Decizie nr. 24 din 21.01.2025

Chiar dacă analiza dispoziţiilor art. 16-37 din Legea nr. 85/2014 conturează concluzia că procedura de concordat preventiv este un remediu prevăzut de lege în favoarea debitorului aflat în dificultate financiară şi urmăreşte crearea unui cadru procesual care să ducă la omologarea unui plan de restructurare și chiar dacă procedura în sine nu presupune disputarea unui drept între părți adverse și, implicit, nici reclamarea pentru sine a dreptului dedus judecății, dispozițiile art.534 alin.4 C.pr.civ. sunt compatibile cu specificul concordatului preventiv în condițiile în care un creditor contestă starea de dificultate a debitoarei.

Prin urmare, întrucât hotărârea primei instanțe produce efecte față de creditori, în condițiile în care, potrivit art. 25 din Legea 85/2014, de la data deschiderii procedurii de concordat se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva debitorului sau acestea nu încep, indiferent de natura creanţei, pe o perioadă de 4 luni, Curtea apreciază că acestea se circumscriu noțiunii de persoană interesată care poate formula o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii concordatului preventiv.

Prin cererea înregistrată la data de 24.10.2024 pe rolul Tribunalului Dolj-Secția a II-a Civilă sub nr. ......, debitorul ....... a solicitat deschiderea procedurii de concordat preventiv fată de aceasta și numirea în calitate de administrator concordatar a ......... ., ce a fost contractat în acest sens conform contractului anexat.

În motivare, a arătat că ...... a fost înființată în anul 2015 și are ca obiect principal de activitate transporturi rutiere de mărfuri, fiind, la data formulării prezentei cereri, în stare de dificultate financiară, așa cum aceasta este definită de art. 5 pct. 26 indice 2 din Legea nr. 85/2014.

Astfel, a arătat debitoarea, deşi își execută şi este capabilă să execute obligațiile exigibile, înregistrează în prezent un grad de lichiditate pe termen scurt redus, de natură să afecteze îndeplinirea obligaţiilor sale contractuale faţă de clienţi si instituţiile bancare, în raport cu resursele generate din activitatea sa operaţională la acest moment.

Debitoarea a susținut că, în cazul său, această dificultate financiară este cauzată de următoarele aspecte: imposibilitatea generării veniturilor suplimentare preconizate și necesare derulării activitatii în parametri optimi ca urmare a decalării cu aproximativ 8 luni de zile a termenului de punere în funcţiune și exploatare a benzinăriei de tip ,,truck stop" situate în localitatea ......., judeţul .........; majorarea costurilor de finalizare a proiectului investițional din Comuna .......... judeţul ....... pe fondul lucrărilor suplimentare ce nu au fost preconizate în stadiul iniţial de către proiectantul/arhitectul care a coordonat lucrarea; creşterea semnificativă a cheltuielilor de exploatare, a cheltuielilor cu utilităţile, a cheltuielilor cu personalul, pe fondul creşterii salariului minim brut pe economie; nefinalizarea până în prezent a demersurilor de acordare a unei finanțări în vederea achiziţionării de capital de lucru constând în combustibilul necesar desfăşurării activității în ciuda asigurărilor date de către instituția financiar-bancară cu care s-au desfășurat negocierile; diminuarea activității de transport desfăşurate de către societate ca urmare a expirării contractelor de leasing operațional privind un număr de 8 autovehicule, astfel că în prezent societatea susţine această activitate cu un număr mai mic de mijloace de transport, respectiv doar 12 maşini, din totalul deținut anterior, cumulând un număr de 20 de mijloace de transport; imposibilitatea achiziţionării de mijloace de transport necesare în vederea susţinerii activității la acelaşi nivel desfașurat anterior ca urmare a creşterii preţului de achiziţie pentru aceste mijloace de transport.

A apreciat astfel că există factori obiectivi care au dus la crearea unei conjuncturi nefavorabile societăţii debitoare, motiv pentru care se propune remediul eşalonării plăţilor conform unui Plan de restructurare agreat de către creditori.

De asemenea, debitorul a precizat că, spre deosebire de insolvenţă, dificultatea financiară în cazul concordatului preventiv, despre care vorbeşte art. 5 pct. 26 indice 2 din Legea nr. 85/2014, are o semnificaţie juridică diferită, care priveşte numai anumite perturbări temporare de ordin economic cu care debitoarea se confruntă, nefiind vorba de o neplată a creanţelor scadente, susținând că nu se află în stare de încetare a plăţilor curente din lipsa de lichidăţi, iar demersul juridic inițiat privind deschiderea procedurii de concordat preventiv reprezintă o măsură de precauţie în vederea evitării ajungerii, în viitor, în stare de insolvenţă sau insolvabilitate.

Cu privire la situaţiile de excludere de la beneficiul concordatului preventiv, aşa cum acestea sunt prevăzute de art. 16 din Legea nr. 85/2014, a precizat că aceasta nu se circumscrie niciuneia dintre ipoteze, iar în ceea ce priveşte persoana propusă ca administrator concordatar, respectiv .........., a menționat că acesta întruneşte condiţiile legii pentru exercitarea unei astfel de calităţi.

Având în vedere cele expuse, a solicitat ca ......... să fie supusă dispoziţiilor Legii nr. 85/2014, în sensul deschiderii procedurii de concordat preventiv faţă de aceasta şi numirii ca administrator concordatar a ......., cu sediul social în ...., Str. ........ nr. ..

Bl. ..., .., judeţul ......

În drept, a invocat dispoziţiile art. 16 și urm. din Legea nr. 85/2014.

Debitorul a depus la dosar în susținerea cererii sale Certificat constatator emis de către ONRC, dovada Codului unic de înregistrare, copie CI asociat si administrator, declarația societăţii că nu a mai beneficiat de procedura concordatului respectiv că nu a fost condamnată definitiv; Decizie asociat promovare cerere deschidere concordat; raport administrator concordator privind analiza stării de dificultate.

Prin încheierea din 30 octombrie 2024 pronunţată de Tribunalul Dolj – Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. ......, în temeiul art. 17 şi art. 23 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă s-a admis cererea formulată de către debitoarea ..........

S-a dispus deschiderea procedurii de concordat preventiv faţă de debitoarea ......

A fost numit în calitate de administrator concordatar pe ........

În temeiul art. 19 şi art. 24 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă s-a dispus ca în termen de 60 zile de la deschiderea procedurii administratorul concordatar să elaboreze sau, după caz, să asiste debitoarea în elaborarea planului de restructurare.

În temeiul art. 23 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 s-a dispus comunicarea, după rămânerea definitivă, a încheierii de deschidere a procedurii de concordat, în vederea efectuării menţiunii corespunzătoare, către registrul în care debitoarea este înregistrată.

S-a dispus îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 19 şi urm. din Legea nr. 85/2014 de către administratorul concordatar.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 85/2014, s-a luat act că de la data deschiderii procedurii de concordat se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva debitoarei sau acestea nu încep, indiferent de natura creanţei, pe o perioadă de 4 luni.

S-a stabilit termen la data de 10.02.2025, ora 10.30, pentru examinarea stadiului procedurii, pentru când se vor cita debitoarea şi administratorul concordatar.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reţinut următoarele:

Debitorul ......... a formulat cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv conform prevederilor Legii nr. 85/2014, având în vedere starea de dificultate în care se află societatea debitoare.

Procedura concordatului preventiv reprezintă una dintre procedurile de prevenire a insolvenţei, fiind aplicabilă debitorilor aflaţi în stare de dificultate financiară, cu excepţia celor care se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la lit. a, lit. b şi lit. c din cuprinsul art. 16 din Legea nr. 85/2014.

Reţinând, aşadar, faptul că debitoarea nu se află în vreuna din situațiile prevăzute de art. 16 lit. a, b, și c din Legea 85/2014 și citând prevederile art. 23 din Legea nr. 85/2014, judecătorul sindic a arătat că alin. 5 al art. 23 din Legea nr. 85/2014 stabileşte cerinţa verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 16 din acelaşi act normativ, iar în situaţia în care cererea debitorului îndeplineşte aceste condiţii judecătorul va pronunţa o încheiere de deschidere a procedurii de concordat preventiv.

S-a mai reținut și faptul că dispoziţiile art. 5 pct. 26 indice 2 din Legea nr. 85/2014 definesc noţiunea de „dificultate” ca fiind starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activităţii ce dă naştere unei ameninţări reale şi grave la adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă, dacă nu sunt luate măsuri adecvate, debitorul în stare de dificultate fiind capabil să îşi execute obligaţiile pe măsură ce acestea devin scadente.

Examinând înscrisurile ataşate cererii de deschidere a procedurii de concordat preventiv, tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite toate condiţiile instituite de Legea nr. 85/2014 pentru a se dispune admiterea cererii formulate de către debitorul .....

Astfel, s-a reţinut că cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv a fost formulată de către debitorul ........, fiind respectată cerinţa impusă de art. 16 din Legea nr. 8572014 şi de art. 23 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

De asemenea, s-a constatat că în cauză este vorba despre un debitor aflat în stare de dificultate care se încadrează în prevederile art. 5 pct. 26 ind. 2 din Legea nr. 85/2014 ce definesc noţiunea de stare de dificultate.

S-a apreciat în acest sens că starea de dificultate este întotdeauna prealabilă insolvenței, prefigurând apariţia acesteia.

Aşadar, debitorul aflat în stare de dificultate dispune de lichidităţile necesare pentru plata datoriilor curente, dar din modalitatea de derulare a activităţii sale rezultă că în viitor va intra în incapacitate de plată, esenţială pentru existenţa stării de dificultate și ce o deosebeşte de stare de insolvență fiind existenţa lichidităţilor necesare pentru plata datoriilor scadente.

Judecătorul sindic a reţinut că din cuprinsul raportului întocmit de către administratorul concordatar cu privire la starea de dificultate, precum şi din înscrisurile financiar contabile depuse la dosar, rezultă că starea de dificultate are caracter temporar şi că societatăţii, deşi nu se află în stare de insolvenţă, fiind în măsură să-şi achite obligaţiile scadente, datorită interdependenţei factorilor prezentaţi în cuprinsul raportului, i s-au cauzat dificultăţi financiare de natură să-i afecteze parametrii normali de performanţă, situaţie ce poate fi stabilizată în cadrul procedurii de concordat preventiv, prin diminuarea decalajului dintre scadenţa plăţilor imediat următoare şi a încasărilor pe termen scurt şi mediu.

Tribunalul a constatat, de aceea, că societatea debitoare a demonstrat prin înscrisurile anexate cererii că se află în stare de dificultate, astfel cum este definită de art. 5 pct. 26 ind. 2 din Legea nr. 85/2014.

La cererea debitorului prin care s-a solicitat deschiderea procedurii de concordat preventiv au fost ataşate toate înscrisurile prevăzute de art. 23 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, fiind respectată şi cerinţa impusă de acest text din Legea nr. 85/2014.

În acest sens, la dosar a fost depus raportul întocmit de către administratorul concordatar ........... prin care se analizează starea de dificultate, a fost depusă declaraţia debitoarei din care rezultă că aceasta nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la lit. a şi lit. b ale art. 16 din Legea nr. 85/2014, iar în cuprinsul cererii de deschidere a procedurii de concordat preventiv a fost indicat administratorul concordatar contractat, au fost ataşate documentele care atestă calitatea de practian în insolvenţă activ şi asigurarea profesională valabilă.

Totodată, din înscrisurile existente la dosar s-a reţinut că societatea debitoare nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la lit. a, b şi c din cuprinsul art. 16 din Legea nr. 85/2014, fiind astfel îndeplinită şi cerinţa impusă de art. 16 din Legea nr. 85/2014.

Prin urmare, s-a concluzionat că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile instituite de Legea nr. 85/2014 pentru a se dispune admiterea cererii formulate de către debitorul ......., în sensul prevederilor art. 23 şi art. 16 din Legea nr. 85/2014.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 17 şi art. 23 din Legea nr. 84/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă s-a admis cererea formulată de către debitorul ........, având ca obiect deschiderea procedurii de concordat preventiv şi s-a dispus deschiderea procedurii de concordat preventiv faţă de debitoarea ......, fiind luate măsurile imediate prevăzute de lege ca urmare a deschiderii procedurii de concordat preventiv și fiind numit în calitate de administrator concordatar ...........

De asemenea, în raport de dispoziţiile art. 17 alin. 2 din Legea 85/2014 s-a stabilit termen la data de 17.06.2024, ora 10.30, pentru examinarea stadiului procedurii, pentru când s-a dispus citarea debitoarei şi a administratorului concordatar.

Împotriva acestei încheieri au declarat apel creditorii ......, ......., ..... şi...., solicitând admiterea apelul astfel cum este formulat şi schimbarea în tot a încheierii apelate în sensul respingerii cererii debitoarei ......... de deschidere a procedurii de concordat preventiv, precum şi suspendarea executării apelate până la soluţionarea apelului, în condițiile art.997 şi urm.

C.pr.civ., cu obligarea intimatei debitoare la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art.453 C.pr.civ..

În fapt, a apreciat încheierea de deschidere a procedurii de concordat preventiv ca fiind pronunţată cu ignorarea dispoziţiilor legale incidente, suprapuse peste împrejurările neprobate de către debitoare prin intermediul raportului întocmit de administratorul concordatar, împrejurări care condiţionează însăşi admisibilitatea unui astfel de demers de prevenire a insolvenţei.

Mai mult, a apreciat hotărârea criticată ca fiind motivată generalist, nefiind respectate rigorile art. 425 alin. l pct. b C.pr.civ., fără trimiteri concrete la condiţiile necesar a fi întrunite, din punct de vedere al admisibilităţii unei astfel de cereri, în considerarea dispoziţiilor art.6, coroborat cu art.5, pct.26 ind.2 din Legea 85/2014, cu indicarea mijloacelor de probă administrate, care să confirme starea de dificultate în care s-ar afla debitoarea, judecătorul sindic limitându-se la a reda din conţinutul raportului administratorului concordatar cu privire la starea stării de dificultate pretinsă de debitoare.

Apelanta a precizat astfel că debitoarea şi-a motivat solicitarea de deschidere a procedurii de concordat preventiv pe existenţa unei stări de dificultate financiară, în considerarea dispozițiilor art.5, pct.26 ind.2 din Legea nr.85/2014, iar din chiar definiţia dată de legiuitor stării de dificultate - starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activităţii ce dă naştere unei ameninţări reale şi grave la adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă, dacă nu sunt luate măsuri adecvate, debitorul în stare de dificultate trebuie să fie capabil să îşi execute obligaţiile pe măsură ce devin scadente, ceea ce înseamnă că, din analiza indicatorilor financiari puşi la dispoziţie de către debitorul în dificultate, ar trebui să rezulte, pe de o parte, caracterul temporar al afectării activităţii comerciale, iar pe de altă parte, capacitatea debitorului de a-şi onora la scadenţă obligaţiile asumate.

În ce priveşte caracterul temporar al afectării activităţii comerciale al debitoarei, contrar celor reţinute de către judecătorul sindic prin încheierea contestată, a solicitat să se observe că, în chiar cuprinsul raportului administratorului concordatar (pag. 14), se indică „Evoluţia profitului net”, pe ultimii 3 ani - 2021-2023, rezultând indicatori negativi, încă din anul 2022 (-6,00), faţă de anul 2021 (67,91), iar în anul 2023 (-7,39).

Mai mult decât atât, prin acelaşi raport al administratorului concordatar (pag,16), se indică şi „Situaţia încasărilor şi plăţilor aferente perioadei aprilie-iulie 2024”, perioadă aleasă în mod aleator de debitor, împreună cu administratorul concordatar, din care rezultă nu doar o creştere a cheltuielilor, astfel cum se afirmă în raport, ci chiar un nivel al cheltuielilor care depăşeşte semnificativ nivelul veniturilor.

Ca atare, au arătat apelantele, „starea de dificultate” datează încă din anul 2022, sens în care nu poate fi vorba despre o afectare temporară a activităţii debitoarei.

De asemenea, prin preluarea ad litteram a justificării aduse cu privire la starea de dificultate financiară temporară în care s-ar afla debitoarea, judecătorul sindic a ignorat cu desăvârşirea necesitatea probării de către debitoare a cerinţelor prev.de art.6 din Legea nr. 85/2014, din cuprinsul raportului administratorului concordatar lipsind cu desăvârşire indicarea efectelor previzionate, iar singurele referinţe vizând analiza unor împrejurări trecute şi o analiză financiară pentru o perioadă anterioară solicitării de deschidere a procedurii.

În ceea ce priveşte descrierea împrejurărilor care determină afectarea temporară a activităţii, în considerarea art.6 alin.2 lit. a, teza întâi din Legea 85/2014, apelantele au arătat că nici una dintre acestea nu se justifică.

Astfel, deşi debitorul, cu sprijinul administratorului concordatar, a indicat o creştere a cheltuielilor de exploatare în contextul fenomenului inflațional actual, această susţinere nu se verifică, în condiţiile în care, potrivit datelor publice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, inflaţia în anul 2023 (anul analizat) a înregistrat o scădere (10,4), faţă de anul 2022 (13,8), iar pentru anul 2024, media lunară a inflaţiei a fost de 4,9%, în scădere evidentă faţă de anul precedent.

De asemenea, nu s-a indicat în concret care a fost cauza eşuării obţinerii finanţării necesare achiziţionării de capital de lucru şi în ce măsură această cauză poate fi surmontată în viitor sau în ce măsură activitatea comercială a societăţii debitoare va putea fi susţinută din alte surse financiare decât credite bancare, după cum, au arătat apelantele, nici diminuarea activităţii de transport desfăşurate de către societate ca urmare a expirării contractelor de leasing operaţional privind un număr de 8 autovehicule, și desfăşurarea activităţii cu un număr mai mic de vehicule nu poate fi reţinută ca fiind una dintre cauzele care ar fi generat o dificultate financiară, câtă vreme termenele contractuale din cuprinsul contractelor de leasing operaţional erau cunoscute debitoarei încă de la data semnării acestor contracte, debitoarea neputându-şi invoca propria culpă în neasigurarea unui număr suficient de autovehicule necesare desfăşurării activităţii sale comerciale.

În ceea ce privește imposibilitatea creşterii nivelului veniturilor, situaţie generată de decalarea termenului de punere în funcţiune a benzinăriei de tip „truck-stop”, ca urmare a lucrărilor suplimentare, precum şi a condiţiei impuse de instituţia bancară creditoare de finalizare în primă fază a lucrărilor eligibile, debitoarea a confirmat încă din anul 2023 rezolvarea finanţării, precum şi indicarea termenului de finalizare a lucrărilor în 30.03.2024 ca fiind acceptabil, și ca atare, au considerat creditoarele apelante, nu se poate, susţine în mod fundamentat că aceste întârzieri ar avea legătură cu finalizarea execuţiei benzinăriei şi, astfel, această împrejurare ar fi contribuit la starea de dificultate financiară;

Date fiind considerentele de mai sus, apelantele au apreciat că nici una dintre împrejurările avute în vedere în cuprinsul Raportului nu sunt în măsură să răspundă rigorilor prevăzute de art.6 lit. a, coroborat cu art.5,alin.26 ind.2 din Legea 85/2014.

Potrivit apelantelor, în lipsa indicării efectelor previzionate, în sensul art.6 lit. a, teza a doua, este de remarcat şi lipsa indicatorilor financiari aplicabili debitorului, care pot justifica existenţa unei ameninţări, la adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă într-o perioadă de maximum 24 luni de la apariţia împrejurării respective, în considerarea art.6 lit. c din Lege, toate referinţele din Raport fiind în legătură cu analiza unor indicatori financiari şi a evoluţiei profitului pe anii anteriori, respectiv pe lunile anterioare din anul 2024, fără nici o referinţă la capacitatea viitoare a debitorului, în sensul legii, cererea debitoarei neîndeplinind imperativ stabilite de legiuitor pentru admisibilitatea parcurgerii procedurii concordatului preventiv.

În ceea ce privește nerespectarea condiţiei prevăzute de art.6 lit.d din Legea nr.85/2014 - motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerată reversibilă în mod natural, prin continuarea activităţii planificate a debitorului, fără luarea unor măsuri adecvate de redresare, au solicitat să se observe că în cuprinsul raportului administratorului concordatar nu se regăseşte nici o menţiune în legătură cu o astfel de motivare, cu toate că aceasta este o cerinţă de admisibilitate a deschiderii procedurii concordatului, subliniind apelantele că, în egală măsură, judecătorul sindic nu a analizat niciuna dintre condițiile prev.de art.6 din Lege, limitându-se a arăta în cuprinsul considerentelor încheierii apelate că „societatea a demonstrat prin înscrisurile anexate cererii că se află în dificultate, astfel cum este definită de art.5 pct.26 ind.2 din Legea nr.85/2014”, din această perspectivă, hotărârea fiind nemotivată.

În acest sens apelantele au menționat și faptul că nu s-a motivat deloc respectarea cerinţei de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzute de art.5 pct.26 ind.2. teza finală din Legea nr.85/2014 - debitorul în stare de dificultate este capabil să îşi execute obligaţiile pe măsură ce devin scadente.

Astfel cum rezultă din înscrisurile anexate, creditoarea ......., cu ocazia încercării de a-şi recupera creanţa în sumă de 602.269,24 lei, scadentă la data de 31.10.2024, creanţă garantată la plată de către debitoare prin Biletul la ordin cu seria ....... nr......, a introdus la plată ......, care însă a fost refuzat la plată, pe motiv „lipsă parţială disponibil, în cazul prezentării la termen", singura sumă disponibilă în cont, care a putut fi încasată, fiind suma de 7.348,09 lei, respectiv 1,22% din valoarea totală a creanţei ajunse la scadenţă.

Din cuprinsul raportului administratorului concordatar (pag.15) rezultă în mod neechivoc împrejurarea că debitoarea înregistrează obligaţii de plată cu scadenţe lunare, către ......., .........., ............., respectiv .........., iar, astfel cum au arătat mai sus, întreaga sumă disponibilă în contul debitoarei era de 7.348,09 lei.

În ce priveşte celelalte obligaţii de plată către creditorii apelanţi, astfel cum se indică şi în raport, acestea depăşesc valoarea de 5 milioane lei.

La toate aceste sume se adaugă şi cele vizând liniile de credit în valoare de aproximativ 3,5 milioane lei.

Apelantele au reiterat, de aceea, susţinerea potrivit căreia legea nu este chemată să protejeze debitorul nevigilent, precum cel din cauza dedusă judecăţii, care, prin conduita sa a determinat încă cu doi ani anterior solicitării de deschidere a procedurii concordatului o situaţie economică în continuă depreciere, și care nu oferă soluţii de salvgardare a activităţii economice pe care o desfăşoară, aceste împrejurări indicând faptul că în cauză nu poate fi vorba despre o dificultate financiară temporară şi este exclus ca debitoarea să fie capabilă a-şi executa obligaţiile pe măsură ce devin scadente, astfel cum în mod imperativ statuează legiuitorul prin art.5 pct.26 ind.2 din Legea nr.85/2014,

De aceea, nefiind întrunite nici una dintre cerinţele de admisibilitate prevăzute de lege pentru urmarea acestei proceduri a concordatului preventiv, apelantele au apreciat că judecătorul sindic a pronunţat o hotărâre nemotivată, cu un pronunţat caracter aleator, generalist, fără nici o referire la mijloacele de probă concrete pe care se întemeiază soluţia adoptată, împrejurări faţă de care au apreciat că s-au încălcat dispoziţiile art.22 C.pr.civ., coroborate cu cele ale art. 425 alin.1 lit. b C.pr.civ., şi au solicitat admiterea apelului, astfel cum este formulat, cu consecinţa schimbării în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii debitoarei de deschidere a procedurii concordatului preventiv.

În drept au invocat dispoziţiile art8 alin.4 din Legea nr.85/2014, precum şi toate dispoziţiile de drept material şi procesual invocate, art.453 C.pr.civ..

La data de 10.12.2024, intimata debitoarei ........, prin administrator concordatar ............., a depus întâmpinare, solicitând, în principal, respingerea apelului ca inadmisibil, iar în subsidiar ca nefondat și, pe cale de consecinţă, menţinerea ca legală şi temeinică a încheierii apelate.

Intimata a precizat că, în principal, a înţeles să invoce excepţia inadmisibilităţii apelului formulat în considerarea dispoziţiilor art. 8 alin. 4 din Legea 85/2014 care menţionează ca „hotărârile judecătorului ¬sindic pot fi atacate de părţi în termen de 7 zile care se calculează de la comunicare”, iar în condiţiile în care apelanţii nu sunt parte în cadrul dosarului de fond înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj la data de 24.10.2024, legea nu le conferă acestora posibilitatea exercitării căii de atac a apelului, această cale de atac putând fi exercitată doar de către debitoare ori de eventualii creditori care să fi formulat o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv în temeiul art. 23 alin. 3 din Legea 85/2014.

Deşi este adevărat că procedura de concordat preventiv este o procedură necontencioasă şi că dispoziţiile art. 534 alin. 4 C.pr.civ. prevăd ca apelul poate fi făcut de orice parte interesată ce justifica un interes, chiar daca nu a fost citată la soluționarea cererii, intimata a menţionat faptul că dispoziţiile Legii 85/2014, lege specială, derogă de la cele generale ale dreptului comun şi conferă prin art. 8 alin. 4 dreptul de apel exclusiv părţilor.

A mai subliniat faptul că lipsa calităţii procesuale active este evidentă chiar şi în cazul în care s-ar considera că dispoziţiile legii speciale nu ar derogă de la cele ale Codului de procedură civilă, întrucât creditorii apelanţi nu pot justifica un interes atât timp cât în acest stadiu procedural nu se ştie dacă aceştia vor avea calitatea de creditori afectaţi sau creditori neafectaţi în cuprinsul planului de restructurare ce urmează a fi depus în cadrul procedurii de concordat preventiv.

Prin urmare, a arătat intimata debitoare, la acest moment al desfăşurării procedurii, unui creditor al unui debitor împotriva căruia s-a deschis procedura concordatului, însă nu i s-a omologat planul de restructurare, nu îi este deschisă calea atacării sentinţei prin care s-a iniţiat procedura de prevenire a insolvenţei, în raport de dispozițiile art. 8 alin. 4 care arată că hotărârile pot fi atacate cu apel doar de către părţi, întrucât în cazul în care legiuitorul ar fi intenţionat să confere dreptul de a exercita o cale de atac şi unui creditor ce nu a fost parte în dosar, ar fi menţionat acest aspect, or ar fi prevăzut o cale specială cum este cea a opoziţiei la deschiderea procedurii de insolvenţă, conform art. 71 alin. 2 din Legea 85/2014.

Pe fondul cauzei, a solicitat să se aprecieze că apelul este nefondat şi să se dispună respingerea acestuia, considerând că Tribunalul Dolj a expus prin încheierea apelată considerentele ce au stat la baza dispunerii soluţiei sale, fiind respectate cerințele art. 425 alin. 1, pct. b C.pr.civ..

Astfel, s-a reţinut că cererea a fost formulată de către debitor, fiind respectată cerinţa impusă de art. 16 din Legea 85/2014 şi de art. 23 alin. 1 din Legea 85/2014, că este vorba despre un debitor aflat în stare de dificultate care se încadrează în prevederile art. 5 pct. 26 indice 2 din Legea 85/2014, fapt ce rezultă, atât din cuprinsul raportului întocmit de către administratorul concordatar, cât şi din înscrisurile financiar contabile depuse la dosar, iar la cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv au fost ataşate toate înscrisurile prevăzute de art. 23 alin. 2 din Legea 85/2014, fiind respectată şi cerinţa impusă de art. 16 din lege, din înscrisurile anexate rezultând că societatea debitoare nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la literele a, b, si c din Legea 85/2014.

În speţă, având în vedere că au fost îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii de concordat preventiv, soluţia dispusă de către instanţa de fond este temeinică şi legală, iar încheierea apelată respectă cerinţele impuse, criticile invocate de reclamanta fiind nefondate.

Referitor la cea de-a doua critică invocată de către apelanţi privind ignorarea de către judecătorul sindic a necesitaţii probării de către debitoare a cerinţelor prevăzute de art. 6 din Legea 85/2014, intimata debitoare a susţinut faptul că judecătorul-sindic nu are atribuţii în ceea ce priveşte cenzurarea conţinutului raportului privind starea de dificultate, ci doar atribuţia de a soluţiona cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv prin verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, aspecte ce au fost respectate în cauză.

În ceea ce priveşte lipsa din cuprinsul raportului privind starea de dificultate a efectelor previzionate, a indicat faptul că mențiuni din cuprinsul raportului cu privire la cumulul şi interdependența factorilor ce i-au cauzat societăţii ............ dificultăţi financiare de natură să îi afecteze parametrii normali de performanţă fac referire la efectele previzionate în perioada imediat următoare având în vedere starea de dificultate temporară, legea neprevăzând în mod expres modalitatea în care urmează a fi inserate şi analizate în cuprinsul raportului efectele previzionate.

Cu privire la critica referitoare la neprecizarea în cuprinsul raportului privind starea de dificultate a motivului pentru care aceasta nu poate fi considerată reversibilă în mod natural prin continuarea activităţii, fără luarea unor masuri adecvate de redresare s-a arătat că societatea a efectuat demersuri în vederea acordării unei finanţări pentru asigurarea capitalului de lucru necesar achiziţionării combustibilului aferent desfăşurării activităţii, finanţare ce nu s-a finalizat favorabil până în prezent.

De asemenea, s-a arătat că, urmare a decalării termenului de punere în funcţiune preconizat iniţial, societatea s-a aflat în imposibilitatea de a realiza veniturile preconizate necesare achitării ratelor şi creditelor al căror termen de rambursare nu a putut fi modificat (pagina 2 din raport).

Prin urmare, din toate aceste precizări rezultă că dificultatea financiară traversată (determinată, pe de-o parte, de cheltuielile neprevăzute determinate de lucrările suplimentare efectuate, iar pe de altă parte de neacordarea creditului solicitat în vederea asigurării capitalului de lucru), nu poate fi reversibilă în mod natural.

Referitor la nemotivarea condiţiei prevăzute de art. 5 pct. 26, indice 2 din Legea 85/2014 - debitorul în stare de dificultate este capabil să îşi execute obligaţiile pe măsură ce devin scadente, apelanţii indicând în acest sens faptul că biletul la ordin aparţinând unuia dintre aceştia, având scadenţa la data de 31.10.2024, a fost refuzat la plată pe motiv de lipsă parţială de disponibil, a menţionat că debitoarea este capabilă să îşi execute obligaţiile pe măsură ce devin scadente, iar acest aspect rezultă din indicatorii financiari analizaţi în cuprinsul raportului ce arată faptul că aceasta înregistrează o vânzare mai eficientă a stocurilor decât majoritatea companiilor din sector, a înregistrat venituri considerabile ca urmare a activităţii desfăşurate, deţine în patrimoniu o sursă importantă de generare de venituri viitoare în privinţa căreia au fost efectuate investiţii considerabile - benzinăria de tip „truck stop”.

Împrejurarea ca a fost refuzat parţial la plată un bilet la ordin care nu era scadent la data introducerii cererii de deschidere a procedurii de concordat preventiv şi care a fost introdus la plata la data de 31.10.2024, după data deschiderii procedurii de concordat preventiv, în perioada în care, potrivit legii, erau suspendate de drept orice măsuri de executare silită împotriva acesteia, nu face dovada incapacităţii de plata a societăţii, atât timp cât potrivit legii starea de insolvenţă presupune, printre altele, trecerea unui termen de 60 de zile de la scadenta obligaţiilor de plată.

În ceea ce privește susținerea apelantelor cu privire la conduita neglijentă a debitoarei, s-a arătat faptul că aceasta a efectuat demersuri în vederea depăşirii acestei situaţii economice prin încercarea de dezvoltare a unui activităţi secundare - cea a comerţului cu amănuntul al carburanţilor - prin construirea şi punerea în funcţiune a benzinăriei de tip „truck stop”, dar şi prin efectuarea demersurilor în vederea acordării unei finanţări în vederea asigurării capitalului de lucru necesar achiziţionării combustibilului aferent desfăşurării activităţii secundare dezvoltate.

Pe de altă parte, potrivit art. 5 pct. 26 indice 2 din Legea 85/2014, dificultatea reprezintă starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activităţii, astfel că legea nu distinge în ceea ce priveşte împrejurările ce au condus la starea de dificultate resimţită.

Prin urmare, procedura de prevenire a insolvenţei poate fi utilizată de către toţi debitorii aflaţi în stare de dificultate indiferent de natura împrejurării ce a determinat această dificultate, fapt ce rezultă în mod clar din terminologia folosită de textul de lege - „orice împrejurare".

În concluzie, pentru toate motivele de fapt şi de drept invocate mai sus, a solicitat în principal respingerea apelului declarat ca inadmisbil, iar în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat.

La termenul din 14 ianuarie 2025, Curtea a pus în discuția contradictorie a părților excepția inadmisibilității apelului, excepție invocată prin întâmpinare, și a reținut cauza spre soluționare atât asupra excepției, cât şi asupra fondului apelului.

Analizând cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 248 C.pr.civ., excepția inadmisibilității apelului, Curtea a reţinut următoarele:

Procedura de deschidere a concordatului preventiv, astfel cum este ea reglementată în art. 16 şi urm. din Legea 85/2014 este una necontencioasă, cu caracter special.

Astfel cum se prevede la art. 342 alin. 2, dispoziţiile Legii nr. 85/2014 se completează cu cele ale Codului de procedura civila în măsura în care se verifică cerinţa compatibilităţii cu specificul procedurii speciale; prin urmare, aplicarea prevederilor de drept comun, art. 528 şi urm. din C.proc.civ. este condiţionată de compatibilitatea cu specificul procedurii concordatului preventiv.

Chiar dacă analiza dispoziţiilor art. 16-37 din Legea nr. 85/2014 conturează concluzia că procedura de concordat preventiv este un remediu prevăzut de lege în favoarea debitorului aflat în dificultate financiară şi urmăreşte crearea unui cadru procesual care să ducă la omologarea unui plan de restructurare și chiar dacă procedura în sine nu presupune disputarea unui drept între părți adverse și, implicit, nici reclamarea pentru sine a dreptului dedus judecății, Curtea apreciază că dispozițiile art.534 alin.4 C.pr.civ. sunt compatibile cu specificul concordatului preventiv în condițiile în care un creditor contestă starea de dificultate a debitoarei.

Art. 534 alin.4 C.pr.civ. recunoaște dreptul oricărei persoane interesate, chiar dacă nu a fost citată la soluţionarea cererii, de a formula apel împotriva unei hotărâri pronunțate într-o procedură necontencioasă, termenul de apel curgând de la data la care a luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării.

În speță, este evident că hotărârea primei instanțe produce efecte față de apelante, care sunt creditoare ale debitoarei, în condițiile în care, potrivit art. 25 din Legea 85/2014, de la data deschiderii procedurii de concordat se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva debitorului sau acestea nu încep, indiferent de natura creanţei, pe o perioadă de 4 luni.

Raportat la această stare de fapt și având în vedere motivele de apel, prin care creditoarele apleante invocă faptul că procedura concordatului preventiv ar fi fost în mod nelegal deschisă, Curtea apreciază că acestea se circumscriu noțiunii de persoană interesată.

Pe cale de consecință, instanța va respinge excepția inadmisibilității apelului, invocată de debitoare, prin administrator concordatar, neputându-se reține susținerile acesteia potrivit cărora calea de atac prevăzută în încheierea apelată putea fi exercitată doar de către debitoare, respectiv, administratorul concordatar, în condiţiile în care ar fi fost nemulţumiţi de soluţia instanţei de fond, câtă vreme dispozițiile legale din dreptul comun, menționate anterior, şi care reglementează calea de atac în cadrul procedurilor necontencioase, sunt compatibile cu procedura concordatului preventiv.

Contrar susținerilor intimatei debitoare, Curtea apreciază că aceste prevederi legale conferă creditorilor debitoarei posibilitatea formulării unei cai de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii concordatului preventiv deoarece aceștia sunt direct afectați prin deschiderea unei proceduri de concordat preventiv față de debitorul lor.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii apelate, prin prisma motivelor de apel formulate și în raport de dispozițiile art. 6 alin.2, 16, 23 și 5 pct. 262 din Legea 85/2014, Curtea a reţinut ca întemeiate criticile apelantelor au vizat greșita apreciere a instanței de fond cu privire la îndeplinirea condițiilor deschiderii procedurii de concordat față de debitoare, considerând apelantele creditoare că, în contextul stării de fapt expuse, aceasta nu se află în stare de dificultate, ci în stare de insolvenţă, activitatea sa fiind afectată nu temporar, ci de o perioadă mai îndelungată, debitoarea nefiind capabilă să îşi execute obligațiile scadente.

În egală măsură, apelantele au critica lipsa motivării încheierii apelate, indicând faptul că judecătorul sindic nu a respectat cerințele art. 425 alin.1 lit. b C.pr.civ. în expunerea raționamentului său, limitându-se a prelua susținerile debitoarei și ignorând necesitatea probării îndeplinirii cerințelor legale pentru deschiderea unei proceduri de concordat preventiv.

Aceste critici au fost reţinute ca întemeiate.fondate.

Curtea a apreciat astfel, în primul rând, și în dezacord cu susținerile intimatei debitoare potrivit căreia instanța nu poate să cenzureze conținutul raportului privitor la starea de dificultate, că în soluționarea unei cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv instanța trebuie să verifice îndeplinirea condiției existenței stării de dificultate, astfel cum aceasta este definită prin art. 5 pct.262 din Legea 85/2014, iar instanța de fond nu a realizat această analiză, expunând doar formal conținutul raportului privind starea de dificultate atașat cererii și indicând dispozițiile legale incidente.

Procedând, aşadar, la o analiză a condițiilor cerute de lege pentru deschiderea unei proceduri de concordat preventiv, Curtea a reţinut că, potrivit art.16 lit. c din Legea 85/2014, poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor aflat în stare de dificultate, cu excepţia celor care se află în stare de insolvenţă.

Conform art.5 pct.262 din lege, dificultatea reprezintă starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activităţii ce dă naştere unei ameninţări reale şi grave la adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă, dacă nu sunt luate măsuri adecvate, debitorul în stare de dificultate fiind însă capabil să îşi execute obligaţiile pe măsură ce devin scadente.

Pe de altă parte, starea de insolvenţă conform art.5 pct. 29 din lege este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile.

Din cele două definiții legale de mai-sus rezultă că, spre deosebire de debitorul în stare de insolvență, debitorul aflat în dificultate financiară este capabil să îşi execute obligațiile pe măsură ce aceasta devin scadente, existând doar o amenințare la adresa capacității viitoare de a-și plăti datoriile la scadență, în cazul în care nu sunt luate măsuri adecvate.

Circumstanțele de fapt ale prezentei cauze, a apreciat Curtea, indică faptul că activitatea economică a debitoarei a cunoscut o afectare constantă în ultimii ani, iar aceasta în mod cert nu poate să îşi îndeplinească obligațiile pe măsură ce aceasta devin scadente, astfel încât, în prezent, nu se poate susține că aceasta este doar în stare de dificultate, aceasta fiind în stare de insolvență.

În acest sens, Curtea a arătat că ultimii ani de activitate a debitoarei au cunoscut o scădere constantă a profitului, că aceasta înregistrează cheltuieli mult mai mari decât veniturile sale și nu are disponibilități băneşti care să îi susțină activitatea, prin însăşi cererea formulată aceasta arătând că se află în imposibilitatea de a face faţă unor datorii considerabile, datorii pe care le recunoaște și nu le contestă.

De altfel, din analiza coroborată a informațiilor rezultând din cuprinsul balanţei analitice (filele 35-43 dosar fond) și a balanţei sintetice parteneri ianuarie 2024-octombrie 2024 rezultă faptul unor lichidități minime în mod evident insuficiente pentru plata unor creanţe recunoscute și exigibile având un cuantum considerabil – 7.507.764,44 lei.

De asemenea, faptul refuzului la plată a unor bilete la ordine, scadente imediat ulterior momentului deschiderii procedurii de concordat, pentru lipsă disponibil, indică lipsa unor lichidități de natură să susțină plata datoriilor la scadență.

Chiar în cuprinsul raportului privind starea de dificultate administratorul concordatar indică scăderea ratei de solvabilitate și existența unei lichidități curente scăzute și menționează faptul iminentei insolvabilități a debitoarei.

Nu a fost indicată nici o posibilitate pentru ca debitoarea să facă faţă datoriilor exigibile pe măsura îndeplinirii scadențelor acestora ori posibilitatea încasării în termen scurt a unor sume importante de bani care să acopere datoriile considerabile deja înregistrate și recunoscute - 7.507.764,44 lei, ori pe cele devenite scadente la câteva zile după înregistrarea cererii de deschidere a procedurii concordatului preventiv.

Prin urmare, Curtea a considerat că în mod evident debitoarea ........... nu este în stare de dificultate, astfel cum aceasta este definită prin art. 5 pct.262 din Legea 85/2014, întrucât aceasta nu a demonstrat capacitatea de a-şi executa obligațiile pe măsură ce vor deveni scadente, ci este în stare de insolvență, aceasta nedispunând de fonduri băneşti pentru plata datoriilor certe, lichide, exigibile și recunoscute de însăși aceasta și, existând starea de insolvență, în raport de dispozițiile art. 16 lit. c) din Legea 85/2014, este împiedicată să solicite deschidere procedurii de concordat preventiv.

În consecință, faţă de cele de mai-sus și în raport de dispozițiile art. 480 C.pr.civ., Curtea a admis apelul și a schimbat încheierea apelată în sensul că a respins cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv formulată de debitoarea ........ ca neîntemeiată.