Decizie nr. 38 din 15.01.2026

Plângerea formulată oral de victima consemnată în procesul - verbal al organului de cercetare al poliţiei judiciare, îndeplineşte condiţiile de fond şi formă cerute atât de dispoziţiile art. 289 din Codul de procedură penală, cât şi cele prevăzute de art. 295 din Codul de procedură penală, din cuprinsul actului constatator rezultând neechivoc manifestarea expresă de voinţă a victimei de a obţine tragerea la răspundere penală a persoanei care a lovit-o, victima solicitând efectuarea de cercetări şi dispunerea de măsuri legale împotriva agresorilor.

Această manifestare expresă de voinţă a victimei, care solicitat a se efectua cercetări şi, implicit, tragerea la răspundere penală, chiar dacă nu a fost materializată într-un înscris olograf intitulat „plângere prealabilă”, a permis organelor judiciare să analizeze şi să efectueze cercetări în mod corect cu privire la infracţiune cu care, de altfel, a şi fost sesizată instanţa cu judecată.

Totodată, un alt argument în sprijinul existenţei plângerii prealabile îl constituie şi faptul că victima cu ocazia audierii sale de către organul de cercetare penală, a arătat că se constituie parte civilă împotriva persoanei care a lovit-o cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei de judecată, solicitând, astfel şi tragerea la răspunderea civilă delictuală a persoanei responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, cele două acţiuni (penală şi civilă) fiind complementare.

COD: ECLI:RO:CACRV:2026:003.000038

Dosar nr. ..........

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANŢA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR. 38/2026

Şedinţa publică de la data de 15 Ianuarie 2026

Instanța constituită din:

PREŞEDINTE: ........... - Judecător

Judecător: .......

Grefier: ........

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova

reprezentat prin procuror ..........

Pe rol, soluționarea apelurilor promovate de apelanţii: Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, judeţul Olt şi partea civilă ........ împotriva sentinţei penale numărul 133 din data de 31 iulie 2025 pronunţată de Judecătoria Corabia, judeţul Olt, în dosarul nr. ..... privind şi pe intimatul - inculpat ........ şi având ca obiect infracţiunea de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 43 alin. (1) din Codul penal şi cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Conform art. 405 alin. (3) din Codul de procedură penală, părţile şi persoana vătămată nu se citează la pronunţarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 02 decembrie 2025, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie penală ce se va pronunța, când instanța, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) din Codul de procedură penală raportate la prevederile art. 406 alin. (1) din Codul de procedură penală, a stabilit termen pentru deliberarea, redactarea şi pronunțarea hotărârii la data de 15 ianuarie 2026, iar în temeiul dispoziţiilor art. 405 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dispus ca pronunţarea hotărârii să aibă loc prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

C U R T E A,

Asupra cauzei penale de față:

Reține că, prin sentinţa penală nr. 133 din data de 31 iulie 2025 pronunţată de Judecătoria Corabia, judeţul Olt, în dosarul nr. ...........

În temeiul art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală şi la art. 16 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, cu reținerea dispozițiilor: art. 157 din Codul penal şi art. 193 alin. 3 din Codul penal, s-a încetat procesul penal privind pe inculpatul ........ în ceea ce privește infracţiunea de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 43 alin. 1 din Codul penal şi cu aplicarea art. 5 din Codul penal, întrucât persoana vătămată ........ nu a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului.

În baza art. 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 25 alin. 5 din Codul de procedură penală, s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată în cauză de numitul .........

Conform art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluționarea cauzei, au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul numărul ...... din data de 24.05.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului ........., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 43 alin. 1 din Codul penal şi cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

În actul de sesizare s-a reţinut în fapt că, la data de 10.08.2021, în jurul orelor 22:00 - 22:30, numitul ........., aflându-se în incinta ........ (magazin alimentar și bar) din satul ..... comuna ........, judeţul ....... împreună cu ......... și ......., l-a agresat fizic pe ........, tatăl petentului ......., agresiune în urma căreia, la data de 19.08.2021, s-a produs decesul numitului ......

Astfel, în seara de 10.08.2021, în jurul orelor 22.00 - 22.30, persoana vătămată ........., în timp ce se deplasa spre ieșirea din magazinul alimentar (proprietatea familiei), s-a intersectat cu numitul ........., însoțit de inculpatul .........și numitul .........și fără să-i spună ceva, inculpatul l-a lovit cu pumnul în față, provocându-i leziuni în zona ochiului, cu sângerare masivă, iar în urma loviturii, persoana vătămată .........a căzut inconștient pe podeaua magazinului placată cu gresie, suferind leziuni și la cap.

În urma agresiunii la fața locului a fost apelat serviciului 112, prezentându-se un echipaj de poliție de la Secția .......

Poliție Rurală ..........., judeţul ...și un echipaj al ambulanței de la Secția ..... fiindu-i acordate îngrijiri medicale și transportat Ia Spitalul Municipiului ......., unde a rămas până a doua zi în jurul orelor 07:00 - 07:30.

La data de 11.08.2021, persoana vătămată .........s-a deplasat la Serviciul de Medicină Legală .... în urma consultării fiindu-i eliberat certificatul medico-legal numărul ......./11.08.2021 în care se menționează că acesta prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 10.08.2021 prin lovire cu corpuri dure, pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 10 - 12 zile de îngrijiri medicale de la data producerii.

La data de 19.08.2021, persoana vătămată .........s-a simțit foarte rău, la ora 06:00 fiind apelat serviciul 112, solicitându-se o ambulanță, care s-a prezentat și l-a transportat la Spitalul Orășenesc ..... unde, la câteva ore a decedat, iar conform raportului de expertiză medico-legală autopsia nr. ........ efectuată asupra cadavrului numitului ........., de 72 ani, din comuna ......, judeţul ... de către un medic legist din cadrul Serviciului de Medicină Legală ......, a reieșit că leziunile traumatice constatate la autopsie s-ar fi putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, nu au legătură de cauzalitate cu decesul din data de 19.08.2021 și ar fi necesitat circa 35 - 40 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor în caz de supraviețuire.

Pentru dovedirea situației de fapt, au fost indicate probe obţinute din următoarele mijloace de probă aflate în dosarul de urmărire penală: plângerile persoanei vătămată ......, filele: numărul 79 – numărul 111, declarația persoanei vătămate ........, filele: numărul 132 - numărul 138, declarația persoanei vătămate ........., filele: numărul 129 - numărul 131, certificatul medico-legal numărul ..../11.08.2021, fila nr. 112, raportul de expertiză medico-legală (autopsie) numărul ....... privind pe numitul ........., filele: nr. 113 - nr. 122, declarația martorului ........., filele: numărul 164 - numărul 166, declarația martorului ...., filele nr. 148 - nr. 150, declaraţia martorului ....., filele: nr. 186 - nr. 188, declarația martorului ........filele: numărul 167 - numărul 169, declaraţia martorului ........., filele nr. 139 - nr. 147, declarația martorului ......., filele: nr. 173 - nr. 177, declarația martorului ....... filele: nr. 178 - nr. 181, declarația martorului ......, filele: numărul 164 - numărul 166, declaraţia martorului ....., filele: nr. 161 - nr. 163, declaraţia martorului ....., filele: nr. 158 - nr. 160, declarația martorei ......., filele: numărul 182 - numărul 185, declaraţia martorului ........, filele: numărul 186 - numărul 188, declaraţia martorului ......., filele: nr. 189 - nr. 191, declarația martorului ......, filele: nr. 151 - nr. 153, declaraţia martorului ......, filele: nr. 192 - nr. 194, declaraţia martorului ......, filele: nr. 195 - nr. 197, declarațiile inculpatului ....., filele: nr. 198 - nr. 211, proces - verbal de vizualizare a imaginilor video, filele: nr. 123 - nr. 128, stick ...... seria ........., fila nr. 241, micro card memorie seria ........ și suport card, fila nr. 240.

În faza camerei preliminare, prin încheierea nr. 81 din data de 19.09.2024 pronunțată în dosarul nr. ....., judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond, în baza art. 346 alin. 1 din Codul de procedură penală, a constatat competența și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul emis la data de 24.05.2024 în dosarul nr. ........... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia privind pe inculpatul ....., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 43 alin. 1 din Codul penal şi cu aplicarea art. 5 din Codul penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul .......

Încheierea mai sus amintită a rămas definitivă prin necontestare.

Prin rezoluția din data de 23.10.2024, instanța de fond a stabilit termen de judecată la data de 12.11.2024, pentru când s-a dispus citarea inculpatului, citarea părții civile, emiterea unei adrese pentru comunicarea fișei de cazier judiciar a inculpatului și încunoștințarea procurorului.

La data de 07.11.2024 a fost depusă fișa de cazier judiciar a inculpatului.

La termenul de judecată din data de 12.11.2024 cauza a fost amânată la data de 14.01.2025 față de lipsa inculpatului, pentru când s-a dispus citarea acestuia cu mandat de aducere.

La termenul de judecată din data de 14.01.2025 cauza a fost amânată la data de 04.03.2025, fiind admisă cererea de amânare formulată de apărătorul inculpatului.

La termenul de judecată din data de 04.03.2025 cauza a fost amânată la data de 11.03.2025, fiind admisă cererea de amânare formulată de apărătorul părții civile.

La termenul de judecată din data de 11.03.2025, față de lipsa de procedură cu inculpatul, instanța de fond a amânat cauza la data de 08.04.2025.

La data de 31.03.2025, partea civilă .......... a transmis un înscris prin e-mail, arătând că se constituie parte civilă cu suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale, pentru pierderea suferită.

La termenul de judecată din data de 08.04.2025, cauza a fost amânată la data de 10.06.2025, la solicitarea inculpatului și părții civile, în vederea ajungerii la o înțelegere.

La data de 10.06.2025, avocatul inculpatului și partea civilă au arătat că nu au ajuns la o înțelegere.

Interpelat de către instanță partea civilă .........a arătat că înțelege să se constituie parte civilă cu suma de 30.000 lei daune materiale și cu suma de 70.000 lei daune morale, fiindu-i luată declarație în acest sens (fila nr. 52 din dosarul instanţei de fond).

La același termen de judecată, instanța de fond a dat citire actului de sesizare și a constatat lipsa inculpatului la termenul de judecată.

De asemenea, din oficiu s-a pus în discuția părților incidența dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. e) din Codul de Procedură Penală, având în vedere lipsa plângerii prealabile a persoanei vătămate din cauză, numitul ........., amânându-se cauza la data de 01.07.2025, în vederea pregătirii apărării de către toate părțile.

La termenul de judecată din data de 01.07.2025, instanța de fond a luat concluziile părților cu privire la incidența încetării procesului penal raportat la art. 16 alin. 1 lit. e) din Codul de Procedură Penală, având în vedere lipsa plângerii prealabile a persoanei vătămate din cauză, numitul .........și a stabilit termen pentru deliberare, pronunțare și redactare la data de 31.07.2025.

Examinând actele şi lucrările cauzei, instanța reține următoarele:

Inculpatul .........a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 43 alin. 1 din Codul penal şi cu aplicarea art. 5 din Codul penal, reținându-se că la data de 10.08.2021, în intervalul orar 22:00 - 22:30, aflându-se în incinta ....... (magazin alimentar și bar) din sat ........, comuna ........., judeţul .... a agresat fizic persoana vătămată ........., lovind-o cu pumnul în față, provocându-i leziuni în zona ochiului, cu sângerare masivă, iar în urma loviturii, aceasta a căzut inconștientă pe podeaua magazinului placată cu gresie, suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10 - 12 zile de îngrijiri medicale.

Potrivit dispozițiilor art. 193 din Codul penal „(1) Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. (3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”.

Din analiza textului de incriminare a infracțiunii de lovirea sau alte violențe rezultă că subiect pasiv al acestei infracțiuni este persoana fizică care a suferit urmările infracțiunii - suferințele fizice, subiectul pasiv al infracțiunii având calitatea de persoană vătămată.

Astfel, instanța de fond a reținut că persoana vătămată din prezenta cauză este numitul ........., decedat în prezent, iar nu ......... care este fiul persoanei vătămate și care s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a precizat faptul că infracțiunea de lovirea sau alte violențe este guvernată de principiul disponibilității acțiunii penale care, potrivit art. 193 alin. 3 din Codul penal se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În speța de față, organele de urmărire penală au aflat despre comiterea unei fapte de agresiune fizică de către inculpatul ......., prin două modalități:

1.

Ca urmare a sesizării pe care numita ........a făcut-o la S.N.U.A.U. 112, după cum rezultă din fișa de intervenție la eveniment aflată la fila nr. 222 din dosarul de urmărire penală, din care rezultă că organele de poliție s-au deplasat la fața locului în data de 10.08.2021, la ora 23:30, unde au constatat cele întâmplate și au procedat la întocmirea unui dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 1 din Codul penal (fiind schimbată încadrarea ulterior în art. 193 alin. 2 din Codul penal) - care a făcut obiectul dosarului penal nr. ....... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, reunit ulterior la dosarul nr. ......... al Parchetului Militar București.

La aceeași dată, în acord cu dispozițiile art. 289 alin. 6 din Codul de procedură penală, organele de poliție au întocmit un proces - verbal în care au consemnat plângerea orală făcută de persoana vătămată .........(fila nr. 75 din dosarul de urmărire penală), prin care aceasta reclama că în timp ce se afla pe terasa barului .......... din ...... a fost lovită de către numiții: .........și ........., ambii din localitatea ........ judeţul .....și de către .........din ....... judeţul ....., iar în urma loviturilor a fost transportată la spital.

În temeiul sesizării, astfel cum a fost consemnată, prin ordonanța din 10.08.2021 (fila nr. 74 din dosarul de urmărire penală) s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunea de lovirea sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 1 din Codul penal.

Având în vedere dispozițiile art. 193 alin. 3 din Codul penal, anterior enunțate, la momentul respectiv organul de urmărire penală era obligat să procedeze conform art. 297 alineatul 2 din Codul de procedură penală, respectiv să constate că în cauza penală aflată în instrumentare este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate și să o cheme pe aceasta pentru a o întreba dacă dorește să facă plângere, continuând cercetarea doar în cazul unui răspuns afirmativ din partea acesteia.

Or, în speța de față, după începerea in rem a urmăririi penale, persoana vătămată a fost chemată pentru a fi audiată în data de 11.08.2021, însă la momentul audierii aceasta nu a manifestat intenția de a solicita tragerea la răspundere a inculpatului pentru fapta comisă, limitându-se doar la a relata cele întâmplate și precizând faptul că se constituie parte civilă împotriva persoanei care a lovit-o cu o sumă pe care o va preciza ulterior (filele: numărul 130 şi numărul 131 din dosarul de urmărire penală).

Ulterior, la data de 19.08.2021, persoana vătămată .........a decedat, fără ca acesta să formuleze vreo plângere prealabilă în cauză sau să mai dea vreo declarație prin care să solicite tragerea la răspundere penală a făptuitorului.

2.

Prin plângerea penală formulată la data de 26.08.2021 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia de numitul ........ fiul persoanei vătămate ........., după decesul persoanei vătămate ........., s-a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului .........pentru săvârșirea infracțiunii de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 din Codul penal, cu privire la faptul că loviturile primite de către .........în data de 10.08.2021 au reprezentat cauza decesului acestuia din data de 19.08.2021 - care a fost înaintată la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și înregistrată în dosarul numărul ........, reunit ulterior la dosarul nr. ........ al Parchetului Militar București.

Prin ordonanța din data de 10.07.2023, dată în dosarul penal nr. ....., s-a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunea de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 din Codul penal (și deci a fost soluționată plângerea penală a numitului ........... și s-a disjuns materialul de urmărire penală și s-a declinat cauza în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia cu privire la infracţiunile: de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal (care face obiectul prezentului dosar și față de care s-a dispus începerea urmăririi penale în baza plângerii orale a persoanei vătămate .........), de tulburarea ordinii și liniștii publice și de șantajul, dosarul disjuns fiind înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia sub nr. ......, dosar în care a fost emis rechizitoriul din data de 24.05.2024, cu care a fost sesizat instanța și care face obiectul prezentei cauze.

Instanța de fond a reiterat faptul că subiect pasiv al infracțiunii de lovirea sau alte violențe este persoana care a primit loviturile și a suportat urmările infracțiunii, respectiv suferințele fizice, aceasta având calitatea de persoană vătămată și, deci, persoană îndreptățită să formuleze plângere prealabilă, conform dispozițiilor art. 193 alin. 3 din Codul penal raportat la art. 295 din Codul de procedură penală - art. 298 din Codul de procedură penală, în cauza de față numitul ..........

De asemenea, s-a constatat că numitul ......., pe lângă faptul că acesta nu are calitatea de persoană vătămată în ceea ce privește pretinsa infracțiune de lovirea sau alte violențe îndreptată împotriva tatălui său - persoana vătămată ........., .........nici nu a formulat plângere penală pentru infracțiunea de lovirea sau alte violențe, precum nici nu putea să formuleze plângere prealabilă în numele tatălui său - ........., care era decedat la momentul formulării plângerii penale de către .........., precum nici nu pot formula copiii pentru părinți plângere prealabilă, în cazul dispozițiilor care privesc plângerea prealabilă, art. 295 din Codul de procedură penală fiind exclusă de la aplicare dispoziția prevăzută de art. 289 alin. (7) din Codul de procedură penală.

Cu toate acestea, în pofida impedimentului reprezentat de lipsa unei plângeri prealabile, organele de cercetare penală, în mod nelegal au procedat la efectuarea de noi acte procedurale în cauză, inclusiv punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat și au administrat noi probatorii, dispunând trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunea de lovirea sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal.

Instanța de fond a subliniat că plângerea orală formulată de persoana vătămată ........., ce a reprezentat modul de sesizare al organelor judiciare cu privire la infracțiunea de lovirea sau alte violențe, nu are cum să fie considerată drept plângere prealabilă, cele două instituții juridice fiind distincte.

Chiar dacă prevederile art. 295 alin. 3 din Codul de procedură penală fac referire, în ceea ce privește conținutul, la dispozițiile art. 289 din Codul de procedură penală, actuala legislație procesual penală reglementând plângerea prealabilă ca o modalitate specială de sesizare a organelor judiciare și nu ca o procedură distinctă, spre deosebire de simpla încunoștințare a organelor judiciare cu privire la comiterea unei infracțiuni, plângerea prealabilă trebuie să conțină manifestarea expresă de voință a persoanei vătămate de a obține tragerea la răspundere penală a autorului faptei.

O astfel de cerință, menționată constant în doctrina și în practica judiciară atât sub imperiul vechii reglementări, cât și a celei actuale, derivă în mod direct din natura plângerii prealabile, ce reprezintă atât o condiție de procedibilitate, cât și de pedepsibilitate.

Altfel spus, formularea unei plângeri prealabile are nu doar o valență strict procedurală, ca modalitate specială de sesizare a organelor judiciare, ci și una materială, întrucât, în lipsa unei manifestări de voință exprese și neechivoce, nu se poate dispune tragerea la răspundere penală a autorului unei fapte pentru care legea prevede o astfel de condiție.

În sensul anterior menționat sunt și dispozițiile art. 157 din Codul penal conform cărora, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală.

Prin urmare, susținerile persoanei vătămate din cuprinsul plângerii orale, prin care aceasta doar a expus ce i se întâmplase în ziua de 10.08.2021, nu au cum să funcționeze ca temei pentru atragerea răspunderii penale a inculpatului cu privire la fapta de lovirea sau alte violențe.

Lipsa plângerii prealabile din partea persoanei vătămate s-a datorat, în primul rând, unei gestionări defectuoase a cauzei din partea organelor judiciare, care nu și-au îndeplinit obligațiile procedurale prevăzute, în mod expres, în conținutul art. 297 alin. 2 din Codul de procedură penală ce au fost impuse pentru protejarea intereselor victimelor unor astfel de infracțiuni și instrumentarea optimă a cauzelor în care acțiunea penală este guvernată de principiul disponibilității (deși au audiat persoana vătămată .........la data de 11.08.2021, acesta fiind încă în viață, nefăcând nicio mențiune cu privire la tragerea la răspundere penală a făptuitorului).

Prin urmare, instanța de fond a constatat că, în speță se impune constatarea existenței cauzei de împiedicare a exercitării acțiunii penale prevăzută de art. 16 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală și pronunțarea unei soluții de încetare a procesului penal față de inculpat, cu consecința lăsării nesoluționate a acțiunilor civile formulate în cauză și a cheltuielilor judiciare avansate de stat în sarcina acestuia.

Astfel, în temeiul art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală şi la art. 16 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, cu reținerea dispozițiilor: art. 157 din Codul penal şi art. 193 alin. 3 din Codul penal, s-a încetat procesul penal privind pe inculpatul .........în ceea ce privește infracţiunea de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 43 alin. 1 din Codul penal şi cu aplicarea art. 5 din Codul penal, întrucât persoana vătămată .........nu a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului.

În baza art. 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 25 alin. 5 din Codul de procedură penală, s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată în cauză de numitul .........

Conform art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluționarea cauzei, au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva hotărârii penale pronunțată de instanța de fond a declarat apel atât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CORABIA, JUDEŢUL OLT, cât și partea civilă ..........

Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, judeţul Olt, a criticat hotărârea penală a instanţei de fond pentru nelegalitate, arătând, după un scurt istoric al cauzei şi după prezentarea considerentelor care au stat la baza soluţiei primei instanţe de judecată, că nu s-a făcut, în mod corect, aplicarea dispoziţiilor art. 157 alin. (5) din Codul penal, respectiv exercitarea din oficiu a acţiunii penale de către organul de urmărire penală, în sensul că, prin continuarea cercetărilor, procurorul, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a exercitat din oficiu acţiunea penală ca urmare a decesului persoanei vătămate până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea unei plângeri.

În mod eronat instanţa de fond a apreciat: „Cu toate acestea, în pofida impedimentului reprezentat de lipsa unei plângeri prealabile, organele de cercetare penală, în mod nelegal, au procedat la efectuarea de noi acte procedurale în cauză, inclusiv punerea în mișcare a acțiunii penale fată de inculpat și au administrat noi probatorii, dispunând trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunea de lovirea sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal.”.

A arătat că, prin punerea în mișcare a acțiunii penale prin ordonanța din data de 27.02.2024, procurorul a exercitat acţiunea penală din oficiu, în mod legal, conform art. 157 alin. (5) din Codul penal.

Mai mult de atât, Ministerul Public a arătat că nu este de acord nici cu următoarele mențiuni ale instanţei de fond, respectiv: „Instanța ţine să sublinieze că plângerea orală formulată de persoana vătămată ........., ce a reprezentat modul de sesizare a organelor judiciare cu privire la infracţiunea de lovirea sau alte violențe, nu are cum să fie considerată drept plângere prealabilă, cele două instituții juridice fiind distincte.”, având în vedere dispoziţiile art. 295 alin. (3) din Codul de procedură penală raportate la prevederile art. 289 alin. (6) din Codul de procedură penală, prin care se menţionează: „plângerea formulată oral se consemnează într-un proces - verbal de către organul care o primeşte” şi, astfel, se poate concluziona că în cauză a existat inclusiv o plângere penală prealabilă formulată legal de persoana vătămată.

Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, s-a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Partea civilă .........a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanțe de judecată şi, în primă teză, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, iar în subsidiar, să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se soluţioneze atât acţiunea penala, cât şi acţiunea civilă.

A arătat, în esenţă, că soluţia instanţei de fond - de încetare a procesului penal față de inculpatul .........pentru lipsa plângerii prealabile a tatălui său, ........., avându-se în vedere dispoziţiile: art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală, art. 17 alin. (2) din Codul de procedură penală şi art. 16 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală - este nelegală şi netemeinică.

Astfel, a arătat partea civilă că, la data de 10.08.2021, în jurul orelor 22:00 - 23:00, inculpatul .........l-a lovit pe tatăl său, ........., producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 35 - 40 zile, iar momentul iniţial al sesizării organelor de poliţie despre infracţiunea comisă asupra tatălui său a fost prin Serviciul 112, în seara aceleiaşi zile, fişa de eveniment aflându-se la fila nr. 83 din dosarul de urmărire penală.

Plângerea tatălui său - .........- a fost consemnată de organele de urmărire penală în procesul - verbal din 10.08.2021, aflat la fila nr. 75 din dosarul de urmărire penală, în care relatează cele întâmplate şi solicită explicit „efectuarea de cercetări şi dispunerea de măsuri legale faţă de cei vinovaţi.”.

La data de 11.08.2021, tatăl său a fost audiat în calitate de persoană vătămată, iar în declaraţia aflată la filele: nr. 130 şi nr. 131 din dosarul de urmărire penală s-a menţionat expres că se constituie parte civilă cu o sumă pe care o va arăta în instanţă.

În aceste condiţii a apreciat partea civilă că instanţa de fond a impus un conţinut şi un formalism excesiv plângerii prealabile, ca modalitate de sesizare a organelor de cercetare penală şi a făcut o interpretare greşită a acestui act.

Dispoziţiile art. 295 din Codul de procedură penală, ce reglementează plângerea prealabilă, fac trimitere la dispoziţiile art. 289 alin. (1) - alin. (6) şi alin. (8) din Codul de procedură penală, arătând condiţiile de formă ale unei plângeri, dar prevăd în acelaşi timp şi posibilitatea organului de cercetare penală de a consemna în proces - verbal plângerea persoanei vătămate, textul alineatului (6) al art. 289 din Codul de procedură penală fiind deopotrivă aplicabil atât plângerii, cât şi plângerii prealabile.

A redat conţinutul dispoziţiilor art. 295 din Codul de procedură penală şi a mai arătat că, potrivit declaraţiei din 11.08.2021 tatăl său s-a constituit parte civilă, ceea ce face ca, prin prisma dispoziţiilor: art. 19 şi art. 20, ambele din Codul de procedură penală, aceasta să reflecte în mod direct solicitarea de tragere la răspundere penală a autorului faptei, acţiunea civilă fiind în mod clar exercitată în cadrul procesului penal.

A redat conţinutul dispoziţiilor: art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală - obiectul și exercitarea acțiunii civile şi art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală - constituirea ca parte civilă şi a precizat că, menţiunea din hotărâre potrivit căreia plângerea trebuie să conțină „manifestarea expresă de voinţă a persoanei vătămate de a obţine tragerea la răspundere penală a autorului faptei” reprezintă o interpretare greşită în ce priveşte fondul şi forma plângerii prealabile, afirmaţia neregăsindu-se ca text în cod, fiind, astfel, lipsită de fundament legal.

A redat conţinutul dispoziţiilor art. 289 alin. (1) din Codul de procedură penală şi a menţionat că, formal, plângerea tatălui său îndeplinea toate cerinţele prevăzute de lege şi conţinea menţiunile corespunzătoare („efectuarea de cercetări şi dispunerea de măsuri faţă de cei vinovaţi”), care duceau în mod vădit la dorinţa de a se realiza obiectul acţiunii penale - tragerea la răspundere penală a inculpatului.

Mai mult, a arătat că în cauză a fost şi pusă în mişcare acţiunea penală, constatându-se decesul tatălui său, ........., înainte de expirarea termenului de formulare a plângerii prealabile.

În ceea ce priveşte plângerea şi acţiunea pe care le-a promovat personal, apelantul - parte civilă a arătat că au fost formulate în termenul legal prevăzut de art. 24 din Codul de procedură penală, după decesul tatălui său, respectiv la data de 19.08.2021, astfel că îndeplinesc cerinţele legale de a fi soluţionate.

În drept, apelantul - parte civilă .........a invocat dispoziţiile art. 408 şi următoarele din Codul de procedură penală.

Cauza penală a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori la data de 22.09.2025, sub nr. ..........

Examinând sentinţa penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate, instanţa de apel constată şi reţine următoarele:

Premergător analizării motivelor de apel formulate de apelanţi, motive care au vizat aceleaşi aspecte, fiind similare, instanţa ordinară de control judiciar va face scurte consideraţiuni teoretice cu privire la instituţia plângerii penale şi în mod aplicat a plângerii prealabile, respectiv a conţinutului şi condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească o plângere pentru ca instanţa de judecată sau, după caz, organul de urmărire penală, să se considere legal învestite.

Dispoziţiile art. 289 din Codul de procedură penală prevăd în conţinutul lor datele ce trebuie să le conţină o plângere, date ce trebuie să permită identificarea persoanei care a formulat-o, iar pe de altă parte determinarea cadrului procesual.

Aceleaşi dispoziţii prevăd că, dacă plângerea este formulată oral, se consemnează într-un proces - verbal de către organul care o primeşte.

În privinţa plângerilor informe, Codul de procedură penală prevede soluţia restituirii pe cale administrativă expeditorului în vederea completării.

Dacă după parcurgerea procedurii prevăzută în art. 294 din Codul de procedură penală plângerea are în continuare lipsuri, procurorul va proceda diferit ţinând seama de distincţiile dintre lipsurile esenţiale şi neesenţiale ale sesizării.

În cazul în care sesizarea cuprinde lipsuri esenţiale care împiedică începerea urmăririi penale, se va dispune clasarea acesteia.

Criteriile de delimitare dintre cele două tipuri de neregularităţi, deşi nu sunt prevăzute în mod expres, pot fi deduse din ansamblul reglementării.

Lipsurile esenţiale sunt acelea care nu pot fi remediate şi care împiedică determinarea cadrului procesual, precum numele persoanei care a formulat sesizarea, lipsa semnăturii sau lipsa totală a descrierii faptei.

Pot fi considerate lipsuri neesenţiale cele care impun lămuriri suplimentare pentru a stabili limitele în care este învestit organul judiciar, precum descrierea incompletă sau confuză a faptei, sens în care organul judiciar poate dispune citarea petiţionarului pentru completarea cererii.

Cu referire expresă la plângerea prealabilă, se impune a se preciza că dispoziţiile articolului 295 din Codul de procedură penală reglementează cadrul procesual aplicabil pentru această situaţie expresă:

„(1) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.

(2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.

(3) Dispoziţiile art. 289 alin. (1) - alin. (6) şi alin. (8) se aplică în mod corespunzător.”.

Aşadar, dincolo de faptul că, în principiu, instituţiei plângerii prealabile îi sunt aplicabile aceleaşi reguli ca cele arătate anterior, particularitatea este dată de faptul că plângerea prealabilă reprezintă o condiţie de procedibilitate şi pedepsibilitate, în sensul că trebuie să conţină manifestarea expresă de voinţă a persoanei vătămate de a obţine tragerea la răspundere penală a autorului faptei şi nu poate fi formulată de substituenţi procesuali.

Calificarea unui înscris ca plângere prealabilă se face după criterii de substanţă, elementul esenţial fiind manifestarea neechivocă de voinţă în sensul tragerii la răspundere penală a autorului infracţiunii.

Prin rechizitoriul nr. ......... din data de 24.05.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, judeţul Olt, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ........, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal raportat la articolul 43 alin. (1) din Codul penal şi cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că, la data de 10.08.2021, în intervalul orar 22:00 - 22:30, inculpatul ........, aflându-se în incinta ........ (magazin alimentar și bar) din satul ....... comuna .......... judeţul ...... l-a lovit cu pumnul în faţă pe ........., tatăl părţii civile ........, provocându-i leziuni în zona ochiului, cu sângerare masivă, iar în urma loviturii victima a căzut inconştientă pe podeaua magazinului, placată cu gresie, suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10 - 12 zile de îngrijiri medicale.

La data de 19.08.2021, persoana vătămată .........s-a simțit foarte rău, astfel că la ora 06:00 a fost apelat serviciul 112, solicitându-se o ambulanţă care a transportat-o la Spitalul Orășenesc ....... judeţul ..... unde, la câteva ore a decedat, iar conform raportului de expertiză medico-legală autopsia nr. ...... efectuată asupra cadavrului numitului ........., de 72 ani, din comuna ......., judeţul ......., de către un medic legist din cadrul Serviciului de Medicină Legală ........., a reieşit că leziunile traumatice constatate la autopsie s-ar fi putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure, nu au legătură de cauzalitate cu decesul din data de 19.08.2021 şi ar fi necesitat circa 35 - 40 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor în caz de supravieţuire.

Astfel cum rezultă din fişa de intervenţie la eveniment aflată la fila nr. 222 din volumul I al dosarului de urmărire penală, organele de poliţie s-au deplasat la faţa locului în data de 10.08.2021, la ora 23:17, unde au constatat cele întâmplate şi au procedat la întocmirea unui dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor: de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alineatul (1) din Codul penal (ulterior fiind schimbată încadrarea juridică în art. 193 alin. (2) din Codul penal) şi de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 alin. (1) din Codul penal.

La aceeaşi dată, în acord cu dispoziţiile art. 289 alin. (6) din Codul de procedură penală, organele de poliţie au întocmit un proces - verbal în care au consemnat plângerea orală făcută de .........(fila nr. 75 din volumul I al dosarul de urmărire penală), prin care acesta reclama că, în timp ce se afla pe terasa barului ......... din ........... a fost lovit de către numiţii: .........şi .........., ambii din localitatea ...... judeţul .......şi de către .........din ....... judeţul ....., iar în urma loviturilor a fost transportat la spital. .........a solicitat efectuarea de cercetări şi dispunerea de măsuri legale împotriva agresorilor.

.........a fost audiat de către organul de cercetare penală în data de 11.08.2021, ocazie cu care s-a constituit parte civilă împotriva persoanei care l-a lovit cu o sumă cu privire la care a arătat că o va preciza în faţa instanţei de judecată (filele: nr. 130 şi nr. 131 din dosarul de urmărire penală).

La data de 19.08.2021 .........a decedat.

Prin plângerea penală formulată şi înregistrată la data de 26.08.2021 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, judeţul ........, de .........., fiul lui ........., după decesul celui din urmă, s-a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpatului .........pentru săvârşirea infracţiunii de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 din Codul penal.

Plângerea a fost înaintată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi înregistrată în dosarul nr. ......., reunit ulterior la dosarul nr. ..... al Parchetului Militar Bucureşti.

Prin ordonanţa din data de 10.07.2023 dată în dosarul penal nr. ... al Parchetului Militar Bucureşti, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunea de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 din Codul penal, s-a disjuns materialul de urmărire penală şi s-a declinat cauza în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, judeţul Olt, cu privire la infracţiunile: de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de articolul 193 alin. (2) din Codul penal; de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de articolul 371 din Codul penal şi de şantajul, prevăzută de articolul 207 din Codul penal, dosarul disjuns fiind înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, judeţul Olt, sub nr. ......23, dosar în care a fost emis rechizitoriul din data de 24.05.2024, cu care a fost sesizat instanţa şi care face obiectul prezentei cauze.

Infracţiunea pentru care inculpatul .........a fost trimis în judecată, lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal, se urmăreşte la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aşa cum se prevede în mod expres în cuprinsul dispoziţiilor art. 193 alin. (3) din Codul penal, potrivit cărora acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Se constată că în data de 10.08.2021, deci în interiorul termenului de 3 luni prevăzut de lege pentru formularea plângerii prealabile, organele de poliţie care s-au deplasat la faţa locului, au întocmit un proces - verbal în care au consemnat plângerea orală făcută de victima .........(fila nr. 75 din volumul I al dosarul de urmărire penală), prin care aceasta a solicitat efectuarea de cercetări şi dispunerea de măsuri legale împotriva agresorilor.

De asemenea, în data de 11.08.2021, deci în interiorul termenului de 3 luni prevăzut de lege pentru formularea plângerii prealabile, victima .........a fost audiată de către organul de cercetare penală, ocazie cu care s-a constituit parte civilă împotriva persoanei care a lovit-o cu o sumă cu privire la care a arătat că o va preciza în faţa instanţei de judecată (filele: numărul 130 şi numărul 131 din dosarul de urmărire penală).

Chiar dacă plângerea a fost formulată oral, fiind consemnată într-un proces - verbal de organul judiciar care a primit-o, manifestarea de voinţă a petentului .........este una valabilă în raport de dispoziţiile art. 289 alin. (6) din Codul de procedură penală.

Deşi instanţa de fond, a susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile procedurale privind exercitarea acţiunii penale, întrucât există un impediment cu privire la aceasta, respectiv cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală ce vizează lipsa plângerii prealabile, cu motivarea că susținerile persoanei vătămate din cuprinsul plângerii orale, prin care aceasta doar a expus ce i se întâmplase în ziua de 10.08.2021, nu au cum să funcționeze ca temei pentru atragerea răspunderii penale a inculpatului cu privire la fapta de lovirea sau alte violențe, opinia instanţei de apel este diferită, în sensul că plângerea formulată oral de victima ........., consemnată în procesul - verbal al organului de cercetare al poliţiei judiciare din data de 10.08.2021, îndeplineşte condiţiile de fond şi formă cerute atât de dispoziţiile art. 289 din Codul de procedură penală, cât şi cele prevăzute de art. 295 din Codul de procedură penală, din cuprinsul actului constatator rezultând neechivoc manifestarea expresă de voinţă a victimei .........de a obţine tragerea la răspundere penală a persoanei care a lovit-o, victima solicitând efectuarea de cercetări şi dispunerea de măsuri legale împotriva agresorilor.

Această manifestare expresă de voinţă a victimei ........., care solicitat a se efectua cercetări şi, implicit, tragerea la răspundere penală, chiar dacă nu a fost materializată într-un înscris olograf intitulat „plângere prealabilă”, a permis organelor judiciare să analizeze şi să efectueze cercetări în mod corect cu privire la infracţiune cu care, de altfel, a şi fost sesizată instanţa cu judecată.

Totodată, un alt argument în sprijinul existenţei plângerii prealabile îl constituie şi faptul că victima ........., cu ocazia audierii sale de către organul de cercetare penală în data de 11.08.2021, a arătat că se constituie parte civilă împotriva persoanei care a lovit-o cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei de judecată, solicitând, astfel şi tragerea la răspunderea civilă delictuală a persoanei responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, cele două acţiuni (penală şi civilă) fiind complementare.

Prin urmare, în cauză a existat plângerea prealabilă a victimei ........., aceasta fiind formulată în termenul prevăzut de lege.

Pe de altă parte, la data de 19.08.2021, deci în interiorul termenului de 3 luni prevăzut de lege pentru formularea plângerii prealabile, victima .........a decedat.

Dispoziţiile art. 157 alin. (1) din Codul penal, precum şi cele ale art. 295 alin. (1) din Codul de procedură penală condiţionează posibilitatea procurorului de a pune în mişcare acţiunea penală de existenţa plângerii prealabile a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.

Legiuitorul a derogat de la această regulă, atât prin norme cu caracter general [art. 157 alin. (4) şi alin. (5) din Codul penal], cât şi cu caracter special de exemplu [art. 199 alin. (2) din Codul penal], instituind şi posibilitatea procurorului de a pune în mişcare din oficiu acţiunea penală, derogări ce au avut drept fundament necesitatea de ocrotire superioară a intereselor persoanelor vătămate.

Art. 157 alin. (5) din Codul penal prevede că, dacă persoana vătămată a decedat sau, în cazul unei persoane juridice, aceasta a fost lichidată înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare din oficiu de către procuror, înlăturând, astfel, regula disponibilităţii care impune plângerea victimei.

Această prevedere permite organelor judiciare să intervină pentru tragerea la răspundere, chiar şi în lipsa plângerii, dacă persoana vătămată nu o mai poate depune.

Procurorul poate, prin urmare, să înceapă urmărirea penală fără plângerea iniţială (prealabilă) a persoanei vătămate, considerând că interesul public o impune, având în vedere imposibilitatea juridică a victimei de a-şi exercita dreptul, aşa cum s-a întâmplat şi în speţa de faţă.

Faţă de cele menţionate, instanţa de apel constată că instanţa de fond în mod nelegal a pronunţat o soluţie de încetare a procesului penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile, astfel încât va desfiinţa sentinţa penală apelată şi va trimite cauza spre rejudecare.

Cu ocazia rejudecării cauzei, instanţa de fond va soluţiona acţiunea penală şi va rezolva acţiunea civilă, întrucât prin examinarea acestora direct în apel urmată de pronunţarea unei hotărâri definitive, s-ar încălca dispoziţiile art. 2 paragraful 1 din protocolul 7 al Convenţiei referitoare la dreptul privind dublul grad de jurisdicţie în materie penală.

În consecinţă, atâta vreme cât, prin hotărârea pronunţată, prima instanţă de judecată nu a soluţionat fondul cauzei, prin ivirea acestor omisiuni evidente din perspectiva încălcării dispoziţiilor: art. 396 din Codul de procedură penală şi art. 397 din Codul de procedură penală, instanţa de apel nu poate suplini atribuţiile instanţei de fond printr-o hotărâre definitivă ce ar urma să nu fi supusă, ulterior, controlului judiciar.

Pentru toate aceste considerente, instanţa de apel, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 litera b) din Codul de procedură penală, va admite apelurile formulate de apelanţii: Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, judeţul Olt şi partea civilă .........împotriva sentinţei penale numărul 133 din data de 31 iulie 2025 pronunţată de Judecătoria Corabia, judeţul Olt, în dosarul nr. 2093/213/2024 privind şi pe intimatul - inculpat .........

Va desfiinţa în totalitate sentinţa penală apelată şi va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Corabia, judeţul Olt - Secţia Penală.

În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 litera b) din Codul de procedură penală, admite apelurile formulate de apelanţii: Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, judeţul Olt şi partea civilă .........(domiciliată în comuna ....., str. ......., numărul ....., judeţul ....) împotriva sentinţei penale numărul 133 din data de 31 iulie 2025 pronunţată de Judecătoria Corabia, judeţul Olt, în dosarul nr. ..... privind şi pe intimatul - inculpat .........(fiul lui .... şi al ....., născut la data de ..... în municipiul ......, judeţul ....

C.N.P.: ....., cu domiciliul în comuna ... sat ......., str. ......, nr. ....., judeţul .....).

Desfiinţează în totalitate sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Corabia, judeţul Olt - Secţia Penală.

În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei penale la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, data de 15 ianuarie 2026.