Decizie nr. 457 din 10.04.2025

Pe rol, soluționarea apelului promovat de apelantul ............, JUDEŢUL ......., împotriva sentinţei penale nr. 1509 pronunţată la data de 18.10.2024 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul nr. ......... privind pe intimații: inculpați: ......., ....... şi ......... şi partea civilă ...... şi având ca obiect infracțiunea de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la articolul 228 alin. (1) din Codul penal - articolul 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal.

Conform art. 405 alin. (3) din Codul de procedură penală, părţile şi persoana vătămată nu se citează la pronunţarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 20 februarie 2025, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie penală ce se va pronunța, când instanța, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) din Codul de procedură penală raportate la prevederile art. 406 alin. (1) din Codul de procedură penală, a stabilit termen pentru deliberarea, redactarea şi pronunțarea hotărârii la data de 10 aprilie 2025, iar în temeiul dispoziţiilor art. 405 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dispus ca pronunţarea hotărârii să aibă loc prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

C U R T E A,

Asupra cauzei penale de faţă:

Reține că, prin sentinţa penală nr. 1509 pronunţată la data de 18.10.2024 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul nr.........:

În temeiul art. 396 alin. 1 şi alin. 6 din Codul de procedură penală raportat: la art. 16 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală şi la art. 5 din Codul penal, cu referire la Deciziile Curţii Constituţionale: nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, s-a încetat procesul penal faţă de inculpaţii: ........, ........ şi .......... pentru săvârșirea infracțiunii de (n.n. complicitatea) la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 litera a) din Codul penal.

În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În temeiul art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală, onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu au rămas în sarcina statului, urmând să fie avansate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. .... (numărul ......21) din data de 14.02.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații: ....... (fost ......), pentru săvârșirea infracțiunii de furtul calificat, prevăzută de articolul 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) şi lit. d) din Codul penal; ........, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal; ..........., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la articolul 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și .......... pentru săvârșirea infracțiunii de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 litera a) din Codul penal.

În fapt s-a reţinut prin actul de sesizare a instanţei că, în data de 17.08.2021, ora 12:15, numita ........, fiica persoanei vătămate ......., a denunțat la Poliția municipiului ........ faptul că: în noaptea de 16/17.08.2021, în intervalul orar 23:15 - 07:00, persoane necunoscute au sustras autoturismul marca „........” de culoare gri, cu numărul de înmatriculare ........, proprietatea numitului ........, în timp ce autoturismul se afla parcat neasigurat și cu cheile de contact în cotieră în faţa imobilului nr. ....... de pe str. ......... din municipiul ..........., judeţul.........

Fiind audiat în legătură cu aspectele sesizate, ........... a declarat faptul că, la data de 16.08.2021 i-a împrumutat autoturismul marca „........” de culoare gri, cu numărul de înmatriculare ........, fiicei sale ......., pentru a se deplasa cu acesta din satul ........ până la domiciliul său din municipiul ........., str. ......., nr. .........., judeţul .....

La data de 17.08.2021, în jurul orei 11:00, a fost sunat de către fiica sa care i-a spus că cineva a furat autoturismul din faţa casei sale.

Totodată, persoana vătămată a mai declarat că fiica sa i-a mai spus și că în noaptea zilei de 16.08.2021, când a ajuns cu autoturismul la domiciliu, l-a parcat pe stradă și l-a lăsat dezasigurat iar cheile de la contact le-a pus în cotiera de la scaunul șoferului.

Cu ocazia audierii martorei ........., aceasta a confirmat aspectele declarate de către tatăl său, persoana vătămată ......

Și martorul .......viu a confirmat cu ocazia audierii aspectele relatate de către soția sa, ......... și socrul său, ..........

În cursul urmăririi penale au fost ridicate imaginile surprinse de camerele de supraveghere identificate în zona comiterii faptei, iar în urma vizionării acestora s-a stabilit faptul că, în noaptea de 16/17.08.2021, în jurul orelor 03:40 - 03:45, o persoană necunoscută, cu complicitatea altor trei persoane necunoscute care au asigurat paza în zona comiterii faptei, a sustras autoturismul marca „........” de culoare gri, cu numărul de înmatriculare ........., proprietatea numitului ......, în timp ce autoturismul se afla parcat în municipiul ........., strada ........., nr. ..........., judeţul ............

În urma investigațiilor efectuate s-a stabilit faptul că persoana care a sustras în noaptea de 16/17.08.2021 autoturismul marca „.........” de culoare gri, cu numărul de înmatriculare ........, proprietatea numitului ........, în timp ce autoturismul se afla parcat în fața imobilului nr. ... de pe str. .......... din municipiul .........., judeţul ........., este inculpatul ........... (fost ........., iar cei trei complici ai acestuia, care au asigurat paza în zonă comiterii faptei, sunt inculpații minori: .........., ........... și .............

Cu ocazia audierii ca suspect (declarație menținută ca inculpat), ........... (fost ..........) a declarat faptul că, în luna august 2021, pe timpul unei nopți, în jurul orelor 03:00 - 03:30, în timp ce se afla la domiciliu împreună cu inculpatul ......., a fost sunat de către inculpatul ........... care i-a spus să se întâlnească în zona ......... din municipiul ...........

Prin urmare, inculpatul ......., împreună cu ........., s-au deplasat în locul indicat de .......... unde s-au întâlnit cu acesta și cu inculpatul .........., acesta din urmă fiind fratele mai mic al inculpatului .........

În continuare, ........., împreună cu .........., le-a povestit inculpaților: ............ și ......... despre faptul că pe strada ....... se află un autoturism marca „.........” care nu este încuiat și are cheile în cotieră, Aceștia au precizat că dețineau date despre autoturism întrucât, anterior comiterii faptei, cei doi, aflându-se în zona respectivă și profitând de faptul că autoturismul era descuiat, au pătruns în interior pentru a căuta bunuri și, astfel, au găsit cheia de la contact care se afla în cotieră.

Inculpatul ........ a declarat că în acel moment au luat decizia să sustragă autoturismul, urmând ca după ce îl sustrag să se deplaseze cu autoturismul în municipiul ........... pentru a-l valorifica.

În continuare, inculpații s-au deplasat spre locul unde se afla parcat autoturismul, iar când au ajuns în apropierea intersecţiei străzii ........ cu strada ........, inculpatul .......... s-a deplasat la autoturismul despre care declară că avea combinația de litere de la numărul de înmatriculare, în timp ce ceilalți inculpați au rămas în intersecție pentru asigurarea pazei.

Inculpatul ........ a declarat că a pătruns în autoturism pe portiera din dreapta - faţă și a găsit cheia de la contact în cotieră, așa cum îi fusese spus de către inculpații: ..........și ............

În continuare a introdus cheia în contact, moment în care s-au aprins luminile din bord, fapt ce însemna că acea cheie aparținea autoturismului.

După ce a avut certitudinea că acea cheie aparținea autoturismului, inculpatul ........ a coborât din acesta și s-a deplasat la ceilalți trei inculpați și a stabilit ca aceștia să îl aștepte pe următoarea stradă, respectiv pe strada ........, timp în care acesta o să sustragă autoturismul.

Inculpatul ...... s-a îndreptat din nou spre autoturism, în timp ce ceilalți inculpați au plecat spre locul de întâlnire stabilit, după care inculpatul ........ s-a urcat la volanul autoturismului, l-a pornit și l-a condus pe strada ......., ulterior virând pe strada ...... de la ...... și apoi pe strada ........ din municipiul ........, loc de unde au urcat în autoturism și inculpații: ........, ........ și ............

În continuare inculpații s-au deplasat cu autoturismul pe strada ....., strada .....municipiul ......, unde urmau să valorifice autoturismul.

Inculpatul ....... a mai declarat că a condus autoturismul sustras din municipiul .......... până în municipiul ....., împreună cu acesta aflându-se inculpații: ........, ...... și ...........

Cei patru inculpați au ajuns în municipiul ...... în data de 17.08.2021, în jurul orelor 05:30 - 06:00, ocazie cu care s-au deplasat în cartierul ........ din municipiul ......unde au rămas timp de o oră, perioadă în care aceștia au stabilit modul de valorificare a autoturismului sustras.

Inculpații au luat decizia să se deplaseze cu autoturismul la un centru de fier vechi pentru a-l vinde, astfel s-au deplasat la un anume „.......”, persoană ce locuiește pe „canal”, în capătul străzii şi căreia i-au vândut autoturismul în schimbul sumei de 800 de lei, bani pe care inculpații i-au împărțit în mod egal.

Fiind audiați în calitate de suspecți, numiții: ........., ....... și ....... au confirmat aspectele declarate de către inculpatul ....... cu privire la împrejurările sustragerii autoturismului marca „.........sat”, cu numărul de înmatriculare .........., așa cum au fost precizate de acesta din urmă.

......, ......... şi ......... nu au putut fi audiați în calitate de inculpați întrucât nu au putut fi găsiți (deși legal citaţi), aceştia schimbându-şi domiciliile fără a încunoştinţa organele de cercetare penală conform art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală.

Pentru dovedirea stării de fapt astfel reţinute au fost avute în vedere următoarele probe şi mijloace de probă: declarația persoanei vătămate ........; proces - verbal de cercetare la faţa locului; procese - verbale de vizualizare imagini video; declaraţiile martorilor: .........., ......... și .........; declaraţii suspect și inculpat ....... (fost ........); declarații suspecți: ........, .......... și ......... şi înscrisuri.

În drept, s-a reţinut că :

1. inculpatul ........... (fost ........) a săvârșit infracțiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 228 alin. (l) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) și lit. d) din Codul penal;

2. inculpatul .......... (născut la .........) a săvârșit infracțiunea de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal;

3. inculpatul ........ (născut la ..........) a săvârșit infracțiunea de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi

4. inculpatul ....... (născut la .........), a săvârșit infracțiunea de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal.

În procedura de cameră preliminară, potrivit art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, inculpaţilor le-a fost comunicată o copie certificată a rechizitoriului, aducându-li-se la cunoştinţă obiectul procedurii de cameră preliminară şi stabilindu-se un termen de 20 zile până la expirarea căruia au avut posibilitatea de a formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Prin încheierea nr. 397/24.04.2024 pronunţată în dosarul nr. ..........., rămasă definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a constatat competenţa materială, teritorială şi personală a instanţei, a legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauza privindu-i pe inculpaţii ........., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furtul calificat, prevăzută de art. 228 alin. (l) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) și lit. d) din Codul penal; ........., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de (n.n. complicitatea) la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la articolul 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal; .........., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de (n.n. complicitatea) la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi ........, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de (n.n. complicitatea) la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal.

Inculpaţii, deşi citaţi cu mandat de aducere pentru termenul din 02.10.2024, nu s-au prezentat în faţa instanţei de fond pentru a fi audiaţi.

În faza de judecată, la termenul din data de 02.10.2024, instanţa de fond a încuviinţat probele cu înscrisuri şi cu martorii din rechizitoriu.

Având în vedere că pentru inculpaţii minori a fost invocată excepţia prescripţiei răspunderii penale şi că nu s-a solicitat continuarea procesului penal, instanţa de fond a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul major .......... şi formarea unui nou dosar, cauză în care urmează a fi readministrat probatoriul.

A acordat termen în cauza nou formată în data de 30.10.2024, termen pentru care a dispus citarea martorilor din rechizitoriu: .......... şi ...........

Analizând materialul probator administrat în faza de urmărire penală, instanţa de fond a constatat următoarele:

Prin actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpaţilor: .........., .........și .........că, în data de 17.08.2021, noaptea, în timp ce inculpatul ......... a sustras autoturismul marca „...........”, cu numărul de înmatriculare ............., aceştia au asigurat paza locului comiterii faptei astfel încât să nu fie surprinși în flagrant.

Instanţa de fond a constatat că, prin decizia nr. 297/26.04.2018, Curtea Constituţională a stabilit că soluția legislativă care prevede că întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională.

Ulterior, prin decizia nr. 358/26.05.2022 s-a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituționale, iar în motivarea deciziei s-a arătat că decizia amintită mai sus este una simplă și că pe perioada cuprinsă între data publicării acesteia și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului de prescripție a răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.

Această din urmă decizie cu efect general obligatoriu, consfințit de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, a statuat că, în perioada 25 iunie 2018, respectiv data publicării Deciziei CCR nr. 297/26.04.2018 și până la data intrării în vigoare a O.U.G. numărul 71/30.05.2022, Codul penal român nu a prevăzut vreun caz de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale.

Astfel fiind, legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) din Codul penal soluția normativă declarată neconstituțională, de la intrarea sa în vigoare - 1 februarie 2014 - și până la modificarea dispoziției legale prin Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 71/2022, este o lege penală substanțială în concret mai favorabilă persoanei acuzate până la soluționarea definitivă a cauzei, aplicabilă, astfel, în mod global raportului penal de conflict.

Deciziile Curții Constituționale: nr. 297/2018 și nr. 358/2022 se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte la data de 25 iunie 2018 - data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018.

În plus, niciun act efectuat în cadrul prezentului dosar penal nu poate produce efecte întreruptive cu privire la prescripția răspunderii penale, în baza unei prevederi legale care, încă de la intrarea sa în vigoare, a configurat o unică soluție normativă neconstituțională, sancționată ca atare, atât prin intermediul Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, cât și al Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022, aplicabile raporturilor juridice penale de conflict pendinte.

Or, aplicarea legii penale mai favorabile în timpul judecății se face potrivit art. 5 alin. (2) din Codul penal și în cazul actelor normative declarate neconstituționale, astfel că instanţa de fond a apreciat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal în vigoare în această perioadă, ce nu includeau vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripție a răspunderii penale, reprezintă lege penală mai favorabilă.

În acest context, prescripția specială nu operează, iar prescripția răspunderii penale intervine la împlinirea termenului general de prescripție prevăzut de art. 154 din Codul penal.

Instanţa de fond a reţinut că intervenţia legiuitorului asupra art. 155 alin. (1) din Codul penal prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale - (fapt realizat prin O.U.G. nr. 71/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 531 din data de 30 mai 2022) - nu produce efect întreruptiv în cauza pendinte, întrucât dispoziţiile ordonanţei anterior arătate urmează să se aplice doar faptelor săvârşite ulterior publicării sale, ele neputând retroactiva, nereprezentând o lege penală mai favorabilă ci, din contră, agravând situaţia juridică a inculpaţilor.

În acelaşi sens, instanţa de fond a avut în vedere şi considerentele deciziei nr. 67/2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procedura pronunţării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În considerarea celor ce preced, instanţa de fond a reţinut că infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) din Codul penal, este pedepsită cu închisoarea cuprinsă între 1 an şi 5 ani, termenul de prescripţie al răspunderii penale fiind de 5 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal.

Totodată, instanţa de fond a reținut că termenele prescripţiei răspunderii penale anterior arătate sunt reduse la jumătate pentru inculpaţii minori, potrivit art. 131 din Codul penal.

Faţă de cele expuse anterior, având în vedere data săvârşirii faptei - 17.08.2021 -, instanţa de fond a constatat că este împlinit termenul prescripţiei răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de (n.n. complicitatea) la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, reţinută în sarcina inculpaţilor, acesta împlinindu-se în data de 16.02.2024.

În consecinţă, ca urmare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale, instanţa de fond, în temeiul art. 396 alin. 1 şi alin. 6 din Codul de procedură penală raportat: la art. 16 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală şi la art. 5 din Codul penal, cu referire la Deciziile Curţii Constituţionale: nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii: ......., .......... şi ......... pentru săvârșirea infracțiunii de (n.n. complicitatea) la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alineatul (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) litera b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a declarat apel .............., în esenţă arătând, după prezentarea dispozitivului sentinţei penale atacate, următoarele:

În cursul urmăririi penale persoana ........... a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 5.000 de lei.

În acord cu dispozițiile art. 393 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură penală, completul de judecată deliberează mai întâi asupra chestiunilor de fapt și apoi asupra chestiunilor de drept, precum și asupra reparării pagubei produse prin infracțiune, asupra măsurilor preventive și asiguratorii, a mijloacelor materiale de probă, a cheltuielilor judiciare, precum și asupra oricărei alte probleme privind justa soluționare a cauzei.

Potrivit art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța se pronunță prin aceeași hotărâre atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile, în acest sens fiind și dispozițiile art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală, care reglementează rezolvarea acțiunii civile.

Prevederile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt în sensul că, în caz de achitare sau de încetare a procesului penal în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I, lit. e), lit. f) cu excepția prescripției, lit. i) şi lit. j) din Codul de procedură penală, în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.

Concluzionând, s-a susținut de către Ministerul Public că instanța de fond avea obligația să soluționeze și latura civilă a dosarului, dat fiind faptul că .......... s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 de lei.

În consecință, față de cele învederate mai sus, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de apel formulate, a actelor dosarului, precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) din Codul de procedură penală, în limitele prevăzute de acest text de lege, instanţa de apel constată şi reţine următoarele:

Acţiunea penală este instrumentul juridic prin intermediul căruia persoana învinuită de comiterea unei infracţiuni este adusă în faţa instanţei de judecată pentru a răspunde în legătură cu încălcarea legii penale de care este acuzată.

Potrivit art. 14 alin. (2) şi alin. (3) din Codul de procedură penală, acţiunea penală, care se pune în mişcare prin actul de inculpare prevăzut de lege, se poate exercita în tot cursul procesului penal, în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte soluţionarea acţiunii penale, potrivit art. 17 alin. (2) din Codul de procedură penală, în cursul judecăţii acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal.

Tot în cadrul procesului penal, în temeiul art. 19 din Codul de procedură penală, se poate exercita de către persoana vătămată şi acţiunea civilă, care are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a inculpatului potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

În temeiul art. 19 alin. (4) din Codul de procedură penală, acţiunea civilă se soluţionează în cadrul procesului penal, dacă prin aceasta nu se depăşeşte durata rezonabilă a procesului.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală, constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti, iar organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.

În ceea ce priveşte soluţionarea acţiunii civile, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi alin. (3) din Codul de procedură penală, instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale, cât şi asupra acţiunii civile, iar, dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

Acţiunea civilă se pune în mişcare prin constituirea de parte civilă, partea civilă devenind subiect activ al acţiunii civile, calitate care îi dă dreptul să o exercite în cadrul procesului penal, alăturată acţiunii penale, în vederea obţinerii unei reparaţii juste a pagubei pe care a suferit-o prin infracţiunea supusă judecăţii.

Astfel, partea civilă îndeplineşte funcţia procesuală de susţinere a pretenţiilor civile decurgând din pagubele provocate prin infracţiune.

Această funcţie, similară cu funcţia de învinuire în latura penală, constă în activitatea de promovare şi de exercitare a acţiunii civile, ceea ce înseamnă formularea cererii de reparaţii civile împotriva inculpatului şi, eventual, a persoanei responsabile civilmente, dovedirea existenţei şi a întinderii pagubelor suferite, susţinerea în faţa instanţei de judecată a admiterii pretenţiilor formulate şi dovedite, exercitarea căilor de atac.

În raport de aceste dispoziţii legale, instanţa de apel reţine faptul că, în procesul penal, în timpul judecăţii, acţiunea penală se va stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal, iar acţiunea civilă se va rezolva prin aceeaşi hotărâre prin care instanţa se pronunţă asupra acţiunii penale, inclusiv în situaţia în care nu există constituire de parte civilă, situaţie în care instanţa se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

De altfel, aceste aspecte sunt reluate în cadrul dispoziţiilor privind deliberarea şi hotărârea instanţei în cadrul judecăţii în primă instanţă.

În temeiul art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal.

De asemenea, conform art. 397 alin. (1) şi alin. (3) din Codul de procedură penală, instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre şi asupra acţiunii civile, inclusiv asupra restituirii lucrurilor şi restabilirii situaţiei anterioare, potrivit dispoziţiilor: art. 255 din Codul de procedură penală şi art. 256 din Codul de procedură penală.

Rezultă, aşadar, că judecata în primă instanţă trebuie să dea o rezolvare integrală fondului cauzei, sens în care organul judiciar legal învestit are obligaţia să se pronunţe asupra acţiunii penale, dar şi a celei civile, cu referire la toate faptele şi persoanele indicate în actul de sesizare a instanţei, orice omisiune sub acest aspect afectând realizarea scopului procesului penal, respectiv soluţionarea în întregime a conflictului juridic de drept penal dedus judecăţii, cu consecinţa stingerii acestuia în privinţa ambelor laturi ale sale (penală şi civilă).

Aceste obligaţii de a soluţiona atât acţiunea penală, cât şi acţiunea civilă şi de a se pronunţa asupra măsurilor de siguranţă, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, ce incumbă primei instanţe, reprezintă o garanţie a respectării exigenţelor unui proces echitabil, consacrat atât ca drept fundamental, cât şi ca principiu constituţional în art. 21 alin. (3) din Constituţia României, fiind prevăzut în mod expres şi în dispoziţiile procedurale civile şi penale.

Totodată, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil (….) de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.”.

În vederea respectării garanţiilor procesuale conferite părţilor pe parcursul procedurii judiciare, a dreptului la un proces echitabil şi al dreptului la dublul grad de jurisdicţie în materie penală instituit de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie, în ipoteza în care judecătorul fondului nu s-a pronunţat asupra tuturor aspectelor privind acţiunea penală şi acţiunea civilă şi nici cu privire la instituţiile juridice incidente prevăzute de art. 404 alin. (4) din Codul de procedură penală, instanţa de apel poate dispune admiterea căii ordinare de atac, cu consecinţa desfiinţării sentinţei primei instanţe şi a dispunerii rejudecării cauzei de către aceasta.

Instanţa de apel nu poate să suplinească, ea însăşi, direct în calea ordinară de atac, omisiunea constatată, întrucât în acest mod ar priva participanţii procesuali îndreptăţiţi de lege la exercitarea căii de atac împotriva soluţiei dispuse, fapt ce ar contraveni dreptului la un proces echitabil şi celui la dublul grad de jurisdicţie în materie penală garantate de art. 21 alin. (3) din Constituţia României, de art. 8 din Codul de procedură penală, de art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la aceasta.

În cauză, obiectul judecăţii îl constituie atât acţiunea penală, cât şi acţiunea civilă exercitată de partea civilă ......... împotriva inculpaţilor: ........ (fost ........), ............, .........şi ......... pentru săvârşirea faptelor penale de furtul calificat, în forma autoratului, respectiv a complicităţii, descrise în rechizitoriul nr. ......... (nr. ...........) din data de 14.02.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul .........., după cum urmează: în noaptea de 16/17.08.2021, inculpatul ........ (fost ........), cu complicitatea inculpaţilor minori: ........, ......... şi ........ care au asigurat paza locului comiterii faptei, astfel încât să nu fie surprinşi în flagrant, a luat, în scopul însuşirii pe nedrept, autoturismul marca „......”, cu numărul de înmatriculare ....., proprietatea numitului ......., în timp ce autoturismul se afla parcat în faţa imobilului nr. ....... de pe strada .......... din municipiul ..........., judeţul ...........

În cursul urmăririi penale persoana vătămată ....... a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 5.000 de lei, sumă ce reprezintă, în opinia acesteia, valoarea de piaţă a autoturismului furat (fila nr. 24 din dosarul de urmărire penală).

În cursul judecăţii în fond, persoana vătămată constituită parte civilă în faza urmăririi penale ...... a fost legal citată şi s-a prezentat doar la termenul din data de 05 iunie 2024 când prima instanţă a dispus doar emiterea unor mandate de aducere pentru inculpaţii: ....... (fost .........), ........, ......... şi ..........

La termenul de judecată din data de 02 octombrie 2024, prima instanţă:

A dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul major ....... (fost .........) şi formarea unui nou dosar, cauză în care urmează a fi readministrat probatoriul.

A acordat termen în cauza nou formată la data de 30.10.2024, termen pentru care a dispus citarea martorilor din rechizitoriu....... şi ............ şi

În temeiul art. 391 alin. (1) din Codul de procedură penală, a stabilit termen pentru deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii în data de 18.10.2024.

Acţiunea civilă exercitată de partea civilă ....... împotriva inculpaţilor: ....... (fost ........), ........, .......... şi ........., prin care a solicitat obligarea acestora să-i plătească suma de 5.000 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat, nu a fost disjunsă.

În dosarul nr. ....... al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, privind numai pe inculpatul .......(fost .......... şi având ca obiect infracţiunea de furtul calificat - disjungere din dosarul nr. .......... al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, la termenul de judecată din data de 30 octombrie 2024 prima instanţă a dispus disjungerea laturii civile din dosarul cu nr. ........ (demers juridic care trebuia realizat în cadrul acestui dosar şi nu în cadrul dosarului cu numărul ........, fiind, astfel încălcate prevederile art. 26 din Codul de procedură penală) şi formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 13.11.2024, în care să fie concepţaţi şi inculpaţii minori: ......, ........ ......., alături de inculpatul ........(fost .....), precum şi partea civilă .........

În dosarul nr. ......... al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, privind pe inculpaţii: ....... (fost ........), ........, ........ şi ....... şi pe partea civilă ....., având ca obiect latură civilă - disjungere din dosarul nr. ......... al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, la termenul de judecată din data de 13 noiembrie 2024 prima instanţă a dispus suspendarea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii: ..... (fost ......., ........., .........şi ....... şi pe partea civilă ........., având ca obiect latură civilă, până la soluţionarea definitivă a laturii penale.

Prin sentinţa penală nr. 1509 pronunţată la data de 18 octombrie 2024 în dosarul numărul ......, prima instanţă, în temeiul art. 396 alin. (1) şi alin. (6) din Codul de procedură penală raportat: la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală şi la art. 5 din Codul penal, cu referire la Deciziile Curţii Constituţionale: nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, a dispus doar încetarea procesului penal faţă de inculpaţii: ........., ....... şi ......... pentru săvârșirea infracțiunii de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 228 alin. (1) din Codul penal - art. 229 alin. (l) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul penal şi cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, urmarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale, fără a soluţiona acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată ......, care se constituise parte civilă în procesul penal cu suma de 5.000 de lei împotriva tuturor inculpaţilor.

Astfel, în condiţiile în care prima instanţă a dispus încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii de complicitatea la infracţiunea de furtul calificat, fără a dispune cu privire la acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată constituită parte civilă în faza urmăririi penale ......., este evident că a pronunţat o soluţie nelegală.

Soluţia instanţei de fond este nelegală, întrucât prin sentinţa pronunţată nu a fost soluţionată acţiunea civilă, în contextul constatării constituirii de parte civilă a persoanei vătămate ......... împotriva inculpaţilor cu suma de 5.000 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat.

Astfel, instanţa de apel constată că motivele de apel formulate de Ministerul Public cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală şi cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 393 alin. (1) şi alin. (3) din Codul de procedură penală sunt întemeiate, în opinia instanţei de control judiciar fiind încălcate şi dispoziţiile art. 403 alineatul (1) lit. c) teza a II - a din Codul de procedură penală (nemotivarea soluţionării laturii civile a cauzei).

Prin urmare, faţă de aceste considerente, instanţa de apel va dispune desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei în vederea rejudecării la aceeaşi instanţă, conform prevederilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, întrucât, în cauza de faţă instanţa de fond nu a soluţionat acţiunea civilă (nu a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală şi nu a administrat probe pentru a constata dacă sunt îndeplinite toate condiţiile răspunderii civile delictuale a inculpaţilor).

Or, prin examinarea acestora direct în apel urmată de pronunţarea unei hotărâri definitive, s-ar încălca dispoziţiile art. 2 paragraful 1 din protocolul 7 al Convenţiei referitoare la dreptul privind dublul grad de jurisdicţie în materie penală.

În consecinţă, atâta vreme cât, prin hotărârea penală pronunţată, prima instanţă de judecată nu a soluţionat acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată ......., prin ivirea acestei omisiuni evidente din perspectiva încălcării dispoziţiilor procesual penale ale: art. 393 alin. (1) şi alin. (3) din Codul de procedură penală, art. 397 alin. (1) şi alin. (3) din Codul de procedură penală şi art. 403 alin. (1) lit. c) teza a II - a din Codul de procedură penală, instanţa de apel constată că nu poate suplini atribuţiile instanţei de fond printr-o hotărâre definitivă ce ar urma să nu fi supusă, ulterior, controlului judiciar.

Pentru toate aceste considerente, instanţa de apel:

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, va admite apelul formulat de apelantul ..........., judeţul ........ împotriva sentinţei penale nr. 1509 pronunţată la data de 18.10.2024 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul numărul ...... privind pe intimații: inculpați: ......., ......... şi ........ şi partea civilă .........

Va desfiinţa sentinţa penală atacată şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.

În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, admite apelul formulat de apelantul ..........., judeţul ....... împotriva sentinţei penale nr. 1509 pronunţată la data de 18.10.2024 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în dosarul numărul ....... privind pe intimații: inculpați: ........ (fiul natural al ........., născut în data de ........ în ........, cu domiciliul în municipiul ..........., strada ............, nr........., judeţul ....., C.N.P.: .......), ........ (fiul lui ....... şi al ......., născut în data de ..... în ....., domiciliat în municipiul ........, str. ........., nr. ......., judeţul ......., C.N.P.: ......) şi ....... (fiul lui ..... şi al ....., născut în data ......... în ......, domiciliat în municipiul ........, strada ........, nr. ......, judeţul ........, C.N.P.: .......) şi partea civilă ......(cu domiciliul în comuna ........., sat ....., judeţul ..........şi cu adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură în comuna ....... sat ...... judeţul .......).

Desfiinţează sentinţa penală atacată şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.

În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei penale la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, data de 10 aprilie 2025.