Decizie nr. 216 din 24.02.2025

Actualizarea pensiei de serviciu a judecătorului urmează o procedură stabilită de lege şi se face în raport de indemnizaţia lunară brută a unui judecător aflat în activitate, recurenţii-reclamanţi, în calitate de pensionari, neputând avea mai multe drepturi decât judecătorii aflaţi în plată.

Considerentele avute în vedere de ÎCCJ nu pot fi ignorate şi se impun cu putere de lucru judecat câtă vreme raţionamentul avut în vedere de instanţa supremă a presupus inclusiv analiza aspectelor referitoare la existenţa situaţiei de discriminare a judecătorilor în raport cu procurorii, prin emiterea Ordinului Ministrului Justiţiei nr..../C/30.12.2021, sub aspectul datei de la care se plătesc drepturile salariale ale judecătorilor la valoarea de referință de 605,225 lei.

Prin sentinţa nr. ...../23.10.2024, pronunţată de Tribunalul ..... în dosarul nr. ...../104/2024, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de Casa Judeţeană de Pensii ......

S-a respins excepţia prematurităţii, invocată de Casa Judeţeană de Pensii ......

S-a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru perioada anterioară datei de 12.07.2019 şi respinge petitele formulate prin cererea de modificare ca fiind prescris dreptul material la acţiune.

S-a respins în rest contestaţia modificată, formulată de contestatorul ....., CNP ....., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual de avocatură ....., cu sediul în ....., str. ..... nr. ....., judeţul ....., în contradictoriu cu intimaţii CASA TERITORIALĂ DE PENSII ....., cu sediul în ....., str. ..... nr. ....., judeţul ....., şi TRIBUNALUL ....., cu sediul în ....., str. ..... nr. ....., judeţul ....., având ca obiect contestaţie decizie de pensionare recalculare pensie, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin cererea formulată şi modificată, reclamantul ....., în contradictoriu cu CJP ..... şi Tribunalul ....., a solicitat instanţei:

- anularea parţială a deciziei de pensionare nr. ...../08.06.2022, f. ..... dosar, emisă de CJP ....., în ceea ce priveşte data de la care se plătesc drepturile de pensie stabilite, pct. „ C” din decizie.

-obligarea pârâtei CJP ..... la plata drepturilor de pensie , în cuantumul stabilit, de la data pensionării;

- anularea parţială a adeverinţei nr. ...../13.04.2022 eliberată de Tribunalul ....., f. ..... dosar, în ceea ce priveşte data îndeplinirii condiţiilor pentru actualizarea pensiilor de serviciu cu VRS 605,225 – menţionat eronat ca fiind 31.12.2021;

- obligarea Tribunalului ..... să emită o nouă adeverinţă în care să menţioneze data pensionării ca dată a la care s-au îndeplinit condiţiile pentru actualizarea pensiilor cu VRS 605,225 lei.

Prin Decizia nr. ...../08.06.2022, f. ..... dosar, reclamantului ..... i s-a stabilit o pensie actualizata de 25866 lei, avându-se în vedere adeverinţa nr. ...../13.04.2022 eliberata de Tribunalul ..... privind o baza de calcul de 27.812 lei.

Potrivit ART. 82*) din Legea nr.303/2004:

„(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu. în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare bruta lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

Art. 18(1) în aplicarea prevederilor art. 85 alin. 12) şi [3] din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:

a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;

b) instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr 4-6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate”.

La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii.

Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia sa efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.

La data de 30.12.2021, Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 6245/C/30.12.2021, f. ..... dosar, în conformitate cu care, ,,Art.1 Începând cu data prezentului ordin, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi al curţilor de apel, precum şi ale asistenţilor judiciari se stabilesc având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38, alin. (6) şi ale art. 25 din Legea cadru nr. 153/2017.

Art. 2 Emiterea ordinelor ministrului justiţiei de stabilire a drepturilor salariale individuale conform prevederilor art. 1 se va realiza până cel târziu la data de 4 februarie 2022, acestea urmând a intra în plată în luna februarie pentru drepturile aferente lunii ianuarie 2022.

Art. 3 Plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei cuprinse între data emiterii prezentului ordin şi în 1 ianuarie 2022, se va realiza ulterior, după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiţiei.

Art. 4 Pentru perioada anterioară datei emiterii prezentului ordin, drepturile salariale acordate prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordare valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei se vor achita eşalonat, potrivit dispoziţiilor legale incidente."

În aplicarea O.M.J. nr. 6245/C/30.12.2021, la data de 07.02.2022, Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 435/C/07.02.2022 , f. ..... verso dosar, care stabileşte drepturile salariale ale judecătorilor din circumscripţia Curţii de Apel ....., începând cu data de 30.12.2021, având în vedere valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei.

Aşadar, potrivit actelor normative antereferite, actualizarea pensiei de serviciu este condiţionată de majorarea indemnizaţiei brute de încadrare a unui judecător în activitate, care s-a produs odată cu emiterea Ordinului nr. 6245/C/30.12.2021, respectiv Ordinului nr. 435/C/07.02.2022, prin care s-a dispus ca drepturile salariate ale judecătorilor în activitate să fie stabilite pe baza unei valori de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 începând cu data de 30.12.2021.

Cum atribuţia stabilirii indemnizaţiei de încadrare revine ministrului justiţiei, iar începând cu data de 30.12.2021, potrivit Ordinului ministrului justiţiei nr. 6245/C/30.12.2021, respectiv Ordinului nr. 435/C/07.02.2022, drepturile salariale ale judecătorilor aflaţi în activitate au fost stabilite având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, solicitarea reclamantului este lipsită de temei legal, pârâtul Tribunalul ..... neputând elibera adeverinţe în care să menţioneze data pensionării ca data la care s-au îndeplinit condiţiile pentru actualizarea pensiilor cu VRS 605,225 lei.

Anterior datei de 30.12.2021 indemnizaţia lunară brută a judecătorilor, stabilită prin act administrativ de ordonatorul principal de credite, nu se calcula în raport de valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei.

Luând în considerare dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, conform cărora actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor se raportează la indemnizaţia brută lunară a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei, pretenţiile invocate de reclamant sunt neîntemeiate.

Contrar susţinerilor reclamantului, actualizarea pensiei de serviciu nu se realizează în raport de majorarea indemnizaţiei brute lunare a unui procuror în activitate, ci în funcţie de majorarea indemnizaţiei brute lunare a unui judecător în activitate stabilită prin emiterea unui ordin de salarizare de către ministrul justiţiei.

Din interpretarea dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că, doar cazul în care se majorează indemnizaţiile brute lunare ale judecătorilor în funcţie, atunci se majorează (actualizează) în mod corespunzător şi pensiile de serviciu ale foştilor judecători care, la data pensionării, aveau aceeaşi funcţie, nivel al instanţei, grad, gradaţie, vechime în funcţie cu cele ale magistratului în activitate (conform procedurii legale antereferite).

În vederea stabilirii unei practici unitare, Ministerul Justiţiei a emis circulara nr. 1/19656/2022/07.03.2022, f. ..... dosar, referitoare la actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor precum şi a pensiilor de urmaş pentru această categorie de personal la data de 30 decembrie 2021, la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, fiind identificată următoarea modalitate de calcul având în vedere faptul că, indemnizaţia brută lunară a judecătorilor în activitate a fost majorată la data de 30 decembrie 2021, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 85, alin. (2) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru actualizarea pensiilor de serviciu ale foştilor judecători şi a pensiilor de urmaş pentru judecători, la aceeaşi dată la care a fost majorată indemnizaţia judecătorilor aflaţi în activitate, respectiv la data de 30 decembrie 2021, exclusiv pentru situaţia în care judecătorul aflat în activitate (în condiţii identice de funcţie, grad profesional, gradaţie şi vechime în funcţie cu cele ale fostului judecător avute la data stabilirii pensiei de serviciu) a beneficiat de o majorare a indemnizaţiei de încadrare brută lunară:

- va fi avută în vedere indemnizaţia de încadrare la data de 30 decembrie 2021 pentru magistraţii aflaţi în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei fără a depăşi nivelul maxim prevăzut în Anexa V din Legea - cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- sporurile care nu fac parte din indemnizaţia de încadrare brută lunară nu se vor

modifica, vor rămâne în cuantumul acordat magistraţilor aflaţi în activitate sau în cuantumul calculat la ultima actualizare în condiţii identice de funcţie, vechime în muncă şi în funcţie şi grad al instanţei, faţă de împrejurarea că, în mod identic s-a procedat şi în cazul judecătorilor aflaţi în activitate;

- în situaţia în care judecătorul în activitate (în condiţii identice de funcţie,

vechime şi nivel al instanţei cu cele ale fostului judecător avute la data stabilirii pensiei de serviciu) nu a beneficiat de majorarea indemnizaţiei de încadrare la data de 30 decembrie 2021, nu se va proceda la actualizarea pensiei de serviciu;

- în situaţia în care exista judecători cu o vechime în funcţie (la data stabilirii

pensiei de serviciu) mai mică decât cea prevăzută de Anexa V, capitolul I din Legea-cadru nr. 153/2017, nu se va proceda la actualizarea, pensiei de serviciu.

În acord cu dispoziţiile legale anterior evocate şi cu recomandările emise de Ministerul Justiţiei prin circulara nr. 1/19656/2022/07.03.2022, la data de 13 aprilie 2022, pârâtul Tribunalul ..... a eliberat reclamantului adeverinţa nr. 13.306/13.04.2022, cu baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu la data de 30.12.2021, pentru judecătorii cărora li s-a stabilit pensia de serviciu anterior datei de 01.01.2010: indemnizaţia brută lunară stabilită având în vedere VRS 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38, alin. (6) şi ale art. 25 din Legea cadru nr. 153/2017, respectiv 25237 lei venit brut (baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu cuantumul majorării obţinute la data de 30.12.2021 de judecătorii în activitate în condiţii identice de funcţie, grad profesional, gradaţie şi vechime în funcţie).

Această adeverinţă (adeverinţa nr. 13.289/13.04.2022) a fost valorificată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii ....., care a emis decizia de pensionare nr. ...../08.06.2022, f. ..... dosar.

Mai mult decât atât instanţa reţine şi faptul că, reclamantul a contestat Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 6245/C/30.12.2021, iar prin s.civ. 70/24.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel ..... în dosarul ...../54/2022, definitivă prin decizia civ. nr. 1057/23.02.2024 pronunţată de ÎCCJ, a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată f. ..... verso dosar.

În ceea ce priveşte starea de discriminare invocată de reclamant prin acest demers judiciar, se are în vedere Decizia nr. 861/16.06.2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial nr. 517/28.07.2009, prin care Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, reţinând că: ,,Esenţială în definirea cadrului juridic analizat este stabilirea gradului instanţelor sau parchetelor pe lângă care magistraţii, fie ei procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi, funcţionează.

Astfel, atât Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe când instanţele care judecă cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, competenţa de judecată în cazul infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparţine judecătoriilor, iar cea de urmărire penală Direcţiei Naţionale Anticorupţie).

Conferirea acestei poziţii superioare în ierarhia parchetelor a celor două structuri legitimează din punct de vedere constituţional salarizarea diferită a procurorilor care le compun în raport cu alţi magistraţi aflaţi la parchete sau instanţe superioare, chiar dacă, în fapt, aceştia au aceeaşi vechime în funcţia de judecător sau procuror.

Rezultă că aceste categorii de magistraţi nu se află în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punct de vedere al salarizării nu poate fi decât diferit.

Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că o atare diferenţiere este una justificată în mod obiectiv şi raţional şi că discriminarea salarială ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi ţinut cont de poziţia superioară a parchetului sau instanţei de judecată, după caz."

Astfel, în acord cu dispoziţiile legale şi actele administrative anterior evocate, precum şi cu recomandările emise de Ministerul Justiţiei prin circulara nr. 1/19656/2022/07.03.2022, referitoare la actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor precum şi a pensiilor de urmaş pentru această categorie de personal la data de 30 decembrie 2021, la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, Tribunalul ..... a eliberat corect reclamantului adeverinţa pentru actualizarea pensiei de serviciu a judecătorilor, în baza căreia a fost emisă decizia de pensionare nr. ...../08.06.2022, f. 18 dosar, de către pârâta CJP ......

Contrar aprecierii reclamantului, prin Decizia nr. 43/2020, pronunțată de ÎCCJ, din data de 16 septembrie 2024, soluția pronunțată este menită tocmai să elimine posibilitatea acordării în cadrul familiei ocupaţionale ,,Justiţie”, prin hotărâri judecătoreşti, a unor majorări salariale suplimentare derivate din aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr. 153/2017 față de cele deja acordate prin ordine administrative.

Pentru considerentele mai sus arătate, instanţa a respins acţiunea formulată şi modificată, ca neîntemeiată.

Asistenţii judiciari, participând la deliberare cu vot consultativ, au exprimat aceeaşi opinie profesională în cauză.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel ....., pentru următoarele motive de nelegalitate şi netemeinicie:

În fapt, prin contestatia inregistrata la data de 12.07.2022 pe rolul Tribunalului ....., s-a format dos. nr.2799/104/2022 (alaturi de alti patru contestatori: ....., ....., si .....) arătând că a contestat Deciziile privind actualizarea pensiilor de serviciu conform art.82 Lg303/2004 emise de Casa Judeteana de Pensii ..... si a solicitat anularea partiala a acestora in ceea ce priveste data de la care se platesc drepturile stabilite 30.12.2021, respectiv punctul„C” din decizie precum si obligarea CJP ..... la plata drepturilor in cuantumul stabilit incepand cu data pensionarii efective,octombrie 2016.

S-a arătat ca au avut calitatea de judecatori in cadrul Tribunalului ....., fiind pensionari la data formularii cererii iar decizia de actualizare a pensiei conform art.82 din Lg 303/2004 a avut in vedere Ordinul 6245/C/30.12.2021 emis de Ministerul Justitiei prin care s-a stabilit ca drepturile salariale ale judecatorilor sa aiba in vedere valoarea de referinta sectoriala de 605,225 incepand cu data emiterii ordinului.

S-a sustinut ca exista o situatie frapanta de discriminare, cata vreme prin Ordinul 2295/7.12.2021 al Procurorului General al Romaniei s-a dispus pentru procurorii tuturor parchetelor ,ca plata sa se faca incepand cu data de 1.08.2016, ambele categorii-judecatori si procurori-fiind salarizati in cadrul aceleiasi familii ocupationale „justitie"dar de la date diferite.

Arată că a prezentat situatia discriminatoare prin raportare la dispozitiile art.14 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si art.l din Protocolul aditional la Conventie ,precum si jurisprudenta CEDO si ICCJ.

La data de 15.09.2024 arată că a formulat cerere modificatoare prin care, alaturi de capetele de cerere initiale, a solicitat anularea partiala a adeverintei emise de Tribunalul ..... privind data indeplinirii conditiilor pentru actualizarea pensiei de serviciu cu VRS 605,225, mentionata eronat ca fiind 30.12.2021 si obligarea Tribunalului ..... sa emita o noua Adeverinta in care sa mentioneze data pensionarii ca data la care s-au indeplinit conditiile pentru actualizarea pensiilor cu VRS 605,225 invocând in esenta, aceleasi motive din cererea initiala.

La ultimul termen de judecata din data de 11.09.2024 instanta o dispus disjungerea cererilor pentru a se forma dosare separate.

Arată că prin sentinta civila nr. ...../2024, instanta a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si a respins cererea pentru perioada anterioara datei de 12.07.2019, respingand pe fond contestatia modificata ca fiind neintemeiata.

Consideră sentinta ...../23.10.2024 netemeinica, aratand in continuare ca situatia creata prin Ordinul 6245/C/30.12.2021 emis de Ministerul Justitiei cu privire la stabilirea salariilor judecatorilor avand in vedere VRS de 605,225 incepand cu data de 30.12.2021 a creat o stare vadita de DISCRIMINARE intre persoanele salarizate conform dispozitiilor Lg nr.153/2017 familia ocupationala „justitie” respectiv intre procurori si judecatori, primii beneficiind de aceste drepturi salariale cu VRS de 605,225 de Ia 1.08.2016 iar cei din urma, judecatorii , de la 30.12.2021.

De altfel, judecatorii in activitate au obtinut in instante hotarari judecatoresti de recunoastere si plata a acestor drepturi salariale cu VRS de 605,225 incepand cu data de 1 ianuarie 2018 si chiar daca respectivele drepturi salariale restante vor fi primite esalonat , conform dispozitiilor legale, este evident ca aceste drepturi sunt recunoscute de Ia data de 1 ianuarie 2018.

În acest sens a decis si Inalta Curte de Casatie si Justitie ,respectiv ca judecatorii, procurorii, grefierii si ceilalti angajati din familia ocupationala „justitie"au dreptul pentru perioada de dupa data de 1 ianuarie 2018, la indemnizatii calculate pe baza valorii de referinta sectoriala de 605,225 lei iar aceste indemnizatii trebuie majorate cu 25% comparativ cu nivelul aferent lunii decembrie 2017.

Astfel, in Dosarul nr.1505/1/2024 al ICCJ a fost pronuntata Dezlegarea de drept nr.43/2024 prin care:„admite in parte sesizarile conexate....si stabileste ca: in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.38 alin.13 din Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, cuantumul brut al salariilor de baza , respectiv al indemnizatiilor de incadrare din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare „justitie" stabilite prin raportare la valoarea de referinta sectoriala de 605,225 lei, se majoreaza incepand cu 1 ianuarie 2018 cu 25% fata de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017...''

Rezulta astfel, fara echivoc,faptul ca ICCJ stabileste ca data de Ia care drepturile salariale ale iudecatorilor in activitate. raportate la VRS 605.225 precum si majorarea de 25% fata de luna decmbrie 2017 este de la data de 1.01.2018.

Asa fiind, actualizarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor, facandu-se prin raportare la indemnizatia bruta lunara a iudecatorilor in activitate, conform art.85 alin.2 al Legii 303/2004, iar VRS de 605.225 lei si majorarea de 25% este stabilita de ICCJ incepand cu data de 1.01.2018, rezulta ca si recalcularea pensiei trebuie sa aiba in vedere aceasta data de 1.01.2018 si nu data de 30.12.2021, cum eronat s-a procedat atat Ia emiterea adeverintei ...../13.04.2022 de catre Tribunalul ..... cat si la emiterea Deciziei de actualizare a pensiei ...../8.06.2022 a CJP ......

Din moment ce judecatorilor in activitate li se recunoaste si stabileste dreptul salarial respectiv incepand cu data de 1.01.2018, actualizarea pensiei de serviciu conform art.85 de la data de 30.12.2021 este nelegala, producatoare de prejudiciu prin neacordarea drepturilor prevazute de lege.

In acest sens, arată că este eronata si dispozitia instantei de fond prin care s-a constatat prescrierea dreptului material la actiune pentru perioada anterioara datei de 12.07.2019.

Aceasta pe de o parte, pentru ca data de 1.01.2018 a fost in mod expres prevazuta de instanta suprema, care a avut in vedere termenul de prescriptie de 3 ani, anterior emiterii Ordinului Ministerului Justitiei nr.6245/C/30.12.2021, iar pe de alta parte faptul ca prezenta contestatie a putut fi formulata numai dupa emiterea si comunicarea Deciziei de actualizare a pensiei nr. ...../8.06.2022.

Prin urmare, emiterea deciziei de actualizare s-a facut dupa 6 luni de la emiterea Ordinului 6245/C/30.12.2021 iar debitorul unei obligatii nu poate fi incurajat la emiterea intarziata a unui act, pentru a diminua nivelul despagubirilor prin prescriptie.

Desi arată că a invocat in fata instantei de fond Decizia nr.43/2024 a ICCJ, aceasta nu a analizat sustinerile sale cu privire la continutul si aplicabilitatea acestei decizii in prezenta cauza, facand doar o simpla referire ,superficiala, printr-o singura propozitie.

In consecinta, in conformitate cu dispozitiile art.480 alin.2 c.pr.civ., solicită admiterea apelului, schimbarea in parte a sentintei si admiterea cererii completate si anularea partiala a Deciziei de actualizare a pensiei emise de CJP ..... nr. ...../8.06.2022si a Adeverintei nr. ...../13.04.2022 eliberate de Tribunalul ..... in ceeea ce priveste data de la care se platesc drepturile, eronat mentionata ca fiind 30.12.2021; obligarea Tribunalului ..... la eliberarea unei noi adeverinte cu VRS 605,225 cu data de 1.01.2018 si obligarea CJP ..... la emiterea unei noi decizii care sa prevada plata drepturilor de la data de 1.01.2018, mentinandu-se dispozitiile privind lipsa calitatii procesuale pasive si prematuritatii invocate de CJP ......

In drept: invocă disp.art.480 C.pr.civ.

Intimata Casa Județeană de Pensii ....., a formulat întâmpinare, prin care arată următoarele:

Considera ca, la pronunțarea sentinței civile, instanța de fond a analizat, a interpretat si a apreciat in mod corect actul juridic dedus judecății, precum si toate probele depuse la dosarul cauzei si a pronunțat o soluție legala.

Pe fond, asa cum s-a aratat prin întâmpinare, reclamantul este beneficiar al unei pensii de serviciu acordate in temeiul Legii nr.303/2004 si solicita prin prezenta cauza, anularea in parte a deciziei de pensie de serviciu, prin care aceasta a fost actualizata, respectiv, Decizia nr. ...../08.06.2022 .

In fapt, arată că s-a precizat ca, prin deciziile contestate, in raport de dispozițiile legale in materie, C.J.P ..... a procedat la actualizarea pensiilor de serviciu acordate magistratilor, pe baza elementelor comunicate de Ministerul Justiției de la data stabilita de acesta, asa cum au fost ele înscrise in Adeverințele emise de angajator si- depuse chiar de reclamanti la dosarele lor de pensie.

Astfel, s-a emis Decizia nr. ...../08.06.2022 privind pe d-l ..... prin care s-a stabilit o pensie actualizata de 25.866 lei.

Reclamantul a depus la dosarul de pensie Adeverința nr. ...../13.04.2022 eliberata de Tribunalul ..... privind o baza de calcul de 27.812 lei.

Reclamantul a fost pensionat inițial la 01.11.2008, iar încetarea activitatii a avut loc la 01.06.2018.

Plata drepturilor actualizate s-a făcut începând cu data de 30.12.2021.

Ulterior, acesta a depus o noua Adeverința nr. 485 RU/24/29.02.2024 eliberata de ICCJ, care prevede o baza de calcul actualizata in suma de 30.681 lei, începând cu data de 30.12.2021 (pentru toti magistratii), in temeiul unor hotarari judecătorești pronunțate in litigii cu Ministerul Justiției.

La stabilirea drepturilor de pensie s-au avut in vedere următoarele dispozițiile legale prevăzute de art. 82, 85 din Legea nr. 303/2004

ART. 85 (1) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83 si art. 84 alin. (3), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de Legea jnr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. -18/10/2018 - alineatul a fost modificat prin Lege 242/2018

Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordărea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.

Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.

Potrivit ART. 1 din HG nr.1275/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004:

Pensia de serviciu se acordă la cerere, cu respectarea prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, denumita în continuare lege.

ART.13

(1) în vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă:

a)actele necesare stabilirii pensiei, conform prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute în normele de aplicare a acestei legi, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare;

b)adeverința-tip pentru pensia de serviciu, conform anexei nr. 1 sau, după caz, anexei nr. 2 la prezentele norme metodologice, întocmită de ultima unitate angajatoare, care va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea numai în funcțiile de judecător și de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 (uni de activitate înainte de data pensionării și venitul brut realizat la data pensionării.

ART. 14 Stabilirea, actualizarea si plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 și la art. 85 alin. (2) și (3) din lege se efectuează de către caseletentoriale de pensii,

Art.18 (1) în aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) și (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabilește următoarea procedură:

a) Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Departamentului Național Anticorupție şi Ministerului Justiției listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată în luna decembrie a fiecărui an;

b) instituțiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverințele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4- 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu.

Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu: se face la începutul fîecărei an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.

Art. 19. - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverințelor transmise de aceste instituții.

Noua decizie, însoțită de o copie a adeverinței în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.

Deci, in ce privește actualizarea pensiilor de serviciu aceasta s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale in materie si a procedurii prevăzute de lege, pe baza adeverintelor-tip depuse de către unitatea angajatoare si in baza adresei primite de la Casa Naționala de Pensii.

In prezent se aplica dispozițiile Legii nr.303/2022:

Art. 211. - Legea nr.303/2022

(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2) Pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la alin. (1), la cuantumul pensiei de serviciu se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși.

Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligația de a opta pentru una din aceste pensii.

Pensiile prevăzute de prezentul articol, cu excepția pensiei de la alin. (5, au regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

Art. 213 - (2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional.

Actualizarea se realizează prin aplicarea asupra pensiei a procentului de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional.

Data actualizării și procentul de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare se comunică Casei Naționale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicați.

Cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de Serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă.

Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție.

Art.216.- 4) La eliberarea din funcție, personalul menținut în funcție potrivit alin. (1) sau reîncadrat potrivit alin. (2), după caz, are dreptul să solicite recalcularea pensiei de serviciu, cu luarea în considerare a perioadei lucrate de la data deciziei de pensionare până la data eliberări din funcție prin decret al Președintelui României, în condițiile art. 211 alin.2, prin raportare la funcția avută și la baza de calcul de la această ultima dată.

De asemenea, menționează ca, nu se poate vorbi despre nici o discriminare in cauza.

Nu exista un drept constituțional la o anumita «pensie de serviciu», ci , doar la acele drepturi de pensie stabilite in raport de contribuția la bugetul asigurărilor sociale, care sunt garantate (la data îndeplinirii cumulative a condițiilor legale de pensionare)

Art. 16 din Constituție: „Cetățenii sunt egali in fata legii si ă autoritarilor publice, fără privilegii si fara discriminări,,.

Art.20 din Constituție, prin raportare la art.1 din: Protocolul nr.1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

- art.44, al. 1, teza 2 din Constituție:

„Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege,,

Art.47, alin.2) din Constituție reglementează ,,dreptul la pensie ,,nu la o anumita„ pensie de serviciu,,...

Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări; sociale publice sau private, prevăzute de lege.

Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii.

Deci, acordarea acesteia nu este un drept absolut, garantat de Constituție.

Ea depinde, insa, de mai multi factori macroeconomici, de indicatorul „rata medie a inflației,, comunicat de INS, de politicile social-economice si bugetare adoptate de legiuitor la un moment dat, in funcție de nivelul de suportabilitate al bugetului de stat.

Consideră ca, decizia de actualizare a pensiei de serviciu a reclamantului a fost emisa corect si legal, in raport de adeverințele întocmite de fostul angajator al acesteia, comunicata la C.J.P. ....., adeverința pe care instituția noastra este obligata sa o valorifice ca atare, neputand interveni in nici un fel in modificarea elementelor pe care aceasta le conține .

Arată că a invocat la fond lipsa calitatii procesuale pasive a C.J.P ....., in acest „proces de actualizare,, a pensiilor de serviciu, acestea fiind stabilite de casa de pensii doar pe baza adeverințelor emise de angajator, in termenele si condițiile stabilite de acesta, asa incat, nu casa de pensii trebuie sa fie răspunzătoare pentru elementele cuprinse in adeverințele date de angajator.

De asemenea, considera netemeinica si nelegala solicitarea privind plata drepturilor, retroactiv pe 3 ani in urma (termenul general de presciptie ?1) inainte de emiterea Ordinului Ministerului Justiției nr.6245/C/30.12,2021.

Actualizarea pensiilor de serviciu s-a făcut pe baza unor adeverințe emise de Tribunalul ....., in baza Circularei MJ nr. 1/19656/2022/07.03.2022 si a Ordinului MJ nr. 435/C/07.02.2022 (asa cum rezulta din conținutul adeverințelor), comunicate, cu lista, la CNPP si inaintate apoi către casa teritoriala de pensii pentru punere in aplicare si actualizare.

În consecința, solicită respingerea apelului iar pe fond, menținerea sentinței si respingerea acțiunii ca neîntemeiata, şi menținerea ca legală si temeinică a actelor emise de C.J.P. ......

În drept, îşi întemeiază susținerile pe dispozițiile Legii nr.263/2010, HG nr.257/2011, OUG nr.303/2004, legea nr.303/2022, Decizia ICCJ nr.3/2024.

Intimatul Tribunalului ....., a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de apel ca neîntemeiată și menținerea ca legală și temeinică a sentinţei.

In fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ..... la data de 16.10.2024 sub nr. ...../104/2022, disjunsă din cauza nr. 2799/104/2022, contestatorul a chemat în judecată intimata Casa Județeană dc Pensii ...... contestând decizia privind actualizarea pensiei de serviciu conform art. 82 din Legea nr. 303/2004. respectiv Decizia nr. ...../08.06.2022, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța sa se dispună anularea parțiala a deciziei contestate în ceea ce privește data de la care se plătesc drepturile stabilite - 30.12.2021. respectiv punctul.,C"din decizie și obligarea intimatei Casa Teritoriala de Pensii ..... la plata drepturilor in cuantumul stabilit, începând cu data pensionarii efective, pensionare care a intervenit după anul 2016.

La data de 15.09.2024, contestatorul a formulat cerere de modificare și completare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat în ceea ce privește pârâtul Tribunalul ....., anularea parțială a Adeverinței nr. ...../13.04.2022 în ceea ce privește data îndeplinirii condițiilor pentru actualizarea pensiei de serviciu cu VRS 605,225, menționata eronat ca fiind 30.12.2021; obligarea Tribunalului ..... să emită o nouă adeverință în care sa menționeze data pensionarii ca data la care s-au îndeplinit condițiile pentru actualizarea pensiilor cu VRS 605,225 lei.

Făcând o apreciere corectă a probelor administrate și aplicând corect legea, prin sentința civilă nr. ...../23.10.2024, instanța a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 12.07.2019 și a respins pctitele formulate prin cererea de modificare ca fiind prescris dreptul material la acțiune; a respins în rest contestația modificată, formulată de contestator în contradictoriu cu intimații, ca neîntemeiată.

Așa cum s-a menționat și prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, reiterează temeiul legal care a stat la baza eliberării adeverinței contestate:

- dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv art. 8.

Anexa V.

Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție'', (1) Judecătorii, procurorii și magistralii - asistenți au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație de încadrare stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor sau, după caz. cu gradul profesional obținut, cu funcția deținută și, după caz. cu vechimea în muncă și în funcție, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Indemnizațiile de încadrare și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magislraților-asistenți, inspectorilor judiciari și ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și ale personalului de instruire de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri se stabilesc, după caz. de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, de inspectorul șef al Inspecției Judiciare, directorul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția cazurilor in care, prin lege specială sau prin prezenta lege, se prevede altfel.

-dispozițiile art. 85 alin. (2) dîn Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ,, Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror in activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime: dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată”.

-dispozițiile art. 14 din Hotărârea de Guvern nr. 1275/18.10.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicata, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, ,, Stabilirea, actualizarea si plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 și la art. 85 alin. (2) și (3) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii”.

-dispozițiile art. 18, alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, act normativ potrivit căruia: ..(1) In aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) și (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabilește următoarea procedură:

a) Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii.

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Departamentului Național Anticorupție și Ministerului Justiției listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată în luna decembrie a fiecărui an:

b) instituțiile publice prevăzute la Ut. a) transmit adeverințele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4-6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu.

Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate. "

La data de 30.12.2021, Ministrul Justiției a emis Ordinul nr. 6245/C/30.12.2021, în conformitate cu care, „Art.l începând cu data prezentului ordin, drepturile salariate ale judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate și al curților de apel, precum și ale asistenților judiciari se stabilesc având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38, alin. (6) și ale ari, 25 din Legea cadru nr. 153/2017,

Art. 2 Emiterea ordinelor ministrului justiției de stabilire a drepturilor salariale individuale conform prevederilor art. 1 se va realiza până cel târziu la data de 4 februarie 2022. acestea urmând a intra în plată în luna februarie pentru drepturile aferente lunii ianuarie 2022.

Art. 3 Plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei cuprinse între data emiterii prezentului ordin și în l ianuarie 2022. se va realiza ulterior, după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiției.

Art. 4 Pentru perioada anterioară datei emiterii prezentului ordin, drepturile salariale acordate prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordare valorii de referință sectorială de 605,225lei se vor achita eșalonat, potrivit dispozițiilor legale incidente. "

În aplicarea O.M.J. nr. 6245/C/30.12.2021, la data de 07.02.2022, Ministrul Justiției a emis Ordinul nr. 435/C/07.02.2022 care stabilește drepturile salariale ale judecătorilor din circumscripția Curții de Apel ....., începând cu data de 30.12,2021, având în vedere valoare de referință sectorială de 605,225 lei.

Reluând argumentele expuse prin întâmpinarea depusă la instanța de fond și reținute în mod temeinic și legal de prima instanță în considerentele sentinței civile apelate, potrivit actelor normative ante referite, actualizarea pensiei de serviciu este condiționată de majorarea indemnizației brute de încadrare a unui judecător în activitate, care s-a produs odată cu emiterea Ordinului nr. 6245/C/30.12.2021, respectiv Ordinului nr. 435/C707.02.2022, prin care s-a dispus ca drepturile salariate ale judecătorilor în activitate să fie stabilite pe baza unei valori de referință sectorială în cuantum de 605.225 începând cu data de 30.12.2021.

Atribuția stabilirii indemnizației de încadrare revine ministrului justiției, iar începând cu data de 30.12.2021, potrivit Ordinului ministrului justiției nr. 6245/C/30.12.2021, respectiv Ordinului nr. 435/C/07.02.2022, drepturile salariale ale judecătorilor aflați în activitate au fost stabilite având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, solicitarea apelantului fiind lipsită de temei legal.

Tribunalul ..... neputând elibera adeverință în care să menționeze data pensionării ca data la care s-au îndeplinit condițiile pentru actualizarea pensiilor cu VRS

605,225 lei.

Anterior datei de 30.12.2021 indemnizația lunară brută a judecătorilor, stabilită prin act administrativ de ordonatorul principal de credite, nu se calcula în raport de valoarea de referință sectorială de 605,225 lei.

Luând în considerare dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, conform cărora actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor se raportează la indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței, pretențiile invocate de apelant sunt neîntemeiate.

Contrar susținerilor apelantului, actualizarea pensiei dc serviciu nu se realizează în raport de majorarea indemnizației brute lunare a unui procuror în activitate, ci în funcție de majorarea indemnizației brute lunare a unui judecător în activitate stabilită prin emiterea unui ordin de salarizare de către ministrul justiției.

Din interpretarea dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că, doar cazul în care se majorează indemnizațiile brute lunare ale judecătorilor în funcție, atunci se majorează (actualizează) în mod corespunzător și pensiile de serviciu ale foștilor judecători care, la data pensionării, aveau aceeași funcție, nivel al instanței, grad, gradație, vechime în funcție cu cele ale magistratului în activitate (conform procedurii legale antereferite).

În vederea stabilirii unei practici unitare, Ministerul Justiției a emis circulara nr. 1/19656/2022/07.03.2022, referitoare la actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor precum și a pensiilor de urmaș pentru această categorie de personal la data de 30 decembrie 2021, la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fiind identificată următoarea modalitate de calcul având în vedere faptul că. indemnizația brută lunară a judecătorilor în activitate a fost majorată la data de 30 decembrie 2021. fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 85. alin. (2) din Legea nr. 303/2004. republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru actualizarea pensiilor de serviciu ale foștilor judecători și a pensiilor de urmaș pentru judecători, la aceeași dată la care a fost majorată indemnizația judecătorilor aflați în activitate, respectiv la data de 30 decembrie 2021. exclusiv pentru situația în care judecătorul aflai în activitate (în condiții identice de funcție, grad profesional, gradație și vechime în funcție cu cele ale fostului judecător avute la dala stabilirii pensiei de serviciu) a beneficiat de o majorare a indemnizației de încadrare brută lunară:

• va fi avută în vedere indemnizația de încadrare la dala de 30 decembrie 2021 pentru magistralii aflați în activitate. în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței fără a depăși nivelul maxim prevăzut în Anexa V din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare:

• sporurile care nu fac parte din indemnizația de încadrare brută lunara nu se vor modifica, vor rămâne în cuantumul acorda! magistralilor aflați în activitate sau în cuantumul calculat la ultima actualizare în condiții identice de funcție, vechime în muncă și în funcție și grad al instanței, față de împrejurarea că, în mod identic s-a procedai și în cazul judecătorilor aflați în activitate:

• în situația în care judecătorul în activitate (în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței cu cele ale fostului judecător avute la data stabilirii pensiei de serviciu) nu a beneficiat de majorarea indemnizației de încadrare la data de 30 decembrie 2021. nu se va proceda la actualizarea pensiei de serviciu:

• în situația în care exista judecători cu o vechime în funcție (la dala stabilirii pensiei de serviciu) mai mică decât cea prevăzută de Anexa V. capitolul I din Legea-cadru nr. 153/2017, nu se va proceda la actualizarea, pensiei de serviciu.

În acord cu dispozițiile legale anterior evocate și cu recomandările emise de Ministerul Justiției prin circulara nr. 1/19656/2022/07.03.2022, la data de 13 aprilie 2022, Tribunalul ..... a eliberat apelantului adeverința nr. ...../13.04.2022, cu baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu la data de 30.12.2021, pentru judecătorii cărora li s-a stabilit pensia de serviciu anterior datei de 01.01.2010; indemnizația brută lunară stabilită având în vedere VRS 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38, alin. (6) și ale art. 25 din Legea cadru nr. 153/2017, respectiv 27.812 lei venit brut (baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu la data de 01.01.2020 în cuantum de 26.006 lei majorată cu 1.806 lei cuantumul majorării obținute la data de 30.12.2021 de judecătorii în activitate în condiții identice de funcție, grad profesional, gradație și vechime în funcție).

Invocarea Deciziei nr. 43/2024 privind examinarea sesizărilor conexate formulate de Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă. în Dosarul nr. 414/90/2024, și de Tribunalul București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 5.224/3/2024, nr. 7.582/3/2024 și nr. 4.204/3/2024. în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, nu-și găsește aplicabilitatea în cauză, drept pentru care nu poate constitui temei legal pentru admiterea prezentului demers judiciar în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plăti! din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, instanța supremă a stabilit următoarele: cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare "Justiție", stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605.225 lei, se majorează, începând cu data de l ianuarie 2018, cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.

Așa cum se poate observa, apelantul critică prin cererea de apel data de la care ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Justiției a dispus ca drepturile salariale ale judecătorilor în activitate să fie stabilite pe baza unei valori de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei începând cu data de 30.12.2021, respectiv data actualizării pensiei de serviciu, solicitând obligarea Tribunalului ..... la eliberarea unei adeverințe de actualizare a pensiei de serviciu raportată la data de 01.08.2016, respectiv 01.01.2018, aspecte ce excedează cadrului legal aplicabil situației apelantului.

Mai mult decât atât, cum în mod corect a reținut și Tribunalul ..... în considerentele sentinței civile apelate, apelantul a contestat Ordinului Ministrului Justiției nr. 6245/C/30.12.2021, iar prin sentința civilă nr. 70/24.11.2022. pronunțată de Curtea de Apel ..... în dosarul ...../54/2022, definitivă prin decizia civilă nr. 1057/23.02.2024 pronunțată de Înalta Curte dc Casație și Justiție, a fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată.

Totodată, precizează că, în contextul modificărilor intervenite în ceea ce privește actualizarea pensiilor de serviciu, prin Legea nr. 303/2022, pentru uniformizarea practicilor administrative legate de punerea în aplicarea a normelor referitoare la stabilirea, actualizarea, revizuirea și recalcularea pensiei de serviciu, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Circulara nr. 12 din 23 iunie 2023, modificată prin Circulara emisă în data de 07 iulie 2023, respectiv 03.11.2023, potrivit căreia adeverințele pentru stabilirea, actualizarea, revizuirea și recalcularea pensiei de serviciu se emit exclusiv dc către înalta Curte de Casație și Justiție, în baza proiectelor de adeverințe întocmite de către ordonatorii secundari și terțiari dc credite.

Astfel, la data de 29.02.2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a eliberat apelantului Adeverința nr. 485RU/24/29.02.2024 pentru actualizarea pensiei dc serviciu, conform art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind stalului judecătorilor și procurorilor, cu baza de calcul a pensiei de serviciu care va fi luată în considerare la actualizarea pensiei de serviciu conform Ordinului nr. 6245/C/30.12.2021, nr. 959/1/12.04.2023. nr. 2734/1/27.09.2024 emise de Președintele înaltei Curți de Casație și Justiție începând cu data de 30.12.2021, în cuantum de 30.681 lei.

În ceea ce privește starea de discriminare invocată de apelant prin acest demers judiciar, invocă Decizia nr. 861/16.06.2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 11 alin. (1) din Ordonanța dc urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial nr. 517/28.07.2009, prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, reținând că: „Esențială în definirea cadrului juridic analizat este stabilirea gradului instanțelor sau parchetelor pe lângă care magistrații, fie ei procurori, judecători sau magistrați-asistenți, funcționează.

Astfel, atât Direcția Națională Anticorupție cât și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, pe când instanțele care judecă cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul înaltei Curți de Casație și Justiție (spre exemplu, competența de judecată în cazul infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparține judecătoriilor, iar cea de urmărire penală Direcției Naționale Anticorupție).

Conferirea acestei poziții superioare în ierarhia parchetelor a celor două structuri legitimează din punct de vedere constituțional salarizarea diferită a procurorilor care le compun în raport cu alți magistrați aflăți la parchete sau instanțe superioare, chiar dacă, în fapt, aceștia au aceeași vechime în funcția de judecător sau procuror.

Rezultă că aceste categorii de magistrați nu se află în aceeași situație juridică, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punct de vedere al salarizării nu poate fi decât diferit.

Având în vedere aceste aspecte.

Curtea constată că o atare diferențiere este una justificată în mod obiectiv și rațional și că discriminarea salariată ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi ținut cont de poziția superioară a parchetului sau instanței de judecată, după caz."

Astfel, cum în mod temeinic și legal a reținut și prima instanță în considerentele sentinței civile apelate, în acord cu dispozițiile legale și actele administrative anterior evocate, precum și cu recomandările emise de Ministerul Justiției prin circulara nr. 1/19656/2022/07.03.2022, referitoare la actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor precum și a pensiilor de urmaș pentru această categorie de personal la data de 30 decembrie 2021, la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei.

Tribunalul ..... a eliberat corect apelantului adeverința pentru actualizarea pensiei de serviciu.

Așadar, pentru considerentele arătate, în baza art, 480, alin. (1) din Codul de procedură civilă solicită respingerea cererii de apel ca neîntemeiată și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr. ...../23.10.2024 pronunțată de Tribunalul ..... în dosarul civil nr. ...../104/2024.

In drept, îşi întemeiază cererea pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă, cât și pe celelalte acte normative incidente.

Potrivit 411 alin. (1), pct. 2 din Codul de procedură civilă solicită judecarea cauzei în lipsă.

Analizând sentința prin prisma criticilor invocate, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale incidente in cauză și a art.479 alin.(1) teza a II-a şi urm. din Codul de procedură civilă, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea dedusă judecății în prezenta cauză, disjunsă din cauza 2799/104/2022, apelantul reclamant a solicitat anularea parțială a deciziei nr. ...../08.06.2022 privind actualizarea pensiei de serviciu, emisa de Casa teritorială de pensii ....., în ceea ce privește data de la care se plătesc drepturile stabilite 30.12.2021, respectiv punctul „C" din respectiva decizie şi obligarea intimatei pârâte la plata drepturilor în cuantumul stabilit, începând cu data pensionarii efective, pensionare care a intervenit după anul 2016.

În motivare a invocat o vădită situație de discriminare în raport cu procurorii, în cadrul aceleiași familii ocupaționale Justiție, fiind încălcat principiul egalității şi nediscriminării.

A susținut, în esență, că prin decizia atacată, a fost actualizată pensia de serviciu de care beneficia, în conformitate cu dispozițiile art.82 din Legea nr.303/2004 şi art.85 din aceeași lege, actualizarea fiind determinată de modificarea veniturilor judecătorilor în activitate, urmare a emiterii Ordinului Ministrului Justiției nr. 6245/C/30.12.2021, prin care s-au stabilit drepturile salariale ale judecătorilor având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, începând cu data emiterii ordinului, în timp ce, prin Ordinul nr.2295/07.12.2021, Procurorul General al României a ordonat ca, începând cu data de 01.08.2016, procurorii tuturor parchetelor să fie salarizați având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei.

Ulterior, la data de 15.09.2022, apelantul reclamant a formulat cerere de completare a cererii introductive, aflata la fila nr.20 dosar fond, prin care a solicitat, în contradictoriu cu Tribunalul ....., anularea parțială a adeverinței nr. ...../13.04.2022 în ceea ce privește data îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr.303/2004 pentru actualizarea pensiei de serviciu cu VRS 605,225 lei, menționată eronat ca fiind 30.12.2021 şi obligarea Tribunalului ..... să emită altă adeverinţă pentru reclamant în care să se menționeze data pensionării ca dată la care s-au îndeplinit condiţiile pentru actualizarea pensiei cu VRS 605,225 lei.

Curtea reţine că, potrivit art. 82 din Legea nr.303/2004: „(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu. în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare bruta lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

În continuare, art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004” prevede,, Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime.

Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.”

Aplicarea dispoziţiilor art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 se face conform art.18 alin.1 şi art.19 din HG nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, potrivit căruia; „Art.18 (1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:

a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;

b) Instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr 4-6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.

Art. 19 La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii.

Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.”.

La data de 30.12.2021, Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 6245/C/30.12.2021, aflat la filele nr. 29-30 dosar fond, în conformitate cu care,,,Art.1 Începând cu data prezentului ordin, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi al curţilor de apel, precum şi ale asistenţilor judiciari se stabilesc având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38, alin. (6) şi ale art. 25 din Legea cadru nr. 153/2017.

Art. 2 Emiterea ordinelor ministrului justiţiei de stabilire a drepturilor salariale individuale conform prevederilor art. 1 se va realiza până cel târziu la data de 4 februarie 2022, acestea urmând a intra în plată în luna februarie pentru drepturile aferente lunii ianuarie 2022.

Art. 3 Plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei cuprinse între data emiterii prezentului ordin şi în 1 ianuarie 2022, se va realiza ulterior, după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiţiei.

Art. 4 Pentru perioada anterioară datei emiterii prezentului ordin, drepturile salariale acordate prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordare valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei se vor achita eşalonat, potrivit dispoziţiilor legale incidente.”

În aplicarea Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 6245/C/30.12.2021, la data de 07.02.2022, Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 435/C/07.02.2022, aflat la filele 30 verso-31 dosar fond, prin care au fost stabilite drepturile salariale ale judecătorilor din circumscripția Curţii de Apel ....., în raport cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, începând cu data de 30.12.2021.

Așadar, contrar susținerilor apelantului reclamant, adeverința nr. 13.289/13.04.2022 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale sus menționate, cu baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu la data de 30.12.2021, având în vedere majorarea indemnizației brute de încadrare a unui judecător în activitate, care s-a produs odată cu emiterea Ordinului nr. 6245/C/30.12.2021, respectiv Ordinului nr. 435/C/07.02.2022, prin care s-a dispus ca drepturile salariate ale judecătorilor în activitate să fie stabilite pe baza unei valori de referință sectorială în cuantum de 605,225 începând cu data de 30.12.2021.

Această adeverință a fost valorificată de intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii ....., care a emis decizia nr. ...../08.06.2022 privind actualizarea pensiei de serviciu în baza art.82 alin.1/2/5 din Legea nr.303/2004 cu respectarea dispozițiilor art.14, 18 şi 19 din HG nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizațiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

Astfel, pretinsa discriminare invocată de apelantul reclamant în raport cu procurorii pentru care salarizarea s-a făcut în raport de valoarea de referință sectorială de 605,225 lei începând cu data de 01.08.2016, prin Ordinul nr.2295/07.12.2021, este lipsită de fundament.

Relativ la principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut într-o jurisprudență constantă, începând cu Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.

Ca urmare, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23).

Principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001, Decizia nr.310 din 7 mai 2019, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019).

În schimb, în ceea ce privește încălcarea egalității în drepturi, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că este admisibilă diferența de tratament juridic pentru situaţii diferite, când aceasta se justifică în mod rațional şi obiectiv (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, şi Decizia nr. 231 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004).

Cu privire la semnificația principiului consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că „principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite.

De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.

În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice”.

De asemenea, în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi faţă de decizii pronunţate de Curtea Constituţională, Înalta Curte a constatat, astfel cum reiese din considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 2/2015 că ”art. 16 alin. (2) din Constituţie statuează că nimeni nu este mai presus de lege.

Aşadar, nimeni nu poate invoca principiul nediscriminării pentru a obține un anumit tratament, cu încălcarea legii.

Astfel cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, legat de articolul 14 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării, diferența de tratament devine discriminare, in sensul articolului 14 din Convenție, atunci cand autoritățile statale induc distincții între situații analoage si comparabile fără ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva.

Instanța europeană a decis în mod constant că pentru ca o asemenea încălcare să se producă „trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial şi că această distincție nu-şi găsește nicio justificare obiectivă sau rezonabilă (CEDH, 18 februarie 1991, Fredin c/Suede, parag.60, 23 iunie 1993, Hoffman c/Autriche, parag.31, 28 septembrie 1995, Spadea et Scalambrino c/Italie, 22 octombrie 1996 Stubbingsetautresc/Royaume-Uni, parag.75.

În speţă, diferența de tratament juridic este justificată în mod rezonabil şi obiectiv, situația apelantului reclamant nefiind identică, sub aspectul datei majorării indemnizației brute a unui judecător în activitate, cu aceea a unui procuror, sub acelaşi aspect, al datei majorării indemnizației brute a unui procuror în activitate.

Așa cum însuși apelantul reclamant a arătat în acțiune, majorarea indemnizației brute a unui judecător în activitate a avut loc la data de 30.12.2021, prin emiterea Ordinului 6245/C/30.12.2021, iar majorarea indemnizației brute a unui procuror în activitate a avut loc începând cu data de 01.08.2016, prim emiterea Ordinului nr.2295/07.12.2021 al Procurorului General al României, cele două acte administrative nefiind anulate şi producând efecte juridice.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel .....–Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. ...../54/2022, apelantul reclamant a solicitat anularea parțială a Ordinului 6245/C din 30.12.2021, respectiv anularea parțială a art. 1 din acest ordin, în ceea ce privește data la care se plătesc drepturile salariale ale judecătorilor la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei şi obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei să stabilească data de la care se plătesc drepturile respective ca fiind data de 01.08.2016, invocând același motiv ca şi în cauza de faţă, respectiv vădita discriminare între judecători şi procurori în ce priveşte stabilirea valorii de referinţă de 605,225 lei, având în vedere că pentru procurori aceasta se aplică de la data de 01.08.2016, prin Ordinul 2295/07.12.2021 al Procurorului General al României şi pentru judecători de la data de 30.12.2021, prin Ordinul 6245/C/30.12.2021 emis de Ministrul Justiţiei.

Prin sentința civilă nr. 307/24.11.2022, pronunțată de Curtea de Apel ..... în dosarul nr. ...../54/2022, definitivă prin Decizia nr.1057/23.02.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, acţiunea formulată de reclamant a fost respinsă.

Potrivit considerentele deciziei nr.1057/23.02.2024, aflata la filele nr.33 verso-36 dosar fond,“Pe fondul cauzei, Înalta Curte reţine că instanța de fond în mod corect a reținut că pentru a stabili existenţa unei situaţii de discriminare, trebuie ca persoanele care suferă un tratament diferit bazat pe criteriile de nediscriminare să se afle în aceeaşi situaţie, însă, aşa cum rezultă din argumentarea reclamanților, aceştia se raportează la situaţia procurorilor, nu la cea a judecătorilor aflaţi în funcţie.

Instanţa de fond a reţinut că sistemul de salarizare poate fi modificat sau chiar înlocuit cu un altul care să fie mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ţinând seama şi de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp, mai ales câtă vreme diferenţa dintre Ordinul din prezenta cauză şi cel ce reglementa situaţia procurorilor şi-a găsit raţiunea într-un element obiectiv, respectiv existenţa unor hotărâri judecătoreşti pentru respectiva perioadă de timp,

Astfel fiind, neretroactivitatea legii, nediscriminarea ori restrângerea numai în situații limitative prevăzute a exercițiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, principii consacrate de art.15 alin.2, art.16 alin.1 şi art.53 din Constituţie, în deplină concordanţă cu reglementările internaționale invocate, nu sunt încălcate prin dispoziţiile Ordinului.

Înalta Curte reţine că actualizarea pensiei de serviciu a judecătorului urmează o procedură stabilită de lege şi se face în raport de indemnizaţia lunară brută a unui judecător aflat în activitate, recurenţii-reclamanţi, în calitate de pensionari, neputând avea mai multe drepturi decât judecătorii aflaţi în plată.”

Considerentele avute în vedere la pronunţarea acestei soluţii nu pot fi ignorate şi se impun cu putere de lucru judecat în prezenta cauză, câtă vreme raţionamentul avut în vedere de instanţa supremă a presupus inclusiv analiza aspectelor referitoare la existenţa situaţiei de discriminare a judecătorilor în raport cu procurorii, prin emiterea Ordinului Ministrului Justiţiei nr.6245/C/30.12.2021, sub aspectul datei de la care se plătesc drepturile salariale ale judecătorilor la valoarea de referință de 605,225 lei.

În dezacord cu susținerile apelantului, Curtea retine că existenta unor hotărâri judecătorești de recunoaștere a drepturilor salariale cu VRS 605,225 începând cu data de 01.01.2018 în favoarea unor judecători în activitate nu pot fi analizate sub acest aspect, din moment ce ar presupune schimbarea cauzei în calea de atac şi încălcarea limitelor efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecăţii în prima instanţă, principiu prevăzut de art. 478 alin.3 C.pr.civ., din moment ce în acţiunea supusă judecăţii în faţa instanţei de fond a fost invocată pretinsa stare de discriminare în raport cu procurorii din cadrul parchetelor, în ce priveşte data acordării VRS 605,225 prin cele două acte administrative emise de Ministerul Justiţiei, respectiv Procurorul General al României.

De asemenea, în raport de pretențiile deduse judecății, Decizia nr. 43/2024 privind majorarea indemnizațiilor de încadrare în cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare "Justiţie" a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu poate conduce la o altă soluţie.

Cu privire la prescripția dreptului material la acțiune, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 2500 Cod Civil coroborat cu art. 2517 din același cod, dreptul material la acțiune se prescrie dacă nu a fost exercitat în termenul de 3 ani.

De asemenea, art. 2524 Cod civil prevede că „prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.” Coroborând toate aceste dispoziții cu prevederile art. 171, alin. (1) din Codul muncii, potrivit cărora „Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate”, raportat la data introducerii acțiunii (12.07.2022), cererea de chemare în judecată este prescrisă pentru perioada anterioară celor 3 ani înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, respectiv pentru perioada anterioară datei de 12.07.2019.

Prin urmare, soluția instanței de fond este şi sub acest aspect, temeinică şi legală.

Pentru considerentele anterior expuse, Curtea constată că apelul este nefondat şi, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, urmează să îl respingă.