Decizie nr. 542 din 05.05.2025

Pe rol, soluționarea apelurilor formulate de către apelanţii: ............., JUDEŢUL ......... inculpatul ......... şi partea civilă .............. împotriva sentinţei penale nr. 116/2025 pronunţată la data de 22.01.2025 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul nr. .........., având ca obiect infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.

Conform art. 405 alin. (3) din Codul de procedură penală, părţile şi persoana vătămată nu se citează la pronunţarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 2025, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie penală ce se va pronunța, când instanța, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) din Codul de procedură penală raportate la prevederile art. 406 alin. (1) din Codul de procedură penală, a stabilit termen pentru deliberarea, redactarea şi pronunțarea hotărârii la data de 05 mai 2025, iar în temeiul dispoziţiilor art. 405 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dispus ca pronunţarea hotărârii să aibă loc prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

C U R T E A,

Asupra cauzei penale de față:

Reține că, prin sentinţa penală nr. 116/2025 pronunţată la data de 22.01.2025 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul nr. ........

În temeiul art. 396 alin. (1) şi alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la articolul 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului ........ pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin (1) din Codul penal (două acte materiale).

În temeiul art. 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală, s-a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă ............. privind acordarea despăgubirilor materiale.

În temeiul art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, s-a dispus desfiinţarea înscrisurilor intitulate: Dispoziţie de plată nr. ..... din 09.03.2020 şi Dispoziţie de plată nr. ......din 09.03.2020, documente ce se regăsesc, în original, în plic la fila nr. 74 din dosarul de urmărire penală nr. ..........., volumul I.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. e) din Codul de procedură penală cu referire la art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielilor judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare reprezentând 50% din onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat ......, cu delegaţia nr. .... din 11.11.2024, în cuantum de 499 lei, s-au dispus a fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul ...... şi au rămasa în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin din data 13.05.2024, întocmit în dosarul de urmărire penală nr. ......... şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 15/05/2024, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ..........., pentru săvârșirea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin (1) din Codul penal (două acte materiale).

În actul de sesizare s-a reținut că, la data de 09.03.2020 inculpatul ......... a întocmit în fals dispozițiile de plată: nr. ... și nr. ...., care aparent atestau faptul că persoana vătămată ......... în calitate de angajat al societății S.C. ............. pe postul de șofer, a încasat totalul de 7.624 lei (din care 6.594 lei reprezenta diurna pentru 21 de zile lucrate în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, iar 1.030 lei reprezenta salariul pentru luna februarie a anului 2020), fără ca această sumă să fie încasată în realitate.

La data de 21.08.2020, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, a fost înregistrată sesizarea persoanei vătămate ........., din care reiese faptul că, inculpatul ......., în calitate de administrator al societății comerciale S.C. ........... a falsificat ordinul de deplasare numărul 10, precum și dispozițiile de plată: nr. 11 și nr. 12 ambele din data de 09.03.2020.

Prin ordonanța din 17.09.2020 a organelor de cercetare penală din cadrul Poliției municipiului ........... - Biroul de Investigații Criminale, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor: de falsul intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din Codul penal; de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal și de uzul de fals, prevăzută de art. 323 alin. (1) din Codul penal.

Fiind audiat la data de 27.10.2020 în calitate de persoană vătămată, ............ a declarat că, potrivit contractului individual de muncă nr. 119 din data de 10.04.2019 a fost angajatul S.C. .........., desfășurând activitatea de șofer pe vehicule de mare tonaj în cadrul societății, având curse numai în comunitatea europeană, fiind detașat pentru ........... cu sediul în țara Austria.

La momentul semnării contractului cu S.C. ..........., persoana vătămată s-a întâlnit cu inculpatul ....... care este administratorul societății, întâlnirea a avut loc la pensiunea „...........” din ............, iar la câteva zile a plecat în cursă.

După o perioadă de aproximativ 5 luni, s-a întâlnit din nou cu administratorul .......... și a încheiat în scris cu acesta un acord prin care se angaja să-i plătească în data de 15 a fiecărei luni, diurna și salariul de pe urma lunii lucrate anterior.

Persoana vătămată ........ a mai declarat că, la data de 31.01.2020 în timp ce se afla în ......... l-a apelat telefonic pe numitul ........ și i-a adus la cunoștință că își dă demisia cu data de 01.02.2020, urmând să mai lucreze încă 15 zile, iar după convorbirea telefonică purtată cu acesta i-a înaintat demisia prin intermediul e-mailului personal.

După ce i-a înaintat demisia, a continuat munca până la data de 22.02.2020.

Cu toate că a trecut cu 7 zile peste perioada preavizului, aceștia s-au înțeles amiabil, telefonic, pentru a lucra până va veni un alt șofer de tir.

Persoana vătămată, fiind de bună credință, s-a conformat în speranța că va fi plătită.

Persoana vătămată ........ a mai precizat că, la data de 22.02.2020 în timp ce se afla în ......... a predat camionul cu numărul de înmatriculare ......... unui alt șofer de schimb și a plecat cu mașina de serviciu în Romania, ajungând în ........... în jurul orelor 16:00.

După ce a ajuns în ...... s-a întâlnit cu numitul ......... la ......., situată la intersecția străzilor .......... cu ............, i-a dat acestuia C.M.R.-urile, iar el s-a angajat să-l plătească pe data de 15 martie pentru perioada 01.02.2020 - 22.02.2020.

Persoana vătămată ........ a mai precizat că, pentru faptul că la data respectivă nu a fost plătit de către S.C. ........, la data de 16.03.2020 a luat decizia să facă plângere la I.T.M. ........ iar în urma verificărilor efectuate de către aceștia nu au fost constatate nereguli, motiv pentru care, în continuare, persoana vătămată a decis sa îl acționeze la Tribunalul Drobeta Turnu Severin, iar în decursul procesului civil, pârâtul, respectiv S.C. ..........., prin administratorul ........, a înaintat la tribunal documente încheiate în fals, respectiv ordin de deplasare nr. 10, ordin de deplasare nr. 11, precum și dispozițiile de plată, fapt ce a determinat Tribunalul sa respingă acțiunea sa, acesta fiind plecat în străinătate pe toată perioada desfășurării procesului și neputând observa acele documente, iar, ulterior, când a aflat de existența acestora, și-a dat seama că acestea sunt false și a formulat cale de atac împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Mehedinți și, totodată, a înaintat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin care a sesizat mai multe infracțiuni de fals.

Totodată, persoana vătămată ..... a mai menționat că din acele înscrisuri false pe care le-a întocmit numitul ....... rezultă, în mod nereal, că ar fi primit suma de bani ce i se cuvenea sub formă de cash (numerar), însă niciodată persoana vătămată nu primit acei bani, iar de fiecare dată salariul l-a primit doar în contul bancar și niciun coleg de-al său nu a primit niciodată banii cash, aceștia fiind plătiți prin aceeași metodă, respectiv prin virament bancar.

De asemenea, persoana vătămată ......... a mai precizat că dorește să fie audiați în calitate de martori o parte din colegii săi care pot confirma că nici ei nu au fost plătiți niciodată cash atât timp cât au lucrat la S.C. ..........., respectiv, ...........

În încheierea declarației persoana vătămată ...... a menționat că dorește să se efectueze cercetări cu privire la documentele întocmite în fals de către inculpatul ....... și dorește tragerea la răspunderea penală a acestuia, considerându-se prejudiciat cu suma de 17.000 lei, din care 10.000 lei reprezintă drepturile salariale ce i se cuveneau, iar 7.000 lei reprezintă daune morale.

Fiind audiat la data de 22.12.2020, în calitate de martor, ...... a declarat că îl cunoaște pe numitul ........ de aproximativ un an de zile și a precizat că l-a cunoscut pe acesta din timpul în care s-a angajat la S.C. ........., acolo unde acesta era angajat și își desfășura activitatea de șofer.

Martorul ....... a mai declarat că, a lucrat la S.C. .......... aproximativ doi ani de zile, iar administrarea societății pe toată perioada cât a lucrat a fost efectuată de către numitul .......

Drepturile salariale din partea S.C. ........ îi erau oferite atât numerar, cât și prin virament în contul personal, iar această situație nu era stabilită de către angajați fiind stabilită de numitul ..........

Martorul .......... a mai menționat că, în perioada de doi ani pe care a lucrat-o la S.C. .........., în mare parte din perioadă lucra doar aproximativ două săptămâni dintr-o lună, iar de fiecare dată pentru această perioadă drepturile salariale îi erau oferite numerar, iar în situația în care lucra două - trei luni consecutiv fără întrerupere, de fiecare dată drepturile salariale îi erau virate în contul bancar personal.

Martorul ...........a mai precizat că, din discuțiile purtate cu ceilalți colegi ai săi printre care se afla și numitul ........, a înțeles că aceștia întotdeauna primeau drepturile salariale numai în contul bancar personal și cunoaște faptul că aceștia lucrau cu normă întreagă de lucru, fără a avea întreruperi într-o anumită lună, în spațiul comunitar.

Martorul ......... mai declarat că, de două ori în decurs de un an de zile, în timpul în care a fost angajat la S.C. ..........., administratorul ........ i-a înmânat mai multe dispoziții sau ordine în alb fără a fi completate, însă nu a cunoscut la acel moment în ce au constat acele dispoziții sau ordine pe care l-a pus să le semneze fără a-i preciza ce reprezintă acelea, însă nici martorul ....... nu l-a întrebat despre ce este vorba, dar acele documente pe care le-a semnat nu i-au afectat niciodată drepturile salariale.

Tot din discuțiile purtate cu colegii săi, martorul ... a mai înțeles că și aceștia au semnat în alb mai multe dispoziții sau ordine și nu i-a auzit niciodată pe aceștia să spună că au fost afectați cu privire la drepturile salariale, primite de la S.C. ........

Martorul a mai declarat că, atunci când lua salariul în numerar semna ștatul de plată al societății, iar în momentul în care îl lua prin virament bancar, nu semna nimic.

În luna martie a anului 2020 martorul .......... a vorbit telefonic cu ......., iar acesta i-a precizat că pentru ultima lună lucrată la S.C. ....... nu și-a primit drepturile salariale, fără a-i da prea multe detalii, iar acesta nu cunoaște aspecte cu privire la neacordarea drepturilor salariale de către S.C. ......... numitului .......

Martorul ...... a mai precizat că, din cauza stării de urgență din luna aprilie a anului 2020, toți colegii săi care lucrau la acea dată la S.C. ....... în spațiul intracomunitar au adus camioanele acasă în ........, au primit drepturile salariale pentru perioada lucrată, după care administratorul ...... le-a precizat că o să-i bage în șomaj tehnic până când o să iasă din starea de urgentă, iar pentru ultima lună respectiv luna mai 2020 nu a mai primit șomajul tehnic care trebuia să fie oferit de către ....., acesta motivând în cazul martorului ........ că a luat o amendă și a pierdut un capac de la janta camionului, fără a-i prezenta dovezi în acest sens.

În încheierea declarației martorul ..... a menționat că, din discuțiile purtate cu ceilalți colegi, aceștia i-au precizat că nici ei nu au primit banii pentru ultima lună de șomaj tehnic, în cuantum de aproximativ 900 de lei.

Fiind audiat la data de 22.12.2020, în calitate de martor, ......, a declarat că este văr primar cu numitul ....... și dorește să dea declarație în calitate de martor.

În perioada 29.01.2018 - 07.05.2020 a fost angajat la S.C. ........., societate administrată de către numitul .....

Acesta a lucrat doar în spațiul intracomunitar, iar drepturile salariale de fiecare dată îi erau acordate în contul bancar personal pentru luna lucrată anterior și atunci când venea în țară pentru fiecare lună semna ștatul de plată.

Martorul ...... a mai declarat că, acesta l-a pus în legătură pe ......... cu ........ în momentul în care acesta a fost angajat la S.C. .......

Martorul ........... mai declarat că inculpatul ..... în calitate de administrator la S.C. ........L., i-a acordat toate drepturile salariale pe toată perioada lucrată la societatea administrată de către acesta, însă pentru ultima lună de șomaj tehnic, respectiv luna mai 2020, acesta nu i-a dat banii, aproximativ 900 de lei, fără a-i prezenta niciun motiv în acest sens și nici nu i-a mai răspuns la telefon.

În toata perioada lucrată la S.C. ........... nu a avut probleme referitoare la drepturile salariale până în ultima lună, motivul precizându-l anterior.

Martorul ....... a mai declarat că, de mai multe ori, în timpul în care a fost angajat la S.C. ......... administratorul ...........îi înmâna mai multe dispoziții sau ordine în alb, fără a fi completate, pe care îl punea să le semneze, însă acele documente pe care le-a semnat nu i-au afectat niciodată drepturile salariale.

De asemenea martorul ........ a mai precizat că l-a întrebat pe vărul său, ........., dacă a semnat pe perioada cât a fost angajat la societatea comercială S.C. ......... ordine sau dispoziții fără a fi completate, iar acesta i-a răspuns că niciodată nu a semnat așa ceva și nici măcar nu i s-a solicitat de cineva acest lucru.

Martorul a mai menționat că știe de la ........ că pentru ultima perioadă lucrată la S.C. ....... acesta nu și-a primit drepturile salariale pentru 22 de zile, iar tot acesta i-a spus că la un moment dat s-a întâlnit cu numitul ......... pe strada ......... în zona locuinței vărului său, iar numitul .......... l-a pus să semneze un document pentru a-i da salariul minim pe economie în lei, respectiv salariul din ștat, însă ............ nu a fost de acord.

În încheierea declarației martorul ....... a mai declarat că, nu a auzit niciodată dacă un șofer din cadrul S.C. ........ a primit salariul în numerar, din câte cunoaște acesta se vira în cont bancar.

Fiind audiat la data de 28.12.2020, în calitate de martor, ....... a declarat că a fost angajat al societății S.C. ......., având funcția de șofer pe autocamioane de mare tonaj, iar această firmă era reprezentată și administrată de .......

Martorul ......... a mai precizat că, a lucrat la S.C. .........trei ani de zile, în perioada anului 2017 până în luna mai a anului 2020, iar, în timp ce era angajat la societatea amintită mai sus, l-a cunoscut pe numitul ....... care s-a angajat şi el la acea societate, desfășurând aceeași activitate, respectiv șofer.

Martorul ......... a mai declarat că, cât timp a fost angajat la S.C. ........... activitatea o desfășura doar în comunitatea europeană, iar drepturile salariale le primea întotdeauna în conturile personale, acesta stabilind la începutul angajării cu administratorul ............. să-i vireze în două tranșe diurna, iar salariul pe țara Romania o singură dată.

Martorul ...... a mai precizat că, după ce venea din cursă lăsa camionul într-o parcare din .... acolo unde îi indica inculpatul ...... să parcheze, iar la întâlnirea cu acesta îi dădea să semneze niște documente care se numeau ordine de plată, acestea uneori erau completate cu perioada deplasării și cu cuantumul sumei de bani pentru perioada respectivă, iar uneori când pleca înapoi în cursă și stătea o perioadă mai mare de timp, respectiv 2-3 luni de zile, numitul ...... îi înmâna mai multe ordine de plată necompletate, acestea fiind în alb și îi punea să le semneze pentru că în perioada cât o să fie plecat este posibil să aibă controale la societate, lucru pe care martorul ..... îl făcea fără să-i pună întrebări în acest sens.

Cu privire la aceste aspecte descrise anterior, martorul ....... a menționat că nu cunoaște dacă și numitul ........ efectua astfel de operaţiuni la îndemnul administratorului .... dar cunoaște faptul că un alt coleg pe nume ......... a semnat și el în alb ordine de plată.

Martorul ....... a mai precizat că, în urma semnării acelor ordine de plată nu i-au fost afectate niciodată drepturile salariale, acesta primind întotdeauna sumele de bani care i se cuveneau și nu a auzit nici pe ceilalți colegi să se plângă în acest sens.

Toate sumele de bani primite de la S.C...... în perioada lucrată i-au fost virate doar în conturile bancare, acesta niciodată nu a primit în numerar sume de bani de la această societate și nici nu a auzit alți colegi care să primească în numerar banii.

Martorul ....... a mai menționat că, a înțeles de la numitul .......... că pe ultima perioada lucrată la S.C. .......... nu a primit drepturile salariale cuvenite, însă acesta nu cunoaște date concrete în acest sens, doar ce a discutat cu numitul .......... telefonic.

În încheierea declarației martorul ..... a precizat că, a încetat colaborarea cu S.C. ........... prin demisie, pe care a înaintat-o administratorului ....... în luna aprilie 2020, iar pentru ultima perioada lucrată a primit toate sumele de bani cuvenite, însă sumele de bani pentru șomajul tehnic care trebuiau să-i fie date de către S.C. ...... nu le-a primit niciodată.

Prin ordonanța din data de 03.12.2020 s-a dispus realizarea unei constatări tehnico - științifice grafice de către specialiștii din cadrul Serviciului Criminalistic al I.P.J. ....... urmarea căreia a fost realizat Raportul de Constatare Tehnico Științifică nr. ......../25.01.2021, specialiștii criminaliști neputând stabili dacă semnăturile în litigiu au fost sau nu realizate de către persoana vătămată.

La data de 06.04.2021 persoana vătămată ....... a completat declarația dată anterior și a precizat faptul că nu este de acord cu raportul de constatare criminalistică nr. ....... din data de 25.01.2021, prin care specialiștii criminaliști din cadrul I.P.J. .... - Serviciul Criminalistic nu putuseră stabili dacă semnăturile în litigiu îi aparțin și a solicitat să se efectueze o expertiză tehnico - științifică în cauză, iar costurile ocazionate de aceasta să le plătească.

De asemenea, acesta a mai precizat că semnăturile de pe ștatele de plată din perioada aprilie 2019 - ianuarie 2020, de la rubrica ....., îi aparțin în totalitate, precum și semnăturile de pe contractul individual de muncă nr....../10.04.2019 la rubrica salariat.

Prin ordonanța din data 27.05.2021 a organelor de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului ...... - ..........., s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize criminalistice care să fie realizată de către specialiștii din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice ........., pentru a se stabili dacă semnăturile de pe ordinul de deplasare nr. ... pentru perioada 0l .02.2020 - 20.02.2020 executată sub înscrisul ologaf cu majuscule „ M-AM DEPLASAT ÎN INTERES DE SERVICIU” și semnătura aplicată la rubrica „Titular avans” au fost executate de către numitul .......... sau de către administratorul S.C. ..........., respectiv ........., precum și dacă semnăturile aplicate pe dispozițiile de plată: nr. ....... și nr. ..... din data de 09.03.2020 la rubrica semnătură din cadrul secțiunii „Date suplimentare privind beneficiarul sumei”, au fost executate de către numitul ......... sau de către administratorul societăţii comerciale S.C. ..........., respectiv ............

Din concluziile Raportului de Expertiză Criminalistică nr. ..../28.02.2022 al Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice .......au rezultat următoarele:

Semnăturile de sub mențiunea olografă „M-am deplasat în interes de serviciu” și de la poziția „Titular avans” de pe ordinul de deplasare nr. 10, pentru perioada 01.02.2020 - 21.02.2020 au fost executate de către titularul ............; Semnăturile aplicate la poziția „Semnătură” din cadrul secțiunii „Date suplimentare privind beneficiarul sumei” de pe dispozițiile de plată: nr. .... și nr. ....ambele datate 09.03.2020 nu au fost efectuate de către titularul .........., însă nu se poate stabili dacă au fost sau nu efectuate de către inculpatul .........

De asemenea la capitolul CONSTATĂRI din Raportul de Expertiză Criminalistică (pagina nr. 20, pagina nr. 21 și pagina nr. 22), expertul criminalist descrie faptul că, cele două semnături aflate în litigiu de pe dispozițiile de plată: nr. ........ şi nr. .......... ambele datate 09.03.2020 nu au fost executate de titularul ...........

Asemănările aparente de compoziție sau constructive, pe fondul unor deosebiri esențiale, atestă că ne aflăm în situația unui procedeu de contrafacere.

Unele analogii ale traseului acestor semnături în litigiu cu traseul semnăturilor autentice, demonstrează un procedeu de fals, respectiv cel al unei imitații libere.

În cadrul acestui procedeu de fals, scriptorul încearcă să deruleze firul grafic cu oarecare spontaneitate în absenta unui model autentic, încercând, astfel, să reproducă o formă străină de propriul scris.

Evident această tehnică nu este la îndemâna scriptorilor de nivel mijlociu sau submediocru.

Ca urmare, în mod obișnuit, grafismele obținute prin acest procedeu nu vor prezenta decât foarte rar elemente grafice specifice autorului care să conducă la identificarea acestuia.

Fiind audiat la data de 29.07.2022, în calitate de martor, numitul ........ a declarat că, este contabilul societății comerciale ............, iar ca și activitate prestată este aceea de a opera documentele de evidență a contabilității primare.

De asemenea acesta a mai declarat că, din câte cunoaște, singura persoană care se ocupă de administrarea S.C. ........... este numitul ........., iar documentele fiscal contabile necesare întocmirii balanțelor îi erau aduse tot de către acesta și nu mai cunoaște alte persoane care să se ocupe de administrarea acestei societăți.

După ce i-au fost prezentate de către organele de poliție martorului ......... trei documente care reprezintă ordinul de deplasare nr. ..... pentru perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, precum și dispozițiile de plată: nr. ............ și nr. ............ ambele din data de 09.03.2020, acesta din urmă a menționat că scrisul olograf care se regăseşte pe documente, bănuiește că-i aparține numitului ........., acesta recunoscându-l din unele documente completate și atașate dosarelor lunare de evidență contabilă.

Prin ordonanța organelor de cercetare penală din cadrul I.P.J. ........ - ......... din data de 07.12.2022, confirmată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de numitul ........, acesta dobândind calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale), constând în aceea că, la data de 09.03.2020 ...... a întocmit în fals dispozițiile de plată: nr. .....și nr. ....... ambele din aceiași dată, respectiv 09.03.2020, care atestau faptul că numitul ..........., în calitate de angajat al S.C. ............ pe postul de șofer, a încasat totalul sumei de 7.624 lei, din care 6.594 lei reprezintă diurna pentru 21 de zile lucrate în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, iar 1.030 lei reprezintă salariul pentru luna februarie a anului 2020, fără ca acest lucru să se întâmple în realitate.

Prin ordonanța din data de 12.12.2023 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de ......., acesta dobândind calitatea de inculpat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale), constând în aceea că, la data de 09.03.2020 .......... a întocmit în fals dispozițiile de plată: nr. ......... și nr. ........... care aparent atestau faptul că numitul ..........., în calitate de angajat al societăţii comerciale S.C. .......... pe postul de șofer, a încasat totalul sumei de 7.624 lei, din care 6.594 lei reprezintă diurna pentru 21 de zile lucrate în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, iar 1.030 lei reprezintă salariul pentru luna februarie a anului 2020, fără ca acest lucru să se întâmple în realitate.

Fiind audiat la data de 05.01.2024, în calitate de inculpat, numitul ......., a declarat că, este administratorul S.C. .......... din anul 2013, precum și în prezent, iar această societate are domeniul de activitate transporturi rutiere de mărfuri.

Inculpatul ........ a mai declarat că, numitul ......... a fost angajatul societății pe care o administrează, ocupând funcţia de șofer de camion, iar relația pe care a avut-o cu acesta a fost strict profesională.

În timpul angajării acesta nu a avut tot timpul un comportament civilizat, fiind irascibil uneori.

Inculpatul ......... a mai declarat că, la data de 31.01.2020 numitul ........... i-a înaintat, prin intermediul e-mailului personal, demisia sa, acesta anunțându-l telefonic anterior că nu mai dorește să mai lucreze la societatea pe care o administrează, deoarece există neînțelegeri cu casa de expediții pentru care lucra, aceasta fiind de naționalitate austriacă, iar .........avea o părere despre austrieci și nemți că sunt „naziști”.

Inculpatul ......... a mai precizat că, după ce a primit cererea de demisie, a stabilit cu acesta perioada de preaviz și modalitatea de predare a autocamionului, care la acel moment era în custodia numitului .........., acesta din urmă urmând să mai lucreze până la data de 20.02.2020.

La data de 20.02.2020, angajatul societății .......... a plecat din ........... spre țara ........cu autoturismul marca „........”, proprietatea societății, pentru a-l înlocui pe ........... iar ............, după ce a predat camionul acestuia, s-a întors cu autoturismul marca „..........” în ..............

Când a ajuns în ........., inculpatul ........ s-a întâlnit cu .......... în zona ........... din ......... unde i-a predat autoturismul marca „........” și documentele .........., stabilind cu acesta ca în perioada apropiată să-i calculeze diurna și salariul, după care să i le plătească sub formă de numerar, conform cererii verbale a numitului ........., acesta invocând motivul că avea contul bancar în Spania, iar la momentul retragerii banilor ar fi plătit anumite comisioane bancare.

Inculpatul ........ a mai precizat că, la data de 09.03.2020 în timpul zilei, nu a mai reținut ora cu exactitate, s-a deplasat pe strada .......... din ........ în apropierea locuinței numitului ........., unde s-au întâlnit doar aceștia, înmânându-i numitului ............ integral sumele de bani care i se cuveneau, acestea reprezentând diurna și salariul conform actelor contabile.

În momentul în care numitul ......... a primit banii, acesta a semnat pe dispozițiile de plată ce i-au fost înmânate de către inculpatul ......., dispozițiile fiind deja completate olograf de către inculpat la biroul său, după care s-au despărțit în relații amiabile.

Inculpatul ............ a mai menționat că, la câteva zile de la momentul în care i-a plătit acestuia sumele cu titlul de drepturi salariale restante, a fost apelat telefonic de către numitul ........., iar acesta îi cerea achitarea sumelor de bani cuvenite, fără a preciza sumă concretă, însă acesta avea o atitudine de parcă nu și-ar fi primit drepturile salariale, amenințându-l că-l va reclama la diferite Instituții ale Statului ( Parchet, Poliție, I.T.M.), primind și mesaje de amenințare cu conotații jignitoare, inculpatul ........ considerând că acel comportament al numitului ........ se datora devierilor de comportament.

Inculpatul ........ a mai precizat că, după perioada în care i-a plătit numitului .......... drepturile salariale și după ce a primit apelurile cu amenințări, s-a întâlnit întâmplător pe strada .......... cu numitul .........., iar acesta din urmă i-a adresat amenințări cu bătaia și injurii, motiv pentru care a apelat 112, iar în urma sesizării sale s-a întocmit un dosar penal care avea ca obiect amenințarea, iar în prezent nu cunoaște stadiul sau soluția dosarului.

La scurt timp a avut un control de la I.T.M., ca urmare a reclamației numitului ..........., iar în timpul controlului nu au fost constatate abateri de la legislația în vigoare, respectiv s-a constatat că acesta a respectat toate normele, în sensul că i-a plătit acestuia sumele de bani cuvenite, fiind efectuate inclusiv viramentele la stat.

De asemenea, I.T.M.-ul i-a adus la cunoștință numitului ........... dovada plăților pe care acesta nu și le recunoștea, invocând falsul la dispozițiile de plată și la ordinul de deplasare.

Inculpatul .......... a mai menționat că, la un moment dat a fost acționat în instanță de către ........, acțiune prin care se solicita plata drepturilor salariale și a concediului de odihnă, proces pe care ......... l-a pierdut în primă instanță și în cadrul căruia a fi invocat faptul că dispozițiile de plată și ordinul de deplasare nu ar fi fost semnate de el, chiar în contextul în care prin întâmpinarea pe care a depus-o pe parcursul procesului civil, inculpatul .........a susținut că a primit banii, făcând dovada cu înscrisurile pe care le-a depus și cu rezultatele de la I.T.M., prin intermediul avocatului său.

Instanţa de fond a dispus respingerea acțiunii formulată de ..........., acesta a făcut apel şi a invocat că semnăturile nu i-ar aparține, iar la termenul când cauza urma să se ia în pronunțare acesta a solicitat suspendarea pe motiv că a întocmit plângere penală pentru fals.

Inculpatul ........ a mai declarat că, după studierea dosarului a constatat că cei trei martori: .........., ........... și ............ au afirmat că nu au primit niciodată bani cash, însă acest lucru, în realitate, s-a întâmplat și va depune documente justificative din contabilitatea societății prin care o să dovedească că aceștia au declarat în mod mincinos, iar .......... a mințit atunci când a spus că nu a primit șomajul tehnic în ultima lună.

De asemenea, inculpatul a mai declarat că, legat de concluziile expertizei, expertul stabilește că cele două semnături ce se află pe ordinul de deplasare nr. ......... au fost executate de către titularul ........., deși acesta a sesizat prin plângere că sunt false, fapt ce denotă inducerea în eroare a organului de urmărire penală.

Totodată în concluziile expertizei este menționat faptul că, dispozițiile de plată: nr. ........ și nr. .......... nu au fost executate de către ..........., dar nici de către inculpat.

Inculpatul a mai precizat că, la pagina nr. 90 din Raportul de expertiză, din ultima frază rezultă faptul că persoana care a realizat semnăturile de pe dispozițiile de plată ar fi un expert în contrafacerea semnăturilor.

În continuare, inculpatul .......... a observat că aceste constatări sunt parțial contradictorii cu cele ale constatării tehnico - științifice efectuată de către Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. .........., motiv pentru care solicită efectuarea unei noi expertize care să aibă în vedere lămurirea contradicțiilor, dat fiind faptul că întreaga acuzare se bazează doar pe Raportul de expertiză.

Cu ocazia audierii, inculpatul .......... a menționat că a formulat plângere, conform art. 336 din Codul de procedură penală, împotriva ordonanței din data de 27.12.2023, prin care a solicitat reaudierea martorilor și, totodată, a solicitat să fie ascultat, în calitate de suspect, plângere care se află în curs de soluționare la Prim Procuror.

În încheierea declarației inculpatul ........ a reiterat mai multe cereri respinse anterior de organele de urmărire penală, respectiv a solicitat reaudierea martorilor amintiți mai sus, pentru a avea posibilitatea de a le pune întrebări și a solicitat o nouă expertiză în cauză.

Potrivit Ministerului Public, situaţia de fapt expusă a fost susţinută de următoarele mijloace de probă: declarație persoană vătămată .........; raportul de expertiză criminalistică L.I.E.C. ....... nr. ........./28.02.2022; declarație martor ........; declarație martor ..........; declarație martor .........; declarație martor .......... și declarație inculpat ............

Prin Încheierea pronunţată la data de 27.08.2024 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ....... în baza art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la: art. 282 alin. (1), art. 173 alin. (4) şi art. 177 alin. (1), alin. (2) şi alin. (4), toate din Codul de procedură penală, s-au admis în parte cererile și excepțiile privind legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. ...... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, formulate de către inculpatul ......... şi, pe cale de consecinţă, s-a dispus nulitatea Ordonanţei din data de 27.05.2021 şi nulitatea raportului de expertiză criminalistică nr. ...../28.02.2022, iar în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, s-a dispus excluderea raportului de expertiză criminalistică numărul ......../28.02.2022.

Prin aceeaşi încheiere s-a arătat că excluderea materială a probelor excluse juridic va avea loc după rămânerea definitivă a respectivei încheieri.

S-a dispus comunicarea încheierii Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin în vederea remedierii, în termen de 5 zile de la comunicare, a neregularităţilor constatate, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Prin încheierea nr. 906/08.10.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ........... în baza art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, s-a constatat competenţa Judecătoriei Drobeta Turnu Severin şi legalitatea sesizării cu rechizitoriul nr. ........ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin din 13.05.2024, legalitatea administrării probelor cu excepţia celor excluse prin încheierea din 27.08.2024 şi a efectuării actelor de urmărire penală, cu excepţia celor constatate lovite de nulitate relativă prin încheierea din 27.08.2024.

S-a dispus înlăturarea fizică din dosarul de urmărire penală nr. ....... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin a Ordonanţei din data de 27.05.2021 (filele: nr. 53 şi nr. 54 din dosarul de urmărire penală) şi a raportului de expertiză criminalistică numărul ......../28.02.2022 (filele: nr. 56 – nr. 70 din dosarul de urmărire penală), la data rămânerii definitive a respectivei încheieri.

Prin aceeaşi încheiere s-a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpatul ....... în dosarul nr..........

Prin încheierea nr. 47/22.10.2024, Tribunalul Mehedinţi, în baza art. 347 din Codul de procedură penală, a admis contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi de persoana vătămată/parte civilă ......... împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin din data de 27.08.2024 şi a încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin nr. 906 din data de 08.10.2024, pronunţate în dosarul penal nr. ..............

A desfiinţat, în totalitate, încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin din data de 27.08.2024 pronunţată în dosarul nr. .........A desfiinţat, în parte, încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin numărul 906 din data de 08.10.2024 pronunţată în dosarul penal nr. ..........

În baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, a respins cererile şi excepţiile invocate de inculpatul ........ privind nulitatea Ordonanţei din data de 27.05.2021 şi nulitatea raportului de expertiză criminalistică nr. ......./28.02.2022.

A constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală nr. ...... al Parchetului de pe lângă judecătoria Drobeta Turnu Severin.

A menţinut celelalte dispoziţii ale încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin nr. 906 din data de 08.10.2024 pronunţată în dosarul penal nr. ........., care nu sunt contrare respectivei hotărâri.

La termenul de judecată din data de 02.12.2024, inculpatul fiind prezent în faţa instanţei de fond, a precizat că solicită să fie judecat potrivit procedurii de drept comun, declarația acestuia fiind consemnată în scris şi atașată la dosarul cauzei, după citire şi semnare.

Sub aspect probatoriu, la termenul din data de 12.12.2024 instanța de fond a procedat la audierea părţii civile ........, precum şi la audierea martorilor: ......, ......... şi ........., declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei, după citire şi semnare.

Totodată, instanța de fond a încuviințat pentru inculpat proba cu înscrisuri în circumstanțiere.

La termenul din data de 16.12.2024, instanța de fond a constatat imposibilitatea audierii martorului ........ şi a dat citire declarației acestuia date în faza de urmărire penală.

La acelaşi termen s-a respins proba cu expertiza criminalistică, propusă de avocatul ales ......., reţinând că obiectivele indicate au fost analizate în faza de urmărire penală şi nu au fost formulate obiecţiuni la raportul de expertiză pentru a arăta dacă concluziile sunt neclare sau contradictorii.

Totodată, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 181 din Codul de procedură penală, efectuarea unei noi expertize se dispune când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii, ori între conţinutul şi concluziile raportului de expertiză există contradicţii, însă nu s-au identificat şi nu au fost indicate contradicţii, astfel încât s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 181 din Codul de procedură penală pentru a se dispune o nouă expertiză.

La termenul de judecată din data de 16.12.2024, partea civilă şi-a precizat suma cu care s-a constituit parte civilă, arătând că solicită obligarea inculpatului doar la plata sumei de 7.624 lei cu titlu de daune materiale constând în contravaloarea salariilor neachitate şi a solicitat obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei.

La solicitarea instanței de fond a fost atașată la dosarul cauzei fișa de cazier judiciar actualizată a inculpatului.

La termenul din data de 16.12.2024, instanța de fond a stabilit termen pentru deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii în data de 15.01.2025.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut în fapt că, în cadrul unui proces civil aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, inculpatul ....., în calitate de administrator al S.C. ....... a depus în probaţiune înscrisurile intitulate: Ordin de deplasare nr. .... şi Dispoziţiile de plată: nr. ....... şi nr. ...... din data de 09.03.2020, care atestau că persoana vătămată .........., în calitate de angajat al societății comerciale S.C. .......... pe postul de șofer, a încasat totalul de 7.624 lei (din care 6.594 reprezenta diurna pentru 21 de zile lucrate în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, iar 1.030 lei reprezenta salariul pentru luna februarie a anului 2020).

Ca urmare a plângerii penale formulate de către persoana vătămată ........... împotriva inculpatului .......... în cauză au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor: de falsul intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din Codul penal; de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal și de uzul de fals, prevăzută de art. 323 alin. (1) din Codul penal.

Cu ocazia readministrării probatoriului în cursul judecății, partea civilă și-a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale.

Acesta a adus în plus detalii cu privire la împrejurarea că de la începutul relației de muncă a comunicat administratorului sa îi achite diurna prin virament bancar, indicând un cont deschis la o bancă din .........., întrucât avea două credite scadente şi trebuia să achite ratele aferente acestora până pe data de 20 a fiecărei luni, acestea însumând suma de 800 de euro aproximativ.

De asemenea, a arătat că în ceea ce privește ordinele de deplasare şi dispozițiile de plată, pe parcursul derulării relației de muncă nu a semnat niciodată asemenea înscrisuri, respectiv că după înaintarea demisiei, cu ocazia întâlnirii în zona ........ din ......... nu a făcut nicio referire că ar dori efectuarea plăți în numerar, aceasta menţionând că avea nevoie de plata în euro a diurnei pentru achitarea creditului din ........ ratele fiind în euro.

A precizat că în data de 06 martie 2020 a fost contactat telefonic de către administratorul societății, acesta solicitându-i să se întâlnească să îi semneze lichidarea, însă a refuzat întâlnirea, spunându-i că nu semnează lichidarea până nu are dovada achitării drepturilor salariale.

A arătat că a refuzat plata în numerar întrucât a presupus că în ipoteza în care lua banii în numerar, ulterior trebuia să se deplaseze la o casă de schimb valutar să schimbe banii în euro, să depună banii în contul din ......., astfel încât ar fi putut avea probleme cu organele fiscale din ........ deoarece nu ar fi putut justifica depunerea din cont, el neavând cont de euro în România.

Întrebat fiind cum îşi explică că în cadrul raportului de expertiză efectuat de către Institutului Național de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice ......se arătă că Ordinul de deplasare numărul .......a fost semnat de către aceasta, în condiţiile în care a arătat că nu semnat niciodată un ordin de plată, partea civilă a răspuns că nu ştie.

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de fond, partea civilă a arătat că de-a lungul vieţii a avut trei semnături, explicitând în acest sens că, în timpul liceului a avut una, cea de a doua modalitate de a semna a utilizat-o până în anul 2015, iar din anul 2015 cea de a treia semnătură, pe care o utilează şi în prezent deoarece este mai simplă.

În ceea ce priveşte documentele semnate pe parcursul derulării relaţiei de muncă, aceasta a arătat că a semnat contractul individual de muncă, o întelegere în scris din luna septembrie 2020 (referitor la plata suplimentară în ipoteza în care va depăşi 10.000 km.), iar la final ştatele de plată în număr de 7 sau 8, fără a reţine cu exactitate.

Audiat fiind în faţa instanţei de fond, martorul ....... a reafirmat că pe parcursul derulării relaţiilor de muncă la S.C. ...... drepturile salariale i-au fost acordate prin virament bancar, mai puţin indemnizaţia aferentă ultimei luni de şomaj tehnic.

În acest sens a arătat că el personal a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă, care în urma controlului efectuat i-a comunicat că din documentele existente la societate rezultă că a primit banii, actul doveditor fiind un document asemănător unei dispoziții de plată având semnătura acestuia, dar completat cu scrisul unei alte persoane.

Martorul a declarat că i-au fost prezentate de către inculpatul ....... ordine de deplasare doar completate în alb pe care le-a semnat, arătând că atunci când se întorceau acasă de pe comunitate îi punea să semneze aceste ordine, relatând că s-a întâmplat o dată să fie împreună cu alt coleg, nu îşi îmi aminteşte cu cine, însă au semnat amândoi acele ordine de deplasare necompletate, acestea fiind tipizate, stas.

În ceea ce priveşte plata drepturilor salariale cuvenite celor 22 de zile părţii civile, martorul a arătat că nu are cunoştinţă dacă a primit banii aferenţi drepturilor salariale şi diurnei.

Martorul ....... a reafirmat că pe parcursul derulării relaţiilor de muncă la S.C. .......... drepturile salariale i-au fost acordate atât în numerar, cât şi prin virament bancar.

Referitor la dispoziţiile de plată, acesta a arătat că din câte îşi aminteşte a semnat de două ori dispoziţii de plată în alb, însă nu poate preciza câte.

Pe parcursul declaraţiei a revenit şi a arătat că nu reține cu exactitate dacă înscrisurile la care a făcut referire ca fiind dispoziții de plată erau doar dispoziții de plată sau printre acestea se aflau şi ordine de deplasare, întrucât acestea erau niște hârtii mici şi nu mai reține.

A menţionat că aceste hârtii erau în alb şi nu cunoaşte cine le completa ulterior.

Totodată a arătat că atunci când încasa banii în numerar semna şi ştatele de plată, însă atunci când plata se efectua prin virament bancar nu mai semna nimic.

Întrebat fiind dacă are cunoştinţă ca alţi angajaţi ai societăţii din perioada respectivă să fi avut probleme în sensul de a nu fi achitată diurna, acesta a răspuns că nu a auzit.

Martorul ...... a reafirmat că pe parcursul derulării relației contractuale a ținut legătura doar cu administratorul societății, numitul .......

Acesta a explicat că ordinul de deplasare nu se operează în contabilitate, respectiv că martorul doar verifica atunci când avea o dispoziție de plată ce documente are în spate.

A arătat că ordinele de deplasare se prind ca document justificativ la registrul de casă, expunându-şi părerea în sensul că el crede că atunci când angajatul era plecat o perioada mai mare de timp, ordinul de deplasare era întocmit când angajatul revenea în țară.

De asemenea, a menţionat că, de regulă, sunt anumiți administratori ai altor societăți comerciale care completează ei ordinele de deplasare doar în prima parte, iar pe cea de a doua parte îi pun pe angajați să consemneze mențiunile și să semneze, însă a precizat că nu este obligatoriu ca ordinul de deplasare să fie completat de angajat, important fiind ca acesta să fie semnat de către angajat.

În ceea ce privește dispoziția de plata nr. .... din 09.03.2020 înregistrată în contabilitatea primară la 13.03.2020, a arătat că nu vede o problemă ca a fost trecută în altă zi.

Întrebat fiind dacă atunci când se achită salariul în numerar este suficientă dispoziţia de plată sau este necesară şi semnarea ştatului de plată, martorul a declarat că nu este necesară semnarea ştatului de plată, respectiv că aceasta nu este obligatorie să fie efectuată de angajat, prin raportare la caracterul confidenţial al drepturilor salariale.

În urma citirii depoziţiei martorului ........ în conformitate cu dispoziţiile art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală, instanţa de fond a reținut că martorul a declarat că, după ce venea din cursă, lăsa camionul într-o parcare din ......, acolo unde îi indica inculpatul ..... să parcheze, iar la întâlnirea cu acesta îi dădea să semneze niște documente care se numeau ordine de plată, acestea uneori erau completate cu perioada deplasării și cu cuantumul sumei de bani pentru perioada respectivă, iar uneori când pleca înapoi în cursă și stătea o perioadă mai mare de timp, respectiv 2 - 3 luni de zile, numitul ....... îi înmâna mai multe ordine de plată necompletate, acestea fiind în alb și îl punea să le semneze pentru că în perioada cât o să fie plecat este posibil să aibă controale la societate, lucru pe care martorul ........îl făcea fără să-i pună întrebări în acest sens.

Cu privire la aceste aspecte descrise anterior, martorul ....... a menționat că nu cunoaște dacă și numitul ........ efectua astfel de operaţiuni la îndemnul administratorului ......., dar cunoaște faptul că, un alt coleg pe nume ........ a semnat și el în alb ordine de plată.

Inculpatul ....... a arătat cu ocazia audierii în faţa instanţei de fond că toate dispozițiile de plată și ordinele de deplasare erau completate de către el în calitate de administrator, iar acestea erau semnate de către angajați.

Drepturile salariale acordate în numerar erau întotdeauna înmânate doar angajaților, motiv pentru care aceștia semnau personal dispozițiile de plată și ordinele de deplasare.

În cazul părţii civile ......... s-a întâmplat o singură dată ca ordinul de deplasare să rămână nesemnat de către acesta, însă drepturile salariale au fost achitate prin virament bancar.

Acesta a precizat că a doua zi după întoarcerea angajatului, s-a întâlnit cu numitul ........ în zona ....... din ........, acesta i-a predat autoturismul marca „.....” și documentele C.M.R. aferente curselor efectuate.

La momentul întâlnirii, nu avea un calcul efectuat cu privire la drepturile salariale ce urmau a fi efectuate numitului ..........

A arătat că societatea avea angajat un contabil, însă acesta se ocupa doar de evidența salariului, iar în ceea ce privește diurna, el era cel care efectua calculul, el fiind cel care se ocupa și de achitarea propriu-zisă a drepturilor salariale.

A declarat că în urma discuțiilor purtate cu partea civilă ......... a convenit să se audă inițial la un telefon, iar ulterior să se întâlnească să îi achite drepturile salariale la zi.

Totodată a precizat că, partea civilă l-a rugat verbal ca drepturile salariale să fie achitate în numerar, aceasta explicându-i că al său cont disponibil din ........ are comisioane mari, motiv pentru care solicită plata în numerar.

A menţionat că după câteva zile, a contactat-o telefonic pe partea civilă ........ şi au stabilit să se întâlnească in zona ........ din ........, lucru pe care l-au și făcut, cu ocazia întâlnirii înmânându-i acesteia drepturile salariale și diurna, aproximativ 7.000 și ceva de lei.

Inculpatul a declarat că a luat cu el ordinele de deplasare şi dispoziţiile de plată, menţionând că ordinele de plată și dispozițiile de plată înmânate numitului ....... au fost completate de către el, iar cu ocazia întâlnirii, numitul ........ a semnat personal în fața lui și ordinele de deplasare și dispozițiile de plată.

Întrebat fiind dacă a mai fost prezentă vreo persoană la întâlnirea cu partea civilă ......... sau dacă a mai spus cuiva anterior întâlnirii că urmează să se întâlnească cu acesta, inculpatul a declarat că nu a fost nimeni prezent şi nu a spus nimănui de acea întâlnire.

Pe parcursul urmăririi penale s-a efectuat raportul de constatare criminalistică nr. ........din 25.01.2021 de I.P.J. ....... - Serviciul Criminalistic, expertul arătând în concluzii că nu se poate stabili dacă semnătura aferentă menţiunii ,,M-am deplasat în interes de serviciu” şi semnătura de la rubrica ,,Titular avans” din cuprinsul Ordinului de deplasare (delegaţie) nr. ...pentru perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, pus la dispoziţie, precum şi semnăturile depuse la rubrica privind ,,Date suplimentare privind beneficiul sumei… Semnătura” de pe reversul Dispoziţiilor de plată: nr. ......./09.03.2020 şi nr. ....../09.03.2020, puse la dispoziţie, au fost sau nu executate de către numitul .........

De asemenea, pe parcursul urmării penale s-a efectuat raportul de expertiză criminalistică nr. ...... din 28.02.2022 întocmit de către I.N.E.C. - Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice ......., expertul criminalistic ajungând la următoarele concluzii:

- Semnăturile de sub menţiunea olografă ,,M-am deplasat în interes de serviciu” şi de la poziţia ,,Titular avans” de pe Ordinului de deplasare nr. ..... pentru perioada 01.02.2020 - 21.02.2020 au fost executate de către titularul ........

- Semnăturile aplicate la poziţia ,,Semnătura” din cadrul secţiunii ,,DATE SUPLIMENTARE PRIVIND BENEFICIARUL SUMEI” de pe dispoziţiile de plată: numărul ...... şi numărul ...... ambele datele 09.03.2020, nu au fost efectuate de către titularul Manafu Liviu Sorinel Marian;

- Din motivele descrise în capitolul ,,CONSTATĂRI” (paginile numerele: 20, 21 şi 22), nu se poate stabili dacă semnăturile în discuţie - grupa nr. 1 au fost sau nu executate de persoana bănuită, respectiv ......

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului .... a fost încadrată prin rechizitoriu ca fiind infracțiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale), constând în aceea că, la data de 09.03.2020 a întocmit în fals dispozițiile de plată: numărul .....și numărul .... care aparent atestau faptul că numitul ......... în calitate de angajat al societăţii comerciale S.C. ........ pe postul de șofer, a încasat totalul sumei de 7.624 lei (din care 6.594 lei reprezenta diurna pentru 21 de zile lucrate în perioada 01.02.2020 -21.02.2020, iar 1.030 lei reprezenta salariul pentru luna februarie a anului 2020), fără ca această sumă să fie încasată în realitate.

Potrivit art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, asupra învinuirii aduse inculpatului, instanța hotărăște prin sentință, pronunțând după caz condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.

Art. 396 alin. (2) din același cod precizează că soluția de condamnare a inculpatului se pronunță numai dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Din economia acestor texte de lege rezultă, cu claritate, că instanța de judecată pronunță condamnarea inculpatului numai în situația în care probele strânse în cursul urmăririi penale și verificate în cursul cercetării judecătorești dovedesc în mod cert, printre altele, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

În strânsă legătură cu aceste texte legale, art. 4 din Codul de procedură penală prevede că: „(1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă. (2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.”.

Instanţa de fond a reținut că cele stabilite de expert prin ultimul raport de expertiză criminalistică realizat în cauză şi anume că: ,, Din motivele descrise în capitolul ,,CONSTATĂRI” (paginile numerele: 20, 21 şi 22), nu se poate stabili dacă semnăturile în discuţie - grupa nr. 1 au fost sau nu executate de persoana bănuită, respectiv .....”, adică de inculpatul ....... în calitate de administrator al S.C. ........., sunt mai mult decât apte să creeze un dubiu major în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de falsul de către acest inculpat.

S-a afirmat în doctrină că există îndoială doar atunci când din coroborarea probelor nu se poate reţine cu certitudine nici vinovăţia şi nici nevinovăţia celui în cauză.

Instanţa de fond a constatat că această situaţie este incidentă în speţă, în condiţiile în care prin raportul de constatare criminalistică nr......./28.02.2022, realizat în cauză în faza de urmărire penală, s-a concluzionat că ,,Din motivele descrise în capitolul ,,CONSTATĂRI” (paginile numerele: 20, 21 şi 22), nu se poate stabili dacă semnăturile în discuţie - grupa nr. 1 au fost sau nu executate de persoana bănuită, respectiv ......”.

Împotriva inculpatului nu există decât probe indirecte, cum ar fi împrejurarea că era o cutumă la nivelul societăţii de a fi semnate ordine de deplasare şi dispoziţii de plată în alb.

Cu toate acestea instanţa reţine o neconcordanţă, respectiv un dubiu şi în ceea ce priveşte declaraţia părţii civile şi concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. ..../28.02.2022.

Astfel, prima instanţă de judecată a reținut că, potrivit declaraţiei părţii civile ..........., pe parcursul derulării relaţiilor de muncă aceasta nu a semnat niciodată asemenea înscrisuri, însă potrivit concluziilor raportului criminalistic: ,,Semnăturile de sub menţiunea olografă ,,M-am deplasat în interes de serviciu” şi de la poziţia ,,Titular avans” de pe Ordinului de deplasare nr. 10 pentru perioada 01.02.2020 - 21.02.2020 au fost executate de către titularul ...........”.

Pe baza probatoriului administrat, instanţa de fond a constatat că rezultă cu certitudine împrejurarea că referitor la înscrisurile ce fac obiectul infracţiunii de falsul, conţinutul acestora a fost scris de către inculpatul .........., aspect confirmat atât de către acesta din urmă, cât şi de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

De asemenea, potrivit concluziilor raportului de expertiză criminalistică numărul ......./28.02.2022, expertul a reținut că ,,Semnăturile aplicate la poziţia ,,Semnătura” din cadrul secţiunii ,,DATE SUPLIMENTARE PRIVIND BENEFICIARUL SUMEI” de pe dispoziţiile de plată: numărul ...... şi numărul ......., ambele datele 09.03.2020 nu au fost efectuate de către titularul ..........”.

În speţă, înscrisul ar fi fost valabil întocmit, chiar dacă inculpatul ar fi redactat conţinutul acestuia, dacă partea civilă ......... ar fi aplicat doar semnătura, întrucât prin aplicarea semnăturii aceasta şi-ar fi manifestat acordul de voinţă în concordanţă cu conţinutul înscrisului.

Instanţa de fond a constatat că deşi există unele probe din care rezultă că este posibil ca inculpatul să fi săvârşit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, totuşi, mijlocul principal de probă pentru dovedirea faptei de falsul în înscrisuri, constând în raportul de expertiză criminalistică, induce un dubiu rezonabil asupra vinovăţiei inculpatului, întrucât concluzionează că nu se poate stabili dacă semnăturile în discuţie - grupa nr. 1 au fost sau nu executate de ........

În practica judiciară s-a statuat că prezumția de nevinovăție nu este înfrântă atât timp cât în cauză nu există probe care să dovedească cu certitudine că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată.

„Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului se regăsește în materia probațiunii.

Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu își pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să îl achite.

Judecătorul trebuie să se întemeieze în hotărârile pe care le pronunță pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății) şi nu pe probabilitate.

Numai aşa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii) este, fără echivoc, cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Instanţa de fond a constatat că, în speţa de faţă ansamblul probator nu este apt să conducă la concluzia certă că fapta de falsul a fost săvârşită de inculpatul .......

În consecinţă, instanţa de fond a dat eficienţă principiului in dubio pro reo faţă de inculpatul ........, în privinţa infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale) şi, în temeiul art. 396 alin. (1) şi alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, va dispune achitarea inculpatului ......pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Persoana vătămată ........ s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.000 lei, reprezentând contravaloarea drepturilor salariale şi cu suma de 7.000 lei reprezentând daune morale.

La termenul de judecată din data de 16.12.2024, partea civilă şi-a precizat suma cu care s-a constituit parte civilă, arătând că solicită obligarea inculpatului doar la plata sumei de 7.624 lei cu titlu de daune materiale constând în contravaloarea salariilor neachitate şi a solicitat obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei.

Cu ocazia concluziilor asupra fondului cauzei, apărătorul ales al inculpatului a solicitat respingerea acţiunii civile ca inadmisibilă raportat, pe de-o parte la împrejurarea că infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată este o infracţiune de pericol şi nu poate cauza o vătămare materială sau morală ca să dea drept la despăgubire în procesul penal, iar pe de altă parte acesta a invocat împrejurarea că partea civilă a promovat la instanţa civilă o acţiune civilă cu pretenţii similare acţiunii civile din procesul penal.

Analizând latura civilă a cauzei, instanţa de fond a reținut că infracţiunile de falsul în general şi infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în special sunt infracţiuni de pericol şi nu de rezultat.

Cu alte cuvinte, în cazul acestora infracţiunea se consumă în momentul în care apare starea de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite şi nu are legătură cu producerea vreunui prejudiciu.

Prin urmare, aceste infracţiuni nu pot fi, prin ele însele, cauzatoare de prejudicii materiale, ci doar cauza favorizantă a acestora.

În jurisprudenţa mai veche, instanţa supremă a statuat, prin Decizia de îndrumare numărul 1/1968, că infracţiunile de pericol nu sunt susceptibile de a produce niciun fel de prejudiciu, fie el material ori moral.

Ulterior, în noua orientare jurisprudenţială, s-a admis, că infracţiunile de pericol nu pot cauza prejudicii materiale (Decizia R.I.L. nr. 43/2008 şi Decizia R.I.L. nr. 29/2008).

În deciziile citate instanţa supremă nu statuează expresis verbis că infracţiunile de pericol pot produce prejudiciu moral, dar afirmă, în schimb, că aceste infracţiuni nu sunt susceptibile de a produce prejudicii materiale.

S-a observat că infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată nu este cauzatoare de pagube materiale prin ea însăşi, întrucât, pentru producerea acestora inculpatul trebuia să mai săvârşească cel puţin un act comisiv sau omisiv pentru care să fi fost trimis în judecată şi care să fi avut drept urmare producerea prejudiciului.

Faţă de aceste considerente, instanţa de fond, în temeiul art. 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă ..........., privind acordarea despăgubirilor materiale.

Potrivit art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală: „instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.”.

Deși procedura desființării unui înscris figurează în capitolul privind acțiunea civilă, aceasta are ca obiect soluționarea unui aspect al laturii penale a cauzei, astfel încât va fi analizată de către instanță în cadrul aspectelor ce vizează soluționarea acțiunii penale.

Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că, astfel cum a rezultat din conţinutul raportului de expertiză criminalistică nr. ......../28.02.2022, semnăturile aplicate pe Dispoziţiile de plată: nr. ...... şi nr. ...... din data de 09.03.2022 nu au fost executate de titularul ........., acestea fiind efectuate printr-un procedeu de contrafacere.

Față de aceste aspecte, instanța de fond, în temeiul art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, a dispus desființarea înscrisurilor intitulate: Dispoziţie de plată nr. ...... din 09.03.2020 şi Dispoziţie de plată nr. ....... din 09.03.2020, ce se regăsesc, în original, în plic la fila nr. 74 din dosarul de urmărire penală nr. ........., volumul I.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a declarat apel atât Parchetul de pe lângă Judecătoria ..........., judeţul .........., cât și inculpatul ........., precum şi partea civilă ..........

După prezentarea actului de sesizare şi a soluţiei instanţei de fond, Parchetul de pe lângă Judecătoria ............., judeţul ......., a apreciat că hotărârea instanței de fond este netemeinică în ceea ce privește soluția de achitare pronunțată în baza dispozițiilor art. 16 alineatul (1) lit. c) din Codul de procedură penală - nu există probe că o persoană a săvârșit infracţiunea, câtă vreme instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea soluției exclusiv raportul de expertiză criminalistică nr. ....../28.02.2022, raport pe care l-a interpretat doar în favoarea inculpatului, în condițiile în care la dosarul cauzei există o serie de alte probe (declarațiile persoanei vătămate, ale martorilor audiați, precum și cele ale inculpatului) care, coroborate, chiar cu concluziile raportului de expertiză antemenționat, conduc la dovedirea vinovăției inculpatului ......

Astfel, a solicitat să se observe declarația inculpatului dată în cursul urmăririi penale (pagina nr. 25, vol.

I, dosar de urmărire penală), în care acesta precizează, în clar, faptul că „la data de 09.03.2020 m-am deplasat pe strada ........ din ........ (...) unde ne-am întâlnit doar noi (inculpatul și persoana vătămată), înmânându-i acestuia integral sumele de bani care i se cuveneau (..

În momentul în care numitul ........... a primit banii, acesta, pe capota autoturismului meu, a semnat pe dispoziţiile de plată ce i le-am înmânat, acestea erau deja completate de mine olograf la birou, după care ne-am despărțit în relaţii amiabile.”.

Ulterior, audiat nemijlocit în fața instanței de judecată (pagina nr. 65 din dosarul instanţei de fond), inculpatul face aceleași precizări, reiterând același aspect esențial: numitul ........ a semnat, personal, în fața mea cu ocazia întâlnirii din data de 09.03.2020.

Or, instanța de fond pare că a avut în vedere, în urma analizării concluziilor raportului de expertiză, doar împrejurarea că nu se poate stabili dacă au fost sau nu efectuate semnăturile analizate de către inculpatul ......., făcând abstracție de concluzia potrivit căreia aceleași semnături nu au fost efectuate de ...........

Așadar, instanța de fond își întemeiază soluția pe o probabilitate (semnăturile puteau fi sau nu realizate de inculpat), ignorând o certitudine (în mod cert semnăturile nu au fost efectuate de .......... ).

Câtă vreme inculpatul susține atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, faptul că .......... a semnat documentele cu pricina în fața sa, aspect contrazis de concluziile raportului de expertiză care atestă, în clar, faptul că persoana vătămată nu a realizat aceste semnături, iar inculpatul susține și că la întâlnirea din data de 09.03.2020 de pe strada ..... din ....... au fost prezente doar aceste două persoane (inculpatul ...... și ..........), este de neînțeles cum instanța de fond nu a coroborat aceste mijloace de probă, care nu pot conduce decât la dovedirea vinovăției inculpatului.

Altfel spus, fiind prezente doar două persoane la faţa locului, iar expertiza dispusă și efectuată în cauză stabilind în mod clar că una dintre aceste persoane nu a efectuat aceste semnături (..........), singura concluzie logică este că semnăturile au fost realizate de cea de-a doua persoană prezentă, în speță inculpatul, cu atât mai mult cu cât documentele s-au aflat, în permanență, în posesia acestuia, le-a și completat olograf înainte de întâlnire, după cum susține în repetate rânduri.

Nu este de neglijat nici aspectul referitor la faptul că inculpatul nu a contestat concluziile raportului de expertiză nr. ......./28.02.2022 și nu a avut de formulat obiecțiuni în acest sens.

Instanța de fond a apreciat, însă, că există un dubiu cu privire la faptul probator al realizării semnăturilor analizate de către inculpat, dar fără a administra ori readministra vreun mijloc de probă tehnic în etapa cercetării judecătorești.

Astfel, s-a arătat că instanța de fond a respins solicitarea de efectuare a unei noi expertize criminalistice în cursul judecății, precum și solicitarea de audiere a expertului care a întocmit raportul de expertiză în cursul urmăririi penale.

Sigur, instanța apreciază oportunitatea administrării ori readministrării unor mijloace de probă în cursul cercetării judecătorești, urmând să încuviințeze ori nu astfel de solicitări, însă în condițiile în care instanța apreciază că există dubii cu privire la vinovăția inculpatului, respectiv caracterul solid al materialului probator, a apreciat acuzarea că este cu atât mai necesar să se facă verificări suplimentare, fiind fără relevanță sub acest aspect iminența împlinirii termenului de prescripție în cauză.

Or, cu atât mai mult în condițiile existenței unui dubiu cu privire la un aspect esențial al cauzei, instanța trebuia să dea dovadă de rol activ și să facă diligente suplimentare pentru lămurirea situației și consolidarea materialului probator, câtă vreme l-a apreciat ca fiind insuficient pentru dovedirea vinovăției inculpatului.

În aceste condiții, a solicitat acuzarea să se observe faptul că soluția de achitare pronunțată de instanța de fond s-a bazat pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală - nu există probe că o persoană a săvârșit infracţiunea, dar fără a epuiza mijloacele de probă care puteau fi administrate ori readministrate în cauză, în condițiile existenței unui dubiu.

Relevant este și aspectul potrivit căruia toate plățile anterioare către persoana vătămată au fost efectuate prin virament bancar, în contul deschis la o unitate bancară din ..........., cu excepția acestei ultime așa-zise plăti, care s-ar fi realizat, nejustificat, în numerar, personal.

Mai mult decât atât, la momentul la care persoana vătămată a predat inculpatului autoturismul de serviciu, acesta din urmă susține că nu avea efectuat un calcul al obligațiilor bănești, în condițiile în care exista deja o perioadă de preaviz.

Din declarațiile martorilor: ......... (pagina nr. 31 din dosarul de urmărire penală) și .......... (pagina nr. 35 din dosarul de urmărire penală), audiați în cauză, reiese că plățile care li se cuveneau se realizau prin virament bancar, în conturile personale și că era o practică des întâlnită ca inculpatul ............ să le înmâneze dispoziții sau ordine în alb, necompletate.

Potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, condamnarea se pronunţă dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Or, față de toate cele anterior expuse, din coroborarea întregului material probator existent la dosarul cauzei, Ministerul Public a apreciat că este înlăturat caracterul rezonabil al dubiului în ceea ce îl privește pe inculpatul ........ și că soluția de achitare este netemeinică.

În procesul penal, probele nu au o valoare prestabilită, ci ele se coroborează, se analizează unele prin raportare la celelalte, astfel că a apreciat acuzarea ca fiind greșit raționamentul instanței de fond care a avut în vedere la pronunțarea soluției exclusiv raportul de expertiză criminalistică, interpretându-l și pe acesta doar în favoarea inculpatului și făcând abstracție de celelalte mijloace de probă.

Pentru aceste motive, în conformitate cu dispozițiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii penale a instanței de fond și pronunțarea unei soluții legale și temeinice de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa - falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată - art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (2 acte materiale).

Inculpatul ........, în motivele de apel dezvoltate în scris prin apărătorul ales, avocat .........., cu împuternicirea avocaţială seria ......, nr........ din data de 20 martie 2025, aflată la fila nr. 49 în dosarul instanței de apel şi depuse la dosarul instanţei de apel la termenul din data de 20 martie 2025, prin apărător ales, avocat ......., cu împuternicirea avocaţială seria ......, nr. ........ din data de 20 martie 2025, aflată la fila nr. 49 în dosarul instanței de apel, a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, în sensul că în mod nelegal s-a dispus în baza art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, desfiinţarea înscrisurilor denumite: Dispoziţie de plată nr. ....... din 09.03.2020 şi Dispoziţie de plată nr. ....... din 09.03.2020.

A prezentat, în extras, dispozitivul sentinţei penale atacate şi a arătat că, în argumentarea soluţiei de desfiinţare a înscrisurilor antereferite instanţa de fond a reţinut că: ”...astfel cum rezultă din conţinutul raportului de expertiză criminalistică nr. ....../28.02.2022, semnăturile aplicate pe Dispoziţiile: nr. .....şi nr. ......, ambele din 09.03.2020, nu au fost executate de titularul ......., acestea fiind efectuate printr-un procedeu de contrafacere.”.

S-a apreciat de către inculpat că anularea înscrisurilor denumite: Dispoziţie de plată nr. ......şi nr. ......., ambele din 09.03.2020, este nelegală pentru următoarele considerente:

- Dispoziţia de plată este documentul ce serveşte la casierie pentru efectuarea plăţilor în numerar a sumelor ce nu reprezintă venituri din exploatare, respectiv a sumelor ocazionate cu deplasările;

- Dispoziţiile de plată, după aprobarea efectuării plăţii în numerar, se completează de către casier, iar, ulterior, se anexează la Registrul de casă ca document justificativ care trebuie să se coreleze cu menţiunile din Registrul de casă şi cu menţiunile din contabilitatea societăţii.

- Raportul de expertiză criminalistică la care face referire instanţa de judecată a fost întocmit cu încălcarea garanţiilor procedurale conferite de legiuitor, respectiv în faza in rem, fără a-i da posibilitatea de a avea cunoştinţă de obiective şi de a propune expert parte.

Mai mult, acesta este în contradicţie cu constatarea tehnico - ştiinţifică efectuată în cauză care concluzionează că nu se poate stabili dacă semnătura de la rubrica beneficiar a fost contrafăcută.

- Aşa cum rezultă din Registrul de casă şi din evidenţa contabilă a societăţii coroborat chiar cu retragerile din conturile societăţii, sumele înscrise în dispoziţiile de plată: nr. ..... şi nr. ....... ambele din 09.03.2020, au fost retrase din conturile societăţii şi înregistrate în Registrul de casă ca fiind achitate numitului ........

Ori desfiinţarea acestor documente justificative doar pentru faptul că raportul de expertiză a concluzionat că semnăturile de la rubrica beneficiar au fost contrafăcute nu se putea realiza atâta timp cât nu s-a stabilit că elementele/aspectele atestate prin aceste înscrisuri nu sunt reale.

Totodată, în contabilitatea societăţii aceste sume sunt înscrise ca fiind achitate, dovadă fiind înscrisurile desfiinţate de instanţa de fond, fapt ce are conotaţii/implicaţii asupra celorlalte documente contabile justificative, fără ca acestea să fi fost stabilite ca inserând aspecte nereale.

Pentru toate aceste argumente, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi, pe fond, înlăturarea dispoziţiei de anulare a celor două dispoziţii de plată.

Partea civilă ......., în motivele de apel dezvoltate în scris prin apărătorul ales, avocat ......., conform împuternicirii avocațiale seria ......, nr. ...... din data de 11.03.2025, aflată la fila nr. 46 în dosarul instanței de apel şi depuse la dosar la data de 05 martie 2025, a criticat soluția primei instanțe de judecată de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, solicitând desființarea sentinței penale atacate, schimbarea încadrării juridice și condamnarea penală a inculpatului; totodată, a criticat sentința penală a instanței de fond prin care s-a respins, ca inadmisibilă, acțiunea civilă.

A susținut că, în data de 09 mai 2025 va interveni prescripția răspunderii penale, potrivit Deciziei C.C.R. nr. 358/2022 (inculpatul a săvârșit faptele în data de 09 martie 2020).

A redat, în extras, dispozitivul sentinței penale atacate și a prezentat, în esenţă, situaţia de fapt şi principalele acte de urmărire penală, învederând următoarele:

I.

În data de 21.06.2023, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin a admis prima contestație privind tergiversarea soluționării cauzei cu numărul ...... pe care a promovat-o și a fixat termenul de 02.10.2023 pentru finalizarea urmăririi penale.

Acest termen nu a fost respectat de organul de urmărire penală.

În data de 23.11.2023, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin a admis a doua contestație pe care a formulat-o privind tergiversarea soluționării cauzei cu numărul ....... și a fixat data de 29.02.2024 pentru finalizarea urmăririi penale.

În data de 13.05.2024, prin rechizitoriul nr. ......., Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ....... pentru săvârșirea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, faptă prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.

Situația faptică rezultată din probele evaluate selectiv de către prima instanță.

În perioada investigației penale 21.08.2020 - 13.05.2024 organul de urmărire penală a procedat la audierea martorilor: ....., ....., ........, ....., la audierea sa și a inculpatului ........... la ridicarea de înscrisuri de la sediul S.C. ........, a examinat înscrisurile și fotografiile pe care el le-a depus, a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice de către Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. ........, a dispus efectuarea unei expertize criminalistice de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice ......

Potrivit raportului de expertiză criminalistică nr. ....../28.02.2022 întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice ....., semnătura de pe Ordinul de deplasare nr. .... a fost efectuată de către ..........., iar semnăturile de pe Dispozițiile de plată: nr. ......./09.03.2020 și nr. ...../09.03.2020 nu au fost efectuate de ......... și nu se poate stabili dacă au fost executate sau nu de ......

Organul de urmărire penală a respins concluziile expertului parte, dr. ........., expuse în Nota de Obiecții nr. ......../29.03.2022 conform cărora, semnătura de pe Ordinul de deplasare nr. ..... nu a fost efectuată de ...........

După trimiterea inculpatului în judecată, pe baza probatoriului readministrat în cauză, prima instanță a stabilit o situație de fapt parțial contrară situației de fapt retinută în rechizitoriu.

Prima instanță a stabilit, fără dubiu, că au fost întocmite în fals dispozițiile de plată: nr. ...../9.03.2020 și nr. ....../9.03.2020.

Paguba pe care a suferit-o prin neîncasarea drepturilor salariale în cuantum de 7.624 lei rezultă din declarațiile numitului ......: una dată în fața judecătorului în data 02.12.2024 și alta în fața organului de cercetare penală în data de 20.11.2020, rezultă din conduita procesuală a inculpatului de a respinge efectuarea expertizei criminalistice pentru detecția comportamentului simulat (testarea la poligraf), rezultă din conduita extrajudiciară a persoanei vătămate care a reclamat situația la Inspectoratul Teritorial de Muncă ....... și rezultă din conduita procesuală a persoanei vătămate - parte civilă, care s-a preocupat permanent de buna desfășurare a procesului, a promovat două contestații împotriva tergiversării procesului și a solicitat soluționarea cauzei înainte de a interveni prescripția răspunderii penale.

Raportat la declarațiile martorilor, prima instanță a constatat, fără dubiu, obișnuința inculpatului .... de a impune angajaților să semneze ordine de deplasare și dispoziții de plată în alb, acceptând circumstanțial posibilitatea însușirii unor sume de bani cuvenite șoferilor angajați (indemnizația acordată de I.T.M. .... nu a fost încasată de șoferul ........, la verificarea dispoziției de plată constatându-se că scrisul nu îi aparțin acestuia.

Nici martorii: ........ și ...... nu au încasat indemnizațiile acordate de I.T.M. ...... pe perioada șomajului tehnic provocat de pandemia de Covid 19).

Spre deosebire de organul de urmărire penală, prima instanță a considerat declarațiile testimoniale ale martorilor: ........, ...... și ........ ca fiind probe în acuzare indirecte și insuficiente pentru a confirma comiterea falsului în mod nemijlocit de către inculpatul .........

La pagina nr. 13 din hotărâre se menționează: „instanța constată că, deși există unele probe din care rezultă că este posibil ca inculpatul să fi săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, totuși mijlocul principal de probă pentru dovedirea faptei de fals în înscrisuri, constând în raportul de expertiză criminalistică, induce un dubiu rezonabil asupra vinovăției inculpatului, întrucât concluzionează că nu se poate stabili dacă semnăturile în discuție au fost sau nu executate de .......”.

În consecință, a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Această exprimare de la pagina nr. 13 probează nerespectarea obligațiilor ce îi reveneau primei instanțe în temeiul dispozițiilor prevăzute: de art. 403 alin. (l) lit. c) din Codul de procedură penală și de art. 103 alin. (l) și alin. (2) din Codul de procedură penală.

Concret, în motivarea hotărârii prima instanță nu a făcut trimitere la dovezile pe care nu le-a luat în seamă în momentul deliberării, nu a expus rațiunea pentru care a încadrat mijloacelor de probă în principale și secundare, iar probele în directe și indirecte și motivul pentru care le-a acordat o valoare prestabilită arbitrar și, mai ales, nu a explicat temeiul legal pentru care nu a considerat necesar să coroboreze și analizeze toate probele administrate în cauză pentru a decide cu privire la existența vinovăției inculpatului.

Aceste concluzii critice sunt inevitabile întrucât nu a identificat o altă explicație pentru înfăptuirea eronată a actului de justiție în această cauză, materializată prin constatarea corectă a existenței infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată și prin constatarea greșită că inculpatul ........ nu este vinovat sub nicio formă și dincolo de orice îndoială pentru această infracțiune.

Probele administrate în cauză, inclusiv cele omise a fi evaluate clar și explicit prin motivarea instanței, dovedesc dincolo de orice dubiu rezonabil implicarea inculpatului ...... în activitatea infracțională de falsificare a înscrisurilor în discuție.

Audiat în data de 02.12.2024 în fața instanței de judecată, inculpatul ....... a afirmat că partea civilă ar fi solicitat ca drepturile salariale să îi fie achitate în numerar în data de 09.03.2020 pentru a fi evitate comisioanele bancare și nu prin virament bancar.

Totodată, inculpatul a afirmat că, urmarea discuției telefonice din data de 09 martie 2020, în aceeași zi de 09 martie 2020 s-ar fi întâlnit cu partea civilă pe strada ........ în apropierea locuinței acesteia și i-ar fi înmânat suma de 7.624 lei.

Prima instanță nu s-a pronunțat explicit cu privire la sinceritatea ori nesinceritatea inculpatului privind aceste împrejurări ale săvârșirii faptei, deși partea civilă a depus înscrisurile bancare prin care a arătat motivul pentru care întotdeauna drepturile salariale i s-au achitat în euro și numai până la o anumită zi din lună ca urmare a unei înțelegeri convenite expres, în scris, cu inculpatul, administrator al S.C. ..........

De asemenea, prima instanță nu s-a pronunțat explicit cu privire la sinceritatea ori nesinceritatea inculpatului, deși partea civilă a depus desfășurătorul convorbirilor telefonice din care rezultă inexistența unei convorbiri telefonice cu inculpatul în data de 09 martie 2020 prin care să se stabilească data și locului întâlnirii invocate de către inculpat.

În cadrul audierii din data de 02.12.2024 inculpatul ....... a declarat că în data de 09 martie 2020 s-a deplasat pe str. .......având asupra lui suma de 7.624 lei, ordinele de deplasare și dispozițiile de plată precompletate la sediul firmei, iar, cu ocazia întâlnirii cu ......., acesta din urmă a semnat personal în fața lui dispozițiile de plată după care a primit suma de 7.642 lei.

Inculpatul a declarat că nu a mai fost nimeni prezent și nu a spus nimănui despre această întâlnire.

Totodată, încă din faza de urmărire penală, inculpatul ........ a precizat că el este persoana care administrează în drept și în fapt societatea, iar de la momentul înființării firmei s-a ocupat personal și exclusiv de plata salariilor și de întocmirea documentelor contabile.

Declarația martorului .......... a confirmat declarația inculpatului privind identitatea persoanei care administrează societatea și se ocupă de plățile salariale: ......

Așadar, inculpatul ...... a susținut judiciar că în data de 09 martie 2020 ........ a semnat în fața lui dispozițiile de plată: nr. ....... și nr. ........, iar aceste acte contabile le-a înregistrat ulterior, după un anumit timp, în contabilitatea societății pe care o administrează nemijlocit.

Aceste afirmații ale inculpatului ..... sunt contrazise de „mijlocul principal de probă” la care s-a raportat prima instanță și anume concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. ......../28.02.2022 potrivit cărora, dispozițiile de plată: nr. ........ și nr. ........ ambele din data de 09.03.2020, nu au fost semnate de ...........

În acest context, este inacceptabilă constatarea primei instanțe privind lipsa de vinovăție a inculpatului ...... prin raportare la o probă unică și anume concluzia din raportul expertizei nr. ..../28.02.2022 conform căreia, dispozițiile de plată: nr. 11 și nr. 12, ambele din data de 09.03.2020, nu au fost cert semnate de către .......

Dacă ar fi respectat obligația legală de a analiza temeinic întreg materialul probator și, implicit, de a corobora afirmația inculpatului ....... referitoare la semnarea de către partea civilă a dispozițiilor de plată în fața sa și în absența altor persoane, cu celelalte probe administrate în cauză referitoare la gestionarea documentelor contabile și la efectuarea plăților exclusiv de către inculpatul ........, concluzia raportului expertizei criminalistice nr. 1...../28.02.2022 conform căreia, dispozițiile de plată: nr. ....... și nr. ...... ambele din data de 09.03.2020, nu au fost cert semnate de către ........., nu ar mai fi fost suficientă pentru a da eficiență principului îndoielii în privința existenței vinovăției.

Deși admite existența infracțiunii și dispune desființarea înscrisurilor falsificate, totuși, inexplicabil din perspectiva judecății fără dublă măsură, prima instanță nu observă la finalul judecății legătura neîndoielnică dintre inculpatul ........ și activitatea infracțională de falsificare a înscrisurilor în discuție.

Din probele administrate în cauză rezultă dincolo de orice dubiu că în data de 09 martie 2020 inculpatul ..... nu s-a întâlnit cu ........, rezultă că ....... nu a semnat în fața inculpatului ...... dispozițiile de plată, rezultă că nu există o altă persoană în afara inculpatului ....... care să fi avut în posesie înscrisurile în discuție, rezultă că nu există o altă persoană în afara inculpatului ......... de a trage un folos prin neplata sumelor datorate angajaților săi, rezultă că inculpatul ......... nu a semnat aceste înscrisuri și rezultă că înscrisurile respective au fost falsificate prin contrafacerea semnăturii de către o terță persoană aflată în strânsă legătură cu inculpatul ........

Întreg probatoriul administrat în cauză evidențiază participarea inculpatului ......... împreună cu o altă persoană - neindentificată până în prezent - la săvârșirea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.

În consecință, având în vedere că din probele administrate și evaluate de către instanța de judecată rezultă, inevitabil, contribuția unei terțe persoane care a fost determinată de inculpatul ........ să semneze în fals dispozițiile de plată: nr. ........ și nr. ........, ambele din data de 09.03.2020, a solicitat schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul ........., în sensul ca acesta să fie judecat pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.

II. Motivele apelului declarat pe latura civilă:

Prima instanță a apreciat ca inadmisibilă acțiunea civilă având ca obiect obligarea la despăgubiri civile a inculpatului .........., judecat pentru săvârșirea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, pe considerentul că această infracțiune de pericol nu poate cauza o vătămare materială sau morală ce poartă un drept la despăgubire în procesul penal.

Această chestiune a fost lămurită în motivarea Deciziei Î.C.C.J. nr. 16/22.05.2015, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept privind admisibilitatea acțiunii civile având ca obiect obligarea la plata de daune materiale și morale exercitată de partea civilă în procesul penal împotriva inculpatului judecat pentru săvârșirea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată.

În esență, obiectul chestiunii de drept a cărei lămurire s-a solicitat instanței supreme l-a reprezentat interpretarea art. 19 din Codul de procedură penală privind exercitarea acțiunii civile din perspectiva infracțiunii de falsul în înscrisuri private ca infracțiune de pericol pentru încrederea publică în înscrisurile sub semnătură privată.

În mod cert, existenta legală și tipicitatea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată nu este condiționată de producerea unei vătămări materiale.

Dar dacă prin respectiva faptă ilicită penală s-au produs daune, a apreciat că persoana vătămată are dreptul de a exercita acțiunea civilă în cadrul procesului penal având în vedere identitatea de subiect activ și de faptă materială, raportat la dispozițiile art. 19 alin. (1) și alin. (5) din Codul de procedură penală.

Dispozițiile art. 19 alin. (1) și alin. (5) din Codul de procedură penală sunt inechivoce în sensul că prin acțiunea civilă se urmărește tragerea la răspundere civilă delictuală a inculpatului potrivit legii civile pentru prejudiciul material și/sau moral cauzat prin comiterea faptei ilicite penale.

În sensul admisibilității acțiunii civile în procesul penal având ca obiect judecarea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, la solicitarea magistraților Î.C.C.J. s-au pronunțat nuanțat Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Alba Iulia și Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept.

În consecință, a solicitat să se constate admisibilitatea acțiunii civile pe care a promovat-o și obligarea inculpatului, potrivit reglementărilor legii civile din materia răspunderii civile delictuale, la repararea prejudiciului material în cuantumul precizat la finalul cercetării judecătorești la judecata în primă instanță.

Cauza penală a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori la data de 12.02.2025, sub nr. ...........

În cursul judecăţii în apel:

La termenul din data de 31 martie 2025, după ce a explicat apelantului - inculpat ......... că are dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i, totodată, atenţia că ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea, cât şi împotriva sa, iar dacă refuză să dea declaraţie nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, inculpatul ......... a arătat că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de control judiciar, îşi menţine declaraţia dată în faţa primei instanţe de judecată şi nu mai are nimic de adăugat, susţinând că este nevinovat.

La termenul din 28 aprilie 2025, instanţa de control judiciar a procedat la audierea martorului ........ (declaraţie aflată la filele: nr. 104 şi nr. 105 din dosarul instanţei de apel).

Cu prilejul concluziilor orale formulate în faţa instanţei de apel, avocat ales ........, pentru apelantul - inculpat ........., a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale în ceea ce privește exercitarea căii de atac de către partea civilă.

A arătat, în esenţă, că, infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată este o infracţiune de pericol şi nu o infracţiune de rezultat, iar subiect pasiv este statul.

Având în vedere dispoziţiile art. 409 alin. (1) din Codul de procedură penală, care reglementează persoanele care pot face apel, a solicitat să se constate că persoana vătămată nu putea să se constituie parte civilă şi, prin urmare, nu putea să exercite calea de atac.

A precizat că, persoana vătămată nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute de textul de lege menţionat.

A mai învederat că, organul de urmărire penală a încălcat dispozițiile art. 177 din Codul de procedură penală potrivit cărora, părțile au dreptul să ceară numirea unui expert recomandat de fiecare dintre ele care să participe la efectuarea expertizei - expert parte.

În acest sens a precizat că organul de urmărire penală nu a încunoştinţat inculpatul despre efectuarea acestei expertize pentru a putea să-şi desemneze un expert parte, cu stabilirea obiectivelor.

La termenul din 28 aprilie 2025, apelantul - parte civilă ........ prin apărător ales, avocat .......... a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale pronunțate de instanța de fond, schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpatului.

În dezvoltarea concluziilor, partea civilă ......... a susținut următoarele:

I.

Prin cererea de apel a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată prin raportare la dispoziţiile art. 52 alin. (3) din Codul penal.

A promovat această cerere, întrucât dacă se acceptă că la săvârșirea faptei a participat o terță persoană - un autor necunoscut, consecința implicită și firească este aceea de a fi înlăturat dubiul major reținut de prima instanță cu privire la vinovăția inculpatului ......, fără a fi substanțial modificată esența situației de fapt (actele materiale au fost săvârșite împreună de două persoane).

În raționamentul său logico-juridic, prima instanță a admis existenta unei legături certe, neîndoielnice, între inculpatul .......și activitatea infracțională de falsificare a înscrisurilor, dar a reținut existența dubiului pentru a constata nevinovăția inculpatului.

Din eroare, prima instanță nu a procedat la coroborarea tuturor probelor administrate în cauză și din eroare a dat întâietate concluziilor raportului expertizei judiciare grafologice pe care a calificat-o ca fiind probă principală și fără a lua în considerare toate probele indirecte care confirmă existenta infracţiunii de fals și vinovăția autorului .......

Or, această situație premisă este incidentă și în prezenta cauză.

În sentința din ianuarie 2025, în temeiul art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, prima instanță a dispus desființarea celor două dispoziții de plată: nr. ....... şi nr. ....... ambele din 09.03.2020, constatând că aceste înscrisuri au fost falsificate prin contrafacerea semnăturii titularului .........

Așadar, prima instanță a verificat validitatea celor două înscrisuri și a constatat că nu sunt conforme cu realitatea din punct de vedere al formei.

Însă, alături de această neconcordanță de formă cu realitatea, există și o neconcordanță de fond, în sensul că, alăturat acțiunii de contrafacere a semnăturii, inculpatul a săvârșit efectiv un act omisiv cauzator de prejudiciu şi anume nu a predat banii de salariu și diurna către partea civilă, după cum rezultă din probele administrate în cauză.

Practic, prin falsificarea înscrisurilor, inculpatul ........ nu a făcut decât să ascundă acțiunea de prejudiciere a părții civile cu suma de 7.624 lei.

Aceasta este esența rezoluțiunii delictuoase exteriorizată de inculpat prin săvârșirea faptei de fals, cu consecința generării pentru partea civilă a unei daune materiale, concretă și precisă.

Prin urmare, întrucât s-a produs un prejudiciu material, asociat indisolubil infracțiunii de falsificare a celor două înscrisuri, se impune ca, pe lângă desființarea înscrisurilor false și scoaterea lor din circuitului civil, să se dispună judiciar repararea prejudiciului cauzat părții civile, prin obligarea inculpatului ........ la plata efectivă a sumei de 7.624 lei majorată cu dobândă legală.

În consecință, a solicitat să se constatate admisibilitatea acțiunii civile și să fie obligat inculpatul ....... la repararea prejudiciului material, potrivit reglementărilor legii civile din materia răspunderii delictuale.

Prin urmare, pe baza probele directe şi indirecte administrate în cauză, adică pe baza întregului materialul probator, a solicitat să se constate că fapta de fals există - de altfel prima instanță a dispus desființarea înscrisurilor false - și, totodată, să se constate existenta vinovăției inculpatului ......., care a contribuit cert la săvârșirea acestei fapte de fals alături de o terță persoană.

Incontestabil, inculpatul ....... este singura persoană care a avut posibilitatea săvârșirii faptei și a avut interesul de a săvârși fapta. Din aceste considerente, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat pe latura penală.

II. În fața primei instanțe a fixat cererea de constituire parte civilă la suma de 7.624 lei.

Această sumă reprezintă salariul și diurna pe luna februarie 2020, sumă pe care inculpatul a menționat că i-a plătit-o în luna martie, dovada plății fiind cele două dispoziții de plată: nr. 11 și nr. 12, ambele din data de 09 martie 2020.

Prima instanță a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă pe considerentul strict formal conform căruia infracțiunea de pericol nu poate cauza un prejudiciu și nu este susceptibilă să cauzeze un prejudiciu.

Totuși, după cum rezultă din jurisprudență, magistrații de la mai multe judecătorii, tribunale și curți de apel au interpretat art. 19 alin. (l) și alin. (5) din Codul de procedură penală ca temei de drept pentru admisibilitatea acțiunii civile în procesul penal având ca obiect judecarea infracțiunii de fals și, implicit, pentru dezdăunarea părții civile potrivit reglementărilor din materia răspunderii civile delictuale.

Invariabil, aceste soluții de admisibilitate au fost pronunțate în situația în care prin infracțiunea de fals s-a cauzat victimei o vătămare materială și/sau morală.

Astfel, având în vedere declarația inculpatului ..... dată în 02.12.2024 în fața primei instanțe, coroborată cu listingul convorbirilor telefonice din 09 martie 2020 ale părți civile, este cert că, în 09 martie 2020 inculpatul ....... nu s-a întâlnit cu partea civilă, în 09 martie 2020 inculpatul nu i-a remis părții civile nicio sumă de bani și, de asemenea, este cert că, în 09 martie 2020 partea civilă nu a semnat dispozițiile de plată: nr. 11 și nr. 12, ambele din 09.03.2020 în fața inculpatului ......

La fiecare audiere în fața organului judiciar, inculpatul ....... a repetat un aspect esențial, confirmat de contabilul ........... și anume că, dintotdeauna, în existența societății sale comerciale, numai dânsul s-a ocupat de contabilitatea primară a firmei, a salariilor și s-a ocupat de înscrisurile administrativ - contabile, precum ordine de deplasare și dispoziții de plată.

Proba cu raportul expertizei judiciare criminalistice efectuată de expertul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice ......., în care se concluzionează că nici inculpatul ....... și nici partea civilă ......... nu au semnat dispozițiile de plată: nr. ...... și nr. .... coroborată cu declarația inculpatului ........ - conform căreia cele două dispoziții de plată s-au aflat permanent asupra sa până la finalul lunii martie 2020 când le-a dat contabilului - dovedesc atât existența infracțiunii de fals prin contrafacerea semnăturii părții civile, cât și participarea inculpatului ........ împreună cu o altă persoană - aflată sub influența sa - la săvârșirea infracțiunii de fals.

În final, partea civilă a făcut o analogie, arătând că situația sa este similară cu situația comiterii unei tâlhării pe stradă de către un autor, bunul sustras de la victimă fiind găsit apoi la perchiziția imobiliară în casa instigatorului său la tâlhărie.

Evident, nu ar fi deloc just să se aprecieze că instigatorul nu ar trebui să fie condamnat doar pentru că nu a fost identificat autorul.

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanţa de apel constată şi reţine următoarele:

Cu titlul preliminar, instanţa de apel constată şi reţine următoarele:

Cu privire la inadmisibilitatea căii de atac exercitată de partea civilă ........., invocată de inculpatul ......., prin apărător ales, instanţa de apel aminteşte că, inadmisibilitatea, ca sancţiune procesual penală, constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual epuizat anterior.

Inadmisibilitatea operează automat şi inevitabil ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.

Inadmisibilitatea căii ordinare de atac a apelului intervine, în principal, în două situaţii şi anume, când apelul nu este prevăzut de lege, hotărârea atacată făcând parte din cele care nu sunt supuse niciunei căi de atac, precum şi atunci când a fost declarat de o persoană care nu are calitate procesuală de a formula calea de atac.

Pentru a putea participa în procesul penal în calitate de parte civilă, o persoană trebuie să justifice calitatea sa de persoană vătămată, respectiv de persoană care a suferit un prejudiciu fizic, material sau moral, iar în prezenta cauză instanţa de apel constată că, încă de la debutul urmăririi penale ....... a arătat care este vătămarea pe care a suferit-o, urmarea săvârşirii infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale).

Infracţiunile de fals în general şi, prin urmare şi infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, nu exclud de plano posibilitatea ca, în fapt, să fie generatoare de daune, astfel că, în speţă, organele judiciare au putut decela un prejudiciu ce ar fi putut fi produs prin activitatea infracţională dedusă judecăţii.

Prin urmare, în ce priveşte legitimitatea (abilitarea) procesuală de a sta în proces în calitate de apelant a părţii civile ........., prin raportare la cadrul procesual stabilit prin rechizitoriul nr. .......... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul ....... din data 13.05.2024 şi, ulterior, de prima instanţă de judecată, instanţa de apel constată că persoana vătămată ........ a fost citată la judecata pe fond în calitate de parte civilă, iar hotărârea conţine soluţii care vizează această persoană.

Pe cale de consecinţă, partea civilă ........ are dreptul de a ataca hotărârea primei instanţe de judecată, aşa încât apelul nu este inadmisibil.

Pe de altă parte, se constată că apelul declarat de ......... este admisibil şi din perspectiva dispoziţiilor art. 409 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care dă posibilitatea exercitării apelului de către orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei deoarece, în speţă, unele dintre măsurile dispuse prin hotărârea atacată vizează expres această persoană.

Cu privire la critica apelantului - inculpat ........., invocată prin apărător ales, referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 177 din Codul de procedură penală de către organul de urmărire penală, instanţa de apel reţine următoarele:

În condiţiile în care apelantul - inculpat invocă anumite pretinse nelegalităţi privind modul de administrare a probelor în cursul urmăriri penale, care se sancţionează cu nulitatea relativă a actului procesual/procedural, aceste aspecte trebuiau invocate în cursul procedurii de cameră preliminară.

Dacă acestea au fost invocate în cadrul procedurii menţionate, ele nu mai pot fi reiterate în cadrul apelului, soluţia adoptată de către judecătorul de cameră preliminară bucurându-se de autoritate de lucru judecat, iar dacă nu au fost invocate, nu mai pot face obiectul aspectelor ce se analizează de către instanţa de apel.

Încălcarea de către organul de urmărire penală a unor obligaţii stabilite prin normele de procedură penală, reprezintă, în mod evident, o condiţie necesară pentru reţinerea unei eventuale nulităţi relative a actului procedural menţionat de apelantul - inculpat, însă aceste nulităţi, vizând urmărirea penală, nu pot fi invocate direct în faţa instanţei de control judiciar, fiind necesară prezentarea lor judecătorului de cameră preliminară.

În măsura în care acest lucru nu a fost realizat de către apelant nulităţile s-au acoperit la finalizarea procedurii de cameră preliminară.

În speţă, încălcarea regulilor procedurale privind administrarea mijloacelor de probă prevăzute de art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, în speţă raportul de expertiză criminalistică nr. 14 din data de 28.02.2022 întocmit de către specialiştii Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice ......., judeţul ....... poate atrage sancţiunea nulităţii relative, în condiţiile art. 282 din Codul de procedură penală.

Art. 282 alin. (3) şi alin. (4) din Codul de procedură penală prevede că: „Nulitatea relativă se invocă în cursul sau imediat după efectuarea actului ori cel mai târziu în termenele prevăzute la alin. (4).

(4) Încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) poate fi invocată:

a) până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură; (...)”.

Încălcarea în cursul urmăririi penale a regulilor procedurale privind administrarea mijloacelor de probă poate fi invocată, deci, până la închiderea procedurii de cameră preliminară, inclusiv în cadrul căii de atac a contestaţiei prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală.

În prezenta cauză instanţa de apel constată că, prin încheierea pronunţată la data de 27.08.2024 în dosarul numărul ......... al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la: art. 282 alin. (1), art. 173 alin. (4) şi art. 177 alin. (1), alin. (2) şi alin. (4), toate din Codul de procedură penală, a admis în parte cererile și excepțiile privind legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul numărul ....... al Parchetului de pe lângă Judecătoria .........., judeţul ........., formulate de către inculpatul ....... şi, pe cale de consecinţă, a dispus nulitatea Ordonanţei din data de 27.05.2021 şi nulitatea raportului de expertiză criminalistică numărul ..../28.02.2022, iar în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, a dispus excluderea raportului de expertiză criminalistică nr. ........./28.02.2022.

Prin aceeaşi încheiere s-a arătat că excluderea materială a probelor excluse juridic va avea loc după rămânerea definitivă a respectivei încheieri.

S-a dispus comunicarea încheierii Parchetului de pe lângă Judecătoria ........... judeţul ........, în vederea remedierii, în termen de 5 zile de la comunicare, a neregularităţilor constatate, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Prin încheierea nr. 906 din data de 08.10.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, judeţul ....... în dosarul numărul ........., în baza art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, s-a constatat competenţa Judecătoriei Drobeta Turnu Severin şi legalitatea sesizării cu rechizitoriul numărul ..... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin din data de 13.05.2024, legalitatea administrării probelor, cu excepţia celor excluse prin încheierea din data de 27.08.2024 şi a efectuării actelor de urmărire penală, cu excepţia celor constatate lovite de nulitate relativă prin încheierea din data de 27.08.2024.

S-a dispus înlăturarea fizică din dosarul de urmărire penală nr. ...... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, a Ordonanţei din data de 27.05.2021 (filele: nr. 53 şi nr. 54 din dosarul de urmărire penală) şi a raportului de expertiză criminalistică numărul ...../28.02.2022 (filele: nr. 56 – nr. 70 din dosarul de urmărire penală), la data rămânerii definitive a respectivei încheieri.

Prin aceeaşi încheiere s-a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpatul .... în dosarul nr..........

Prin încheierea nr. 47 din data de 22.10.2024 pronunţată în dosarul nr. ........, Tribunalul Mehedinţi - Secţia Penală, în baza art. 347 din Codul de procedură penală, a admis contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi şi de persoana vătămată/parte civilă ....... împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, din data de 27.08.2024 şi a încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, nr. 906 din data de 08.10.2024, pronunţate în dosarul penal nr. ..........

A desfiinţat, în totalitate, încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, din data de 27.08.2024 pronunţată în dosarul numărul ........

A desfiinţat, în parte, încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, nr. 906 din data de 08.10.2024 pronunţată în dosarul penal nr. .........

În baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, a respins cererile şi excepţiile invocate de inculpatul ..... privind nulitatea Ordonanţei din data de 27.05.2021 şi nulitatea raportului de expertiză criminalistică nr. ........../28.02.2022.

A constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală nr. ........ al Parchetului de pe lângă judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, nr. 906 din data de 08.10.2024 pronunţată în dosarul penal nr. ........ care nu sunt contrare respectivei hotărâri.

Instanţa de apel reţine că aspectele referitoare la modul de administrare a mijlocului de probă reprezentat de raportul de expertiză criminalistică nr. ........din data de 28.02.2022 întocmit de către specialiştii Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice ...... judeţul ........ au fost dezbătute în procedura de cameră preliminară, fiind tranşate în acea etapă procesuală, aşa încât există autoritate de lucru judecat.

În această situaţie, critica apelantului - inculpat ....... invocată prin apărător ales, nu poate fi primită.

Pe fondul apelurilor, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit art. 99 alin. (1) din Codul de procedură penală, în acţiunea penală sarcina probei aparţine în principal procurorului, iar în acţiunea civilă, părţii civile ori, după caz, procurorului care exercită acţiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă.

Prin sarcina probaţiunii (onus probandi) se înţelege obligaţia procesuală ce revine unui participant la procesul penal de a dovedi împrejurările care formează obiectul probaţiunii.

O regulă generală în materie de probaţiune cere ca proba să fie efectuată de cel care afirmă existenţa unei fapte sau împrejurări de fapt (onus probandi incumbit ei qui dicit sau actori incumbit probatio).

Dacă împrejurarea de fapt a fost dovedită, persoana care invocă o altă împrejurare de fapt (de negaţie sau explicativă) este obligată, la rândul său, să o dovedească (reus în excipiendo fit actor).

Sarcina probaţiunii poate reveni celui care a făcut prima afirmaţie, dacă acesta invocă o altă împrejurare ce trebuie dovedită.

Aplicând această schemă în procesul penal, învinuirea trebuie să fie dovedită de cel care o formulează - procurorul, iar împrejurările în apărare de către cel care le invocă - inculpatul.

Conform art. 100 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere.

În cursul judecăţii, instanţa administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părţilor şi, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale.

În ce priveşte alegerea mijloacelor de probă pentru dovedirea unei fapte sau împrejurări de fapt, noul sistem probator se întemeiază pe libertatea probelor, în sensul că organul de urmărire penală sau instanţa de judecată nu are obligaţia să folosească un anume mijloc de probă pentru dovedirea unei anumite fapte, având facultatea de a alege, dintre toate mijloacele de probă prevăzute de lege, în condiţiile în care proba a fost administrată în cursul procesului penal, pe cel mai potrivit pentru împrejurarea pe care o are de dovedit.

La art. 103 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală „aprecierea probelor” se arată că, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.

Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.

Prin aprecierea probelor, ca operaţie finală a activităţii de probaţiune, organele de urmărire şi instanţa de judecată determină măsura în care probele le formează încrederea că sunt în concordanţă cu adevărul, în sensul că faptele şi împrejurările de fapt la care se referă au avut sau nu loc în realitatea obiectivă.

Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, se formează concluzia organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, concluzie care trebuie să reflecte adevărul.

Prin sintagma prevăzută de dispoziţiile art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală: „probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege” a fost consacrat principiul liberei aprecieri a probelor.

Tot art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală indică modul cum se pot avea în vedere probele, respectiv că sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, totodată, arătând şi în ce măsură poate fi încadrată această liberă apreciere, în concret, prin evaluarea tuturor probelor administrate în cauză.

Din cele arătate, se poate ajunge uşor la concluzia că mijlocul de apreciere constă în „examinarea tuturor probelor administrate”, atât cele din faza de urmărire penală, cât şi cele din faţa instanţei de judecată (probele neavând o valoare mai mare sau mai mică, în funcţie de faza procesuală unde au fost administrate legal), instanţa alegând motivat pe care acele probe le reţine pentru stabilirea situaţiei de fapt, arătând de ce le înlătură pe celelalte, această operaţiune desfăşurându-se în urma evaluării probelor, respectiv, în măsura în care se coroborează (sunt susţinute şi de alte probe) între ele (în definiţia legii - prin evaluarea tuturor probelor administrate în cauză).

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea.

Pentru a se dispune o soluţie de achitare în temeiul acestui articol, este necesar ca din probele administrate să rezulte că fapta există, constituie infracţiune, însă nu a fost săvârşită de inculpat (ori există un dubiu semnificativ în această privinţă), ci de o altă persoană (determinată sau nedeterminată); aşadar, sintagma „nu există probe” nu trebuie raportată la fapta investigată, ci la persoana acuzată de comiterea faptei investigate, implicând, mai întâi, desfăşurarea activităţilor investigative de către organele de urmărire penală, iar ulterior, în urma evaluării probatoriului, constatarea existenţei faptei, dar nu şi a comiterii ei de către inculpat.

În prealabil, instanţa de apel reţine că prezenta cauză a fost soluţionată în procedura de drept comun, a cercetării judecătoreşti, inculpatul ...... nesolicitând aplicarea procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

În cadrul propriei analize, instanţa de control judiciar constată că ansamblul probator administrat în mod nemijlocit în faza apelului, coroborat cu dovezile administrate în fazele procesuale anterioare, justifică reţinerea unei situaţii de fapt parţial diferite de cea valorificată prin hotărârea penală apelată.

În speţă, prin actul de sesizare a instanţei de judecată, respectiv rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, din data 13.05.2024, întocmit în dosarul de urmărire penală nr. ......., s-a reţinut, în esenţă, că, la data de 09.03.2020 inculpatul ........ a întocmit în fals dispoziţiile de plată: numărul 11 şi numărul 12, care aparent atestau faptul că numitul ......., în calitate de angajat al S.C. ........... - ........pe postul de şofer, a încasat totalul sumei de 7.624 lei (din care 6.594 lei reprezenta diurna pentru 21 de zile lucrate în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, iar 1.030 lei reprezenta salariul pentru luna februarie a anului 2020), fără ca această sumă să fie încasată în realitate.

Aşadar, inculpatul ..... a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale).

În condiţiile în care obiectul acuzaţiei se rezumă, în speţă, la activitatea de întocmire şi folosire a dispoziţiilor de plată: numărul .........şi numărul ........ ambele din data de 09.03.2020, succesiunea documentelor care au precedat înscrisurile în litigiu, cum ar fi, spre exemplu, ordinul de deplasare nr. ... pentru perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, va fi evidenţiată în prezenta decizie penală doar pentru clarificarea contextului comiterii infracţiunii deduse judecăţii, veridicitatea respectivului înscris excedând, însă, limitelor analizei propriu-zise a instanţei de apel.

În cauza de faţă, în actul de acuzare se reţine săvârşirea acestei infracţiuni cu privire la dispoziţiile de plată: numărul ........şi numărul .......... ambele din data de 09.03.2020.

Inculpatul ......... nu a recunoscut fapta, aşa cum a fost reţinută în rechizitoriu, astfel că instanţa de fond a procedat la propria cercetare judecătorească, readministrând mijloacele de probă din cursul urmăririi penale, respectiv a audiat: inculpatul ......., persoana vătămată constituită parte civilă ......... şi martorii: ........, .......... şi ....., cu excepţia martorului ......... declaraţia acestuia din faza incipientă a procesului penal fiind avută în vedere la judecarea cauzei.

Pe baza analizei doar a unora dintre probele administrate în cauză, prima instanţă de judecată, în temeiul art. 396 alin. (1) şi alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la articolul 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, a dispus achitarea inculpatului ...... pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin (1) din Codul penal (două acte materiale).

Ministerul Public a formulat critici cu privire la soluţia de achitare dispusă faţă de inculpatul ........, arătând, în esenţă, că din probele administrate a rezultat că inculpatul era singura persoană care ar fi avut posibilitatea şi interesul să falsifice semnătura persoanei vătămate ........

Instanţa de apel subliniază faptul că efectul devolutiv integral al apelului, reglementat de art. 417 din Codul de procedură penală, permite instanţei de control judiciar ca, pe baza probelor administrate în cauză pe tot parcursul procesului penal, să verifice legalitatea şi temeinicia soluţiei atacate sub toate aspectele de fapt şi de drept şi, astfel, să procedeze la lămurirea deplină a tuturor împrejurărilor de fapt deduse judecăţii.

Probatoriul administrat relevă neîndoios faptul că, în perioada 15.04.2019 - 21.02.2020 persoana vătămată ....... a fost angajată la societatea comercială S.C. ............ - ....... ca şofer pe vehicule de mare tonaj, având curse numai în comunitatea europeană.

Acest aspect rezultă din contractul individual de muncă încheiat şi înregistrat sub numărul ....../10.04.2019 în registrul general de evidenţă a salariaţilor.

La data de 04.09.2019 inculpatul ...., în calitate de administrator al societăţii comerciale S.C. ......... - .......şi persoana vătămată ........... au convenit ca plata salariului să se facă în data de 15 a lunii pentru luna anterioară.

La sfârşitul lunii ianuarie 2020, persoana vătămată ......... a formulat, în scris, o cerere de demisie înregistrată sub nr. ...../31.01.2020, în urma căreia unitatea a emis decizia nr. .../22.02.2020 privind încetarea contractului individual de muncă începând cu data de 22.02.2020.

Persoana vătămată ...... a arătat, cu prilejul audierii sale de către organul de cercetare penală, că, la data de 31.01.2020, în timp ce se afla în ......... l-a apelat telefonic pe inculpatul ....... şi i-a adus la cunoştinţă că îşi dă demisia cu data de 01.02.2020, urmând să mai lucreze încă 15 zile, iar după convorbirea telefonică i-a înaintat demisia prin intermediul e-mailului personal.

După ce i-a înaintat demisia, a continuat munca până la data de 22.02.2020.

Cu toate că a trecut cu 7 zile peste perioada preavizului, cei doi s-au înţeles amiabil, telefonic, pentru a lucra până va veni un alt şofer de tir.

Persoana vătămată ...... a precizat că, la data de 22.02.2020, în timp ce se afla în ...... a predat camionul cu numărul de înmatriculare ......... unui alt şofer de schimb şi a plecat cu maşina de serviciu în Romania, ajungând în ........ în jurul orelor 16:00.

După ce a ajuns în ..... s-a întâlnit cu inculpatul .... la ......., situată la intersecţia străzilor ........ cu .........., i-a dat acestuia C.M.R.-urile, iar el s-a angajat să o plătească pe data de 15 martie pentru perioada 01.02.2020 - 22.02.2020.

Persoana vătămată ....... a mai precizat că, pentru faptul că la data de 15.03.2020 nu a fost plătită, la data de 16.03.2020 a luat decizia să facă plângere la I.T.M. ... care, în urma verificărilor efectuate, nu a constatat nereguli.

În continuare, persoana vătămată ........... s-a adresat Tribunalului Drobeta Turnu Severin pentru rezolvarea acestei situaţii, iar în decursul procesului civil, pârâtul, respectiv S.C. .........., prin administratorul ......, a înaintat instanţei documente false, respectiv dispoziţiile de plată, acţiunea reclamantului fiind, astfel, respinsă.

Persoana vătămată ........ a formulat cale de atac împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Mehedinţi şi, totodată, a înaintat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin care a sesizat mai multe infracţiuni de fals.

Persoana vătămată ............a mai menţionat că din acele înscrisuri false rezultă, în mod nereal, că ar fi primit suma de bani ce i se cuvenea sub formă de cash (numerar), însă niciodată nu primit acei bani.

A mai menţionat că de fiecare dată salariul l-a primit doar în contul bancar şi niciun coleg de-al său nu a primit niciodată banii cash, aceştia fiind plătiţi prin aceeaşi metodă, respectiv prin virament bancar.

Cu ocazia audierii în cursul judecăţii în primă instanţă, persoana vătămată ........... și-a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale.

A arătat că de la începutul relației de muncă a comunicat administratorului ...... să îi achite diurna prin virament bancar, indicând un cont deschis la o bancă din ...... întrucât avea două credite scadente şi trebuia să achite ratele aferente acestora până pe data de 20 a fiecărei luni.

De asemenea, a arătat că în ceea ce privește ordinele de deplasare şi dispozițiile de plată, pe parcursul derulării relației de muncă nu a semnat niciodată asemenea înscrisuri, respectiv că după înaintarea demisiei, cu ocazia întâlnirii în zona ....... din ..... nu a făcut nicio referire că ar dori efectuarea plăți în numerar, aceasta menţionând că avea nevoie de plata în euro a diurnei pentru achitarea creditului din Spania, ratele fiind în euro.

A precizat că în data de 06 martie 2020 a fost contactat telefonic de către administratorul societății, acesta solicitându-i să se întâlnească să îi semneze lichidarea, însă a refuzat întâlnirea, spunându-i că nu semnează lichidarea până nu are dovada achitării drepturilor salariale.

A arătat că a refuzat plata în numerar întrucât a presupus că în ipoteza în care lua banii în numerar, ulterior trebuia să se deplaseze la o casă de schimb valutar să schimbe banii în euro, să depună banii în contul din Spania, astfel încât ar fi putut avea probleme cu organele fiscale din Spania deoarece nu ar fi putut justifica depunerea din cont, el neavând cont de euro în România.

Întrebat fiind cum îşi explică că în cadrul raportului de expertiză efectuat de către Institutului Național de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice ...... se arătă că Ordinul de deplasare numărul ......a fost semnat de către aceasta, în condiţiile în care a arătat că nu semnat niciodată un ordin de plată, partea civilă a răspuns că nu ştie.

Instanţa de apel reţine că acuzaţia are la bază o prezumţie simplă rezultată din declaraţia persoanei vătămate ......., prezumţie ce a fost confirmată prin toate probele administrate în cauză, din coroborarea acestora rezultând concluzia vinovăţiei inculpatului ..... sub aspectul faptului că în data de 09.03.2020 a întocmit în fals dispozițiile de plată: numărul ....şi numărul ....., care aparent atestau faptul că ......, în calitate de angajat al S.C. .......... - ........ pe postul de şofer, a încasat totalul sumei de 7.624 lei (din care 6.594 lei reprezenta diurna pentru 21 de zile lucrate în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, iar 1.030 lei reprezenta salariul pentru luna februarie a anului 2020), fără ca această sumă să fie încasată în realitate.

Instanţa de apel subliniază că elementele probatorii relevante pentru clarificarea contribuţiei concrete a inculpatului ..... la săvârşirea faptei sunt, preponderent, cele administrate în faza urmăririi penale, în care a fost devoalată, pentru prima dată, implicarea acestuia în activitatea ilicită.

Probatoriul administrat în cauză dovedeşte, fără putinţă de tăgadă, săvârşirea de către inculpatul .... a infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (două acte materiale), în acest sens fiind relevante, pe lângă declaraţiile persoanei vătămate ......, două mijloace de probă interdependente, respectiv declaraţiile inculpatului ......şi menţiunile şi concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. .... din data de 28.02.2022 întocmit de către specialiştii Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice ......, judeţul ...

Astfel, prezumţia simplă potrivit căreia inculpatul ..... era singura persoană care ar fi avut posibilitatea şi interesul să falsifice semnătura persoanei vătămate .........este confirmată, în principal, prin aceste mijloace de probă relevante şi, în subsidiar, prin declaraţiile martorilor: ......, ......., ........... şi ........ şi nu în ultimul rând, printr-un modus operandi caracteristic numai inculpatului ..........., aşa cum se va arăta în continuare.

Inculpatul ...... a arătat cu prilejul declaraţiei date în cursul urmăririi penale la data de 05 ianuarie 2024 (paginile: nr. 46 şi nr. 47 din volumul I al dosarului de urmărire penală) că: „la data de 09.03.2020, nu mai reţin ora cu exactitate, în timpul zilei m-am deplasat pe strada ........ din ........., în apropierea locuinţei persoanei vătămate ......... unde ne-am întâlnit doar noi, înmânându-i acestuia integral sumele de bani care i se cuveneau, acestea reprezentând diurna şi salariul conform actelor contabile.

În momentul în care numitul .......... a primit banii, acesta, pe capota autoturismului meu, a semnat pe dispoziţiile de plată ce i le-am înmânat, acestea erau deja completate de mine olograf la birou, după care ne-am despărțit în relaţii amiabile.”.

În faţa instanţei de fond (declaraţie aflată la paginile: nr. 65 şi nr. 66 din dosarul instanţei de fond), inculpatul ..... a arătat că: „...l-am contactat telefonic pe numitul ...... şi am stabilit să ne întâlnim în zona ....... din ......, lucru pe care l-am şi făcut, cu ocazia întâlnirii înmânându-i acestuia drepturile salariale şi diurna, aproximativ 7.000 şi ceva de lei.

Am luat cu mine ordinele de deplasare şi dispoziţiile de plată. (...) Ordinele de deplasare şi dispoziţiile de plată înmânate numitului ......... au fost completate de către mine.

Cu ocazia întâlnirii, numitul ....... a semnat, personal, în fața mea şi ordinele de deplasare şi dispoziţiile de plată.”.

În primul rând susţinerile inculpatului ...... în sensul că persoana vătămată ..........ar fi semnat în faţa sa dispoziţiile de plată: nr. ..... şi nr. ......, ambele datate 09.03.2020, sunt contrazise de concluziile şi menţiunile raportului de expertiză criminalistică nr. ......din data de 28.02.2022 întocmit de către specialiştii Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice ........, judeţul .........

În al doilea rând, declaraţiile persoanei vătămate ......... în sensul că nu a semnat dispoziţiile de plată: nr. ......şi nr. ........., ambele datate 09.03.2020, se coroborează cu conţinutul şi concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 14 din data de 28.02.2022 întocmit de către specialiştii Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice ....... judeţul ....... potrivit cărora:

„Semnăturile de sub menţiunea olografă „M-am deplasat în interes de serviciu” şi de la poziţia „Titular avans” de pe ordinul de deplasare nr. 10 pentru perioada 01.02.2020 - 21.02.2020 au fost executate de către titularul .........; Semnăturile aplicate la poziţia „Semnătură” din cadrul secţiunii „Date suplimentare privind beneficiarul sumei” de pe dispoziţiile de plată: nr. ..... nr. ...... ambele datate 09.03.2020, nu au fost efectuate de către titularul ........., însă nu se poate stabili dacă au fost sau nu executate de persoana bănuită, respectiv numitul ........

Asemănările aparente de compoziţie sau constructive, pe fondul unor deosebiri esenţiale, atestă faptul că ne aflăm în situaţia unui procedeu de contrafacere.

Unele analogii ale traseului acestor semnături în litigiu cu traseul semnăturilor autentice demonstrează un procedeu de fals, respectiv cel al unei imitaţii libere.

În cadrul acestui procedeu de fals, scriptorul încearcă să deruleze firul grafic cu oarecare spontaneitate în absenţa modelului autentic, încercând, astfel, să reproducă o formă străină de propriul scris.

Evident această tehnică nu este la îndemâna scriptorilor de nivel mijlociu sau submediocru.

Ca urmare, în mod obişnuit, grafismele obţinute prin acest procedeu nu vor prezenta decât foarte rar elemente grafice specifice autorului care să conducă la identificarea acestuia.”.

Determinantă în conţinutul acuzaţiei este, în principal, contrarietatea dintre declaraţiile inculpatului ...... potrivit cărora numitul ......... a semnat, personal, în fața sa şi ordinele de deplasare şi dispoziţiile de plată: nr. .....şi nr. ...... ambele datate 09.03.2020 şi concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. .......... din data de 28.02.2022 întocmit de către specialiştii Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice ....., judeţul ..... potrivit cărora, semnăturile aplicate la poziţia „Semnătură” din cadrul secţiunii „Date suplimentare privind beneficiarul sumei” de pe dispoziţiile de plată: nr. .......şi nr. ...... ambele datate 09.03.2020, nu au fost efectuate de către titularul ..........., contrarietate care evidenţiază, astfel, existenţa unei modificări de natură penală în sfera realităţii obiective ce nu poate fi imputată decât inculpatului ......., persoană care se ocupa de administrarea S.C. ......... şi care, în virtutea acestei calităţi, a avut interesul să falsifice semnătura persoanei vătămate ........, fiind singura persoană care se ocupa cu întocmirea acestui tip de documente, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Având în vedere natura actelor şi operaţiunilor nereale consemnate în cuprinsul înscrisurilor falsificate, anterior menţionate, contribuţia nemijlocită a inculpatului ........ la întocmirea lor se relevă ca fiind absolut necesară pentru atingerea scopului ilicit urmărit; o atare contribuţie, concretizată în plăsmuirea înscrisurilor şi semnarea lor, era obligatorie pentru ca respectivele documente să dobândească aparenţă de validitate şi să devină, prin urmare, apte a produce, în mod efectiv, consecinţele juridice urmărite prin falsificarea lor.

Această concluzie rezultă, cu precădere, din declaraţiile martorului ........ care a explicat cu lux de amănunte mecanismul ţinerii evidenţei contabile din cadrul societății comerciale ............., relevante fiind următoarele alegaţii făcute în cursul urmăririi penale: din câte cunoaşte, singura persoană care se ocupă de administrarea societății comerciale .........L. este inculpatul ....., iar documentele fiscal contabile necesare întocmirii balanțelor îi erau aduse doar de către acesta; după ce i-au fost prezentate de către organele de poliție trei documente care reprezintă ordinul de deplasare nr. ......pentru perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, precum şi două dispoziții de plată: nr. ...... şi nr. .... ambele fiind emise la data de 09.03.2020, a menționat că scrisul olograf care se regăseşte pe cele trei documente, bănuieşte că-i aparține inculpatului ........., recunoscându-l din unele documente completate şi ataşate dosarelor lunare de evidență contabilă.

Instanţa de apel constată că starea de fapt stabilită în cauză se întemeiază pe probe suficiente şi concludente, relevante fiind şi declaraţiile martorilor: ......, ..........., ........

Astfel, se reţine că în cursul urmăririi penale martorul ....a arătat următoarele aspecte relevante: de două ori în decurs de un an de zile, în timpul în care a fost angajat în cadrul S.C. ........ administratorul ........ i-a înmânat mai multe dispoziţii sau ordine în alb fără a fi completate, însă nu a cunoscut la acel moment în ce au constat acele dispoziţii sau ordine pe care l-a pus să le semneze fără a-i preciza ce reprezintă, însă nici el nu l-a întrebat despre ce este vorba; a mai precizat că din discuţiile purtate cu ceilalţi colegi ai săi printre care se afla şi numitul ........, a înţeles că aceştia întotdeauna primeau drepturile salariale numai în contul bancar personal; tot din discuţiile purtate cu colegii săi a mai înţeles că şi aceştia au semnat în alb mai multe dispoziţii sau ordine; în luna martie a anului 2020 a vorbit telefonic cu ........, iar acesta i-a precizat că pentru ultima lună lucrată la S.C. ........ nu şi-a primit drepturile salariale, fără a-i da prea multe detalii; a mai relatat că, din cauza stării de urgenţă din luna aprilie a anului 2020, colegii săi care lucrau la acea dată la S.C. ........, în spaţiul intracomunitar, au adus camioanele acasă în ....... au primit drepturile salariale pentru perioada lucrată, după care administratorul ...... le-a precizat că o să-i bage în şomaj tehnic până când o să iasă din starea de urgenţă, iar pentru ultima lună respectiv luna mai 2020 nu a mai primit şomajul tehnic care trebuia să fie oferit de către ....., acesta motivând în cazul martorului ....... că a luat o amendă şi a pierdut un capac de la janta camionului, fără a-i prezenta dovezi în acest sens; în încheierea declaraţiei a menţionat că, din discuţiile purtate cu ceilalţi colegi, aceştia i-au precizat că nici ei nu au primit banii pentru ultima lună de şomaj tehnic, în cuantum de aproximativ 900 de lei.

În cursul judecăţii în primă instanţă, martorul ........ a arătat următoarele aspecte relevante: din câte îşi aminteşte a semnat de două ori dispoziţii de plată în alb, însă nu a putut preciza câte; pe parcursul declaraţiei a revenit şi a arătat că nu reţine cu exactitate dacă înscrisurile la care a făcut referire ca fiind dispoziţii de plată erau doar dispoziţii de plată sau printre acestea se aflau şi ordine de deplasare, întrucât acestea erau niște hârtii mici şi nu mai reţine.

În cursul urmăririi penale martorul ..... a arătat următoarele aspecte relevante: inculpatul ......., în calitate de administrator la S.C. .........., i-a acordat toate drepturile salariale pe toată perioada lucrată la societatea administrată de către acesta, însă pentru ultima lună de șomaj tehnic, respectiv luna mai 2020, acesta nu i-a dat banii, aproximativ 900 de lei, fără a-i prezenta niciun motiv în acest sens și nici nu i-a mai răspuns la telefon; a arătat că, de mai multe ori, în timpul în care a fost angajat la S.C. ..........., administratorul ........ îi înmâna mai multe dispoziții sau ordine în alb, fără a fi completate, pe care îl punea să le semneze, însă acele documente pe care le-a semnat nu i-au afectat niciodată drepturile salariale; martorul ......... a mai precizat că l-a întrebat pe ....... dacă a semnat pe perioada cât a fost angajat în cadrul S.C. .......... ordine sau dispoziții fără a fi completate, iar acesta i-a răspuns că niciodată nu a semnat așa ceva și nici măcar nu i s-a solicitat cineva acest lucru; a mai menționat că știe de la ....... că pentru ultima perioadă lucrată la societatea comercială S.C. ........ acesta nu și-a primit drepturile salariale pentru 22 de zile, iar tot acesta i-a spus că la un moment dat s-a întâlnit cu numitul ......... pe strada .......... în zona locuinței, iar numitul ......... l-a pus să semneze un document pentru a-i da salariul minim pe economie în lei, respectiv salariul din ștat, însă ........ nu a fost de acord; a mai declarat că, nu a auzit niciodată dacă un șofer din cadrul S.C. ............ a primit salariul în numerar, din câte cunoaște acesta se vira în cont bancar.

În cursul judecăţii în primă instanţă, martorul ....... a arătat următoarele aspecte relevante: pe parcursul derulării relaţiilor de muncă în cadrul societăţii comerciale S.C. ........ drepturile salariale i-au fost acordate prin virament bancar, mai puţin indemnizaţia aferentă ultimei luni de şomaj tehnic; cu privire la şomajul tehnic a arătat că, a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă, care, în urma controlului efectuat, i-a comunicat că din documentele existente la societate rezultă că a primit banii, actul doveditor fiind un document asemănător unei dispoziții de plată având semnătura acestuia, dar completat cu scrisul unei alte persoane; a declarat că i-au fost prezentate de către inculpatul ..... ordine de deplasare doar completate în alb pe care le-a semnat, arătând că atunci când se întorceau acasă de pe comunitate îi punea să semneze aceste ordine, relatând că s-a întâmplat o dată să fie împreună cu alt coleg, nu îşi îmi aminteşte cu cine, însă au semnat amândoi acele ordine de deplasare necompletate, acestea fiind tipizate, stas.

În cursul urmăririi penale martorul ........ a arătat următoarele aspecte relevante: după ce venea din cursă lăsa camionul într-o parcare din ....., acolo unde îi indica inculpatul ......... să parcheze, iar la întâlnirea cu acesta îi dădea să semneze niște documente care se numeau ordine de plată, acestea uneori erau completate cu perioada deplasării și cu cuantumul sumei de bani pentru perioada respectivă, iar uneori când pleca înapoi în cursă și stătea o perioadă mai mare de timp, respectiv 2 - 3 luni de zile, inculpatul ...... îi înmâna mai multe ordine de plată necompletate, acestea fiind în alb și îi punea să le semneze pentru că în perioada cât o să fie plecat este posibil să aibă controale la societate, lucru pe care îl făcea fără să-i pună întrebări în acest sens; cunoaște faptul că un alt coleg pe nume ...... a semnat și el în alb ordine de plată; toate sumele de bani primite de la societatea comercială ........ în perioada lucrată i-au fost virate doar în conturile bancare, acesta niciodată nu a primit în numerar sume de bani de la această societate și nici nu a auzit alți colegi care să primească în numerar banii; a mai menționat că, a înțeles de la numitul ....... că pe ultima perioada lucrată la S.C. ....... nu a primit drepturile salariale cuvenite; a precizat că, a încetat colaborarea cu S.C. .......... prin demisie, pe care a înaintat-o administratorului ....... în luna aprilie 2020, iar pentru ultima perioada lucrată a primit toate sumele de bani cuvenite, însă sumele de bani pentru șomajul tehnic care trebuiau să-i fie date de către S.C. ........., nu le-a primit niciodată.

Se constată, astfel, existenţa unor fapte similare cu fapta ce formează obiectul probaţiunii în prezentul proces penal, fără a se afla, însă, în raport de cauzalitate cu aceasta.

Se constată că ordinele de deplasare şi dispoziţiile de plată erau semnate „în alb” de către angajaţii societăţii comerciale ........, cu excepţia persoanei vătămate ........., fiind completate de către unicul administrator al societăţii comerciale respective, inculpatul .....

În cazul persoanei vătămate ........., la fel ca şi în cazul celorlalţi angajaţi ai societăţii comerciale pe care o administra, inculpatul ...... a completat, personal conţinutul dispoziţiilor de plată: numărul ......şi numărul ...... ambele din data de 09 martie 2020, dar, spre deosebire de celelalte cazuri, aceste documente nu au fost semnate de destinatarul lor, fapt ce l-a determinat pe inculpat să contrafacă subscrierea acestuia.

Martorul ....... a relatat că l-a întrebat pe ....... dacă a semnat pe perioada cât a fost angajat în cadrul S.C. ........ ordine sau dispoziții fără a fi completate, iar acesta i-a răspuns că niciodată nu a semnat așa ceva și nici măcar nu i s-a solicitat cineva acest lucru.

În schimb, martorul ...... a semnat pe perioada cât a fost angajat în cadrul S.C. ........ ordine/dispoziții „în alb”, situaţie în care, profitând de acest aspect, inculpatul .... nu i-a mai dat banii aferenţi şomajului tehnic.

Martorul ........ a arătat că a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă, care, în urma controlului efectuat i-a comunicat că din documentele existente la societate rezultă că a primit banii, actul doveditor fiind un document asemănător unei dispoziții de plată având semnătura martorului, dar completat cu scrisul unei alte persoane, în speţă inculpatul.

O atare conduită demonstrează că demersurile inculpatului ..... nu au avut caracter izolat, ci s-au înscris în contextul mai larg al unui mod de lucru statornicit anterior.

Faptele similare prezentate mai sus, având aceeaşi natură ca cea a faptei ce formează obiectul probaţiunii în prezentul proces penal relevă un model de operare (modus operandi) adoptat de inculpat care, deşi nu are legătură directă cu fapta principală, poate, totuşi, să ajute la soluţionarea cauzei penale prin datele pe care le poate releva.

Chiar dacă prin concluziile formulate în raportul de expertiză criminalistică nr. ..... din data de 28.02.2022 întocmit de către specialiştii Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice ........ judeţul ..... s-a arătat faptul că nu se poate stabili dacă semnăturile aplicate la poziţia „Semnătură” din cadrul secţiunii „Date suplimentare privind beneficiarul sumei” de pe dispoziţiile de plată: nr. ..... şi nr. ....., ambele datate 09.03.2020, au fost sau nu executate de persoana bănuită, respectiv numitul .......... acest aspect nu este de natură a disculpa în vreun mod inculpatul.

Cert este că înscrisurile reprezentate de dispoziţiile de plată: nr. ..... şi nr. ......, ambele datate 09.03.2020, sunt falsificate, iar singura persoană care putea fi autorul acestor falsuri este inculpatul ........, în condiţiile în care:

- concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. ...... din data de 28.02.2022 întocmit de către specialiştii Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice ......., judeţul ..... exclud cu certitudine varianta ca persoana vătămată ......... să fi fost autorul semnăturilor falsificate, aspect contrar celor afirmate de acuzat potrivit cărora, la întâlnirea cu persoana vătămată din data de 09.03.2020, de pe strada ........ din municipiul .......... judeţul .....au fost doar ei prezenţi, ocazie cu care persoana vătămată a primit banii şi, pe capota autoturismului inculpatului a semnat pe dispoziţiile de plată pe care i le-a înmânat, completate de el, olograf, la birou, după care s-au despărţit în relaţii amiabile.

Conform unui simplu raţionament, în contextul în care la faţa locului se aflau doar două persoane, una dintre acestea fiind cert exonerată, printr-o expertiză grafoscopică, de răspunderea comiterii falsului, singura concluzie logică este că semnăturile au fost realizate de cea de-a doua persoană prezentă, în speță inculpatul, cu atât mai mult cu cât documentele s-au aflat, în permanenţă, în posesia acestuia şi le-a şi completat olograf înainte de întâlnire.

Instanţa de apel reţine deplina fiabilitate a probei criminalistice şi îi va da integral eficienţă probatorie, având în vedere că raportul de expertiză a fost întocmit pe baza unor înscrisuri originale emanând neîndoielnic de la participanţii procesuali interesaţi, redactate în circumstanţe factuale şi perioade de timp diferite, precum şi pe baza probelor de scris şi semnătură prelevate de organul de cercetare penală, în mod nemijlocit, atât de la inculpat, cât şi de la persoana vătămată;

- inculpatul ..... a fost singura persoană care în cadrul societăţii comerciale ........... - ..... se ocupa cu întocmirea acestor documente.

Conform declaraţiilor martorului ....... documentele respective nu puteau fi accesate de o altă persoană din cadrul societăţii comerciale; acelaşi martor a mai arătat că doar administratorul societăţii comerciale ........ – ... respectiv inculpatul ...... îi aducea dispoziţiile de plată pentru a le înregistra în evidenţele contabile;

- inculpatul ..... a fost singura persoană care avea interesul de a falsifica documentele respective, concluzie care se desprinde din faptul că acesta, în calitate de administrator al societăţii comerciale pârâte ........ - ......, a depus dispoziţiile de plată: nr. .... şi nr. .... ambele datate 09.03.2020, în dosarul nr. ..... al Tribunalului Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, având ca obiect drepturi băneşti solicitate de reclamantul ........., în vederea producerii de consecinţe juridice.

În acest sens, instanţa de apel constată că, prin sentinţa nr. 607 pronunţată la data de 16 iulie 2020 în dosarul numărul ....., având ca obiect drepturi băneşti, Tribunalul Mehedinţi – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a respins acţiunea formulată de reclamantul .......... în contradictoriu cu pârâta – S.C. .......... - ....... şi a obligat reclamantul la plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, printre altele, că în ceea ce priveşte solicitarea de plată a drepturilor salariale în cuantum de 2.080 lei brut, aferente perioadei 01.02.2020 - 22.02.2020, salariul aferent zilelor lucrate în luna februarie a fost achitat către reclamant cu dispoziţia de plată nr. ..../09.03.2020.

Referitor la petitul privind obligarea la plata contravalorii diurnei de deplasare aferentă lunii februarie 2020, s-a reţinut că în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, potrivit ordinului de deplasare nr. 10 reclamantul a efectuat o cursă externă.

În acest ordin de deplasare, semnat de reclamant, s-a menţionat diurna cuvenită, respectiv 6.594 lei, sumă ce a fost achitată potrivit dispoziţiei de plată nr. ......./09.03.2020, semnată de către reclamant.

Cum fostul angajator a făcut dovada plăţii drepturilor salariale cuvenite reclamantului pentru munca depusă în baza contractului individual de muncă, potrivit art. 168 din Codul muncii, cu înscrisurile menţionate mai sus, instanţa a constatat că cererea de chemare în judecată este nefondată atât în ceea ce priveşte obligarea la plata drepturilor salariale, cât şi la plata daunelor interese, urmând să dispună respingerea acesteia.

În apelul promovat de reclamantul ....... în contradictoriu cu pârâta - societatea comercială ....... - ...... şi care face obiectul dosarului nr. ........ aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova - Secţia de Litigii de muncă şi asigurări sociale, la termenul de judecată din data de 04 martie 2021, instanţa, conform prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, a suspendat judecata pricinii până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. ........ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Instanţa de apel, analizând toate interdependenţele şi legăturile dintre diferitele fapte şi împrejurări rezultate din obiectul probelor, constată că inculpatul ..... se face vinovat de săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.

În consecinţă, instanţa de apel constată că susţinerile inculpatului ....., în sensul că persoana vătămată ... a semnat în faţa sa dispoziţiile de plată: nr. ..... şi nr. ....., ambele datate 09.03.2020, nu sunt confirmate de niciun mijloc de probă apt să conducă la stabilirea adevărului judiciar în cauză.

Dimpotrivă, probatoriul administrat în cauză este suficient pentru a răsturna prezumţia de nevinovăţie de care a beneficiat inculpatul, instanţa de apel formându-şi astfel convingerea că acuzaţia adusă acestuia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Fiind vorba de contribuţia sa directă la întocmirea, în fals, a dispoziţiilor de plată: numărul ..... şi numărul ...... ambele din data de 09 martie 2020, participaţia inculpatului ........ la întocmirea înscrisurilor false se integrează în activitatea obiectivă subsumată elementului material al infracţiunii continuate prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin (1) din Codul penal (două acte materiale), devenind indispensabilă epuizării acesteia.

Prin urmare, contrar aprecierii primei instanţe, faptul că inculpatul ..... nu ar fi executat nemijlocit subscrierea atribuită în fals persoanei vătămate ....... nu lipseşte de relevanţă penală executarea propriilor scrieri şi subscrieri, de vreme ce, prin aplicarea semnăturii pe înscrisuri în care consemnase împrejurări nereale, el le-a conferit aparenţă de veridicitate şi valoare juridică.

Caracterul fals al unui înscris sub semnătură privată se apreciază în raport de ansamblul elementelor de conţinut pentru probarea cărora a fost întocmit, nicidecum prin raportare la elementul singular al modalităţii utilizate în activitatea de contrafacere, cum a fost cazul semnăturii contrafăcute în speţă.

Jurisprudenţa constantă a instanţei supreme a reţinut că, prin contrafacerea scrierii se înţelege reproducerea frauduloasă, plăsmuirea, ticluirea unui înscris, atribuindu-i-se aparenţa unui înscris adevărat; totodată, a dezvoltat conceptul de „contrafacere a scrierii” în cazul înscrisurilor sub semnătură privată, statuând că acesta are înţelesul de alcătuire, plăsmuire a înscrisului şi nu doar de imitare a scrierii manuscrise din conţinutul său.

Jurisprudenţa menţionată reflectă, de altfel, o soluţie de principiu adoptată de Plenul fostului Tribunal Suprem prin Decizia nr. 1/1970, prin care s-a statuat că există contrafacere şi atunci când făptuitorul plăsmuieşte în întregime un înscris sau completează fără drept un formular care, astfel, devine original.

În jurisprudenţa sa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că falsul în înscrisuri sub semnătură privată este realizabil şi prin falsificare intelectuală, întrucât contrafacerea scrierii include şi confecţionarea unui înscris sub semnătură privată care conţine menţiuni necorespunzătoare adevărului, iar contrafacerea scrierii înseamnă şi plăsmuirea, respectiv confecţionarea unui înscris similar cu cel care trebuia să conţină menţiuni adevărate, având şi sensul de alcătuire, de plăsmuire a înscrisului, nu numai de imitare a scrierii manuscrise a conţinutului lui.

Drept urmare, falsul comis prin contrafacerea scrierii se poate concretiza, în cazul înscrisurilor sub semnătură privată şi în plăsmuirea integrală a conţinutului acestora.

În drept, fapta inculpatului ..... care, cu intenţie, în contextul existenţei pe rolul Tribunalului Mehedinţi – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a unei acţiuni promovate de persoana vătămată ......., având ca obiect drepturi băneşti, a întocmit în fals dispoziţiile de plată: numărul ....şi numărul ..... ambele din data de 09.03.2020, care aparent atestau faptul că numitul ....., în calitate de angajat al societăţii comerciale S.C.......... - ..... pe postul de şofer, a încasat totalul sumei de 7.624 lei (din care 6.594 lei reprezenta diurna pentru 21 de zile lucrate în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, iar 1.030 lei reprezenta salariul pentru luna februarie a anului 2020), fără ca această sumă să fie încasată în realitate, în vederea producerii consecinţei juridice constând în respingerea acţiunii formulate de persoana vătămată, consecinţă juridică care s-a şi produs, întruneşte conţinutul tipic, obiectiv şi subiectiv, al infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.

Din punct de vedere al laturii obiective a infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură în formă continuată, elementul material constă în acţiunea inculpatului ....... de a falsifica dispoziţiile de plată: nr. 11 şi nr. 12, ambele din data de 09 martie 2020, prin plăsmuirea conţinutului şi imitarea semnăturii persoanei vătămate ........., elementul material cerut de lege pentru această infracţiune fiind urmat de acţiunea de folosire a înscrisurilor falsificate, prin depunerea ca probă în faţa unei instanţe de judecată, în cadrul procesului de la Tribunalul Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale şi, ulterior, în faţa Curţii de Apel Craiova - Secţia de Litigii de muncă şi asigurări sociale.

Între aceste acţiuni şi urmarea imediată produsă şi anume crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială ocrotită de lege prin realizarea unor înscrisuri care prezintă aparent toate însuşirile unor acte reale, există legătura de cauzalitate cerută de lege.

Conţinutul constitutiv al infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată este întrunit şi sub aspectul laturii subiective, fapta fiind săvârşită de inculpatul ..... cu intenţie directă, dispoziţiile de plată: nr. ..... şi nr. ..... ambele din data de 09 martie 2020, fiind depuse în vederea producerii unor consecinţe juridice şi anume de a dovedi, în faţa instanţei de judecată, respectiv Tribunalul Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, învestit cu judecarea dosarului nr. ..... şi, ulterior, în faţa Curţii de Apel Craiova - Secţia de Litigii de muncă şi asigurări sociale, învestită cu judecarea dosarului nr. ...... plata de către societatea comercială pârâtă ........... – ........ a drepturilor salariale cuvenite reclamantului .........

Folosirea înscrisurilor false a avut ca urmare imediată crearea unei stări de pericol pentru încrederea ce se acordă înscrisurilor sub semnătură privată şi pentru aflarea adevărului şi, deci, pentru justa soluţionare a acţiunii în cadrul căreia s-au invocat înscrisurile false.

Această urmare, implicită acţiunii incriminate, s-a produs în momentul folosirii efective a înscrisurilor falsificate, astfel că legătură de cauzalitate este dovedită.

De altfel, infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată subzistă indiferent dacă consecinţa juridică urmărită de făptuitor a fost sau nu produsă.

Raportat la împrejurarea că inculpatul .... a falsificat dispoziţiile de plată: numărul ....şi numărul ..... ambele din data de 09.03.2020, înscrisuri pe care le-a folosit în faţa instanţei, acesta urmărind pronunţarea unei hotărâri favorabile societăţii comerciale pe care o administra, S.C........ - ......... prin respingerea acţiunii promovate de persoana vătămată ......., de către instanţa de dreptul muncii în dosarul numărul ....... al Tribunalului Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, instanţa de apel apreciază că se impune reţinerea formei continuate în privinţa infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, aceste acţiuni constituind acte materiale ale aceleiaşi fapte penale.

În consecinţă, instanţa de apel apreciază întemeiate criticile formulate de apelantul Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi şi de apelantul - parte civilă ....... sub aspectul întrunirii elementelor de conţinut ale infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, în sarcina inculpatului ......, motiv pentru care urmează a constata că nu sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, aşa cum a reţinut instanţa de fond, dar nici cele care ar impune schimbarea încadrării juridice în sensul reţinerii infracţiunii de participaţie improprie la săvârșirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, aşa cum a solicitat persoana vătămată .........., în condiţiile în care inculpatul a comis falsul, iar nu o altă persoană.

Aşadar, constatând că nu există niciun dubiu cu privire la săvârşirea de către inculpatul ....... a faptei de care este acuzat şi anume infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale), urmează a se dispune aplicarea unei sancţiuni penale în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 din Codul penal.

În acest sens, raportându-se, pe de o parte, la gravitatea infracţiunii comise ce rezultă din natura acesteia (faptă care aduce atingere încrederii publice în veridicitatea înscrisurilor sub semnătură privată producătoare de consecinţe juridice), limitele de pedeapsă prevăzute de lege (închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă), modalitatea concretă în care a acţionat inculpatul ...... (în sensul că, în calitate de administrator al S.C. ..........- ......, a falsificat dispoziţiile de plată: numărul .....şi numărul ..... ambele din data de 09.03.2020, înscrisuri pe care le-a folosit, apoi, în faţa Tribunalului Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale urmărind respingerea acţiunii promovate de persoana vătămată ......... acţiune având ca obiect obligarea S.C. ......... - ..... să-i plătească drepturile băneşti care i se cuveneau), din numărul înscrisurilor falsificate şi consecinţele produse (prin sentinţa nr. 607 pronunţată la data de 16 iulie 2020 în dosarul nr. ......, având ca obiect drepturi băneşti, Tribunalul Mehedinţi – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a respins acţiunea formulată de reclamantul ...... în contradictoriu cu pârâta - societatea comercială .......- ..... şi a obligat reclamantul la plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuieli de judecată), iar, pe de altă parte, la circumstanţele personale ale inculpatului .... (cu referire la lipsa antecedentelor penale, nivelul de educaţie - studii superioare, vârsta acestuia - 40 de ani, situaţia familială - căsătorit, conduita procesuală adoptată pe parcursul procesului penal, în sensul că a nu a recunoscut fapta săvârşită, dar s-a prezentat la termenele de judecată, dovedind interes în rezolvarea situaţiei sale juridice) şi, nu în ultimul rând, la intervalul de timp ce a trecut de la momentul realizării activităţii infracţionale (anul 2020), instanţa de apel apreciază că aplicarea unei pedepse în cuantum de 1 (unu) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată este suficientă şi aptă să asigure realizarea scopului preventiv - educativ şi punitiv al sancţiunii penale.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei închisorii aplicată inculpatului ...., având în vedere împrejurările referitoare la faptă, astfel cum au fost anterior expuse şi datele ce caracterizează persoana acestuia, faţă de cuantumul pedepsei aplicate, de probatoriul administrat în cauză, de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale şi de faptul că şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, instanţa de apel, apreciind că acesta dovedeşte posibilităţi de îndreptare în condiţiile supravegherii comportamentului său, consideră că aplicarea pedepsei este suficientă, regimul sancţionator al suspendării executării pedepsei sub supraveghere fiind apt să asigure realizarea scopului sancţiunii atât din perspectiva reeducării inculpatului şi a prevenirii comiterii de noi infracţiuni, cât şi prin atingerea scopului intimidant şi retributiv.

Ca atare, conform art. 91 din Codul penal şi art. 92 din Codul penal, instanţa de apel va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (unu) an închisoare, pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani.

În baza art. 93 alin. (1) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, instanţa de apel va dispune ca inculpatul ...... să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune ..... la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal, instanţa de apel va impune inculpatului ......., pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, instanţa de apel va dispune ca inculpatul ...., pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Primăriei municipiului .........., judeţul ...... sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ..... instituţie ce va fi decisă de consilierul de probaţiune în condiţiile instituite de art. 57 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Instanţa de apel va atrage atenţia inculpatului .... asupra dispoziţiilor art. 96 din Codul penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse prin prezenta decizie penală sau al săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Referitor la motivele de apel formulate de persoana vătămată constituită parte civilă ....... cu privire la latura civilă a prezentului proces penal, instanţa de apel constată şi reţine următoarele:

Instanţa de fond a reţinut că infracţiunile de falsul în general şi infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în special sunt infracţiuni de pericol şi nu de rezultat.

Cu alte cuvinte, în cazul acestora infracţiunea se consumă în momentul în care apare starea de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite şi nu are legătură cu producerea vreunui prejudiciu.

Prin urmare, aceste infracţiuni nu pot fi, prin ele însele, cauzatoare de prejudicii materiale, ci doar cauza favorizantă a acestora.

A invocat instanţa de fond jurisprudenţa instanţei supreme şi a mai arătat că, infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată nu este cauzatoare de pagube materiale prin ea însăşi, întrucât, pentru producerea acestora inculpatul trebuia să mai săvârşească cel puţin un act comisiv sau omisiv pentru care să fi fost trimis în judecată şi care să fi avut drept urmare producerea prejudiciului.

Faţă de aceste considerente, instanţa de fond, în temeiul art. 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă ....... privind acordarea despăgubirilor materiale.

Raţionamentul avut în vedere de prima instanţă de judecată se grefează pe ideea potrivit căreia, întrucât infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată este una de pericol, nu aveau incidenţă dispoziţiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, în sensul că instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă în caz de achitare a inculpatului (în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ....... în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală), neexistând o acţiune civilă cu privire la această infracţiune.

Instanţa de apel nu împărtăşeşte concluzia instanţei de fond, întrucât infracţiunea de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, deşi este ca natură o infracţiune de pericol, nu exclude de plano posibilitatea ca, în fapt, să fie generatoare de daune (Trib.

Suprem, Secţia Penală, decizia numărul 1572/1974).

Instanţa de apel constată că partea civilă .......... a suportat inconvenientele aferente calităţii de victimă a infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, astfel că, instanţa de control judiciar, în examenul propriu, constată şi reţine următoarele:

În situaţia în care s-a produs un prejudiciu prin comiterea unei infracţiuni, persoana prejudiciată are la îndemână două posibilităţi: fie de a solicita repararea prejudiciului pe calea unei acţiuni civile formulate în faţa unei instanţe civile, fie de a se constitui parte civilă în procesul penal care s-a pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea acelei infracţiuni.

Legea îi conferă persoanei vătămate dreptul de a alege între cele două posibilităţi, fiind astfel consacrat ceea ce se numeşte dreptul de opţiune al persoanei vătămate.

În speţă, instanţa de apel constată, pe de o parte, că, prin sentinţa nr. 607 pronunţată la data de 16 iulie 2020 în dosarul nr. ....., având ca obiect drepturi băneşti, Tribunalul Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a respins acţiunea formulată de reclamantul ........... în contradictoriu cu pârâta - societatea comercială ........ - .......şi a obligat reclamantul la plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, printre altele, că în ceea ce priveşte solicitarea de plată a drepturilor salariale în cuantum de 2.080 lei brut, aferente perioadei 01.02.2020 - 22.02.2020, salariul aferent zilelor lucrate în luna februarie a fost achitat către reclamant cu dispoziţia de plată nr. ......../09.03.2020.

Referitor la petitul privind obligarea la plata contravalorii diurnei de deplasare aferentă lunii februarie 2020, s-a reţinut că în perioada 01.02.2020 - 21.02.2020, potrivit ordinului de deplasare nr. 10 reclamantul a efectuat o cursă externă.

În acest ordin de deplasare, semnat de reclamant, s-a menţionat diurna cuvenită, respectiv 6.594 lei, sumă ce a fost achitată potrivit dispoziţiei de plată nr. ......../09.03.2020, semnată de către reclamant.

Cum fostul angajator a făcut dovada plăţii drepturilor salariale cuvenite reclamantului pentru munca depusă în baza contractului individual de muncă, potrivit art. 168 din Codul muncii, cu înscrisurile menţionate mai sus, instanţa a constatat că cererea de chemare în judecată este nefondată atât în ceea ce priveşte obligarea la plata drepturilor salariale, cât şi la plata daunelor interese, urmând să dispună respingerea acesteia.

În apelul promovat de reclamantul ...... în contradictoriu cu pârâta - societatea comercială ........ - .....şi care face obiectul dosarului nr. ........ aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova - Secţia de Litigii de muncă şi asigurări sociale, la termenul de judecată din data de 04 martie 2021, instanţa, conform prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, a suspendat judecata pricinii până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. ........ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Pe de altă parte, instanţa de apel constată că, ulterior, la data de 12.12.2023 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de suspectul ..... pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de articolul 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale), iar la data de 13.05.2024, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, numărul ......, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ...... pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale).

Instanţa de apel reţine, astfel, că acţiunea penală a fost pusă în mişcare ulterior pronunţării unei hotărâri de către instanţa civilă, chiar nedefinitivă la acea dată.

Pentru rezolvarea corectă a raportului dintre cele două acţiuni este necesar a se face apel la dispoziţiile exprese ale art. 27 alin. (4) din Codul de procedură penală potrivit cărora: „persoana vătămată sau succesorii acesteia, care au pornit acţiunea în faţa instanţei civile, pot să părăsească această instanţă şi să se adreseze organului de urmărire penală, judecătorului ori instanţei, dacă punerea în mişcare a acţiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare.

Părăsirea instanţei civile nu poate avea loc dacă aceasta a pronunţat o hotărâre, chiar nedefinitivă.”.

Rezultă, aşadar, fără echivoc, că punerea în mişcare a acţiunii penale şi, respectiv, trimiterea în judecată, a inculpatului ...... pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (două acte materiale), au avut loc ulterior pronunţării de către instanţa civilă, respectiv Tribunalul Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, a sentinţei nr. 607 (nedefinitivă), situaţie în care părăsirea instanţei civile nu mai poate avea loc conform tezei finale a alineatului (4) al art. 27 din Codul de procedură penală.

În acest context, cererea părții civile ....... este nefondată, fiind justificat respinsă ca atare.

Deopotrivă, faţă de soluţia dată acţiunii civile promovate de apelantul - persoană vătămată constituită parte civilă ....., în temeiul prevederilor articolului 276 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanţa de apel va dispune respingerea cererii acestuia de obligare a inculpatului .... la plata cheltuielilor judiciare efectuate pe parcursul prezentului proces penal, respectiv: în cursul urmăririi penale, în faza de cameră preliminară şi în cursul judecăţii: primă instanţă şi apel.

Nefondată este şi critica formulată de apelantul - inculpat ....... privind nelegalitatea soluţiei prin care instanţa de fond a dispus, în baza art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, desfiinţarea înscrisurilor denumite: Dispoziţie de plată nr. 11 din 09.03.2020 şi Dispoziţie de plată nr. 12 din 09.03.2020.

A solicitat apelantul - inculpat ...... admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi, pe fond, înlăturarea dispoziţiei de anulare a celor două dispoziţii de plată.

Instanţa de apel constată că desfiinţarea înscrisurilor constituie, în principiu, o măsură subsecventă stabilirii caracterului lor fals.

În conformitate cu art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanţa are obligaţia de a se pronunţa cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

Instanţa de fond a reţinut că, astfel cum a rezultat din conţinutul raportului de expertiză criminalistică nr. ...../28.02.2022, semnăturile aplicate pe Dispoziţiile de plată: nr. ... şi nr. ... ambele din data de 09.03.2022 nu au fost executate de titularul ....... acestea fiind efectuate printr-un procedeu de contrafacere.

Instanţa de apel reţine că desfiinţarea înscrisurilor în cadrul procesului penal este o măsură care are ca scop restabilirea, de către organele judiciare, a ordinii încălcate prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, prin înlăturarea, în tot sau în parte, dintre înscrisurile producătoare de efecte juridice a celor falsificate.

În privinţa explicitării noţiunii de înscris, Codul de procedură penală nu cuprinde o definiţie a acestora, limitându-se la a fi considerate mijloace de probă, dacă din conţinutul lor, rezultă fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului (art. 198 din Codul de procedură penală).

Definiţia acestuia se regăsește în Codul de procedură civilă, art. 265 edictând faptul că înscrisul este considerat ca fiind orice scriere sau altă consemnare care cuprinde date despre un act sau un fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare şi stocare.

Înscrisul sub semnătură privată este cel care poartă semnătura părţilor, indiferent de suportul său material.

În materie penală, legiuitorul a simţit nevoia să definească înscrisul oficial, acesta fiind orice înscris care emană de la o autoritate publică, instituţie publică sau de la altă persoană juridică care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică ori de la o persoană juridică care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public, fără însă a indica ce cuprinde noţiunea de înscris sub semnătură privată, în ciuda faptului că în Codul penal, sunt consacrate două texte de incriminare (falsul în înscrisuri sub semnătură privată şi uzul de fals) în care acest tip de înscris este fixat ca obiect material sau produs al infracţiunii.

Obiectul material al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată este înscrisul preexistent alterării, în cazul în care falsul se realizează în această modalitate, în ipoteza falsificării unui înscris sub semnătură privată prin contrafacere, înscrisul falsificat va reprezenta produsul infracţiunii, iar nu obiectul material al acesteia.

Interpretând per a contrario, înscrisul sub semnătură privată este orice alt înscris ce nu intră sub incidenţa definiţiei legii penale a înscrisului oficial.

Consecinţele desfiinţării totale a înscrisului declarat fals constau într-o înlăturare completă, opozabilă erga omnes, a forţei probatorii a acelui înscris cu privire la aspectele necorespunzătoare realităţii pe care acesta le-a atestat sau cu privire la care a avut potenţialitatea de a le atesta faţă de terţi.

Având, în procesul penal, natura unei măsuri exclusiv de drept penal şi finalitatea de a scoate din circuitul juridic înscrisul fals, necorespunzător realităţii, instanţa de apel constată că desfiinţarea dispoziţiilor de plată: nr. 11 şi nr. 12, ambele din data de 09.03.2022 de către prima instanţă de judecată, reprezintă o soluţie legală care se întemeiază pe prevederile: articolului 404 alin. (4) lit. d) şi lit. g), art. 397 alin. (3), art. 256 şi art. 25 alin. (3), toate din Codul de procedură penală, motiv pentru care nu poate fi primită critica formulată de apelantul - inculpat ......., apelul declarat de acesta fiind nefondat.

În consecinţă, având în vedere toate considerentele anterior expuse, instanţa de apel:

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, va admite apelurile declarate de apelanţii: Parchetul de pe lângă Judecătoria ......... judeţul ....... şi partea civilă ....... împotriva sentinţei penale numărul 116/2025 pronunţată la data de 22.01.2025 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul numărul ........ privind şi pe apelantul - inculpat ....

Va desfiinţa sentinţa penală apelată numai în ceea ce priveşte latura penală şi numai în parte şi rejudecând:

În temeiul art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, va condamna pe inculpatul .... la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (două acte materiale).

În temeiul art. 91 din Codul penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (unu) an închisoare aplicate inculpatului ..... pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, stabilit în condiţiile art. 92 din Codul penal.

În temeiul art. 93 alin. (1) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul ....... va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune ........la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de supraveghere desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere va impune inculpatului ....... să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul ......... va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Primăriei municipiului ........, judeţul .......sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ..... instituţie ce va fi decisă de consilierul de probaţiune în condiţiile instituite de art. 57 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 404 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 91 alin. (4) din Codul penal, va atrage atenţia inculpatului ...... asupra dispoziţiilor art. 96 din Codul penal a căror încălcare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, respectiv în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse prin prezenta decizie penală sau al săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii penale.

În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de: Parchetul de pe lângă Judecătoria ......... judeţul ....... şi partea civilă ........, vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 276 alin. (2) din Codul de procedură penală, respinge cererea formulată de partea civilă ....... privind obligarea inculpatului ....... la plata cheltuielilor judiciare efectuate: în cursul urmăririi penale, în faza de cameră preliminară şi în cursul judecăţii: primă instanţă şi apel.

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul - inculpat ........ împotriva sentinţei penale numărul 116/2025 pronunţată la data de 22.01.2025 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul numărul .......

În temeiul art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, va obliga apelantul - inculpat Gustea Călin la plata sumei de 300 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, admite apelurile declarate de apelanţii: Parchetul de pe lângă Judecătoria ..........şi partea civilă ........ (domiciliată în municipiul ........., bulevardul ......., nr. ..........., judeţul .........) împotriva sentinţei penale numărul 116/2025 pronunţată la data de 22.01.2025 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul numărul ....... privind şi pe apelantul - inculpat ....... (fiul lui ........şi al ..., născut la data de ........ în municipiul ......, judeţul .....

C.N.P.: ....., domiciliat în municipiul ......, str. ....., nr........., judeţul .... cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul profesional al apărătorului ales, avocat ........, situat în municipiul ....... str. ........., nr. ......, judeţul .........).

Desfiinţează sentinţa penală apelată numai în ceea ce priveşte latura penală şi numai în parte şi rejudecând:

În temeiul art. 322 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, condamnă pe inculpatul ....... la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (două acte materiale).

În temeiul art. 91 din Codul penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (unu) an închisoare aplicate inculpatului .... pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, stabilit în condiţiile art. 92 din Codul penal.

În temeiul art. 93 alin. (1) din Codul penal, obligă inculpatul .... ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune ......a datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de supraveghere desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere impune inculpatului ...... să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul .... urmează să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Primăriei municipiului ........., judeţul ..... sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului .........., instituţie ce va fi decisă de consilierul de probaţiune în condiţiile instituite de articolul 57 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 404 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 91 alin. (4) din Codul penal, atrage atenţia inculpatului ..... asupra dispoziţiilor art. 96 din Codul penal a căror încălcare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, respectiv în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse prin prezenta decizie penală sau al săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii penale.

În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de: Parchetul de pe lângă Judecătoria ........ judeţul ........ şi partea civilă .........., rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 276 alin. (2) din Codul de procedură penală, respinge cererea formulată de partea civilă ....... privind obligarea inculpatului ........ la plata cheltuielilor judiciare efectuate: în cursul urmăririi penale, în faza de cameră preliminară şi în cursul judecăţii: primă instanţă şi apel.

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul - inculpat .... împotriva sentinţei penale numărul 116/2025 pronunţată la data de 22.01.2025 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul numărul ........

În temeiul art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă apelantul - inculpat ...... la plata sumei de 300 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei penale la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, data de 05 mai 2025.