Curtea de Apel CRAIOVA · ......
Decizie nr. 249 din 25.02.2026
1.
Curtea de Apel Craiova prin încheierea nr. 67 din 21.08.2025, care a tranșat motivul de nulitate cu autoritate de lucru judecat în faza camerei preliminare.
Prin urmare, reluarea acestor critici în prezenta etapă procesuală nu poate conduce la o soluție contrară celei deja stabilite definitiv de instanța superioară.
Față de aceste argumente, Curtea constată că actele de urmărire penală au fost întocmite cu respectarea normelor de competență funcțională și materială, nefiind incident niciun caz de nulitate dintre cele prevăzute de art. 281 Cod procedură penală.
2.
Opțiunea pentru procedura simplificată constituie un act de dispoziție cu implicații procesuale profunde și ireversibile asupra situației de fapt, prin care inculpatul beneficiază de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, renunțând însă corelativ la dreptul de a contesta vinovăția sa sau existența faptei.
Odată ce prima instanță a constatat că probele de la urmărirea penală sunt suficiente pentru stabilirea adevărului judiciar, iar inculpatul a confirmat veridicitatea acuzației, acesta nu mai poate solicita în calea de atac a apelului o soluție de achitare bazată pe netemeinicia sau nelegalitatea probatoriului.
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2026:003.000249
Dosar nr. ......
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 249/2026
Şedinţa publică de la 25 Februarie 2026
Completul compus din:
PREŞEDINTE ........
Judecător .......
Grefier ........
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror ............ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor consemnate în încheierea de şedinţă de la data de 19 ianuarie 2026, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelului formulat de inculpatul .........., împotriva sentinţei penale nr. 97/22.10.2025, pronunţată de către Tribunalul Mehedinţi, în dosarul nr. ......., având ca obiect dare de mită (art.290 NCP).
C U R T E A
Asupra apelului de faţă, constată că, prin sentinţa penală nr. 97/22.10.2025, pronunţată de către Tribunalul Mehedinţi, în dosarul nr. ........, a fost respinsă excepţia nulităţii absolute a actelor de urmărire penală invocată de inculpat.
În baza art. 396 alin. 1, 2 Cod procedură penală cu aplic. art. 396 alin. 10 Cpp, a fost condamnat inculpatul .........., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea, în stare de recidivă postexecutorie a infracţiunii dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.p
În baza art. 67 alin. 2 C.p. rap. la art. 66 alin. 1 C.p. s-a aplicat inculpatului .......... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi i C. p. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcție care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a conduce nicio categorie de vehicule pe o durată de 3 ani, a cărei executare începe după executarea pedepsei principale, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate
În baza art. 65 alin. 1 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi i C.p., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a conduce nicio categorie de vehicule a cărei executare va începe din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.
În baza art. 396 alin. 1, 2 Cod procedură penală cu aplic. art. 396 alin. 10 Cpp, a fost condamnat inculpatul .........., la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârşirea, în stare de recidivă postexecutorie a infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) C.p.,
În baza art. 396 alin. 1, 2 Cod procedură penală cu aplic. art. 396 alin. 10 Cpp, a fost condamnat inculpatul .........., la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea, în stare de recidivă postexecutorie a infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 323 C.p.,
În baza art. 38 alin. 1 C.pen s-a constatat că infracțiunile care fac obiectul prezentei cauze se află în concurs real.
În baza art. 38 alin. 1 C. pen. raportat la art. 39 alin. 1 lit. b C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatului prin prezenta sentință și s-a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 5 luni închisoare, reprezentând un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, urmând ca inculpatul .........., să execute o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 5 (cinci) luni, în regim de detenție
În baza art. 45 al. 5 rap. la art. 45 al. 1 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcție care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a conduce nicio categorie de vehicule.
În baza art. 45 al. 3 lit. a C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcție care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a conduce nicio categorie de vehicule, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă ce se va executa potrivit art. 68 al. 1 lit. b C. pen.
În baza art. 399 alin.1 Cod proc. penală, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul .........., măsură preventivă pe care a menţinut-o, urmând ca verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii să se facă înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.
În baza art. 72 alin. 1 C.pen s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata a reţinutrii din data de 12.06.2025 (24 de ore) şi durata arestului la domiciliu de la data de 13.06.2025, la zi.
În temeiul art. 290 alin. 5 Cod penal s-a dispus confiscarea sumei de 12.400 lei, compusă din 62 de bancnote în cupiură de 200 lei oferită de inculpatul .......... agentului de poliție cu titlu de mită.
În temeiul art. 25 alin. 3 Cod procedură penală s-a dispus desfiinţarea permisului de conducere falsificat ( prin contrafacere) cu seria ......., înscris ridicat prin procesul verbal de constatare a infracţiunii flagarnte din data de 20.08.2024.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C.proc.pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii asupra sumei de 12.400 lei, compusă din 62 de bancnote în cupiură de 200 lei, sumă ridicată de la inculpatul .......... dispuse prin ordonanța nr. ......... din data de 12.06.2025 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți în vederea punerii în executarea a confiscării.
În baza art. 404 alin. (4) lit. e) C. proc. pen. raportat la art. 398 C. proc. pen., coroborat cu art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1315,61 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 315,61 lei reprezintă cheltuieli efectuate în faza de urmărire penală.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr ........ al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului .........., pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) C.p., uz de fals, prev. de art. 323 C.p., și dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.p., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.p. și art. 41 alin. (1) C.p..
Prin încheierea nr. 26 din 17.07.2025, pronunţată în dosarul nr. ....... s-au respins cererile şi excepţiile invocate de inculpatul ...........
S-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ...... din 13.09.2024 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
De asemenea, s-a dispus începerea judecăţii faţă de inculpatul .........., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.p., conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) C.p., și uz de fals, prev. de art. 323 C.p., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.p. și art. 41 alin. (1) C.p..
Împotriva încheierii de cameră preliminară a formulat contestație inculpatul iar prin încheierea nr 67 din 21.08.2025 Curtea de Apel Craiova a respins contestaţia formulată de inculpat împotriva încheierii nr. 26 din 17.07.2025 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mehedinți.
Analizând întregul material probator administrat în cauză pe parcursul procesului penal, instanţa a constatat că situaţia de fapt a fost corect expusă în actul de trimitere în judecată, urmând a o reţine ca atare, ea fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: procese-verbale de constatare a infracțiunilor flagrante; declarații suspect/inculpat ..........; declarațiile martorilor ........ și ........; adresa nr. .......... din 24.09.2024 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ....; adresa nr. ...... din 23.06.2025 emisă de Serviciul Rutier .......
S-a reţinut că, în declaraţia din data de 01.09.2025, inculpatul şi-a asumat vinovăţia pentru săvârşirea faptelor, în modalitatea descrisă în rechizitoriu, nu a contestat probele sau actele de urmărire penală şi a solicitat să fie judecat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale.
Art. 374 alin. 4 din C.p.p., care reglementează judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, prevede că, în cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C.p.p., potrivit cărora limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
De asemenea, dispoziţiile art. 375 alin. 1-3 C.p.p., prevăd următoarele:
(1) Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanţa procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului şi ale celorlalte părţi, se pronunţă asupra cererii.
(2) Dacă admite cererea, instanţa întreabă părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe cu înscrisuri.
(3) Dacă respinge cererea, instanţa procedează potrivit art. 374 alin. (5) - (10).
Potrivit art. 349 alin. 2 C.p.p., instanţa poate soluţiona cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, dacă inculpatul solicită aceasta şi recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi dacă instanţa apreciază că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, cu excepţia cazului în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.
În cauza de faţă, s-a constatat că, la termenul din data de 01.09.2025, personal, inculpatul a arătat că recunoaşte comiterea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi înţelege să solicite aplicarea disp. art. 374 alin. 4 şi art. 375 C.p.p.
În raport de dispoziţiile legale menţionate, instanţa a constatat că cererea formulată este legală şi întemeiată, motiv pentru care a admis-o, iar judecarea prezentei cauze s-a realizat pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, în condiţiile art. 374 alin. 4 şi art. 375 C.p.p..
Instanţa a reţinut că probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, iar din coroborarea acestora se a reţinut că starea de fapt, aşa cum a fost expusă în rechizitoriu, corespunde cu cea care reiese din coroborarea probelor aflate la dosarul cauzei.
În fapt, din actele de urmărire penală efectuate în cauză, a rezultat că, în data de 20.08.2024, în jurul orei 16:55, inculpatul .......... a fost surprins în flagrant de organele de poliție în timp ce conducea autoturismul marca ....... cu nr. de înmatriculare ..... pe DN67D în localitatea ......, jud. ....., deși avea permisul de conducere anulat, fiind întocmit și înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă dosarul penal cu nr. unic .........
Cu ocazia depistării în flagrant, în scopul inducerii în eroare a organelor de poliție şi pentru a nu fi tras la răspundere penală, a prezentat acestora permisul de conducere falsificat (prin contrafacere) cu seria ..... – aparent emis de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ........ pentru categoriile AM, B1, B, C1, C, BE, C1E, CE.
Ulterior, în dimineața zilei de 12.06.2025, fiind pe raza Orașului ......, jud. ...., după ce a fost audiat la Poliţia Orașului ........ în calitate de inculpat în dosarul penal cu nr. unic ..... întocmit în data de 20.08.2024 și înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, inculpatul .......... i-a trimis pe telefonul personal polițistului de caz care îl audiase (martorul denunțător ..........) mesaje prin aplicația WhatsApp prin care a spus că oferă două mii de euro, rugându-l să facă ceva, lăsând astfel să se înțeleagă din mesaje că suma de bani este promisă cu titlu de mită dacă polițistul nu își îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile de organ de cercetare penală și îl ajută să obțină o soluție favorabilă în dosar.
În cursul zilei de 12.06.2025, în jurul orei 17:00, inculpatul .......... s-a întâlnit cu martorul denunțător ........ într-o parcare din marginea DN67D, de pe raza Orașului ....., context în care i-a remis polițistului suma totală de 12.400 lei, reprezentând mita promisă în dimineața aceleiași zile referitor la dosarul penal cu nr. unic ...... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, fiind surprins în flagrant.
Cu privire la această infracţiune, Instanța a reţinut că, la data de 10.06.2025, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul SJA ....au fost sesizaţi printr-un denunţ de către agentul de poliţie ..... cu privire la săvârşirea infracţiunii de dare de mită, faptă prevăzută de art. 290 alin 1 Cod Penal, constând în aceea că în data de 08.06.2025, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu ocazia citării telefonice a numitului .........., în calitate de inculpat în dosarul penal ......, având ca obiect infracţiuni la regimul rutier acesta ia dat de înţeles poliţistului că este dispus să îi ofere o sunmă de bani sau late foloase materiale în scopul soluţionării favorabile a dosarului penal menționat.
La data de 12.06.2025, în jurul orelor 16:35, procurorul însoţit de ofiţerii de poliţie judiciară s-au deplasat în oraşul ....... jud ...., unde, într-o parcare amenajată pe marginea DN67D, pe partea stângă au observat autospeciala de poliţie marca...... cu numărul de înregistrare ......, iar lângă aceasta se aflau agentul şef de poliţie ....... şi inculpatul ...........
Întrucât au rezultat indicii că a fost oferită poliţistului o sumă de bani cu titlu de mită de către inculpatul .........., s-a procedat la realizarea surprinderii în flagrant.
După ce s-au legitimat, inculpatul .......... le-a relatat verbal că este cercetat de către agentul de poliţie într-un dosar penal având ca obiect infracţiunea de conducere unui vehicul fără permis de conducere şi că i-a dat poliţistului suma de 12400 lei, cu titlu de mită, pentru a obţine o soluţie favorabilă.
Cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 335 alin. 2 şi art. 323 Cod penal, instanţa a reţinut că, la data de 20.08.2024, ora 16:55, agentul de poliție Stănescu Denis Cătălin din cadrul Secției .......
Poliție Rurală ........ în timp ce se afla în serviciu împreună cu un elev al școlii de poliție (martorul .......) și un subofiţer jandarm din cadrul I.J.J. ...... a oprit pentru control autoturismul marca ...... cu nr. de înmatriculare ........ care circula pe DN67D în localitatea ......, jud. .....
S-a stabilit din primele verificări că la volanul autoturismului oprit se afla inculpatul .........., care era însoțit de soția sa, ....., ca pasager pe scaunul din dreapta față.
Fiindu-i solicitate documentele conducătorului auto .........., acesta a prezentat permisul de conducere seria ......, care figura emis de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ....., aparent valabil pentru categoriile AM, B1, B, C1, C, BE, C1E, CE.
Procedându-se la efectuarea de verificări în bazele de date, a reieșit că permisul de conducere prezentat, având seria ...., nu apărea ca fiind emis de autoritățile competente, existând astfel indicii că acesta ar fi fals.
Tot cu ocazia verificării bazelor de date, a mai rezultat că inculpatul .......... figura ca fiind posesorul permisului de conducere seria ......care fusese anulat de către Serviciul Rutier .....la data de 14.05.2018.
Având în vedere cele constatate, inculpatul .......... a recunoscut că actul este fals iar legat de modalitatea de falsificare, a precizat că în anul 2023, în timp ce se afla în Olanda, a plătit suma de 1.000 de euro unor persoane necunoscute pentru a-i contraface un permis de conducere, punându-le la dispoziție prin intermediul internetului copia actului de identitate și primind ulterior actul fals prin poștă la reședința sa din Olanda, de la acea dată.
Referitor la dreptul de a conduce autovehicule, cu ocazia depistării în flagrant inculpatul .......... a precizat că permisul de conducere legal emis i-a fost reținut în 2017 ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni la regimul rutier.
Fiind audiat martorul ....., acesta a confirmat aspectele reținute în procesul-verbal de constatare a infracțiunilor flagrante din data de 20.08.2024, în sensul că inculpatul .......... a fost oprit în trafic la data respectivă în timp ce conducea autoturismul marca .... cu nr. de înmatriculare ....... pe DN67D în localitatea ........., jud. ......., împrejurări în care a prezentat pentru control un permis de conducere fals.
Prin adresa nr. ......din 24.09.2024 Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ......a comunicat că inculpatul .......... a figurat cu permisul de conducere seria ......., categoria B, starea acestuia fiind „ANULAT”.
Prin adresa nr. ......din 23.06.2025, Serviciul Rutier .... a comunicat, în copie, Dispoziția Șefului Serviciului Rutier ..... nr. ...... din 17.09.2024, act prin care s-a dispus anularea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice inculpatului .......... începând cu data de 26.07.2022.
Pe parcursul cercetărilor, cu ocazia audierilor în calitate de suspect și de inculpat în dosarul penal cu nr. unic ..... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, referitor la faptele din data de 20.08.2024, numitul .......... și-a menținut atitudinea de recunoaștere și regret adoptată la momentul depistării în flagrant.
Ulterior, fiind audiat în calitate de suspect la data de 12.06.2025 şi inculpat la data de 13.06.2025 inculpatul .......... a recunoscut săvârşirea tuturor faptelor.
De asemenea și în fața instanței, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele comise, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu și reținute de instanță.
În consecință, faţă de toate aceste aspecte, instanţa a constatat îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (1) şi alin. (2) din Cod procedură penală, întrucât dincolo de orice îndoială rezonabilă faptele există, sunt prevăzute de legea penală, au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, sunt nejustificate şi îi sunt imputabile inculpatului.
În drept fata inculpatului .......... care:
- în data de 20.08.2024, în jurul orei 16:55, având permisul anulat, a condus autoturismul marca .... cu nr. de înmatriculare .... pe DN67D în localitatea ....., jud. ..., urmare acestui fapt fiind întocmit și înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă dosarul penal cu nr. unic ....; cu ocazia depistării în flagrant, în scopul inducerii în eroare a organelor de poliție, a prezentat acestora permisul de conducere falsificat (prin contrafacere) cu seria .... – aparent emis de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ....... pentru categoriile AM, B1, B, C1, C, BE, C1E, CE;
- în dimineața zilei de 12.06.2025, fiind pe raza Orașului ....., jud. ....., după ce a fost audiat la Poliţia Orașului ..... în calitate de inculpat în dosarul penal cu nr. unic ..... întocmit în data de 20.08.2024 și înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, i-a trimis pe telefonul personal polițistului de caz care îl audiase (martorul denunțător .....) mesaje prin aplicația WhatsApp prin care a spus că „oferă două mii de euro”, rugându-l „să facă ceva”, lăsând astfel să se înțeleagă din mesaje că suma de bani este promisă cu titlu de mită dacă polițistul nu își îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile de organ de cercetare penală și îl ajută să obțină o soluție favorabilă în dosar; în cursul zilei de 12.06.2025, în jurul orei 17:00, s-a întâlnit cu martorul denunțător .........într-o parcare din marginea DN67D, de pe raza Orașului ....., context în care i-a remis polițistului suma totală de 12.400 lei, reprezentând mita promisă în dimineața aceleiași zile referitor la dosarul penal cu nr. unic .... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) C.p., uz de fals, prev. de art. 323 C.p., și dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.p., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.p..
Având în vedere că cele trei infracţiuni ce fac obiectul prezentei cauze au fost comise prin actiuni diferite, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză se vor retine dispozitiile art. 38 alin.1 Cp privind concursul real de infractiuni.
Instanţa a retinut că, prin sp 2062/08.07.2022 a Judecătoriei Timişoara, definitivă prin neapelare la data de 26.07.2022, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 11 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, termen calculat de la data de 22.06.2019.
Cum termenul de reabilitare prevăzut de art. 165 Cp a început să curgă de la data de 22.12.2022, iar faptele au fost comise la datele de 20.08.2024 respectiv 12.06.2025, în mod just a reţinut procurorul că acestea din urmă au fost comise în stare de recidivă postexecutorie.
Pe cale de consecinţă, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. 5 Cp, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile ce fac obiectul cauzei pendinte, vor fi majorate cu jumătate.
Cu privire la susţinerile apărătorului ales, în sensul reţinerii circumstanţelor atenuante, instanţa nu a identificat nicio împrejurare care ar putea constitui o astfel de cauză de reducere a pedepsei, astfel că se va da eficienţă doar prevederilor art. 396 alin. 10 Cpp.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanţa a avut în vedere dispozitiile art. 74 alin. 1 şi 2 din actualul Cod penal, potrivit cu care stabilirea duratei sau cuantumului pedepsei dar şi alegerea pedepsei, atunci când legea prevede pedepse alternative, se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: - împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; -natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;- motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;- natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;- conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;- nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În consecinţă, instanţa a avut în vedere gravitatea faptelor săvârşite prin raportare la valorile sociale afectate, la modul şi la circumstanţele de comitere a acestora, reținându-se că inculpatul a încercat să evite tragerea la răspundere penală prin comiterea infracțiunii de dare de mită şi a condus pe drumurile publice un autoturism, deși permisul de conducere îi fusese anulat tot ca urmare a comiterii unor infracţiuni la regimul rutier.
Sub aspectul atitudinii procesuale, instanța a reţinut că inculpatul atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată a avut o atitudine de recunoaștere totală a faptelor.
Prin urmare se va da eficiență dispozițiilor art. 396 alin.10 Cpp privind reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
S-a mai reţinut că inculpatul nu este la primul conflict cu legea penala, din fișa de cazier judiciar rezultând că a mai fost condamnat anterior, în anul 2019 pentru conducere fără permis, fiindu-i suspendată condiționat executarea pedepsei.
Nu se poate face abstracție de aceste date personale, în condițiile în care se constată că inculpatul perseverează pe linia aceluiași gen de infracțiuni și, deși a beneficiat de clemență, a înțeles să reitereze un comportament infracțional și chiar a comis și alte fapte mai grave, în condițiile în care acesta are o vârstă și o situație familială care ar trebui să îl responsabilizeze mai mult.
Instanța a reţinut că, din referatul de evaluare și din celelalte înscrisuri în circumstanțiere atașate la dosar, a rezultat că inculpatul are o situație familială aparte, fiind în prezent tatăl a trei copii minori ce sunt elevi la instituţii de învăţământ din ...... şi care sunt beneficiari ai unui centru de asistenţă socială, fiind abandonaţi de mama biologică de câţiva ani.
Aşadar, nu se identifică o preocupare din partea inculpatului în creşterea şi educarea copiilor minori.
În prezent, inculpatul este căsătorit cu actuala soţie....., din anul 2021, însă aceasta lucrează de aproximativ 6 ani în Olanda şi revine la domiciliu o dată pe an, în concediu.
Instanța a reţinut însă că, prin referatul de evaluare s-a apreciat că inculpatul prezintă un risc mare de comitere de noi infracțiuni în viitor.
Factorii care influenţează sau pot influenţa în mod negativ, comportamentul inculpatului sunt reprezentaţi de: abilităţi decizionale şi de anticipare a consecinţelor propriilor acţiuni insuficient consolidate, imaturitatea cognitiv -comportamentală, gândire impulsivă, comportament infracţional reiterar, existenţa unor dezechilibre la nivel emoțional, în condiţii de stres şi presiune.
Aceşti factori pot conduce la reiterarea comportamentului infracţional.
S-a constatat că s-au identificat ca factori pozitivi numai sprijinul moral și afectiv al familiei, factori care însă nu au fost suficienți pentru a-l determina pe inculpat să nu adopte un comportament infracțional.
Instanța a apreciat astfel că, că în raport de pluralitatea factorilor negativi identificați, de modul concret în care a acționat inculpatul, de riscul de comitere de noi infracțiuni astfel evaluat, de faptul că deși a beneficiat de clemență de mai multe ori, a reiterat un comportament antisocial, pentru sancţionarea inculpatului şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept este necesară aplicarea unor pedepse cu închisoarea, iar ca modalitate de executare, executarea în regim de detenție, iar nu suspendarea sub supraveghere, astfel cum s-a solicitat, având în vedere faptul că infracţiunile au fost săvârşite în stare de recidivă postexecutorie, sunt grave, iar apelând la o modalitate mai blândă de executare a pedepsei i s-ar crea inculpatului impresia de impunitate.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel inculpatul .........., solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale pronunţate de instanţa de fond şi rejudecând, în principal, să se dispună achitarea, constatându-se nulitatea absolută a actelor de urmărire penală efectuate pentru infracţiunea de dare de mită, respectiv a necompetenţei lucrătorilor din cadrul DGA, urmând a se aprecia dacă celelalte probe administrate în cauză, după această nulitate, formează convingerea instanţei că a săvârşit infracţiunea de dare de mită.
De asemenea, să se aibă în vedere motivele de apel depuse la dosar iar raportat la dispoz. art. 43 alin. 5 Cpp, care a obligat instanţa de judecată să crească limitele de pedeapsă cu ½, apreciază că în urma beneficierii de procedura simplificată, aceste limite revin la cele iniţiale.
În subsidiar, a solicitat redozarea pedepselor aplicate, astfel încât pedeapsa rezultantă să nu depăşească 3 ani, pentru a avea posibilitatea să se dispună aplicarea dispoz. art. 91 Cp.
Şi faţă de faptul că a recunoscut infracţiunile săvârşite, solicitând să fie avută în vedere situaţia familială delicată a celor 3 minori aflaţi în grija statului, într-o locuinţă familială.
Examinând sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul formulat de inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de apel reține că inculpatul, prin declarația din fața instanței din data de 01.09.2025, a arătat că recunoaște comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și solicită aplicarea procedurii simplificate prevăzute de lege în cazul recunoașterii învinuirii.
Instanța de fond a admis cererea astfel formulată și a soluționat cauza potrivit dispozițiilor art. 375 Cod procedură penală, făcând aplicarea dispozițiilor art. 396 alin.10 Cod procedură penală privind reducerea limitelor de pedeapsă.
În aceste condiții, raportat la probele administrate în cursul urmăririi penale și la declarația de recunoaștere a inculpatului, în mod corect instanța de fond a reținut că:
- în data de 20.08.2024, în jurul orei 16:55, având permisul anulat, inculpatul .......... a condus autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare ..... pe DN67D în localitatea ..., jud. ....., urmare acestui fapt fiind întocmit și înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă dosarul penal cu nr. unic .......; cu ocazia depistării în flagrant, în scopul inducerii în eroare a organelor de poliție, a prezentat acestora permisul de conducere falsificat (prin contrafacere) cu seria .... – aparent emis de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ..... pentru categoriile AM, B1, B, C1, C, BE, C1E, CE;
- în dimineața zilei de 12.06.2025, fiind pe raza Orașului ....., jud. ...., după ce a fost audiat la Poliţia Orașului ..... în calitate de inculpat în dosarul penal cu nr. unic 348/236/P/2024 întocmit în data de 20.08.2024 și înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, inculpatul .......... i-a trimis pe telefonul personal polițistului de caz care îl audiase (martorul denunțător .....) mesaje prin aplicația WhatsApp prin care a spus că „oferă două mii de euro”, rugându-l „să facă ceva”, lăsând astfel să se înțeleagă din mesaje că suma de bani este promisă cu titlu de mită dacă polițistul nu își îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile de organ de cercetare penală și îl ajută să obțină o soluție favorabilă în dosar; în cursul zilei de 12.06.2025, în jurul orei 17:00, s-a întâlnit cu martorul denunțător ....... într-o parcare din marginea DN67D, de pe raza Orașului ......context în care i-a remis polițistului suma totală de 12.400 lei, reprezentând mita promisă în dimineața aceleiași zile referitor la dosarul penal cu nr. unic ....... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă.
Făcând propria apreciere a probelor, instanța de control judiciar apreciază ca relevante pentru reținerea situației de fapt menționate: procese-verbale de constatare a infracțiunilor flagrante; declarații suspect/inculpat ..........; declarațiile martorilor ...... și ....; adresa nr. 40767 din 24.09.2024 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ......; adresa nr. ....... din 23.06.2025 emisă de Serviciul Rutier .....
În drept, faptele descrise realizează elementele de tipicitate ale infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) C.pen., uz de fals, prev. de art. 323 C.pen., și dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.
Curtea nu va mai relua analiza judecătorului de la prima instanță privitoare la condițiile de tipicitate obiectivă și subiectivă, constatând că aceasta este una temeinică, rezultând că faptele concrete comise de apelantul – inculpat se încadrează în tiparul normei de incriminare.
Analizând cu prioritate critica inculpatului .......... privind necompetenţa organelor de urmărire penală, acesta invocând că administrarea probelor s-a făcut de către un organ de cercetare penală necompetent, respectiv ofițerii Direcţiei Generale Anticorupţie, delegați de procuror să efectueze acte de urmărire penală, Curtea de apel constată că aceasta este nefondată.
În esență, inculpatul apelant susține că lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA nu ar fi avut competența de a efectua, prin delegare, acte de cercetare penală în prezenta cauză, invocând în acest sens Decizia nr. 8/2025 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii.
Curtea observă, însă, că interpretarea dată de apelant deciziei menționate este eronată prin raportare la situația de fapt reținută în dosar.
Potrivit cadrului normativ stabilit de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120/2005, competența DGA este circumscrisă faptelor de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000, cu condiția ca acestea să fie comise de personalul Ministerului Afacerilor Interne.
În speță, prin ordonanța din data de 11.06.2025, unitatea de parchet a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. și dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.pen.
Elementul determinant care atrage competența DGA în faza inițială a cercetărilor rezidă în calitatea subiectului activ vizat de investigație.
Din actele dosarului rezultă că suspiciunea de luare de mită privea pe ..., lucrător de poliție din cadrul Postului de Poliție ......., județul ......
Prin urmare, delegarea polițiștilor DGA pentru efectuarea actelor de urmărire penală s-a realizat în deplină concordanță cu limitele legale, câtă vreme obiectul cauzei viza o faptă de corupție pretins comisă de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Mai mult, Curtea subliniază că legalitatea procedurii este întărită de participarea nemijlocită a procurorului la momentele procesuale cheie.
Astfel, din examinarea materialului probator (filele 15-16 dosar u.p.), reiese că audierea martorului ......... s-a desfășurat în prezența procurorului, iar actele de inculpare și constatarea infracțiunii flagrante au fost coordonate și executate direct de către procurorul competent.
Nu în ultimul rând, instanța de control judiciar reamintește că asupra acestei chestiuni de drept s-a pronunțat anterior Curtea de Apel Craiova prin încheierea nr. 67 din 21.08.2025, care a tranșat motivul de nulitate cu autoritate de lucru judecat în faza camerei preliminare.
Prin urmare, reluarea acestor critici în prezenta etapă procesuală nu poate conduce la o soluție contrară celei deja stabilite definitiv de instanța superioară.
Față de aceste argumente, Curtea constată că actele de urmărire penală au fost întocmite cu respectarea normelor de competență funcțională și materială, nefiind incident niciun caz de nulitate dintre cele prevăzute de art. 281 Cod procedură penală.
Astfel, cu privire la cererea de achitare formulată prin motivele de apel, Curtea reține că aceasta este inadmisibilă raportat la poziția procesuală adoptată de inculpat în fața primei instanțe.
Din actele dosarului rezultă că, la termenul din data de 01.09.2025, inculpatul a declarat în mod neechivoc că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii recunoașterii învinuirii, prevăzută de art. 374 alin. (4) C.proc.pen., recunoscând în totalitate faptele descrise în actul de sesizare și acceptând probele administrate în faza de urmărire penală.
Curtea reamintește că opțiunea pentru procedura simplificată constituie un act de dispoziție cu implicații procesuale profunde și ireversibile asupra situației de fapt, prin care inculpatul beneficiază de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, renunțând însă corelativ la dreptul de a contesta vinovăția sa sau existența faptei.
Odată ce prima instanță a constatat că probele de la urmărirea penală sunt suficiente pentru stabilirea adevărului judiciar, iar inculpatul a confirmat veridicitatea acuzației, acesta nu mai poate solicita în calea de atac a apelului o soluție de achitare bazată pe netemeinicia sau nelegalitatea probatoriului.
Referitor la criticile apelantului-inculpat privind cuantumul pedepselor aplicate, Curtea reține că prima instanță a realizat o justă dozare a sancțiunii, neimpunându-se nicio modificare a acesteia în sensul reducerii acestora.
În primul rând, Curtea subliniază că incidența dispozițiilor art. 396 alin. (10) C.proc.pen., ca urmare a parcurgerii procedurii simplificate, are ca efect exclusiv reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege (minimul și maximul special).
Instanța de control judiciar reiterează principiul juridic conform căruia acest text legal nu obligă instanța de judecată la aplicarea automată a minimului special de pedeapsă rezultat în urma reducerii.
Opțiunea pentru procedura recunoașterii învinuirii conferă inculpatului beneficiul unor limite de pedeapsă mai favorabile, însă stabilirea cuantumului concret rămâne atributul exclusiv al instanței, care trebuie să țină seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal.
Astfel, Curtea constată că pedepsele stabilite de instanța de fond sunt corect proporționate și reflectă un echilibru între beneficiul legal acordat inculpatului pentru sinceritate și necesitatea sancționării adecvate a faptelor săvârșite.
Aplicarea unei pedepse peste minimul special rezultat în urma reducerii este pe deplin justificată de circumstanțele reale ale cauzei, neexistând temeiuri care să justifice o clemență suplimentară.
În ceea ce privește solicitarea apelantului de a i se reține în beneficiu circumstanțe atenuante judiciare conform art. 75 alin. 2 Cod penal, Curtea subliniază că recunoașterea faptelor prin procedura simplificată și lipsa antecedentelor penale nu echivalează automat cu obligativitatea instanței de a diminua pedeapsa sub minimul special.
Instanța de control judiciar nu identifică elemente de conduită sau circumstanțe legate de persoana inculpatului care să prezinte o valoare atenuantă excepțională, din următoarele considerente: inculpatul nu se află în fața unui incident izolat, ci a unui concurs real de infracțiuni; suprapunerea rezoluțiilor infracționale relevă o indiferență vădită față de valorile sociale ocrotite de legea penală; gravitatea concretă a faptelor.
Curtea reamintește că apelantul a beneficiat deja de o reducere substanțială a limitelor de pedeapsă cu o treime, iar o reducere suplimentară prin reținerea unor circumstanțe atenuante ar conduce la o pedeapsă disproporționat de mică în raport cu gravitatea ansamblului infracțional, golind de conținut funcția de constrângere și reeducare a sancțiunii.
Prin urmare, Curtea consideră că circumstanțele invocate de apărare sunt aspecte ce țin de normalitate și nu depășesc cadrul general al criteriilor de individualizare deja analizate de prima instanță.
În absența unor împrejurări deosebite care să diminueze în mod semnificativ gravitatea faptelor sau periculozitatea autorului, reținerea art. 75 alin. (2) Cod penal nu este justificată.
Prin urmare, individualizarea pedepsei și a modului de executare a fost judicios realizată, sentința fiind temeinică și legală sub toate aspectele atacate.
În ceea ce privește solicitarea apelantului-inculpat de a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 91 Cod penal, Curtea constată că aceasta este nefondată, menținerea regimului de detenție fiind singura măsură aptă să asigure atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunii.
În primul rând, Curtea reține că instanța de fond a aplicat o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 5 luni închisoare.
Potrivit dispozițiilor art. 91 alin. (1) lit. a) Cod penal, suspendarea sub supraveghere poate fi dispusă doar dacă pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este de cel mult 3 ani.
În condițiile în care Curtea a stabilit anterior că pedepsele componente și, implicit, pedeapsa rezultantă sunt corect individualizate și nu se impune reducerea acestora, pragul legal de 3 ani este depășit.
Prin urmare, sub aspect strict obiectiv, aplicarea art. 91 Cod penal este legal imposibilă în prezenta cauză.
Chiar și în ipoteza în care pedeapsa s-ar fi situat sub pragul de 3 ani, Curtea consideră că regimul de detenție este imperativ necesar, inculpatul manifestând o perseverență infracțională îngrijorătoare, săvârșind succesiv infracțiuni ce aduc atingere siguranței circulației pe drumurile publice (conducere fără permis), încrederii în înscrisurile oficiale (uz de fals) și integrității funcționarului public (dare de mită).
Această succesiune de fapte indică o structură personală refractară la normele de drept.
Încercarea de a corupe un agent de poliție pentru a eluda răspunderea penală constituie o faptă de o gravitate extremă, care denotă convingerea inculpatului că autoritatea legii poate fi negociată.
O astfel de atitudine impune o reacție fermă din partea statului, care nu poate fi realizată prin lăsarea inculpatului în libertate.
În concluzie, față de cuantumul pedepsei rezultante care excede plafonul legal și față de pericolul social concret pe care persoana inculpatului îl reprezintă pentru ordinea publică, Curtea va menține hotărârea instanței de fond privind executarea pedepsei în regim de detenție, conform art. 60 Cod penal.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul .......... împotriva sentinței penale nr. 97 din 22 octombrie 2025 pronunțate de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. ..........
Totodată, cum inculpatul a fost supus măsurilor preventive și pe parcursul soluționării căii de atac, în baza art. 424 alin. 3 Cod procedură penală, în referire la art. 422 Cod procedură penală, raportat la art. 72 alin. 1 Cod penal, se va adăuga la perioada deducerii reținerii și arestării, timpul scurs după pronunțarea sentinței atacate cu apel, respectiv perioada de la data de 22.10.2025 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.proc.pen., va obliga apelantul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul .........., fiul lui .........și ......., născut la data de ....... în Mun. ..... jud. ....., cu domiciliul în ......., localitatea ...... str. ....... nr. ...... jud. ......, CNP ......, împotriva sentinţei penale nr. 97/22.10.2025, pronunţată de către Tribunalul Mehedinţi, în dosarul nr. ........, având ca obiect dare de mită (art.290 NCP).
În baza art. 424 alin. 3 Cod procedură penală, art. 422 Cod procedură penală, raportat la art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce perioada arestării la domiciliu de la data de 22.10.2025 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obliga apelantul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor, persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 25 februarie 2026.
Preşedinte, Judecător,
................. ................
Grefier,
..............
Red.jud. .......
j.f............
2 ex. -25 februarie 2026