp. cu aplic. art. 199 alin. 1 Cp. în infracţiunea de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. a) şi h) cu aplic. art. 199 Cp.

În cauză, Curtea remarcă faptul că înainte de comiterea infracţiunii inculpatul a procurat mijloacele necesare săvârşirii acesteia, înarmându-se cu un cuţit înainte de a pleca către localitatea în care se afla soţia sa.

În continuare acesta a făcut demersuri pentru a stabili locaţia soţiei şi traseul pe care urma să se deplaseze (informaţii obţinute de la fiul său) aşteptând răbdător victima mai mult de jumătate de oră într-un parc situat în apropierea imobilului în care locuiau părinţii persoanei vătămate.

Curtea, examinând apărările inculpatului cu privire la motivul pentru care ar fi luat asupra sa obiectul folosit la comiterea omorului – susţine că inteţiona să folosească cuţitul pentru a se tăia în faţa soţiei sale, sperând că în acest mod o va impresiona pe aceasta, determinând-o să se reîntoarcă la domiciliul conjugal – îl apreciază ca fiind o apărare pur conjuncturală menită să limiteze răspunderea penală.

Fără a nega faptul că pe parcursul relaţiei celor doi inculpatul ar fi recurs la astfel de gesturi pentru a-şi impresiona consoarta (astfel cum menţionează martorii ........ şi ........) Curtea remarcă că în cauză agresiunea asupra victimei nu a fost precedată de acte de autolezare, deşi, în dinamica incidentului dintre părţi nimic nu îl împiedica pe inculpat să realizeze gesturile despre care considera că ar fi putut duce la o împăcare între el şi victimă.

Atât la prima instanţă cât şi la instanţa de control judiciar inculpatul a susţinut că iniţial s-a deplasat împreună cu victima în scara unui bloc, încercând să discute cu aceasta şi să o convingă să mai facă un efort să salveze relaţia.

A afirmat că discuţiile au degenerat brusc, conflictul a escaladat şi, remarcând că persoana vătămată încearcă să părăsească imobilul, a luat brusc decizia de a o lovi cu cuţitul.

Această etapă a evenimentului nu este susţinută probator de nici o altă declaraţie, doar inculpatul descriind această interacţiune cu victima care se presupune că ar fi avut loc cu puţin timp înainte de agresiunea fizică.

Cu toate acestea, având în vedere tocmai susţinerile inculpatului în sensul că soţia sa evita orice contact sau discuţie cu acesta, este improbabil ca relaţia dintre el şi victimă să se fi îmbunătăţit strict datorită faptului că cei doi s-au văzut, aşa cum se susţine în declaraţiile date.

De altfel, pe parcursul procesului inculpatul a prezentat nuanţat presupusa discuţie cu persoana vătămată.

Iniţial a precizat că victima nu a fost în nici un moment de acord să se reîntoarcă la domiciliu, motiv pentru care a ridicat tonul la ea, speriind-o (declaraţie 29 aprilie 2024) pentru ca ulterior, în faţa instanţei de apel, să arate că soţia sa acceptase deja să revină acasă şi se deplasa către apartamentul socrilor săi pentru a discuta şi cu aceştia.

Cu toate acestea examinând conţinutul discuţiilor purtate între inculpat şi victimă în ziua evenimentului în intervalul 10:13 – 14:32 (filele 52 – 61 vol.

II dosar fond) se constată cu evidenţă că relaţia dintre cei doi era profund alterată, victima refuzând explicit să se întoarcă acasă şi reproşându-i inculpatului pe de o parte gelozia excesivă şi limbajul folosit în interacţiunea cu ea iar pe de altă parte „că şi-a bătut joc de copilul ăla” (cel mai probabil referire la faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în celălalt dosar, respectiv actele de agresiune sexuală exercitate de acesta asupra fiicei sale minore).

Curtea reţine că în cauză hotărârea inculpatului de a suprima viaţa victimei era în mod evident luată anterior deplasării sale în oraşul ......., determinată pe de o parte de sentimentele de gelozie pe care le încerca iar pe de altă parte de reproşurile pe care soţia i le adresa în legătură cu actele de agresiune sexuală împotriva copilului lor.

Inculpatul a avut un interval de timp suficient să reflecteze asupra faptei sale, s-a pregătit în vederea comiterii acesteia, înarmându-se în prealabil şi căutând să obţină informaţii cu privire la deplasările victimei, însă punerea în aplicare a planului era condiţionată de răspunsul victimei la solicitările sale.

Chiar dacă inculpatul a urmărit în principal să determine victima să se reîntoarcă acasă el nu a exclus în nici un moment punerea în aplicare a hotărârii de a o ucide, ci pur şi simplu a condiţionat aplicarea planului de conduita persoanei vizate, nerespectarea acestei condiţii declanşând acţiunea sa.

Faptul că rezoluţia de a comite infracţiunea nu a fost una spontană aşa cum susţine apărarea rezultă cu certitudine şi din modul în care inculpatul a executat activitatea infracţională precum şi din conduita sa ulterioară.

Actele de executare succesive s-au produs în parte în prezenţa unor martori oculari, agresiunea a continuat chiar şi după momentul în care aceste persoane i-au solicitat să înceteze, inculpatul a acţionat cu calm, raţional, acordându-şi inclusiv timp pentru a sta lângă victimă să se uite la aceasta în timp ce agonizează.

Declaraţiile martorilor ...... şi ........ sunt relevante pentru stabilirea modului în care inculpatul s-a raportat la scopul vizat prin acţiunile sale.

Descriindu-l pe inculpat în momentele finale ale agresiunii ....... relatează că acesta nu părea „nici furios, nici tensionat” ci dimpotrivă părea „foarte mândru, era plin de el” spunând calm că se duce să se predea la poliţie – declaraţie din 15 ianuarie 2025 – fila 134 vol.

I dosar fond, iar ..... arată că în momentul în care l-a întrebat pe inculpat ce face acesta i-a răspuns liniştit „O omor!”; inculpatul nu părea „derutat, era conştient răspunzându-i la întrebări ... şi a plecat calm de la locul faptei” – declaraţie 15 ianuarie 2025 – fila 136 vol.

I dosar fond.

Un astfel de comportament adoptat în timpul comiterii infracţiunii de omor şi imediat după nu poate fi asociat cu stare de surescitare, de tulburare intensă care să afecteze în mod semnificativ raţiunea inculpatului, fiind mai degrabă specific unor acţiuni gândite, planificate, executate astfel cum au fost imaginate de autorul lor.

În cele din urmă Curtea reţine incidenţa în cauză a disp. art. 199 Cp., fapta fiind comisă de inculpat împotriva unui membru de familie în sensul art. 177 alin. 1 lit. b Cp. (soţia).

Nu poate fi reţinută săvârşirea infracţiunii de omor în stare de provocare aşa cum solicită apărarea, provocarea şi premeditarea excluzându-se reciproc.

Dacă provocarea presupune o puternică stare de tulburare sau emoţie, premeditarea presupune o stare de relativ calm, executarea unor acţiuni evaluate raţional, planificate anterior.

În orice caz, comportamentul victimei constând în refuzul de a se reîntoarce acasă sau părăsirea inculpatului nu poate fi apreciat ca fiind o acţiune ilicită gravă sau o atingere gravă a demnităţii persoanei, cu atât mai mult cu cât demersurile acesteia erau determinate exclusiv de comportamentul inculpatului în familie, de relaţia dintre acesta şi unul din copii lor minori, de accesele de violenţă verbală determinate de crizele de gelozie ale inculpatului (a se vedea în acest sens conţinutul discuţiilor purtate între inculpat şi victimă în 29 aprilie 2024).

Curtea, examinând comportamentul inculpatului după comiterea faptei, respectiv faptul că s-a prezentat din proprie iniţiativă la poliţie recunoscând săvârşirea infracţiunii pe care o comisese, constată că acesta nu poate primi relevanţă în evaluarea gravităţii concrete a faptei.

Un astfel de comportament nu poate constitui circumstanţă atenuantă judiciară în condiţiile în care este examinat în contextul unei infracţiuni extrem de grave, vizând viaţa persoanei, nu relevă în nici un caz sentimente de căinţă, de conştientizare a urmărilor faptei, cu atât mai mult cu cât nu a fost precedat de nici un demers efectiv de ajutorare a victimei.

În cele din urmă, în evaluarea motivelor de apel susţinute atât de parchet cât şi de inculpat cu privire la individualizarea pedepsei principale aplicate în cauză, Curtea reţine următoarele.

Limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, respectiv omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. a) şi h) Cp. este de la 15 la 25 ani închisoare, alternativ cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă, maximul special al pedepsei închisorii majorându-se u o pătrime ca urmare a incidenţei în cauză a disp. art. 199 Cp. (se majorează cu 6 luni şi 3 luni reprezentând ¼ din 25 de ani).

Prin urmare, limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea în cazul infracţiunii săvârşite de inculpat sunt de la 15 la 30 de ani (limita de 30 de ani fiind maximul general al pedepsei cu închisoarea prev. de art. 60 alin. 1 Cp., care nu poate fi depăşit indiferent câte stări sau circumstanţe agravante se reţin în cauză).

Examinând în concret infracţiunea săvârşită prin raportare la criteriile generale prev. de art. 74 Cp.

Curtea apreciază că se impune majorarea pedepsei cu închisoarea la maximul prevăzut de lege, respectiv 30 de ani.

Se au în vedere în principal gravitatea infracţiunii săvârşite reflectată nu numai de urmarea produsă ci şi de modul concret în care inculpatul a conceput şi executat activitatea infracţională, acţionând cu violenţă extremă într-un spaţiu public, într-un mod calculat şi menit să provoace oroare, teamă.

Conduita inculpatului faţă de victimă a fost în permanenţă caracterizată prin violenţă, manifestată în special pe fondul consumului de alcool, fiind descrisă ca atare inclusiv de copii minori ai celor doi, părţi civile care sunt la rândul lor afectate în mod direct de acţiunile inculpatului (declaraţii din 18 decembrie 2024 ataşate la filele 116 – 120 vol.

I dosar fond).

Curtea reţine în ceea ce priveşte comportamentul procesual aparent sincer al inculpatului că acesta pare să aibă un caracter pur formal, în realitate conform raportului de expertiză psihiatrică efectuat în cauză şi a evaluării făcută de medicii de specialitate autorul neasumându-şi nici un fel de responsabilitate cu privire la situaţia familială care a determinat săvârşirea infracţiunii, blamând-o exclusiv pe fosta sa soţie pentru evenimentele în care s-a implicat.

Imaginea de bun familist pe care inculpatul o clamează, aparentul interes pentru soarta copiilor sunt în evidentă contradicţie cu comportamentele adoptate de acesta în relaţia cu fosta soţie şi cu una din fiicele sale minore, în privinţa care s-a reţinut că ar fi comis infracţiuni de natură sexuală, fapte recunoscute de altfel de inculpat şi pentru care a fost condamnat în primă instanţă în dosarul nr. .......

Evaluând plural toate datele referitoare la infracţiunea săvârşită şi persoana autorului Curtea apreciază că se impune majorarea pedepsei cu închisoarea stabilită de prima instanţă, astfel încât, admiţându-se apelul declarat de parchet în baza art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. a) şi h) cu aplic. art. 199 Cp. va fi condamnat inculpatul ...... la pedeapsa principală de 30 de ani închisoare, ce urmează a se executa în regim de detenţie.

Corelativ, pentru aceleaşi argumente se va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză de inculpat.

Se vor menţine restul dispoziţiilor din sentinţa apelată.

Se va deduce în continuare din pedeapsa principală durata arestului preventiv de la 12 noiembrie 2025, la zi.

Va fi obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu se vor plăti din fondurile M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul ......, fiul lui ....... şi .... născut la data de ......, în municipiul ......, judeţul ......a, domiciliat în comuna ....., satul ...., strada ...., nr. .. judeţul ....., CNP ....., deţinut la Penitenciarul ...., împotriva sentinţei penale nr. 207 din data de 12 noiembrie 2025 pronunţată de către Tribunalul Olt în dosarul nr. ....

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva sentinţei penale nr. 207 din data de 12 noiembrie 2025 pronunţată de către Tribunalul Olt în dosarul nr. ......

Desfiinţează în parte sentinţa sub aspectul laturii penale şi rejudecând în aceste limite:

Constată că prin încheierea de şedinţă din 19 februarie 2026 în baza art. 386 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârşită de inculpat din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. h Cp. cu aplic. art. 199 alin. 1 Cp. în infracţiunea de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. a) şi h) cu aplic. art. 199 Cp.

În baza art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin. 1 lit. a) şi h) cu aplic. art. 199 Cp. condamnă pe inculpatul ....... - CNP ..... – la pedeapsa principală de 30 de ani închisoare ce urmează a se executa în regim de detenţie.

Menţine restul dispoziţiilor din sentinţa apelată.

Deduce în continuare din pedeapsa principală durata arestului preventiv de la 12 noiembrie 2025, la zi.

Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu se vor plăti din fondurile M.J.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 26 martie 2026.

Preşedinte, Judecător,