Decizie nr. 322 din 10.03.2026

Prin sintagma „faptele prevăzute în art. 189” (omorul calificat) legiuitorul trimite la întregul set de împrejurări ce califica omorul, inclusiv la cel comis asupra a doua sau mai multe persoane.

Fapta inculpatului constând în aplicarea unor lovituri cu un cuţit asupra a doua persoane vătămate, dintre care una era tatăl sau, în aceleaşi împrejurări de timp şi loc, rezultând leziunile expuse în actele medico-legale, luând în considerare zonele vizate şi intensitatea loviturilor, constituie infracţiunea unică – unitate legală de infracțiune - de tentativă la omor calificat asupra a două persoane, dintre care una are calitatea de membru de familie, fiind astfel incidente atât disp. art. 189 lit. f C.p., cât şi art. 199 C.p.

Asupra cauzei penale de față;

Reține că, prin sentința penală nr. 238 din data de 10 decembrie 2025 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. ......., în baza art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. cu aplic. art. 75 alin.1 lit. a C.p. şi art. 76 alin. 1 C.p. a fost condamnat inculpatul ........, trimis în judecată în starea de arest preventiv, la pedeapsa de 4 ani şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor (în ceea ce priveşte persoana vătămată ..........).

În baza art. 67 alin. 2 C.p. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 C.p. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p. şi art. 75 alin. 1 lit. a C.p. şi art. 76 alin. 1 C.p. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor săvârşită asupra unui membru de familie (în ceea ce priveşte persoana vătămată ......).

În baza art. 67 alin. 2 C.p. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate

În baza art. 65 alin. 1 C.p. rap. la art. 66 alin.1 lit. a şi b C.p. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de al rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. 1 şi art. 39 alin. 1 lit. b C.p. s-au contopit pedepsele principale şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea - de 4 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an şi 3 luni închisoare, urmând să execute în final pedeapsa de 5 ani şi 5 luni închisoare în regim de detenție, conform art. 60 C.p.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.p. rap. la art. 67 alin. 2 Cp şi art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. 5 C.p. rap. la art. 67 alin. 2 C.p. şi art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 399 alin. 1 Cod de procedura penala s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive şi, pe cale consecinţă, s-a menținut măsura arestării preventive dispusă fată de inculpat prin încheierea nr.18/10.03.2025 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr........ (mandat de arestare preventiva nr. ...../10.03.2025).

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 72 alin. 1 C.p. s-a dedus din pedeapsa perioada reținerii si arestării preventive a inculpatului ....... de la data de 10.03.2025, la zi.

În baza art. 7 alin. 1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din Legea 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul ......, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus ca inculpatul să fie informat că datele biologice prelevate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

S-a luat act că Spitalul Judeţean de Urgenţă ........ nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a luat act că persoana vătămată ....... nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 19 alin. 1 C.p.p. şi art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357, 1382 Cod civil s-a admis în parte acţiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă ..... şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 euro cu titlu de daune morale, la cursul B.N.R. din ziua plăţii.

În temeiul art. 404 alin 4 litera i C.p.p. şi art. 162 alin. 1 şi 3 C.p.p. şi art. 197 alin. 1 C.p.p. s-a dispus ca următoarele bunuri să rămână ataşate la dosarul cauzei:

1. Colet nr. 1 ce conţine un hanorac din material textil de culoare roşu cu gri şi dungi albe pe mâneci, prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

2. Colet nr. 2 ce conţine o pereche de pantaloni din material textil de culoare albastru ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

3. Colet nr. 3 ce conţine o pereche de pantaloni tip trening din material textil de culoare neagră, ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

4. Colet nr. 4 ce conţine o pereche de boxeri din material textil de culoare roşie cu bandă elastic de culoare neagră cu înscrisul "moodies" ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

5. Colet nr. 5 ce conţine o pereche de papuci din material plastic de culoare neagră ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

6. Colet nr. 6 ce conţine o pereche de ciorapi din material textil, de culoare neagră;

7. Colet nr. 1 ce conţine o pereche de ciorapi din material textil de culoare albastră ce prezintă pete de culoare brun roşcată cu aspect de sânge;

8. Colet nr. 2 ce conţine o pereche de pantaloni din material textil de culoare albastru închis, prevăzuţi cu înscrisul "......." ce prezintă urme de secţionare şi pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

9. Colet nr. 3 ce conţine o pereche de pantaloni cu model floral din material textil de culoare gri cu roşu, ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge şi urme de secţionare;

10. Colet nr. 4 ce conţine o pereche de papuci din material plastic de culoare neagră cu înscrisul în faţă "........ " .

11. Colet nr. 1 ce conţine o bluză din material textil de culoare neagră, prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge şi urme de secţionare;

12. Colet nr. 2 ce conţine un tricou din material textil de culoare gri ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge şi urme de secţionare;

13. Colet nr. 3 ce conţine un prosop de cea. 90/50 cm. din material textil de culoare albă ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

14. Colet nr. 4 ce conţine o cămaşă din material textil de culoare albă ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge şi urme de secţionare;

15. Colet nr. 5 ce conţine un tricou din material textil de culoare roşie, cu înscrisul ........în partea din faţă şi ........ pe spatele tricoului, ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge şi urme de secţionare;

16. Colet nr. 6 ce conţine o bluză din material textil cu dungi orizontale de culoare albastru cu negru, prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge şi urme de secţionare;

17. Colet nr. 7 ce conţine un prosop din material textil de culoare roz ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge:

18. Plic nr.8 ce conţine 11 (unsprezece) probe biologice ridicate din petele de culoare brun-roşcată cu aspect de sânge ce se aflau pe fragmentul de PVC. pe covor, pe cearceaf pe saltea , pe pătură şi pe cuţit;

19. Plic nr. 1 ce conţine 6 (şase) probe biologice ridicate de pe mâinile numitului ..........;

20. Plic nr. 2 ce conţine un hanorac din material textil de culoare neagră, prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

21. Plic nr. 3 ce conţine o pereche de pantaloni de trening din material textil de culoare neagră, cu sigla şi înscrisul "..........", ce prezintă pete de culoare brun roşcat nu aspect de sânge şi urme da sol;

22. Plic nr. 4 ce conţine o pereche de încălţăminte sport de culoare alb murdar, crem şi galben ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C.p. s-a dispus confiscarea unui cuţit cu lamă din inox şi plăsele din lemn, având lungimea totală de 26 cm., din care: 14 cm. lungimea lamei care prezintă inscripţia „........”, iar una din plăselele din lemn are inscripţionat un cap de taur, folosit de inculpat la săvârşirea infracţiunilor, ambalat în coletul nr. 19 înaintat Tribunalului Olt.

În baza art. 275 alin. (6) C.p.p., onorariu avocat oficiu pentru inculpatul ........, în cuantum de 1.044 lei (delegația nr......./25.06.2025, fila 14, dosar instanță). aferent fazei de judecată, a rămas în sarcina statului şi s-a dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justiției, în contul Baroului ........

În baza art. 275 alin. (6) C.p.p. rap. la art. 93 alin. 3 C.p.p., suma de 1130 lei onorariu avocat oficiu (delegația nr. ......./12.08.2025 - fila 19 dosar instanță), pentru persoanele vătămate/părţi civile ....... şi ......., aferent fazei de judecată, a rămas în sarcina statului şi s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei, în contul Baroului ......

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.600 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (din care. 2000 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. ........ s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului ....... pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat asupra unui membru de familie prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. art.189 alin. 1 lit. f C.p., cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p.

În procedura de cameră preliminară nu au fost invocate de către părţi sau de instanţă, din oficiu, cereri şi excepţii referitoare la competenta şi legalitatea sesizării instanţei şi cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Prin încheierea nr. 27 din data de 16.06.2025, judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecății faţă de inculpat cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. art.189 alin. 1 lit. f C.p. cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p.

Cu adresa nr. .......... din data de 09.09.2025, Spitalului Clinic Județean de Urgență ........ a comunicat că se nu se constituie parte civilă în cauză.

La termenul de judecată din data de 02 octombrie 2025, persoanele vătămate ........ şi ...... - asistate de avocat oficiu - şi-au precizat pretenții civile, primul - tatăl inculpatului - arătând că nu se constituie parte civilă în cauză, iar ......... constituindu-se parte civilă cu suma de 10.000 euro reprezentând daune morale.

La același termen de judecată, inculpatul ....... - asistat de apărătorul desemnat din oficiu - a declarat în fața primei instanțe de judecată că nu contestă probele administrate la urmărirea penală, recunoscând fapta pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu şi solicitând aplicarea procedurii simplificate de recunoaştere a învinuirii prev. de art. 375 C.p.p.

Prin încheierea de şedinţă din data de 02.10.2025, instanţa de fond a respins cererea formulată de inculpatul ....... privind judecarea conform procedurii aplicabile în cazul recunoașterii învinuirii, dispunând începerea cercetării judecătoreşti, neputând da eficienţă dispoziţiilor art. 374 alin. 4 C.p.p.

La termenul din 06 noiembrie 2025, inculpatul ....... - prin avocatul desemnat din oficiu - a formulat cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată din infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. art.189 alin. 1 lit. f C.p. cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p., în două infracţiuni, respectiv:

- infracţiunea de lovire şi alte violenţe prev. de art. 193 alin.2 C.p. rap. la art. 199 C.p. în ceea ce priveşte persoana vătămată ......., având în vedere că din concluziile medicului legist, raportat la numărul zilelor de îngrijiri medicale a rezultat că leziunile suferite nu au pus în primejdie viaţa victimei;

- infracțiunea de vătămare corporală prev.de art. 194 C.p. în ceea ce priveşte persoana vătămată ........, având în vedere că, din declaraţiile martorilor a rezultat că nu a avut intenţia de a suprima viaţa victimei, fiind provocat de persoanele vătămate.

Prin Încheierea din data de 20.10.2025, prima instanţă de judecată, în baza art. 386 Cod procedură penală a respins cererea de schimbare a încadrării juridice astfel cum a fost formulată oral de inculpat la termenul din 6.11.2025 şi ulterior depusă în scris pentru termenul din data de 20.11.2025 şi a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, astfel cum a fost pusă în discuţie din oficiu de către instanţă.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reținut în fapt că, în seara de 09.03.2025, persoana vătămată ...... - tatăl inculpatului ...... - împreună cu mama acestuia, martora ....., se aflau în locuinţa comună, acolo unde se afla persoana vătămată ......., care lucra ca paznic de noapte la o entitate juridică având sediul vis-a-vis de locuinţa celor doi, acesta din urmă fiind chemat de .......... pentru a consuma împreună băuturi alcoolice.

La cererea soţului său, numita ........ a plecat pentru a cumpăra ţigări, sens în care a mers la locuinţa fiului său - inculpatul .........., situată în apropierea locuinţei acestora, iar după aproximativ 10 minute a revenit în domiciliu, la scurt timp în această locaţie ajungând şi inculpatul, care în acea zi consumase băuturi alcoolice, acesta lovind cu pumnul uşa de termopan prin care se făcea accesul în camera de locuit, acolo unde se aflau persoanele vătămate, distrugând-o parţial.

Pătrunzând în încăpere, inculpatul i-a reproşat tatălui său faptul că, în acea zi o agresase pe mama sa (aceasta prezentând urme vizibile de agresiune în zona feţei); fiind deranjat de atitudinea inculpatului în casa sa şi în prezenţa unui musafir, persoana vătămată l-a lovit cu pumnul în zona feţei.

În acea împrejurare, inculpatul, fiind agresat şi de persoana vătămată ........., în urma loviturilor primite a căzut la pământ.

După ce s-a ridicat de la pământ, inculpatul s-a deplasat în bucătăria imobilului, de unde a revenit în aceiaşi încăpere având asupra sa un cuţit de bucătărie cu care a lovit persoanele vătămate, mai întâi pe persoana vătămată ........., în zona capului şi la nivelul mâinii drepte, apoi, în mod repetat, pe persoana vătămată .........., în diverse zone ale corpului.

După finalizarea agresiunii, inculpatul a ieşit din locuinţa părinţilor săi, fiind identificat de organele de poliţie sosite la faţa locului, în timp ce încerca să se ascundă într-un imobil din apropiere.

De-asemenea, pe terenul viran situat pe latura de vest, la o distanţă de aproximativ 8 m. faţă de gardul familiei ........, a fost identificat cuţitul folosit de inculpat la agresarea celor doua persoane vătămate.

Cele doua victime au fost identificate de organele medicale sosite la faţa locului imediat după incident, reprezentând „leziuni în zona capului, ce ar fi putut fi produse de către un corp tăietor” (persoana vătămată ........), respectiv „tăieturi în zona abdomenului, spatelui şi piciorului drept„ (persoana vătămată ........), ambele persoane fiind în stare de ebrietate, dar conştiente.

Din concluziile raportului de expertiză medico-legală cu examinarea persoanei vătămate ...... nr........./11.03.2025 întocmit de către SJML ......, aprobat prin avizul nr. ......../2025 din data de 06.05.2025 emis de către Comisia de Control şi Avizare din cadrul IML ......, a rezultat că numitul ....., în vârstă de 61 de ani, a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 09.03.2025, prin lovire cu un corp tăietor-înţepător, care au necesitat 50-55 zile îngrijiri medicale de la data de producerii leziunilor, care au pus în primejdie viaţa sus-numitului.

Raportul de expertiză medico-legală-cu examinarea persoanei vătămate ......., nr............/11.03.2025 întocmit de către SJML ....., aprobat prin avizul nr. ......./2025 din data de 06.05.2025 emis de către Comisia de Control şi Avizare din cadrul IML ....., a evidenţiat că ......, în vârstă de 49 de ani, a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 09.03.2025, prin lovire cu un corp tăietor-înţepător şi lovire cu un corp dur, necesitând 12-13 zile îngrijiri mediale de la data producerii leziunilor, leziunile nepunând în primejdie viaţa sus-numitului.

De-asemenea, din raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. ...... din data de 11.03.2025 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală .....a rezultat că şi inculpatul ...... a prezentat o leziune traumatică ce a putut fi produsă la data de 09.03.2025, prin lovire cu sau de un corp tăietor, ce a necesitat pentru vindecare 17-18 zile îngrijiri medicale.

Starea de fapt expusă mai sus a rezultat din ansamblu probator administrat în cauză atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti, relevante fiind: declaraţiile persoanelor vătămate ...... şi ...., coroborate cu declaraţiile martorilor ..... şi ......, dar şi constatările preliminare şi rapoartele de expertiză medico-legale care au atestat leziunile suferite de victime, mecanismul de producere al acestora, precum şi urmările produse, dar şi declaraţia inculpatului, care a recunoscut săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecata şi nu a contestat probele administrate la urmărirea penală.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat, instanţa de fond a constatat, în esență, că faţă de modalitatea concretă în care inculpatul a acţionat în seara de 09.03.2025 - constând în aceea că după, ce a fost agresat de persoanele vătămate, aflat deci într-o puternică stare de surescitare, a mers în bucătăria imobilului de unde a luat un cuţit, cu care a revenit în camera în care se aflau cei doi şi a început să aplice lovituri repetate celor două victime, mai întâi tatălui său - ........, apoi victimei ....... (persoane care au început să sângereze abundent), oprindu-se din aceasta acţiune doar la strigătele mamei sale - nu a demonstrat numai intenţia inculpatului de a vătăma victimele, ci și acceptarea posibilităţii producerii decesului acestora urmare a numeroaselor lovituri aplicate acestora cu un corp apt să producă acest rezultat.

Prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, în două infracţiuni de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p rap la art. 188 C.p. alin. 1 şi 2 C.p. - în ceea ce priveşte persoana vătămată .........., respectiv tentativă de omor asupra unui membru de familie prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. rap la art. 199 C.p. - în cea ce priveşte persoana vătămată ......., tatăl inculpatului, infracţiuni săvârşite în concurs real, prima instanță de judecată a avut în vedere considerentele Deciziei nr. 58/18.09.2023 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cauza pendinte, norma prevăzută în art. 188 din codul penal rap. la art. 189 din codul penal reprezintă norma de incriminare a variantei tip pentru fapta de omor calificat (atunci când omorul este săvârşit asupra a două sau mai multe persoane), conţinând aşadar condiţiile obiective şi subiective care se cer îndeplinite cumulativ pentru ca fapta să constituie infracţiune.

Varianta agravată a infracţiunii tip, asupra unui membru de familie - prev. de art. 199 C.p., este dată de condiţia suplimentară a calităţii subiectului pasiv; or, în cazul infracţiunii incriminată de dispoziţiile art. 188 Cp rap. la art. 189 alin.1 lit. f C.p., subiectul pasiv este reprezentat de două sau mai multe persoane, astfel că, în opinia instanţei de fond, calitatea de membru de familie vizează în egală măsură ambele persoane vătămate (sau în situaţia cu trei sau mai mulţi subiecți pasivi, cel puţin doi dintre aceştia) şi nu doar unul dintre cei doi/mai mulţi subiecți pasivi, neîndeplinirea acestei condiţii afectând unitatea legală a infracţiunii (creată prin voinţa legiuitorului), cu consecinţa autonomizării actelor materiale din conţinutul său, prin raportare la fiecare subiectiv pasiv, după cum acesta îndeplineşte sau nu, caracterul calificat/circumstanțiat, acela de membru de familie.

Concluzionând, având în vedere calitatea subiecţilor pasivi şi concluziile actelor medico- legale privitoare la leziunile suferite şi numărul zilelor de îngrijiri medicale, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p. - în raport cu victima ..... (persoană care nu are calitatea de membru de familie în raport cu inculpatul), respectiv a infracţiunii de tentativă de omor asupra unui membru de familie prev. de art. 32 alin. 1 şi 2 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. şi art. 199 C.p. - în raport de victima ....... (tatăl inculpatului), chiar dacă potrivit concluziilor medico legale leziunile nu au pus în primejdie viaţa acestuia, întrucât cele două noţiuni de ,,punere în primejdie a vieţii” şi de ,,tentativă de omor” sunt total diferite, prima depinzând de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic de producere a faptei sub aspectul tentativei.

Prima instanță de judecată a constatat că agresarea celor două persoane vătămate de către inculpat s-a făcut pe fondul unei provocări din partea persoanelor vătămate într-o primă etapă a incidentului, starea de surescitare fiind determinată de actele de violenţă exercitate de persoana vătămată ....... asupra mamei inculpatului ......... (pe fondul unor agresiuni repetate suferite de aceasta), fapt care l-a înfuriat pe inculpat şi l-a determinat pe acesta să vină în locuinţa părinţilor şi să pătrundă în camera în care se aflau persoanele vătămate, într-o manieră agresivă, pentru a-i reproşa tatălui său aceste agresiuni.

La acest moment, inculpatul, aflat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii determinată de provocarea persoanei vătămate ....... a fost agresat de această dată de ambele persoane vătămate, fapt ce a determinat amplificarea acestei stări negative de mânie şi de indignare, generând riposta inculpatului de a se înarma cu acel cuţit şi de a agresa persoanele vătămate.

Materialul probator administrat în cauză atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de cercetare judecătorească, a confirmat, dincolo de orice dubiu, că în seara de 09.03.2025, inculpatul ........... s-a aflat într-o puternică stare de tulburare determinată de acţiunea ilicită a persoanei vătămate ....... de a fi agresat-o pe mama sa (în momentul de început al incidentului), apoi de actele de violenţă exercitate asupra inculpatului atât de persoana vătămată ....., cât şi de persoana vătămată ....., din raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr....... din 11.03.2025 rezultând că şi inculpatul a prezentat o leziune traumatică ce a putut fi produsă la data de 09.03.2025, prin lovire sau de un corp tăietor, pentru care a necesitat 17-18 zile de îngrijiri medicale.

Nu s-a confirmat împrejurarea că inculpatul ....... ar fi fost cel care a declanşat incidentul în seara de 09.03.2025, chiar şi prin deplasarea sa în locuinţa părinţilor şi exercitarea unei agresiuni faţă de uşa de acces în imobil, aceste manifestări fiind o reacţie a inculpatului la vederea leziunilor suferite de mama sa, ca urmare a agresării acesteia de către tatăl său, scopul deplasării inculpatului fiind acela de a reproşa persoanei vătămate aceste agresiuni sau de a-l lovi pe acesta, acțiunea inculpatului de a agresa persoanele vătămate cu cuţitul fiind riposta acestuia la actele de agresiune exercitate asupra sa de către cele două persoane vătămate.

Așadar, s-a reţinut că loviturile aplicate inculpatului de cele două persoane vătămate au determinat riposta acestuia, constând în agresarea lor cu un cuţit, numai în acest mod explicându-se faptul că, la momentul în care a pătruns în camera în care se aflau cele două persoane vătămate - care consumau alcool, inculpatul nu avea asupra sa acest cuţit; doar după ce a fost lovit de cei doi, inculpatul a mers în bucătăria imobilului, a luat cuţitul, cu care a revenit şi a agresat persoanele vătămate.

În ceea ce priveşte cererea formulată de inculpat privind aplicarea procedurii simplificate de recunoaştere a vinovăţiei prev. de art. 375 C.p.p., instanţa de fond a reţinut, în esență, că infracţiunile care fac obiectul judecăţii cauzei pendinte nu sunt sancţionate cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi nu sunt exceptate de la aplicarea procedurii în cazul recunoaşterii învinuiri.

Situaţia de fapt recunoscută de către inculpat, potrivit cu care, în ziua de 09.03.2025 a agresat persoanele vătămate pe fondul unei stări puternice de tulburare determinată de acţiunile ilicite ale persoanei vătămate ......... faţă de mama sa, iar apoi, după ce a pătruns în camera în care se aflau persoanele vătămate, faţă de agresiunile exercitate asupra sa de persoanele vătămate, nu s-a dat eficienţă disp art. 396 alin. 10 C.p.p. privind reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în caz de condamnare, motivat de faptul că, în vederea aplicării acestei proceduri se impune ca recunoaşterea faptelor să fie totală, ceea ce presupune atât recunoaşterea bazei factuale a laturii obiective, dar şi subiective.

Or, prin cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat - prin apărătorul din oficiu şi însuşită de acesta - a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor calificat asupra unui membru de familie astfel cum s-a reținut în actul de sesizare, în două infracţiuni de lovire sau alte violente prev. de art. 193 alin. 2 C.p. şi vătămare corporală prev. de art.194 C.p., acesta a contestatbaza factuală cu referire la latura subiectivă a acuzaţiilor aduse, nerecunoscând fapta aşa cum ea este descrisă în actul de sesizare şi cum a fost reţinută de instanţă.

În raport de aceste considerente, instanța de fond a apreciat că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi art. 76 alin. 1 C.p. în ceea ce priveşte persoana vătămată ......, respectiv de tentativă de omor săvârşită asupra unui membru de familie prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p. și art. 75 alin. 1 lit. a şi art. 76 alin. 1 C.p. în ceea ce priveşte persoana vătămată ......., dată fiind calitatea de membru al familie acestuia.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 lit. a – g C.p.

S-a apreciat că persoana inculpatului denotă o periculozitate moderată prin raportate la toate circumstanţele concrete în care acesta a săvârşit faptele, în raport de care atingerea scopului preventiv educativ al pedepsei este posibilă prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, stabilite în limitele speciale prevăzute de lege, reduse ca efect a circumstanţei atenuante a provocării reţinute în favoarea inculpatului.

Pe cale de consecinţă, tribunalul l-a condamnat pe inculpatul ....... la pedeapsa de 4 ani şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor (persoana vătămată .........), precum și la pedeapsa de 3 ani şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor săvârşită asupra unui membru de familie (persoana vătămată .......).

După contopirea pedepselor principale aplicate inculpatului, s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa principală cea mai grea - de 4 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat 1 an şi 3 luni închisoare, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani şi 5 luni închisoare, în regim de detenție, conform art. 60 C.p.

S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, prima instanță de judecată menținând măsura arestării preventive dispusă fată de inculpat prin încheierea nr. 18/10.03.2025 pronunțată în dosarul nr. ..... (mandat de arestare preventiva nr. ......../10.03.2025).

Cu privire la latura civilă, instanța de fond a reținut că Spitalul Judeţean de Urgenţă ...... nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar persoana vătămată ........ a precizat că nu are pretenții de la inculpat şi nu se constituie parte civilă în cauză.

Totodată, s-a reținut că partea civilă ..... a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 10.000 euro cu titlu de daune morale.

Infracţiunea de tentativă de omor în dauna părţii civile ......, reţinută în sarcina inculpatului, reprezintă fapta ilicită care antrenează răspunderea civilă delictuală în sensul art. 1357 Cod civil, iar prejudiciul reprezintă consecinţa păgubitoare ce s-a produs prin săvârşirea faptei ilicite, aceasta constând în concret în punerea în primejdie a vieţii persoanei vătămate

În ceea ce priveşte acțiunea civilă exercitată de partea civilă ......, având ca obiect daune morale, instanţa de fond a reținut că nu există criterii clare de cuantificare a acestor daune care au un statul diferit de cel al prejudiciului patrimonial, susceptibil de o evaluare exactă.

Astfel, s-a avut în vedere că victima ....... a suferit multiple leziuni în urma acţiunii violente a inculpatului, leziuni care au pus în primejdie viaţa victimei, fiind spitalizat la secţia chirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă ..... în perioada 10-31 martie 2025, suferind o intervenţie chirurgicală la data de 10.03.2025, urmată de o alta la data de 20.03.2025, suferinţa fizică inerentă afecţiunilor medicale, cât şi suferinţa psihică afectându-i în mod evident viaţa personală, determinând aprecierea caracterului întemeiat a cererii formulată de partea civilă.

La stabilirea cuantumului daunelor morale s-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 1371 alin. 2 Cod civil, în sensul contribuţiei victimei ........ la cauzarea prejudiciului suferit de acesta, în condiţiile reţinerii circumstanţei atenuante a provocării în favoarea inculpatului.

În raport de aceste considerente, instanța de fond a admis în parte acţiunea civilă referitoare la daunele morale solicitate de către partea civilă ....., cu consecința obligării inculpatului la plata sumei de 4.000 euro către această parte.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a declarat apel atât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL OLT, cât și inculpatul .......

Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate sub aspectul schimbării încadrării juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului, dintr-o infractiune de tentativă de omor calificat comisa asupra unui membru de familie prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 și 2 C.p. și art. 189 alin. 1 lit. f C.p. cu aplic. art. 199 C.p., în doua infracțiuni de: tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap la art. 188 alin. 1 si 2 C.p. - în ceea ce privește pe victima ........, respectiv tentativă de omor asupra unui membru de familie prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap la art. 188 alin. 1 si 2 C.p.cu aplic. art. 199 C.p. - în ceea ce privește pe victima .........

In analiza variantei corecte a încadrării juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului trebuie sa se plece de la aprecierea caracterului autonom al prevederilor art. 199 C.p., mai exact daca infracțiunea de violenta in familie prevăzută de art. 199 C.p. reprezintă o incriminare autonomă sau o incriminare agravanta a comiterii infracțiunilor de omor, omor calificat, loviri sau alte violente, vatamare corporala, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, fata de un subiect pasiv circumstanțiat - membru de familie, cum acesta este definit de art. 177 C.p.

Prin Decizia nr. 58/1 8.09.2023 pronunțată de Inalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit ca incriminarea din art. 199 alin. 1 C.p. reprezintă o varianta agravanta a infractiunii de lovire sau alte violente prevăzută de art. 193 alin. 2 C.p.

Desi viza o alta infractiune decat cea de omor/tentativa de omor, concluzia ce se desprinde din aceasta decizie este ca violenta in familie reprezintă o incriminare agravanta a infractiunii pe langa care se aplica, si nu o incriminare autonoma, de sine statatoare.

Soluția concursului de infracțiuni la care s-a oprit instanta de judecata nu poate fi primita, intrucat insasi natura complexa a tentativei de omor calificat comisa asupra a doua sau mai multor persoane nu permite acest lucru.

A desparti unitatea legala de infractiune ar echivala cu o infrangere a vointei legiuitorului.

Pe de alta pane, din moment ce violenta in familie nu reprezintă nimic altceva decât o varianta agravanta a omorului calificat comis in circumstanțele arătate (asupra a doua sau mai multor persoane), iar valoarea ocrotita in ambele norme este identica, apare ca nelegala si contrara voitei legiuitorului retinerea unui concurs de infractiuni.

Hotărârea instanței este nelegala sub aspectul retinerii in favoarea inculpatului, direct prin sentinta penala, a circumstantei atenunate a provocarii prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C.p. și art. 76 alin. 1 C.p., fără sa fie pusa in discutia partilor pe parcursul cercetarii judecatoresti a eventualei incidente a acestei circumstante, urmarea imediata fiind aplicarea unor pedepse sub limitele prevăzute de lege, in cazul in care, in urma dezbaterilor nu s-ar fi retinut aceasta circumstanță

Prin ordonanta de punere in miscare a actiunii penale si prin rechizitoriul intocmit in cauza nu s-a retinut in favoarea inculpatului circumstanta atenunata a provocarii prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C.p. si nicio alta circumstanta atenunata sau agravanta.

Cu toate ca pe parcursul cercetarii judecatoresti instanta de fond nu a pus in discutia partilor posibilitatea retinerii unei eventuale circumstante atenuante a provocarii prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a C.p., prin sentinta penala pronuntata in cauza s-a retinut in favoarea inculpatului circumstanta atenuantă a provocării si, dându-se eficienta dispozițiilor art. 76 alin. 1 C.p., s-au redus limitele de pedeapsa sub cele minime prevăzute de lege pentru infracțiunile retinute in sarcina inculpatului.

Ministerul Public a apreciat ca o asemenea modalitate de retinere a circumstanțelor atenuante legale, direct prin sentinta penala pronuntata in cauză, este nelegala, întrucât încalcă principiile oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii consacrate de art. 351 alin. 1 si 2 C.p.p.

Pentru aceste motive, Ministerul Public a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței primei instanțe.

Inculpatul ........ a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, în rejudecarea cauzei, să se pronunțe o hotărâre care să aibă în vedere următoarele aspecte:

Așa cum se observă din actele dosarului, a solicitat să se facă aplicarea procedurii simplificate privind recunoașterea faptelor săvârșite, a încadrării juridice date faptelor, cu consecința aplicării reducerii considerabile a limitelor de pedeapsă, acest aspect învederându-l instanței de fond, respectiv faptul că dorește să poată uza de dispozițiile art. 396 alin 10 Cpp privind instituția recunoașterii învinuirii, având ca efect reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu 1/3 în cazul amenzii; deși în raport de faptele deduse judecății - art. 188 alin 1 și 2 C.p., recunoașterea faptelor și reducerea corespunzătoare a limitelor de pedeapsă nu au fost valorificate de instanța de fond, totuși, aceste aspecte ale recunoașterii faptelor puteau fi valorificate ca circumstanțe judiciare, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă.

Astfel, inculpatul a criticat aspecte privind individualizarea faptelor, consecința fiind impunerea reducerii limitelor de pedeapsă, avându-se în vedere situația sa, modalitatea de producere a faptelor, persoana sa, nivelul de cultură și educație.

În concluzie, a solicitat admiterea apelului, modificarea limitelor de pedeapsă, în sensul reducerii cuantumului.

În cursul cercetării judecătorești în apel, la termenul din data de 27 februarie 2026, a fost audiat inculpatul ......... conform art. 420 alin. 4 C.p.p., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, după citire și semnare.

Apelurile sunt fondate.

Analizând sentinţa primei instanţe sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform disp. art. 417 C.p.p., Curtea reţine, pe baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale (necontestat de inculpat), readministrat din oficiu de instanţa de fond, că starea de fapt stabilită de Tribunal este corectă, nefiind contestată în apel.

Tribunalul a reţinut în mod judicios că, în seara de 09.03.2025, martora ......a fost observată de fiul său, inculpatul ........, având leziuni de violenţă vizibile în zona feţei.

Inculpatul s-a deplasat la locuinţa părinţilor săi şi i-a reproşat tatălui său că o agresase pe mama sa.

Fiind deranjat de atitudinea inculpatului în casa sa şi în prezenţa unui musafir – victima ..... - persoana vătămată ........ l-a lovit cu pumnul în zona feţei.

În acea împrejurare, inculpatul a fost agresat şi de persoana vătămată ......., în urma loviturilor primite căzând la pământ.

După ce s-a ridicat de la pământ, inculpatul s-a deplasat în bucătăria imobilului, de unde a revenit în aceeaşi încăpere având asupra sa un cuţit de bucătărie cu care a lovit persoanele vătămate, mai întâi pe persoana vătămată ........., în zona capului şi la nivelul mâinii drepte, apoi, în mod repetat, pe persoana vătămată ........., în diverse zone ale corpului.

Conform actelor medico-legale, persoana vătămată .......... a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 09.03.2025, prin lovire cu un corp tăietor-înţepător, care au necesitat 50-55 zile îngrijiri medicale de la data de producerii leziunilor, care au pus în primejdie viaţa victimei, iar persoana vătămată .......... a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 09.03.2025, prin lovire cu un corp tăietor-înţepător şi lovire cu un corp dur, necesitând 12-13 zile îngrijiri mediale de la data producerii leziunilor.

În acord cu parchetul, Curtea constată că starea de fapt confirmată probatoriu conturează conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. art.189 alin. 1 lit. f C.p., cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p.

Curtea reţine că prin Decizia nr. 58/18.09.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit ca incriminarea din art. 199 alin. 1 C.p. reprezintă o variantă agravantă a infracțiunii de lovire sau alte violente prevăzută de art. 193 alin. 2 C.p.

Desi viza o alta infracțiune decât cea de omor/tentativa de omor, concluzia ce se desprinde din aceasta decizie este ca violenta în familie reprezintă o incriminare agravanta a infracțiunii pe lângă care se aplica, si nu o incriminare autonoma, de sine stătătoare.

Conform art. 199 C.p., daca faptele prevăzute în art. 188, art. 189 si art. 193-195 C.p. sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.

În mod corect a observat parchetul că prin sintagma „faptele prevăzute în art. 189” (omorul calificat) legiuitorul trimite la întregul set de împrejurări ce califica omorul, inclusiv la cel comis asupra a doua sau mai multe persoane.

Conform art. 189 lit. f C.p., omorul comis asupra a două sau mai multe persoane constituie omor calificat, rezultând o infracţiune complexă prin voinţa legiuitoriului.

Natura complexa a tentativei de omor calificat comisa asupra a doua sau mai multor persoane nu permite fragmentarea activităţii infracţionale în două infracţiuni concurente în raport de numărul celor două victime.

A desparți unitatea legala de infracțiune ar echivala cu o înfrângere a voinței legiuitorului manifestată în incriminarea disp. art. 189 lit. f C.p.

Unitatea legală de infracțiune este o unitate constituită pe seama reunirii unor infracțiuni care pot exista autonom și în mod natural, însă datorită legăturilor obiective și subiective existente între ele, legiuitorul le reunește într-o infracțiune distinctă.

Fapta inculpatului constând în aplicarea de lovituri cu un cuţit asupra persoanelor vătămate ........ (tatăl său) şi ......., în aceleaşi împrejurări de timp şi loc, rezultând leziunile expuse în actele medico-legale, luând în considerare zonele vizate şi intensitatea loviturilor, constituie infracţiunea unică – unitate legală de infracțiune - de tentativă la omor calificat asupra a două persoane, dintre care una are calitatea de membru de familie, fiind astfel incidente atât disp. art. 189 lit. f C.p., cât şi art. 199 C.p.

Cu privire la circumstanța atenuantă prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C.p., în acord cu instanţa de fond, Curtea constată că este incidentă în cauză, fiind justificată obiectiv probatoriu.

Potrivit art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., constituie circumstanţă atenuantă - săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.

Pentru reținerea circumstanței atenuante a provocării este necesar ca actul provocator să fie de o anumită gravitate, adică să fie susceptibil să provoace o puternică tulburare sau emoție în psihicul infractorului, încât acesta să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă, săvârșind astfel infracțiunea.

În acest sens, chiar dacă legea nu cere ca actul pretins provocator să fie la fel de grav ca și riposta celui provocat, ea obligă implicit la verificarea existenței unei proporționalități între intensitatea actului provocator și a tulburării produse de acesta, atât cu referire la subiectivitatea părților aflate în conflict, respectiv modul în care inculpatul a recepționat actul victimei în forul său inferior, dar și obiectiv, respectiv aptitudinea actului provocator de a provoca în mod normal o ripostă.

Astfel, din declaraţiile inculpatului, ale persoanei vătămate ....... şi ale martorei .......... rezultă că pe corpul martorei erau vizibile leziuni cauzate de persoana vătămată – soţul său, acesta fiind momentul declanşator al reacţiei inculpatului.

În condiţiile în care a observat leziuni de violenţă pe chipul mamei sale, inculpatul s-a deplasat la locuinţa părinţilor săi pentru a-i solicita tatălui său să nu o mai agreseze pe mama sa, reacţia tatălui fiind de nervozitate şi de reproş, din cauza deranjului cauzat de inculpat în timp ce în vizită se afla persoana vătămată .........

Din probe rezultă că după ce a pătruns în locuinţa părinţilor săi, deranjat de prezenţa inculpatului şi de reproșurile acestuia, persoana vătămată ....... a lovit pe inculpat cu pumnul, iar ulterior l-a lovit şi persoana vătămată ........ cu pumnii şi picioarele, ulterior acesta mergând în bucătărie, de unde a luat un cuţit cu care a atacat persoanele vătămate. (f. 42-44, f. 68 dosar fond).

Din planşa fotografică de la filele 95 şi urm. vol.

II dup Curtea reţine că se observă leziuni pe corpul inculpatului, la nivelul feţei, trunchiului şi membrelor care, deşi nu au fost consemnate în raportul de expertiză medico-legală, sunt confirmate probatoriu, iar pe baza declarațiilor mai sus indicate Curtea reţine că au fost cauzate de cele două persoane vătămate anterior înarmării inculpatului cu cuțitul-corp delict.

În ceea ce priveşte starea de provocare, instanţa de apel reţine că aceasta presupune ca infracţiunea să fi fost săvârşită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de partea vătămată prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă.

Tulburarea puternică sau emoţia presupune ca infracţiunea să fie săvârşită într-o stare de surescitare sau încordare nervoasă, de mânie sau indignare, inculpatul acţionând sub influenţa unei emoţii puternice.

Emoţia ori tulburarea, la fel ca şi alte procese psihice, au o fază ascendentă, ating un maxim, apoi scad treptat.

Pentru reţinerea circumstanţei pe care o analizăm, este necesar ca persoana să comită fapta în condiţiile în care tulburarea, emoţia să existe şi să fie puternice.

Pentru stabilirea stării de provocare, se are în vedere modul de desfăşurare a faptei, împrejurările în care a fost săvârşită infracţiunea, temperamentul şi alte trăsături care caracterizează făptuitorul, intervalul de timp dintre momentul producerii actului provocator şi până la săvârşirea infracţiunii, relaţiile anterioare dintre victimă şi autor.

Instanţa de apel costată îndeplinite în cauză condiţiile de mai sus.

Starea de surescitare a inculpatului a debutat cu aducerea la cunoştinţă de către mama sa a violenţelor la care a fost supusă, cu puţin timp înainte de agresiunea propriu-zisă, condiţii în care se poate lesne deduce că văzând leziuni pe chipul mamei sale, inculpatul era deja puternic afectat.

Aducând la cunoștința tatălui său motivul prezentei în locuinţă, respectiv pentru a-i reproşa agresiunea repetată a mamei sale, starea psihică a inculpatului s-a agravat prin lovirea acestuia cu pumnul de către tatăl său, acesta din urmă fiind deranjat de conduita inculpatului în prezenţa persoanei vătămate ...... (în limbaj popular – inculpatul îl făcea de râs, îi contesta autoritatea în prezenţa unui musafir).

În aceste circumstanţe de fapt, fiind deja lovit de tatăl său, a intervenit şi persoana vătămată ....... care l-a lovit la rândul său, astfel că tulburarea inculpatului a atins maximul de suportabilitate, luând decizia de a lua din bucătărie cuţitul şi de a ataca persoanele vătămate.

Curtea nu poate primi argumentele parchetului în sensul că, mama inculpatului fiind agresată de timp îndelungat, actele de agresiune au devenit cumva obişnuite în familie, astfel încât agresiunea recentă nu mai putea determina revoltă şi indignare.

Dimpotrivă, se poate lesne constata chiar din circumstanţele prezentei cauze că agresiunea repetată a mamei a augmentat în timp conflictul dintre tată şi fiu, rezultând cu puterea evidenţei starea de tulburare a inculpatului.

În plus, instanţa de apel constată că parchetul nu a criticat temeinicia reţinerii circumstanței atenuante, ci exclusiv legalitatea, invocând încălcarea disp. art. 351 alin. 1, 2 C.p.p.

Prioritar, Curtea reţine că parchetul invocă o nulitate relativă parţială a sentinţei fără a motiva, în concret, vătămarea suferită de parchet.

Lipsa posibilității de a formula concluzii asupra incidenței circumstanței atenuante nu justifică o vătămare concretă, cât timp nici în motivele de apel parchetul nu critică temeinicia circumstanței, acceptând, deci, că este incidentă în cauză.

Secundar, reţinerea unei circumstanţe atenuante este, de principiu, o problemă de deliberare, moment în care judecătorul analizează în mod complet probatoriul şi chibzuieşte asupra tuturor aspectelor cauzei, coroborând totalitatea probelor.

Nu în ultimul rând, dat fiind caracterul devolutiv al apelului, parchetul a avut posibilitatea de a critica în concret necesitatea reţinerii acestei circumstanţe, nefiind incident vreun caz de rejudecare prev. de art. 421 pct. 2 C.p.p., ci exclusiv, eventual, de reţinere a cauzei cu consecinţa rejudecării acesteia pe fond.

Prin decizia nr. 868/2021 a CCR, parag. 21, instanţa de contencios constituţonal a statuat că efectul devolutiv al apelului constă în trecerea sau transmiterea cauzei de la instanța care a pronunțat hotărârea atacată cu apel la instanța competentă să soluționeze apelul.

Nu se poate transmite de la instanța de prim grad la instanța de apel ceea ce nu a fost supus judecății celei dintâi.

Aceasta înseamnă, în primul rând, că, în ceea ce privește faptele, instanța de apel nu poate fi sesizată decât cu cele care au făcut obiectul judecății în prima instanță, pentru că altfel inculpatul ar fi lipsit de un grad de jurisdicție.

Instanța de apel poate însă: să dispună în privința acelor fapte cuprinse în actul de trimitere în judecată asupra cărora prima instanță nu s-a pronunțat; să schimbe încadrarea juridică a faptei, căci ea este sesizată cu fapta însăși, nu cu caracterizarea sa juridică; să adauge la această faptă circumstanțe agravante sau atenuante, chiar dacă ele nu au făcut obiectul unui examen din partea primei instanțe; să țină seama de consecințele pe care fapta le-a produs ulterior pronunțării hotărârii atacate; să ia în considerare excepții noi, care nu au fost ridicate cu ocazia primei judecăți.

Declarația de apel a procurorului făcută fără rezerve are efect devolutiv integral, atât in rem, cât și in personam, instanța astfel sesizată având obligația să examineze întreaga cauză, indiferent dacă în urma acestui examen situația părților se va înrăutăți (reformatio in peius) sau se va ușura (reformatio in melius); aceasta, chiar dacă prin motivele de apel - depuse după expirarea termenului de apel - procurorul și-a limitat criticile.

Referitor la procesul de individualizare a pedepsei ce va fi aplicată inculpatului în raport de încadrarea juridică reţinută, Curtea constată că individualizarea judiciară a pedepsei și a modului ei de executare trebuie să aibă în vedere toate criteriile referitoare la dispoziţiile dreptului penal general, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al faptei comise, persoana infractorului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul, aceasta trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii sale, gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care, în mod real, îl prezintă persoana inculpatului, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.

Curtea consideră că gradul de pericol social al faptei comise, prin atingerea adusă valorilor sociale, circumstanţele în care a fost comisă, pe fondul unei tulburări puternice, vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, faptul că se află într-o relaţie consensuală din care au rezultat copii minori, se impune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientată spre minim.

Astfel, având în vedere criteriile prev. de art. 74 C. pen., Curtea apreciază că pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare este proporţională cu gravitatea faptei comise şi periculozitatea inculpatului.

Nefiind indentificate alte motive de nelegalitate sau netemeinicie, se vor admite apelurile în limitele de mai sus, va fi desfiinţată în parte s.p. nr. 238/2025 a Tribunalului Olt şi încheierea din data de 20.11.2025 şi rejudecând,

Se va descontopi pedeapsa rezultantă în pedepsele componente.

Va fi înlăturată dispoziţia de schimbare a încadrării juridice.

În baza art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. art.189 alin. 1 lit. f, alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p. cu reţinerea disp. art. 75 alin. 1 lit. a, art. 76 alin. 1 C.p., va fi condamnat inculpatul .......... la pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 67 alin. 2 Cp şi art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p., va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 422 C.p.p., se va deduce în continuare durata măsurii arestării preventive la zi.

Cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariile apărătorilor din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi inculpatul ........ (fiul lui ........ şi ......., născut la data de ...... în oraş .........., jud. ....., cu domiciliul în comuna ...... sat ......., str. ...... nr. ......., jud. ........., CNP ......., în prezent deținut în Penitenciarul ....... jud. ............).

Desfiinţează în parte s.p. nr. 238/2025 a Tribunalului Olt şi încheierea din data de 20.11.2025, în ceea ce priveşte dispoziţia de schimbare a încadrării juridice, şi rejudecând,

Descontopeşte pedeapsa rezultantă în pedepsele componente.

Înlătură dispoziţia de schimbare a încadrării juridice.

În baza art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C.p. art.189 alin. 1 lit. f, alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.p. cu reţinerea disp. art. 75 alin. 1 lit. a, art. 76 alin. 1 C.p., condamnă pe inculpatul ......... la pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 67 alin. 2 C.p. şi art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p., interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 422 C.p.p., deduce în continuare durata măsurii arestării preventive la zi.

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, inclusiv onorariile apărătorilor din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea deciziei la dispoziția părților şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 10 martie 2026.

Președinte, Judecător,

............... .............

Grefier,

..............

red. jud.: .........

jud. fond.: ........

tehnored.: ............. - 10 martie 2026