Decizie nr. 80 din 22.01.2026

Natura şi gravitatea vătămării produse, exprimate în numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, sunt noţiuni care au două accepţiuni: juridică şi medico-legală.

În accepţiunea juridică, constau în crearea unui pericol iminent pentru viaţa persoanei, prin punerea în executare a unei acţiuni apte de a produce suprimarea vieţii acesteia, şi caracterizată prin intenţia specifică de omor.

În accepţiunea medico-legală, constă în crearea unui pericol iminent pentru viaţa persoanei, generat de natura şi gravitatea vătămărilor produse prin fapta comisă, important fiind ca leziunea să poată determina moartea persoanei, indiferent de modul de îndepărtare a pericolului.

Dacă infracţiunile contra integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei se referă la accepţiunea medico-legală a expresiei, tentativa la infracţiunea de omor are în vedere accepţiunea juridică.

Astfel, aprecierea medico-legală de punere sau nu în primejdie a vieţii nu poate constitui în acest caz, prin ea însăşi, un criteriu unic de încadrare a faptei în tentativă de omor.

De asemenea, punerea efectivă a vieţii în primejdie, apreciată din punct de vedere medical, nu este necesară pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor, intenţia de a ucide reieşind instrumentul vulnerant folosit.

O interpretare în sensul că este necesară punerea efectivă a vieţii în primejdie, din punct de vedere medical, ar conduce la reţinerea infracţiunii de vătămare corporală în toate cazurile în care datorită unor circumstanţe favorabile pentru victimă (aceasta s-a ferit, agresorul nu a reuşit să atingă victima etc.), viaţa victimei nu a fost pusă efectiv în primejdie, deşi prin instrumentul vulnerant utilizat consumarea infracţiunii de omor era posibilă ,ceea ce se şi verifică în cauză .

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2026:003.000080

Dosar nr.

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 80/2026

Şedinţa publică de la 22 Ianuarie 2026

Completul compus din:

PREŞEDINTE Judecător .......

Grefier .......

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror ....... din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

Pe rol, pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor consemnate în încheierea de şedinţă de la data de 10 decembrie 2025, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelului formulat de inculpatul ........, împotriva sentinţei penale nr.93/14.06.2025, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. ........, având ca obiect omorul calificat (art.189 NCP).

C U R T E A

Asupra apelului de faţă, constată că, prin sentinţa penală nr. 93/14.06.2025, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. ......., în baza art. 32 raportat la art. 188 alin. (1) C.pen. şi art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen., art. 67 alin. 2) C.pen., a fost condamnat inculpatul ........, la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), n) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exercițiul autorității de stat, de a comunica cu persoanele vătămate ori de a se apropia de acestea la o distanţă mai mică de 20 m) pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale conform art. 68 alin. 1 lit. c) C. pen.

În baza art. 371 al. 2 C.pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 38, 39 şi art. 45 alin. 1 C.pen., i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni, rezultând astfel o pedeapsă de 8 ani şi 4 luni închisoare de executat şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. l lit. a, b și n C.pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exercițiul autorității de stat, de a comunica cu persoanele vătămate ori de a se apropia de acestea la o distanţă mai mică de 20 m ) pe o perioadă de 5 ani, ce urmează să fie executată în condiţiile art. 68 alin. 1 lit. c C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen., i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. l lit. a, b și n C.pen.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reţinerea şi arestul preventiv de la 01.10.2024 la zi (încheierea nr. 72/01.10.2024 a Tribunalului Gorj, pronunțată în dosarul nr. ......, definitivă prin încheierea penală nr. 216/11.10.2024 a Curţii de Apel Craiova, mandat de arestare preventivă nr. 37/1.10.2024).

S-a menținut starea de arest preventiv.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

S-a admis, în parte, acțiunile civile formulate în cauză şi a fost obligat inculpatul ........ la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă ........, respectiv la plata sumei de 20.000 de lei cu titlu de daune morale către partea civilă .........

A fost admisă acțiunea civilă promovată de partea Serviciul de Ambulanță Județean .... şi obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 1503,39 lei, precum şi cea exercitată de Spitalul Județean de Urgență ... si obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 996,72 lei, cu dobânda legală aferentă până la data plăţii.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b C.pen., s-a confiscat de la inculpatul ........ un autoturism marca ..... cu nr. de înmatriculare ...... (autoturism ........., an fabricație ...... culoare gri, serie carte identitate – ........ seria șasiu ......... serie certificat înmatriculare ......, certificat emis la data de 01.10.2021 jud. ......), aflat la camera de corpuri delicte a IPJ ......., sigilat .....

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 4445 lei, din care suma de 445 lei reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale, iar suma de 3 000 reprezintă contravaloarea expertizei tehnice auto .

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. ..... din data de 23.10.2024 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ........, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor calificat și tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzute de dispozițiile art. 32 alin. 1 C.pen. raportat la art. 188 alin. 1 şi art. 189 alin. 1 lit. f) C.pen. și respectiv art. 371 alin. 2 C.pen., ambele cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 2 C.pen..

Analizând şi coroborând întregul probatoriu administrat în cauză până la acest moment procesual, prin prisma obiectului judecății, astfel cum este definit în art. 371 din C.pr.pen., instanța a reținut următoarele:

Persoanele vătămate ........ şi ........locuiesc împreună cu martora ........a, sora persoanei vătămate ........ , la imobilul cu nr .... situat pe str. ...... din comuna ....., sat ......, jud. ......, in vecinătatea lor, la două imobile distincte, având domiciliul ...... și ......., fratele și fiul inculpatului.

Între membrii familiei ........ pe de o parte și membrii familiei ...., pe de altă parte, există o stare conflictuală mai veche atestată atât de declarațiile celor în cauză, cât și de către martorii vecini ai celor două familii (martorii ........, ........şi ........) şi cunoscută la nivelul Postului de Poliție ....... (așa cum rezultă din nota înregistrată sub nr. ........ din 01.10.2024 – atașată la dosarul cauzei) .

Pe fondul acestei stări, în seara zilei de 30.09.2024, în jurul orelor 21:00-21:30, între persoana vătămată ........ și ........a izbucnit o dispută violentă în care, pe parcurs, s-au implicat și ........și soțiile celor sus-menționați, dar şi martorele ........, ...... și .......

În tot acest timp, la locul incidentului s-au adunat mai mulți consăteni ai părților, care erau indignați de cele ce se întâmplau, dar care nu au intervenit datorită stării de temere ce le-o insuflaseră atât acțiunile de violență, cât și strigătele celor implicați.

Alertat de intensitatea altercaţiei verbale, inculpatul ........, care locuiește în apropiere (pe strada .....nr. ...., în prelungirea proprietaţilor de pe strada ....), s-a deplasat la volanul autoturismului proprietate personală, marca .... cu nr. de înmatriculare ...., spre locul conflictului care avea loc în drumul public (pe str. .....).

Persoanele implicate in conflict, sesizând apariţia vehicului şi având reprezentarea că la faţa locului sosea un echipaj de poliţie, s-au îndreptat spre propriile locuinţe, ........ şi .... ieșind de pe partea carosabilă.

Când a ajuns în dreptul celor doi pietoni, autoturismul Ford ..... a pătruns pe acostament cu motorul turat în treaptă inferioară și a lovit din spate victima ........ în piciorul stâng, preluând-o pe far, capotă și parbriz, proiectând-o în șanțul din marginea drumului, la limita proprietății lui ........ (vecin cu ........), fără să fi existat impact fizic asupra părții civile .......

După eveniment, autovehiculul a părăsit locul accidentului și şi-a continuat deplasarea circa 50 m, unde a întors și a parcat pe sensul opus, în dreptul proprietății lui ........., iar victima coliziunii a rămas căzută în stare de inconștiență până la preluarea sa de către unitatea de ambulanță. ........ şi soţia sa au fost preluate de un echipaj de ambulanță și transportate de urgență la Spitalul Județean de Urgență ...., unde ........ a rămas internat până la data de 02.10.2024.

Viaţa victimei ........ nu a fost pusă în pericol de leziunile traumatice de la nivelul feței, genunchilor bilaterali și coapsa stânga (frontal stânga placard stânga excoriat de 4/3 cm acoperit de crustă hematică roșiatică.

Frontal dreapta placard excoriat de cca. 5/4 cm acoperit de crustă hematică.

Pe dorsum nasi prezintă 4 plăgi excoriate de cca. 1/1 ccm, respectiv 1/0,5 cm, 2/1 cm și 1/1 cm, acoperite de crudtă hematică roșiatică pe fondul tumefiat echimotic.

La nivelul șanțului nazo-labial stâng, plagă excoriată de cca. 2/1 cm acoperită de crustă hematică.

La nivelul coapsei stângi pe 1/3 inferioară, față antero-latero externă, placard excoriat de cca. 6/2 cm neomogen, acoperit de crustă hematică la nivelul genunchiului drept antero-extern 2 placarde excoriate de cca. 2/2 cm, respectiv de 4/3 cm, acoperite de crustă hematică.

La nivelul genunchiului stâng 3 placarde excoriate de cca. 4/4 cm fiecare acoperite de crustă hematică) potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală cu nr. ...../02.10.2024 al SML ...., astfel cum a fost completat prin suplimentul nr. ...../15.05.2025 şi au necesitat de la producere 20-25 zile de îngrijiri medicale.

Instanta si-a format aceasta convingere in urma aprecierii declarațiilor martorilor prezenti la faţa locului in momentul impactului si care au relatat că victimele se aflau una în apropierea celeilalte în momentul în care inculpatul a părăsit partea carosabilă si a lovit pe .........

Declarațiile martorilor oculari ........, ...... și ........ se coroborează sub aspectul împrejurărilor în care a fost afectată integritatea fizică a lui ........, aceștia remarcând autoturismul care s-a apropiat cu viteză și nu a frânat anterior, intrând direct în persoana vătămată ........ după care și-a continuat deplasarea.

De asemenea, s-au retinut si concluziile raportului de expertiza tehnica auto în care se mentioneaza ca locul de producere al impactului dintre autoturism și victimă poate fi poziționat în plan longitudinal în fața proprietății acesteia, la o distanță de circa 5,0 — 6,0 m anterior capului de pod unde a fost proiectat ........, pe acostamentul din dreapta drumului în direcția de deplasare a autovehiculului.

Se mai menționează în conținutul acestor concluzii ca numai inculpatul avea posibilităţi de evitare a producerii accidentului dacă s-ar fi deplasat numai pe carosabil, fără a pătrunde cu intenție pe acostament.

In actul de sesizare, s-au indicat declarațiile martorei ........a (cumnata persoanei vătămate) și ale persoanei vătămate ......., fiind reținută ca veridică versiunea acestora privind împrejurările în care aceasta din urmă a suferit leziunile, deşi există numeroase contradicții între aspectele relatate de acestea și imaginile audio/video realizate de martora .........

A fost surprins momentul imediat următor impactului, in care victima ........ era căzută, in stare de inconștiență, nerăspunzând apelurilor verbale ale surorii și în care ...... apare ieșind din propria gospodărie, contrar susținerilor acestora făcute chiar în fața instanței că ar fi fost doborâtă, lângă soțul său.

Se remarcă declarațiile lui ........, ale ......., dar si ale ........(cumnata inculpatului) care au adoptat o poziție sinceră și care au prezentat conform propriilor percepții, modul în care s-au desfășurat evenimentele in seara de 30.09.2024, toţi susținând că partea civilă Negrea Luisa nu a fost lovită de autoturismul condus de inculpat.

In aceste împrejurări, in care nu există probe certe ale lovirii directe, nu s-au reținut concluziile probabile formulate de medicii/legiști in suplimentul la raportul de expertiză medico-legală nr. ....../ 02.10.2024 întocmit de Serviciul de Medicină Legală .....sub nr. .....din 15.10.2024, care au acceptat posibilitatea ca leziunile traumatice de la nivelul feței suferite de ....... să se fi produs prin contact cu suprafețe dure (cădere) produse prin contact cu suprafețe dure (cădere) în dinamica deplasării cu viteză a unui autoturism.

Astfel, este fără îndoială dovedit faptul că ........ a fost lovit de inculpat cu autoturismul, după care a fost proiectat pe capotă și parbriz, autoturismul suferind avarii specifice constate și la examinarea ulterioară (procesele-verbale de cercetare la fața locului, raportul de expertiză tehnică întocmit de expert ....).

Actele medico-legale întocmite cu privire la persoana vătămată ........ menționează prezența a numeroase leziuni de natură traumatică la nivelul corpului, leziuni posibil a fi produse ca urmare a unui mecanism de lovire de un autoturism și proiectarea victimei pe suprafețe dure, mecanism ce coincide astfel cu cel avansat de declarațiile martorilor oculari, dar și cu imaginile filmate la momentul imediat premergător, dar şi care s-a succedat impactului cu autoturismul.

Inculpatul a încercat sa acrediteze ideea unui accident de circulatie, produs ca urmare a faptului că victima a încercat să lovească vehiculul pe care îl conducea cu un obiect din lemn, însă susținerile sale nu sunt confirmat de martorii oculari.

Având in vedere conflictul desfășurat într-un moment anterior impactului, pe care inculpatul l-a perceput auditiv de la locuința sa, faptul ca nu a frânat autoturismul –aspect ce reiese din declarațiile martorilor oculari si desprins din concluziile raportului de expertiza tehnica, atitudinea acestuia după săvârșirea faptei, constând în aceea ca nu a oprit autoturismul, continuându-și deplasarea, instanța apreciază ca în cauza nu suntem in prezenta unui accident de circulație săvârșit din culpa conducătorului auto, ci acesta a acționat cu intenția de a ucide victimele.

S-a avut în vedere obiectul vulnerant de care s-a folosit la comiterea faptei, respectiv un autoturism, pe care inculpatul l-a orientat cu scopul de a lovi persoanele vătămate aflate împreună, una lângă cealaltă, lovire care, în aceste împrejurări de fapt, putea produce în mod firesc moartea victimelor prin lovirea cu elementele de caroserie și proiectarea acestora de corpuri și suprafețe dure (gard, pod din beton, șanț), rezultat pe care inculpatul l-a prevăzut și l-a urmărit ca posibilitate a producerii (aspect evident în cazul persoanei vătămate ........ pe care o lovește în plin), dar care nu s-a produs din motive independente de voinţa sa ori rezultat pe care l-a prevăzut și, deși nu l-a urmărit, l-a acceptat ca posibilitate de producere (în cazul persoanei vătămate ........pe care nu a reuşit să o lovească).

Întrucât actiunea inculpatului a fost îndreptată atât împotriva lui ........, cât şi a lui ...... care se afla in apropierea acestuia, rămânând în faza de tentativă în raport de ambelor părţi civile, s-a reținut încadrarea juridica a faptelor retinute în sarcina inculpatului ca fiind cea prev. de disp. art.32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 şi alin. 189 alin. 1 lit. f) C.pen.

Instanţa a reținut şi faptul că acţiunile inculpatului s-au derulat în spaţiu public, pe drumul comunal, iar din declaraţiile părţilor şi ale martorilor, în apropiere se aflau mai multe persoane, context în care acestea au condus la tulburarea liniştii publice şi au generat un oprobriu public, astfel că se va reţine şi săvârşirea infracțiunii prev. de art. 371 al. 2 C.pen.

La dozarea pedepselor şi, respectiv, la stabilirea modalității de executare, instanța a ținut seama de gradul concret de pericol social al faptei deduse judecăţii (evaluat, în primul rând, prin prisma urmărilor produse, respectiv vătămarea integrității fizice a persoanei vătămat ........, dar mai ales a celor ce se puteau produce, în condițiile în care inculpatul s-a îndreptat intenționat dreapta cu direcția către cele două persoane vătămate, reuşind să lovească doar pe una dintre ele), cât şi de împrejurările reale de comitere a faptei (inculpatul a reacționat urmare a conflictului in care se aflau rudele sale cu persoanele vătămate), dar și cele legate de persoana inculpatului (aflat la primul impact cu legea penală).

Instanţa a avut în vedere şi vârsta acestuia şi, pe cale de consecinţă, a considerat ca o pedeapsă de 8 ani închisoare stabilită pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 şi alin. 189 alin. 1 lit. f) C.pen. ,corespunde scopului pedepsei.

Modul şi împrejurările în care a fost comisă fapta dedusă judecății, aşa cum s-a arătat mai sus, au atestat gravitatea acțiunii inculpatului, astfel încât pericolul social al faptei, de care nu se poate face abstracţie în aprecierea pericolului social concret al lăsării acestuia în libertate, justifică menține stării de arest preventiv a inculpatului.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a constatat că la termenul de judecată din data de 03.02.2025, ........ s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 Euro reprezentând daune morale în urma evenimentului a cărui victimă a fost, iar soţia acestuia a apreciat prejudiciul moral suferit la valoarea de 50.000 Euro, ambii susținând că au suferit traume psihice şi au rămas cu afecțiuni la nivelul capului şi membrelor.

Instanţa a admis, în parte, acţiunile civile formulate în cauză şi l-a obligat pe inculpatul ........ la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă ........, respectiv la plata sumei de 20.000 de lei cu titlu de daune morale către partea civilă .........

Sumele acordate corespund gravității agresiunii la care a fost supusă victima ........, numărului de îngrijiri medicale menționate în certificatul medico-legal, prejudiciilor la nivel psihologic produs victimelor, precum şi suferințelor morale suferite în familie şi societate ca urmare a comiterii infracțiunii.

Astfel, infracțiunea a fost văzută şi percepută de mai multe persoane şi a adus o vătămare ordinii şi liniştii publice prin expunerea părților civile în familie şi societate drept victime ale unei infracțiuni cu violență.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel inculpatul ........, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecând, reindividualizarea pedepselor aplicate, de 8 ani închisoare şi de 1 an închisoare, pentru cele două infracţiuni săvârşite, în sensul acordării unei sporite eficienţe juridică circumstanţelor atenuante ale inculpatului.

La termenul din data de 10.12.2025, inculpatul , ........ a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei imputate din infracţiunea de tentativă la omor calificat, în infracţiunea de vătămare corporală din culpă.

Analizând cererea de schimbare a încadrării juridice, actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, curtea reţine următoarele:

Conform art. 188 alin. 1 C. pen.: Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Conform art. 189 C. pen.: Omorul săvârșit în vreuna dintre următoarele împrejurări: ... f) asupra a două sau mai multor persoane; ..., se pedepsește cu detențiunea pe viață sau cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Potrivit art. 196 al 1 şi al. 4 C pen : Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (4) Dacă urmările prevăzute în alin. (1)-(3) s-au produs faţă de două sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Conform art. 16 alin. 2 C. pen.: Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; b) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.

Potrivit art. 16 alin. 4 C. pen.: Fapta este săvârșită din culpă, când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă.

Analizând aceste dispoziții legale, se poate observa că elementul care diferențiază infracțiunile de omor de cea de vătămare din culpă îl reprezintă forma de vinovăție, în cazul celei dintâi fiind intenția, iar în cazul celei de a doua culpa.

Or, față de modul de formulare al acuzațiilor care i se aduc inculpatului, Curtea apreciază că forma de vinovăție ce se poate reține în cauză este cea a intenției, urmând a se stabili cu certitudine dacă s-a și urmărit producerea rezultatului sau doar s-a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, în raport de modul în care s-a acționat.

În acest sens, față de modul în care se reține că a acționat inculpatul, Curtea apreciază că nu se poate ridica problema unei ușurințe, neputându-se accepta faptul că, pe baza elementelor obiective inculpatul doar a socotit fără temei ca nu s-ar putea produce rezultatul, în contextul în care a condus vehiculul părăsind partea carosabilă si a lovind pe ........ (alături de care se afla soţia sa , ......) luându-l pe capota vehiculului

Totodată , pentru a putea caracteriza activitatea infracțională a inculpatului ca fiind tentativă de omor, este necesară întrunirea mai multor condiții: folosirea unui obiect vulnerant, apt să producă moartea, vizarea unei zone vitale, intensitatea loviturilor.

Există tentativă de omor atunci când inculpatul a început executarea activității care reprezintă elementul material al infracțiunii de omor, dar aceasta a fost întreruptă, sau a fost dusă până la capăt, însă, din motive care exced voinței şi conștiinței inculpatului, nu s-a produs rezultatul socialmente periculos ( art. 32 C.p.).

Rezultă că în situația dată, numai datorită întâmplării, hazardului, rezultatul letal nu s-a produs.

Față de natura obiectului folosit, un autovehicul , nu se poate susține că inculpatul nu a prevăzut posibilitatea producerii decesului victimei, și care a fost evitat numai datorită întâmplării.

Neproducerea altor consecințe nu pot avea o relevanţă covârșitoare sau exclusivă asupra încadrării juridice a faptei, în sensul existenţei sau inexistenţei infracțiunii de tentativă de omor , doctrina și jurisprudența fiind unanime în a considera că relevante în caracterizarea unei fapte ca tentativă de omor sau o infracțiune contra integrității corporale sau sănătății, sub raport subiectiv, sunt împrejurările în care a fost săvârșită agresiunea, natura instrumentului cu care a fost lovită victima, aptitudinea acestuia de a ucide, intensitatea loviturilor aplicate, regiunea corporală vizata.

În speță, este indiscutabil că obiectul folosit de inculpat, a fost un obiect apt de a determina un rezultat letal.

Pentru aceste motive, în baza art. 386 C.p.p. a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul ........ .

Examinând sentinţa penală apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi din oficiu, Curtea constată că apelul declarat este fondat, pentru următoarele considerente:

Prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt, dând o corespunzătoare încadrare juridică faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, din probele administrate pe parcursul procesului penal rezultând fără echivoc vinovăţia inculpatului cu privire la infracțiunile deduse judecăţii.

Astfel, în seara zilei de 30.09.2024, în jurul orelor 2130, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi între membrii familiilor ........și alți membri ai familiei ........(fratele și fiul inculpatului împreună cu membrii familiilor acestora), alertat de escaladarea violențelor, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală marca ..... cu nr. de înmatriculare ....... pe str. ........ din comuna ....... satul ......., județul ...... unde a surprins și a lovit cu autoturismul persoana vătămată ........ care era însoţită de soţia ......, provocându-i astfel leziuni care au necesitat transportul și internarea de urgență la Spitalul de Urgență .... (leziuni traumatice care, potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală ale SML ......au necesitat acordarea a 18-20 zile de îngrijiri medicale).

Cu privire la infracţiunea de tentativa la omor calificat, faptă reținută în sarcina inculpatului ........ din analiza ansamblui probator (în special actele medicale, imaginile video realizate de către martora ........ redate în planşele foto şi ale martorilor audiaţi), rezultă faptul că inculpatul alertat de strigăte şi injurii la adresa familiei sale în cadrul conflictului izbucnit între fiul său şi familia persoanei vătămate , a plecat de la domiciliul său ( aflat la o distanţă de 200-300 m raportat la locul evenimentului ) la volanul autoturismului marca ........ , însoţit fiind de soţia , ........ şi fiica ......... .

Deplasându-se pe strada ...... , observând pe cei doi pietoni- persoanele vătămate care se deplasau în aceeaşi direcţie de mers însă în afara acostamentului ) , inculpatul pătrunde cu o viteză de 33-38 Km/h pe acostament cu motorul turat în treaptă inferioară şi loveşte din spate victima ........ în piciorul stâng, preluând-o pe far, capotă și parbriz, proiectând-o în șanțul din marginea drumului, la limita proprietății lui ........ (vecin cu ........), fără să fi existat impact fizic asupra părții civile .....

După eveniment, inculpatul îşi continuă deplasarea circa 50 m, unde întoarce şi parchează vehiculul pe sensul opus, în dreptul proprietății lui ......., în timp ce victima coliziunii rămâne căzută în stare de inconștiență .

Fiind audiat inculpatul ........ nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată încercând să acrediteze ideea că de fapt victima ........ înarmată cu un par , alături de soţia sa ( delaraţia de suspect ) îndreptându-se spre el , ar fi fost acroşată cu oglinda , pledând pentru incidenţa unui accident de circulaţie.

Susţinerile inculpatului sunt însă înlăturate de declaraţiile martorilor oculari audiaţi în cele două faze procesuale.

Fără excepţie martorii audiaţi ( inclusiv rudele şi afinii inculpatului , fiu , soţie , frate cumnată, noră ) au confirmat că victima ........ a fost lovită de vehiculul condus de către inculpatul .........

În ceea ce priveşte intenţia acestuia de a lovi / suprima viaţa victimei , declaraţiile martorilor sunt nuanţate , rudele inculpatului încercând a minimaliza contribuţia inculpatului iar apropiaţii victimei acreditând ipoteza unei premeditări.

Prin prisma gradului de rudenie , declaraţiile martorilor -rude cu părţile opozante vor fi privite cu rezervă prin prisma subiectivismului .

Obiectivitate în redarea evenimentelor prezintă însă martora ........ , persoana care a şi înregistrat evenimentul cu ajutorul telefonului mobil şi care arată :” am remarcat că la faţa locului a venit un autoturism cu o viteză foarte mare care a intrat în plin în ......... pe care după ce l-a lovit l-a proiectat în şanţ , după care şi-a continuat deplasarea , nu pot preciza dacă atunci când autoturismul a lovit pe ... , în aceleaşi împrejurări a lovit şi pe soţia sa , deşi aceasta era lângă el „.

Aceeaşi percepţie asupra derulării evenimentelor a avut-o şi martorul ........ care a relatat că a observat momentul în care ........ se deplasa cu autoturismul cu viteză de aproximativ 60km/h iar când a ajuns în faţa locuinţei victimei , a acroşat-o intenţionat cu partea dreaptă a autoturismului aruncându-o la o distanţă de aproximativ 1,5 metri.

Susţine martorul că în timpul impactului , parbrizul autoturismului s-a spart , iar inculpatul şi-a continuat deplasarea .

Preţ de jumătate de oră , victima ........ ar fi rămas pe sol în stare de inconştienţă , inculpatul rămânând în pasivitate totală.

Percepţia acestui martor vizavi de intenţia inculpatului de a leza integritatea victimei care se retrăsese pe marginea drumului , a fost intenţia, vehiculul fiind orientat direct spre .........

În sprijinul bănuielii legitime vin şi concluziile raportului medico legal potrivit cărora victima prezenta numeroase leziuni de natură traumatică la nivelul corpului, leziuni posibil a fi produse ca urmare a unui mecanism de lovire de un autoturism și proiectarea victimei pe suprafețe dure , dar şi cele consemnate în concluziile raportului de expertiza tehnica auto potrivit cărora numai inculpatul avea posibilităţi de evitare a producerii accidentului dacă s-ar fi deplasat numai pe carosabil, fără a pătrunde cu intenție pe acostament.

Raportat la victima .... , în mod corect judecătorul fondului , a dat relevanţă declaraţiilor martorilor ........, ..... si ...... care au susținut că partea civilă ..... nu a fost lovită de autoturismul condus de inculpat.

Că această persoană însoţea victima ........ , nu există îndoială , o atare stare de fapt fiind relevată chiar de către inculpat „ împreună cu ........ spre maşina mea a venit şi soţia acestuia.

În raport de situatia de fapt descrisă anterior, faptele inculpatului se circumscriu infracţiunii de tentativă la omor calificat, faptă prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin.1 - art. 189 alin.1 lit. f din C.pen.

Elementul material al laturii obiective al infracţiunii de tentativă la omor calificat constă în acţiunea inculpatului de a încerca să ucidă cele două persoane vătămate în circumstanţele expuse anterior.

Urmarea imediată a infracţiunii constă în realizarea unei stări de pericol cu privire la viaţa persoanelor vătămate, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că infracţiunea de omor se săvârşeşte cu intenţie de a suprima viaţa unei persoane iar nu cu intenţia generală de a vătăma.

Expresia „uciderea unei persoane” utilizată de textul art. 188 C.p. cuprinde implicit ideea orientării acţiunii spre un rezultat specific constând în moartea victimei, intenţia putând fi directă sau indirectă, deosebirea fiind dată de elementul volitiv, în sensul că, în timp ce la intenţia directă făptuitorul are o atitudine fermă faţă de rezultatul constând în moartea victimei, voind să se producă acel rezultat şi nu altul, la intenţia indirectă făptuitorul are în vedere o pluralitate de efecte posibile, dintre care unul este moartea victimei, fiindu-i indiferente care dintre aceste rezultate se va produce.

In jurisprudenţă, în acord cu doctrina juridică, intenţia de a ucide , se deduce din materialitatea actului care, în cele mai multe cazuri, relevă poziţia infractorului faţă de inculpat.

Demonstrează astfel intenţia de a ucide obiectul vulnerant folosit la comiterea faptei – autoturismul

Deosebit de important pentru caracterizarea poziţiei făptuitorului faţă de rezultat sunt împrejurările în care s-a produs actul de violenţă şi care indiferent de materialitatea actului, pot să releve sau să infirme intenţia de a ucide.

Din probele administrate rezultă că anterior incidentului între cele două familii a existat o situaţie conflictuală.

Împrejurarea că faptele inculpatului nu a produs şi alte consecinţe, precum punerea în primejdie a vieţii persoanelor vătămate, nu poate avea relevanţă exclusivă asupra încadrării juridice a faptei, în sensul existenţei sau inexistenţei tentativei la infracţiunea de omor.

Astfel, deşi din concluziile Rapoartelor de expertiză medico-legală rezultă că leziunile produse persoanelor vătămate nu le-au pus în primejdie viaţa, acest aspect nu este de natură să conducă la concluzia că fapta inculpatului nu ar constitui tentativa la infracţiunea de omor calificat.

Cele două noţiuni, respectiv punerea în primejdie a vieţii şi tentativa la omor, sunt diferite, prima depinzând de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei.

Astfel, natura şi gravitatea vătămării produse, exprimate în numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, sunt noţiuni care au două accepţiuni: juridică şi medico-legală.

În accepţiunea juridică, constau în crearea unui pericol iminent pentru viaţa persoanei, prin punerea în executare a unei acţiuni apte de a produce suprimarea vieţii acesteia, şi caracterizată prin intenţia specifică de omor.

În accepţiunea medico-legală, constă în crearea unui pericol iminent pentru viaţa persoanei, generat de natura şi gravitatea vătămărilor produse prin fapta comisă, important fiind ca leziunea să poată determina moartea persoanei, indiferent de modul de îndepărtare a pericolului.

Dacă infracţiunile contra integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei se referă la accepţiunea medico-legală a expresiei, tentativa la infracţiunea de omor are în vedere accepţiunea juridică.

Astfel, aprecierea medico-legală de punere sau nu în primejdie a vieţii nu poate constitui în acest caz, prin ea însăşi, un criteriu unic de încadrare a faptei în tentativă de omor.

De asemenea, punerea efectivă a vieţii în primejdie, apreciată din punct de vedere medical, nu este necesară pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor, intenţia de a ucide reieşind instrumentul vulnerant folosit.

O interpretare în sensul că este necesară punerea efectivă a vieţii în primejdie, din punct de vedere medical, ar conduce la reţinerea infracţiunii de vătămare corporală în toate cazurile în care datorită unor circumstanţe favorabile pentru victimă (aceasta s-a ferit, agresorul nu a reuşit să atingă victima etc.), viaţa victimei nu a fost pusă efectiv în primejdie, deşi prin instrumentul vulnerant utilizat consumarea infracţiunii de omor era posibilă ,ceea ce se şi verifică în cauză fiind victima ........

Sub aspectul laturii subiective, având în vedere dinamica producerii evenimentului , inculpatul a urmărit uciderea a două persoane, în aceeaşi împrejurare, - victimele se deplasau împreună -, evidenţiindu-se astfel intenţia inculpatului de a suprima viaţa celor doi membri ai familiei rivale.

În acest sens pledează şi conduita inculpatului, care şi-a continuat drumul , a întors vehiculul şi a parcat în faţa locuinţei fiului său, rămânând nepăsător.

Forma și modalitatea intenției, element al laturii subiective a infracțiunii de tentativă la omor, rezultă din materialitatea actului, printre altele, din relațiile personale anterioare existente între familia inculpatului și familia persoanei vătămate, din obiectul vulnerant folosit, comportamentul ulterior al inculpatului.

Din această perspectivă, inculpatul a comis fapta cu intenţie directă, conform disp. art. 16 alin.3 lit.a din C.pen.

Forma agravat-calificată a infracţiunii se reţine pe baza circumstanţei că fapta de tentativă la omor a fost comisă asupra a două persoane.

În ceea ce privește infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice în conţinutul incriminării prevăzute la art. 371 din Codul penal, legiuitorul a delimitat modalităţile alternative de săvârşire a faptei, la violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, ameninţări, atingeri grave aduse demnităţii persoanelor.

Este adevărat că în măsura în care acţiunea de lovire este îndreptată împotriva unei singure persoane, împrejurarea că fapta este comisă în public nu va conduce automat la reţinerea infracţiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, atâta vreme cât nu se identifică o tulburare a ordinii şi liniştii publice.

Identificarea acestei consecinţe ţine inclusiv de prezenţa altor persoane la locul comiterii faptei, fără a fi însă necesar ca asupra acestora să fie exercitate violenţe, ameninţări.

În acest context elementul esenţial este tulburarea ordinii şi liniştii publice prin acţiunile din structura laturii obiective iar în condiţiile exercitării de violenţe - lovirea pe drumul public cu autoturismul a persoanei vătămate ........ şi în prezenţa mai multor persoane cărora le-a provocat o stare de temere şi indignare - se circumscrie fără dubiu tipicităţii infracţiunii analizate.

Contrar apărării , nu atitudinea inculpatului după săvârşirea faptei generează existenţa infracţiunii ci fapta sa în sine – lovirea victimei cu autoturismul în prezenţa mai multor persoane.

Referitor la pedepsele aplicate de instanţa de fond inculpatului ........ , Curtea reţine în raport de criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal şi în acord cu scopul şi funcţiile pedepsei, ţinându-se seama de gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecăţii, fără a putea fi ignorate împrejurările anterioare producerii evenimentului , respectiv fondul unei stări conflictuale mai vechi între membrii familiei sale şi cea a victimelor , alertat de escaladarea violențelor, stare ce i-a creat o anumită surescitare , iniţierea conflictului nefiind realizată de către el şi în contextul în care fiul său era victima unor acţiuni de ameninţare venite din partea familiei victimei, coroborat cu lezarea doar a victimei ........ , atare împrejurări vor fi valorificate de Curte , în sensul reducerii cuantumului pedepselor aplicate pentru săvârşirea celor două infracţiuni , la minimul prevăzut de lege ca fiind suficient pentru îndreptarea făptuitorului.

În acest sens, făcând propriul examen cu privire la individualizarea judiciară a tratamentului sancționator pentru infracțiunile tentativă la omor calificat şi tulburarea ordinii şi liniştii publice pentru care este judecat inculpatul, instanța de apel reține că inculpatului i se pot aplica pedepse cu închisoarea cuprinse între7 ani şi 6 luni şi 12 ani şi 6 luni , respectiv , 3 luni şi 2 ani sau amendă.

În vederea unei juste individualizări judiciare a tratamentului sancționator stabilit în cauză, instanța de apel are în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de disp. art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura, conduita după comiterea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate și situația familială și socială a acestuia.

La alegerea şi proporţionalizarea pedepsei retributive Curtea de apel are în vedere, în primul rând, periculozitatea reală a infracţiunii, desprinsă din modul, mijloacele şi împrejurările de comitere dar şi din conduita inculpatului pe parcursul procesului penal, apreciindu-se că inculpatul a săvârșit o faptă cu un grad ridicat de pericol social abstract şi concret, datorită împrejurărilor concrete în care a fost comisă infracțiunea.

În acest context, faptele inculpatului trebuie privite în complexul elementelor, condiţiilor şi circumstanţelor concrete în care a fost săvârşite, a urmărilor şi circumstanţelor acestora, a particularităţilor atitudinii psihice a inculpatului la adoptarea rezoluţiei infracţionale astfel Curtea apreciază că aplicarea unor pedepse orientate la minimul prevăzut de lege sunt suficiente pentru realizarea funcţiilor pedepsei ,pedeapsa trebuind a fi adaptată la nevoile de îndreptare ale infractorului.

În consecinţă , Curtea va reduce de 8 ani închisoare la 7 ani şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată de instanța de fond pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev art. 32 raportat la art. 188 alin. (1) C.pen. şi art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen şi de la 1 an închisoare la 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prev de art. 371 al. 2 C.pen.

Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, singura modalitate este executarea efectivă a pedepsei în regim de detenţie.

Prin urmare, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul ........ va desființa în parte, sentinţa apelată cu privire la latura penală, sub aspectul cuantumului pedepselor principale cu închisoarea la care a fost condamnat inculpatul.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 4 luni ani închisoare în pedepsele componente , va reduce pedepsele aplicate la minimul prevăzut de lege şi în baza art. 38 alin. (1) Cod penal, art. 39 alin. (1) Cod penal, va contopi pedepsele principale aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul de 1 lună (1/3 din pedeapsa de 3 luni închisoare) şi dispune ca inculpatul să execute în regim privativ de libertate pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 7 luni închisoare.

Din pedeapsa aplicată , întrucât pe parcursul judecării cauzei în apel inculpatul a fost arestat preventiv în cauză, în temeiul art. 424 alin. 3 din Codul de procedură penală, se va deduce, în continuare, din durata pedepsei durata măsurii arestării preventive de la data de 04.06.2025 la zi (22.01.2026).

În ceea ce priveşte modul de soluţionare a laturii civile , Curtea reţine că nu au fost formulate critici şi analizând din oficiu cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, nefiind sesizate elemente de netemeinicie și nelegalitate, vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluționarea apelului inculpatului, vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) Cod procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, admite apelul formulat de inculpatul ........, (fiul lui ...... şi ....., născut la ..... în municipiul ....., județul ....., domiciliat în comuna ......., sat ...... nr. .... jud. ...... căsătorit, CNP ......, studii medii, fără ocupaţie, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale), împotriva sentinţei penale nr.93/04.06.2025, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. ...., având ca obiect omorul calificat (art.189 NCP).

Desfiinţează în parte sentinţa apelată cu privire la latura penală

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 4 luni închisoare în pedepsele componente :

-pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev art. 32 raportat la art. 188 alin. (1) C.pen. şi art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen

- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prev de art. 371 al. 2 C.pen.

Reduce pedeapsa de la 8 ani închisoare la 7 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev art. 32 raportat la art. 188 alin. (1) C.pen. şi art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen

Reduce pedeapsa de la 1 an închisoare la 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prev de art. 371 al. 2 C.pen.

În baza art. 38 alin. (1) Cod penal, art. 39 alin. (1) Cod penal, contopeşte pedepsele principale aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul de 1 lună (1/3 din pedeapsa de 3 luni închisoare) şi dispune ca inculpatul să execute în detenţie pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 7 luni închisoare .

În temeiul art. 424 alin. 3 din Codul de procedură penală deduce, în continuare, din durata pedepsei de executat, durata măsurii arestării preventive de la data de 04.06.2025 la zi.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluționarea apelului inculpatului rămân în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) Cod procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor, persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 22 ianuarie 2026.