Curtea de Apel CRAIOVA · ...........

Decizie nr. 212 din 11.04.2024

Instanță: Curtea de Apel CRAIOVA
Dosar: ...........
Obiect: Dreptul fostului asociat al unei societăți în insolvență la încasarea dividendelor. Momentul de la care dividendele se cuvin cesionarului părților sociale ale unei societăți cu răspundere limitată.
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Dreptul la dividende ca drept societar există în mod abstract prin simpla deținere a titlului de participare, neputând fi înstrăinat, pe când exercițiul dreptului este un drept concret, fiind exercitabil după adoptarea hotărârii adunării generale a asociațiilor privind distribuirea de dividende.

Dreptul la dividende ca oricare alt drept patrimonial născut din deținerea de titluri de participare nu poate fi înstrăinat în ansamblul său, ci doar după ce acesta a fost individualizat sub forma creanței reprezentând dividendul distribuit și neplătit, adică exact exercițiul dreptului societar la dividende.

Prin urmare, fostul asociat cedent rămâne proprietarul titlurilor de participație și al dreptului societar la dividende, neputându-se reține că pentru perioada financiară anterioară cesiunii, dividendele se cuvin cesionarului, acesta din urmă neavând nicio participare la beneficii și pierderi, dividendele cuvenindu-se pe cale de consecință cedentului pentru perioada respectivă.

Prin sentinţa nr. 362 din 6 decembrie 2023 pronunţată de Tribunalul Dolj -Secţia a II a civilă în dosarul nr. ........... s-a respins contestaţia la tabelul preliminar formulată de creditoarea-contestatoare ......... împotriva tabelului preliminar al creanţelor înregistrate împotriva averii debitoarei nr...../07.11.2022, publicat în BPI nr. ....../09.11.2022, formulată în contradictoriu cu pârâta creditoare ..........

A fost respinsă contestaţia la tabelul preliminar formulată de creditoarea-contestatoare .........., împotriva tabelului preliminar al creanţelor înregistrate împotriva averii debitoarei nr. ......../07.11.2022, publicat în BPI nr. .........../09.11.2022, formulată în contradictoriu cu pârâta creditoare ...............

S-a admis în parte contestaţia la tabelul preliminar formulată de creditoarea-contestatoare .......... împotriva tabelului preliminar al creanţelor înregistrate împotriva averii debitoarei nr.........7/07.11.2022, publicat în BPI nr. .........../09.11.2022, formulată în contradictoriu cu pârâtul creditor ...........

S-a dispus diminuarea cuantumului creanţei în cuantum de 596.242,53 lei cu care pârâtul creditor ......... a fost înscris în tabelul preliminar al debitoarei de la suma de 1.463.497 lei la suma de 1.433.496,10 lei.

S-a admis în parte contestaţia la tabelul preliminar formulată de creditoarea-contestatoare ............ împotriva tabelului preliminar al creanţelor înregistrate împotriva averii debitoarei nr.........../07.11.2022, publicat în BPI nr. ........./09.11.2022, formulată în contradictoriu cu pârâta debitoare ........... prin administrator special .............

S-a dispus înscrierea creditoarei contestatoare ........... în tabelul preliminar al debitoarei cu suma de 1.100.320,24 lei, reprezentând dobânda legală aferentă dividendelor cuvenite în perioada 2013-2016, stabilită la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale, şi cu suma de 756.748 lei, reprezentând dividende cuvenite în perioada 2017-2021 şi a dobânzii legale aferente sumei de 756.748 lei stabilită la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale.

S-a respins contestaţia la tabelul preliminar formulată de debitoarea-contestatoare ......... prin administrator special ..........., împotriva tabelului preliminar al creanţelor înregistrate împotriva averii debitoarei nr........./07.11.2022, publicat în BPI nr. ........../09.11.2022, formulată în contradictoriu cu pârâta creditoare ...........

În considerentele sentinţei, judecătorul sindic a reţinut că prin încheierea din data de 12.09.2022, pronunţată în dosarul nr. ........., judecătorul-sindic a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva debitoarei SC .........., fixând termen limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor la 08.11.2022 şi data de 29.11.2022 pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor.

Cu titlu preliminar, raportat la data de 09.11.2022 când administratorul judiciar a procedat la publicarea Tabelului preliminar nr. ...../07.11.2022, în BPI nr. ......., raportat la termenul de 7 zile prevăzut art. 111 alin. 2 din Legea 85/2014, precum şi modul de calcul al termenelor procedurale, reglementat de art. 181 şi art.183 C.proc.civ., contestaţiile au fost depuse înăuntrul termenului procedural la oficiul poştal cu scrisoare recomandată (fila 16 a asociatului a2, fila 16 din dosarul asociat a3, fila 25 din dosarul asociat a4, fila 158 din dosarul asociat a5 și fila 94 din dosarul asociat a6,) fiind formulate astfel înăuntrul termenului procedural .

Conform art.104 alin.1 din Legea nr.85/2014, cu denumirea marginală „ Conţinutul declaraţiei de creanţă„ cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele cauze de preferinţă, iar în baza alin.2 al aceluiaşi articol, la cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de cauze de preferinţă, cel mai târziu în termenul stabilit pentru depunerea cererii de admitere a creanţei.

Potrivit art.5, pct.20 din Legea nr.85/2014, teza a II-a."Prin creanţă certă, în sensul prezentei legi, se înţelege acea creanţă a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul"

Pentru a putea fi plătite din averea debitorului, toate creanţele, indiferent de natura ori izvorul lor, sunt supuse procedurii de verificare, al cărei conţinut este reglementat în principal de art. 105 din Lege.

Verificarea creanţelor se realizează de către administratorul judiciar şi, ulterior, de către judecătorul-sindic.

Sunt exceptate de la procedura verificării creanţele constatate prin titluri executorii: hotărâri judecătoreşti şi hotărârile arbitrale, dar celelalte înscrisuri cu valoare executorie, cum sunt titluri de valoare, cambiile, cecurile, biletele la ordin învestite cu formulă executorie, contracte autentice, contracte de credit şi garanţiile de care sunt afectate, contractele de leasing etc., vor fi supuse procedurii de verificare.

1. În ceea ce priveşte contestaţia formulată de către contestatoarea-creditoare ....... împotriva creanţei creditoarei SC ......... judecătorul sindic a reţinut următoarele:

În cauză, pârâta-creditoare SC ........ a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 65.450 lei, reprezentând debit principal, ca și creanță chirografară, anexând ca documente justificative factura ........./24.08.2022, comanda nr......./01.08.2022, deviz nr.........../23.08.2022 și fișa clientului ......... cont 4111-Clienți (poziţia 4 din dosarul de creanţe) şi a fost înscris în Tabelul preliminar de creanţe cu suma solicitată în categoria creanţelor chirografare .

În fapt, între debitoarea ........ și pârâta-creditoare SC ......... s-au desfășurat relații contractuale în formă simplificată, concretizate în emiterea facturii ........./24.08.2022, având ca obiect revizie și verificări stand probe 110-400KV emisă conform comenzii nr........./01.08.2022 în valoare totală de 65.450 lei, inclusiv TVA.

Contestaţia formulată a fost apreciată ca neîntemeiată întrucât în temeiul art.5 pct.69 si art. 58 lit.k din Legea nr.85/2014, verificarea creanțelor este atributul administratorului judiciar, iar în situaţia în care acesta apreciază că sunt necesare înscrisuri suplimentare, este singurul în măsură să solicite dovezi suplimentare sau să respingă înscrierea creanței.

Dovada creanței creditoarei s-a făcut cu factura ......../24.08.2022, comanda nr........../01.08.2022, deviz nr.1/23.08.2022 și fișa clientului ......... cont 4111-Clienți (poziţia 4 din dosarul de creanţe).

Obiectul contestației formulată de către creditoarea .........., constă în nelegalitatea înscrierii creanței solicitată de către creditoarea SC ............., sub aspectul lipsei documentelor justificative ce trebuie anexate cererii de admitere a creanței, astfel că judecătorul sindic urmează să examineze dacă înscrisurile atașate declarației de creanță reprezintă documente justificative.

Din punct de vedere juridic, factura fiscală emisă de creditoare are forţa probantă a unui înscris sub semnătură privată, prin care se constată de regulă, executarea unei operaţiuni comerciale, respectiv o notă scrisă privitoare la mărfurile vândute sau la serviciile prestate, în care acestea sunt arătate amănunţit, indicându-se natura, calitatea, cantitatea, preţul, modalităţile contractului.

Factura face dovada împotriva emitentului şi în favoarea destinatarului ei, dar, dacă factura este acceptată de către destinatar, ea face dovada şi în favoarea emitentului.

Aceasta face dovada contra emitentului, în privinţa întregului ei cuprins, independent de faptul dacă a fost acceptată sau nu.

Acceptarea facturii poate fi expresă (când destinatarul subscrie exemplarul ce i-a fost expediat prin persoana mandatată în acest sens, apoi îl restituie emitentului, ori când confirmă factura printr-o scrisoare, telegramă, fax. telefon sau chiar verbal), dar şi tacită (când rezultă din manifestări de voinţă neîndoielnice, care atestă voinţa de a accepta factura).

Aşadar, înscrisul prin care se constată creanţa trebuie să fie însuşit de părţi prin semnătură ori alt mod admis de lege.

În cauză, factura anexată cererii de creanţă poartă semnătura și ștampila ......... şi a fost acceptată tacit de către debitoarea falită, care a înregistrat-o în contabilitate, astfel încât în aceste condiţii, factura fiscală face dovadă nu doar împotriva emitentei, ci şi împotriva destinatarului şi în condiţiile art. 277 alin. 2 Cod procedură civilă, acesta reprezentând modul de lucru între părţi, activitatea fiind organizată de o asemenea manieră, înregistrarea în contabilitatea debitoarei a întregii creanţe facturate, dovedind existenţa unui raport juridic stabil şi constant cu emitentul.

Dovada existenței și cuantumului creanței în procedura declarării creanțelor în insolvență are însă particularitățile sale, întrucât administratorul judiciar poate administra o probațiune limitată doar la înscrisuri, ținând cont de dispozițiile art. 104 alin. 2 din legea nr. 85/2014 care limitează probațiunea la înscrisuri.

Din aceste dispoziții legale decurg următoarele concluzii: sarcina dovedirii creanței îi revine creditorului declarant care, la momentul formulării declarației de creanță, se poate prevala doar de proba cu înscrisuri; dacă înscrisurile sunt suficiente pentru probarea prejudiciului, creanța va fi înscrisă ca și creanță pur și simplă; dacă creditorul nu este în măsură să facă dovada creanței sale doar cu înscrisuri în fața administratorului judiciar, poate obține înscrierea sub condiția stabilirii existenței și întinderii creanței de către judecător, prin administrarea probațiunii necesare.

Astfel, prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a concluzionat că cererea de admitere a creanței formulată de către creditoarea SC ........ este probată următoarele documente justificative: fișele furnizorului SC .......... din perioada 2020-2022 pusă la dispoziție de debitoare, factură fiscală emisă în august 2022 și aflată în sold la data deschiderii procedurii de insolvență, procese-verbale de predare primire, comandă, deviz de lucrări și balanță de verificare aferentă anului 2022.

S-a apreciat că înscrierea creanţei SC ......... în tabelul preliminar s-a făcut în mod legal, administratorul judiciar, verificând creanţa potrivit art.104 din Legea 85/2014, a apreciat că sunt suficiente documentele justificative anexate declarației de creanțe pentru dovada existenței și întinderii creanței, neexistând o nerecunoaştere a prestaţiilor de către debitoarea beneficiară, astfel că, nu poate fi dispusă în discuţie existenţa și întinderea creanţei SC ........

De asemenea, s-a apreciat că nu se impune decăderea creditoarei SC ........... din dreptul de a-și proba dreptul de creanță întrucât sancţiunea decăderii intervine doar în situaţia în care declarația de creanță nu a fost formulată în termen legal, nu și în situaţia precizată de contestatoare, respectiv a omisiunii atașării tuturor documentelor considerate ca fiind justificative de către creditoarea ............, întrucât într-o astfel de situație, a insuficienței probelor administrate până la data stabilită pentru depunerea declarațiilor de creanță, art.106, alin.3 din Legea nr.85/2014 prevede posibilitatea administratorului judiciar de a solicita documente suplimentare.

2. În ceea ce priveşte contestaţia formulată de către contestatoarea-creditoare ......... împotriva creanţei creditoarei SC .........judecătorul sindic a reţinut următoarele:

În cauză, pârâta-creditoare SC ........ a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 99.754,88 lei (poziţia 5 dosarul de creanţe), reprezentând debit principal, ca și creanță chirografară, anexând ca documente justificative facturile ......./29.06.2022, reprezentând sablare conform comandă ......./07.06.2022, ........./09.08.2022, reprezentând sablare conform comandă nr........../30.06.2022, ........../26.08.2022, reprezentând execuţie set construcţie metalică, sablare, vopsire, ........./30.08.2022, reprezentând sablare conform comandă nr......./01.08.2022, ........../30.09.2022, reprezentând sablare conform comandă nr........../05.09.2022, .........../30.09.2022, reprezentând sablare conform comandă nr......./08.09.2022, fişa de cont şi a fost înscris în Tabelul preliminar de creanţe cu suma de 95.930,08 lei în categoria creanţelor chirografare iar diferenţa de 3.824,8 lei cu titlu de creanţă curentă.

În fapt, între debitoarea ........ și pârâta-creditoare SC ....... s-au desfășurat relații contractuale în formă simplificată în perioada 07.12.2020-30.09.2022, concretizate în emiterea facturilor indicate în fişa cont, rămânând neachitate facturile anexate declaraţiei de creanţă.

Contestaţia formulată a fost apreciată neîntemeiată întrucât în temeiul art.5 pct.69 si art. 58 lit.k din Legea nr.85/2014, verificarea creanțelor este atributul administratorului judiciar, iar în situaţia în care acesta apreciază că sunt necesare înscrisuri suplimentare, este singurul în măsură să solicite dovezi suplimentare sau să respingă înscrierea creanței.

Dovada creanței creditoarei s-a făcut cu facturile ....../29.06.2022, reprezentând sablare conform comandă ......07.06.2022, ........./09.08.2022, reprezentând sablare conform comandă nr........./30.06.2022, ........../26.08.2022, reprezentând execuţie set construcţie metalică, sablare, vopsire, ........./30.08.2022, reprezentând sablare conform comandă nr........../01.08.2022, .........../30.09.2022, reprezentând sablare conform comandă nr........./05.09.2022, ........./30.09.2022, reprezentând sablare conform comandă nr........./08.09.2022 şi fişa de cont (poziţia 5 din dosarul de creanţe).

Obiectul contestației formulată de către creditoarea .........., constă în nelegalitatea înscrierii întregii creanțe solicitată de către creditoarea SC ..........., sub aspectul lipsei documentelor justificative ce trebuie anexate cererii de admitere a creanței, astfel că judecătorul sindic urmează să examineze dacă înscrisurile atașate declarației de creanță reprezintă documente justificative.

Factura face dovada împotriva emitentului şi în favoarea destinatarului ei, dar, dacă factura este acceptată de către destinatar, ea face dovada şi în favoarea emitentului.

Aceasta face dovada contra emitentului, în privinţa întregului ei cuprins, independent de faptul dacă a fost acceptată sau nu.

Aşadar, înscrisul prin care se constată creanţa trebuie să fie însuşit de părţi prin semnătură ori alt mod admis de lege.

În cauză, facturile anexate declaraţiei de creanţă poartă semnătura și ștampila SC ......... şi au fost acceptate tacit de către debitoarea falită, care le-a înregistrat în contabilitate, astfel încât în aceste condiţii, facturile fiscale face dovadă nu doar împotriva emitentei, ci şi împotriva destinatarului şi în condiţiile art. 277 alin. 2 Cod procedură civilă, acesta reprezentând modul de lucru între părţi, activitatea fiind organizată de o asemenea manieră, înregistrarea în contabilitatea debitoarei a întregii creanţe facturate, dovedind existenţa unui raport juridic stabil şi constant cu emitentul.

Astfel, prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a concluzionat că cererea de admitere a creanței formulată de către creditoarea SC ........ este probată următoarele documente justificative: fișele furnizorului SC ........... din perioada 2020-2022 puse la dispoziție de debitoare, facturi fiscale emise în 2022 și aflate în sold la data deschiderii procedurii de insolvență, procese-verbale de predare primire, comenzi, deviz de lucrări și balanțe de verificare 2021 şi 2022.

Tribunalul a apreciat că înscrierea creanţei SC ........... în tabelul preliminar s-a făcut în mod legal, administratorul judiciar, verificând creanţa potrivit art.104 din Legea 85/2014, a apreciat că sunt suficiente documentele justificative anexate declarației de creanțe pentru dovada existenței și întinderii creanței, neexistând o nerecunoaştere a prestaţiilor de către debitoarea beneficiară, astfel că, nu poate fi dispusă în discuţie existenţa și întinderea creanţei SC ...........

De asemenea, Tribunalul a apreciat că nu se impune decăderea creditoarei SC ............ din dreptul de a-și proba dreptul de creanță întrucât sancţiunea decăderii intervine doar în situaţia în care declarația de creanță nu a fost formulată în termen legal, nu și în situaţia precizată de contestatoare, respectiv a omisiunii atașării tuturor documentele apreciate ca fiind justificative de către creditoare, întrucât într-o astfel de situație, a insuficienței probelor administrate până la data stabilită pentru depunerea declarațiilor de creanță, art.106, alin.3 din Legea nr.85/2014 prevede posibilitatea administratorului judiciar de a solicita documente suplimentare.

3. În ceea ce priveşte contestaţia formulată de către contestatoarea-creditoare ......... împotriva creanţei creditorului ............. judecătorul sindic a reţinut următoarele:

Obiectul contestației formulată de către creditoarea ............, constă în nelegalitatea şi netemeinicia înscrierii întregii creanțe solicitată de către creditorul .........., invocându-se în esenţă faptul că declaraţia de creanţă nu cuprinde detalii cu privire la componenţa creanţei şi nu este însoţită de documentelor justificative pentru fiecare componentă, omisiuni ce atrag sancţiunea decăderii, şi greşita înscriere a creanţei în valoare de 1.463.497 lei ca şi creanţă pură şi simplă la ordinea de prioritate a creanţelor chirografare.

Cu privire la aplicarea sancţiunii decăderii pentru lipsa documentelor justificative, potrivit art. 104 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 „La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de cauze de preferinta, cel mai tarziu in termenul stabilit pentru depunerea cererii de admitere a creantei.”, iar potrivit art. 114 „(…) titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut la art. 100 alin. (1) lit. b), va fi decazut, cat priveste creantele respective, din dreptul de a fi inscris in tabelul creditorilor si nu va dobandi calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura. (…) (2) Decaderea va fi constatata de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, care nu va mai inscrie creditorul in tabelul creditorilor”.

Din interpretarea literală a textelor de lege citate nu rezultă ca nedepunerea documentelor justificative se sanctioneaza cu decaderea din dreptul de a fi inscris la masa credala si de a dobandi calitatea de creditor in procedura, ci ca nedepunerea in termen a cererii de admitere a creantelor se sanctioneaza cu decaderea din drepturile respective.

Sanctiunea decaderii intervine si poate fi constatata de administratorul judiciar exclusiv din considerentul ca cererea de admitere a creantei nu a fost formulata in termen, urmarea fiind neinscrierea creditorului in tabel doar pentru acest motiv.

Si nedovedirea creantei poate duce la neînscrierea creditorului în tabel, dar argumentul acestei solutii este cu totul altul decât sanctiunea mentionata.

Chiar daca legea stabileste un termen pana la care pot fi depuse documentele doveditoare ale creantei pretinse, nerespectarea acestuia nu duce la decaderea mentionata anterior, care vizeaza strict nedepunerea cererii in sine de admitere a creantei.

Prin urmare, câtă vreme declaraţia de creanță a fost depusă în termen, judecătorul sindic a reţinut că in cauză nu intervine decăderea, nedepunerea în termenul prevăzut de judecătorul sindic a actelor doveditoare nefiind sancționată de lege cu decăderea, astfel că se constată neîntemeiată susținerea contestatoarei, sub acest aspect.

Cu privire la motivul de netemeinicie constând în faptul că declaraţia de creanţă nu cuprinde detalii cu privire la componenţa creanţei şi nu este însoţită de documentele justificative pentru fiecare componentă, judecătorul sindic reţine următoarele:

Deşi în cererea de înscriere a creanţei nu este detaliată componenţa creanţei în valoare de 1.463.497 lei, din balanţa analitică pe luna 8/2022 rezultă că suma solicitată prin declaraţia de creanţă se compune din suma de 100.000 lei, reprezentând sume datorate acţionarilor (creditare societatea) şi suma de 1.363.497 lei, cu titlu de dividende asociat ............. astfel că, contrar susţinerilor contestatoarei, se poate stabili componenţa creanţei în baza înscrisurilor anexate declaraţiei de creanţe.

Referitor la criticile privind suma de 100.000 lei, pretinsă cu titlul de împrumut, respectiv că nu s-a ataşat contractul de împrumut ce reprezintă izvorul acestei creanţe şi că o astfel de creanţă este fictivă, tribunalul a reţinut următoarele:

Prin Contractul de creditare societate nr........ încheiat la data de 29.08.2022, pârâtul ........., în calitate de împrumutător (creditor), i-a acordat debitoarei .........., în calitate de împrumutat (debitor), un împrumut de 100.000 lei, rambursabil până la data de 31.12.2023 (fila 34 din asociatul a4).

Potrivit art. 2158 alin. 1 C civ, „Împrumutul de consumaţie este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile şi consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeaşi sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeaşi natură şi calitate.”

Coroborând acest contract de împrumut cu extrasul de cont al debitoarei aferent perioadei 22.08.2022-31.08.2022 din care reiese plata sumelor acordate cu titlu de împrumut, precum şi cu concluziile raportului de expertiză, instanţa reţine că valoarea creanţei deţinute de pârâtul ........... asupra debitoarei, la data deschiderii procedurii insolvenţei, având ca izvor contractul de creditare, este în cuantum de 70.000 lei (fila 5 din raportul de expertiză).

Susţinerile contestatoarei în sensul că nu s-a făcut dovada plăţii sumei împrumutate sunt contrazise de extrasul de cont depus la dosar, astfel că nu vor fi reţinute de către instanţă.

Totodată, existenţa unei plângeri penale prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări cu privire la fictivitatea creditării, nu afectează la acest moment dreptul pârâtului de înscriere în tabelul preliminar, creanţele fiind analizate de judecătorul sindic strict în baza probelor existente în acest dosar, respectiv înscrisurile depuse şi raportul de expertiză întocmit în cauză.

Referitor la criticile privind faptul că, pentru suma pretinsă cu titlul de dividende aferente perioadei 2017-2021, nu s-au ataşat înscrisurile ce reprezintă izvorul acestei creanţe (hotărârea adunării generale a asociaţilor/decizia asociatului unic de distribuire a profitului) şi că dreptul asociatului ........... la dividendele aferente perioadei 2013 -31.10.2021 trebuie redus la jumătate conform participaţiei la capitalul social deţinută la momentul înregistrării profitului, tribunalul apreciază că aceste critici trebuie analizate împreună cu contestaţiile la tabelul preliminar formulate de contestatoarea debitoare ............ şi contestatoarea creditoare ............întrucât vizează creanţă cu titlu de dividende cuvenită celor doi asociaţi ........ şi ...............

Conform art. 67 din Legea nr.31/1990 (1) Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.

(2) Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, opţional trimestrial pe baza situaţiilor financiare interimare şi anual, după regularizarea efectuată prin situaţiile financiare anuale, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Acestea se pot plăti în mod opţional trimestrial în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, prin legile speciale, regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în timpul anului urmând să se facă prin situaţiile financiare anuale.

Plata diferenţelor rezultate din regularizare se face în termen de 6 luni/60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat.

În caz contrar, societatea datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.

(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.

(6) Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în care părţile au convenit altfel.

Aşadar, în ceea ce privește, dreptul la dividende, judecătorul sindic a reţinut că acesta reprezintă dreptul de a obține o cotă parte din beneficiul realizat de societate prin efectuarea actelor comerciale, întrucât la înființarea ei, fiecare asociat/acționar a dat aportul său în scopul de a obține un anumit avantaj (beneficiu) și nu în ideea de a gratifica societatea sau pe unii asociați.

Pentru a se putea distribui dividende, trebuie îndeplinite anumite condiții:

a) o condiție cauzală, care constă în existența unor beneficii reale realizate de respectiva societate comercială în perioada fiscală vizată (art. 67 alin. (3) din legea nr. 31/1990), adică o sumă care să reprezinte excedentul rămas după întregirea capitalului social, când acesta s-a micșorat în cursul exercițiului financiar (art. 39 din Legea nr. 31/1990), plata impozitului și taxelor și altor datorii ale societății, constituirea fondului de rezervă, altfel spus să reprezinte profitul net.

b) o condiție potestativă simplă, care constă în decizia adunării generale de distribuire a dividendelor către acționari/asociați.

De remarcat că adunarea generală a acționarilor este singurul organ al societății care poate hotărî distribuirea profitului sub forma dividendelor către acționari.

Din momentul stabilirii de către adunarea generală a acționarilor a dividendelor cuvenite acestora, dreptul la beneficii nu va mai fi un drept social, el devine un drept de creanță individual, cu toate consecințele ce decurg din el.

În ceea ce privește termenul de plată, legea stabilește că dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a acționarilor, sau după caz, stabilit de legile speciale, dar nu mai târziu de 6luni (până în iulie 2018)/60 de zile (de la 15 iulie 2018) de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat.

Prin urmare, odata ce dreptul la dividende a fost stabilit prin hotararea AGA de distribuire a profitului pentru dividende, iar termenul de plata a expirat (scadenta s-a implinit), dreptul la plata dividendelor nete astfel cuvenite devine o creanta certa, lichida si exigibila.

Totodată, dividendele pot fi distribuite numai din profilul determinat, potrivit legii, adică profitul este distribuibil numai dacă îndeplineşte cerinţele legii.

Profitul trebuie să fie real, adică să se fi înregistrat un excedent, o sumă mai mare decât capitalul social, dar şi util, adică să reprezinte profilul rămas după satisfacerea în prealabil a unor exigenţe ale legii.

În cazul în care situaţia financiară relevă că societatea a înregistrat profit, acesta va fi repartizat de adunarea generală a asociaţilor pe destinaţiile legale: reîntregirea capitalului social, formarea fondului de rezervă, reinvestirea prin majorarea capitalului social, distribuirea de dividende către asociaţi.

Aşadar, dreptul asociaţilor la plata dividendelor este condiţionat de obţinerea profitului real şi util şi de hotărârea adunării generale a asociaţilor, care a stabilit dividendul, iar în lipsa acestor cerinţe, pretenţiile asociaţilor asupra dividendelor nu sunt susţinute.

Față de împrejurarea că, potrivit art. 5 pct. 19-20 din Legea nr. 85/2014 creditorii care detin o creanta asupra patrimoniului debitorului de natura certa, lichida si exigibila sunt indreptatiti sa participe la procedura insolventei, rezultă că actionarii/asociatii care sunt titularii drepturilor de creanta asupra patrimoniului societatii reprezentate de dividendele distribuite, dar neachitate se pot inscrie la masa credala cu dividendele neîncasate, al caror termen de plata a expirat conform Legii nr. 31/1990.

Prin Hotărârea Adunarii Generale a asociatului unic al .......... din 28.02.2022 s-a hotărât distribuirea din profitul net realizat în perioada 01.01.2017-31.12.2021, în sumă de 1.513.496,10, a sumei de 150.000 lei, respectiv 7500 lei impozit pe dividende şi 142.500 lei dividende -fila 32 din asociatul a4.

Prin Hotărârea Adunarii Generale a asociatului unic al .......... din 31.03.2022 s-a hotărât distribuirea din profitului net realizat în perioada 01.01.2017-31.12.2021, în sumă de 1.513.496 lei (din care s-a plătit suma de 150.000), respectiv suma de 1.363.496,10 lei sub formă de dividende brute, urmând ca impozitul de 5% să fie virat la momentul plăţii acestora dar nu mai târziu de 25.01.2023-fila 31 din asociatul a4.

În speţă, pârâtul creditor ..........., deşi se prevalează de 2 hotărâri, respectiv de Hotărârea adunarii generale a asociatului unic al ............ din 28.02.2022 şi 31.03.2023, emise chiar de către acesta, în calitate de asociat unic, prin care s-a decis repartizarea profitului net realizat în perioada 01.01.2017-31.12.2021, în sumă de 1.513.496,10 lei, repartizarea acestuia nu s-a efectuat în condiţii legale, conform art. 67, alin.6 din Legea nr.31/1990, respectiv către persoanele fizice/juridice ce deţineau calitatea de asociat la data realizării profitului de respectiva societate comercială în perioada fiscală 2017-31.10.2021.

Potrivit art.67, alin.6 din Legea nr.31/1990 "Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în care părţile au convenit altfel" Având în vedere că prin actul de adjudecare nu s-a dispus altfel şi că dreptul social la dividente s-a născut în perioada 2017-2021, dividendele se cuvin asociaţilor existenţi la data realizării profitului de respectiva societate comercială în perioada fiscală 2017-31.10.2021, respectiv în perioada fiscală anterioară adjudecării părţilor sociale de către pârâtul creditor ........

În concluzie, dreptul asociatului ............. la dividendele brute aferente perioadei 2017-31.10.2021 în sumă de 1.513.496 lei, trebuie redus la jumătate conform participaţiei la capitalul social deţinută la momentul înregistrării profitului, respectiv 50% asociatul .......... în sumă de 756.748 lei şi 50% asociatul ........... în sumă de 756.748 lei, cu luarea în considerare a faptului că din această sumă creditorului-asociat ......... i-a fost plătită suma de 150.000 lei dividende brute prin Hotărârea Adunarii Generale a asociatului unic al ............ din 28.02.2022 (756.748 lei -150.000 lei=606.748 lei dividende brute).

Aşa cum în mod corect a susținut contestatoarea debitoare ..........., pentru dividende se plătește impozit potrivit dispoziţiilor art. 43 din codul fiscal (1) "O persoană juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică română are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol. (2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.

Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.”

Astfel din suma ce reprezintă dividende brute datorate contestatorului creditor ......... și pârâtului debitor .........., în cuantum de 756.748 lei pentru asociatul ............şi 606.748 lei pentru asociatul ............, trebuie dedus impozitul pe dividende de 5%.

În mod corect administratorul judiciar a înscris creanţa pârâtul-creditor .......... pe care contestatorul ..............

Contrar celor menţionate de contestator, soluţionarea contestaţiei la executare ce face obiectul dosarului nr............., nu are nicio influenţă cu privire la natura creanţei pârâtului creditor la care a făcut referire mai sus, în sensul că aceasta ar trebui calificată ca fiind creanţă sub condiţie sau subordonată.

Potrivit dispoziţiilor art.5 pct.22 din Legea nr.85/2014 care prevăd „creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscrişi în tabelele de creanţe care nu beneficiază de o cauză de preferinţă.

Sunt creditori chirografari şi creditorii care beneficiază de cauze de preferinţă, ale căror creanţe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită”.

Potrivit art. 1398 şi art. 1399 din Codul Civil, condiţia este o modalitate a actului juridic civil definită drept un eveniment viitor şi nesigur de care depinde naşterea sau stingerea retroactivă a raportului juridic de obligaţii.

Potrivit art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014, tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele scadente sau nescadente, sub condiţie sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora.

De vreme ce Legea insolvenţei nu defineşte noţiunea de „creanţă sub condiţie", iar potrivit art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevederile Legii insolvenţei se completează cu cele ale dreptului comun în măsura în care nu sunt incompatibile, rezultă că, pentru a se ajunge la înscrierea unei creanţe în tabelul preliminar sau definitiv ca şi creanţă sub condiţie, trebuie să fim în prezenţa unei creanţe afectate de o condiţie, astfel cum este definită aceasta de Codul civil.

Condiţia priveşte raportul juridic de drept substanţial, or modul de soluţionare a dosarului nr............ nu poate fi interpretat ca a o veritabilă condiţie a creanţe pe care creditorul ......... o solicită în cadrul dosarului .........., în sensul de eveniment viitor şi nesigur ca realizare de care depinde însăşi existenţa dreptului.

Se poate observa că legiuitorul a folosit noţiunea de creanţă subordonată doar în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, respectiv la ordinea de distribuire a sumelor realizate în urma lichidării în faliment la art.161, pct.10 din Legea nr.85/2014.

Prin urmare, dividendele se înscriu in categoria creanţelor chirografare, faţă de dispoziţiile art. 5 pct.22 din lege, conform cărora creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscrişi in tabelele de creanţe, care nu beneficiază de o cauza de preferinţă.

În ceea ce priveşte dobânda legală pentru dividendele achitate contestatoarei creditoare .......... în perioada fiscală 2013-2016, debitoarea ........... nu a contestat faptul că aceste dividente au fost achitate asociatului ........... după împlinirea termenelor prevăzute de art.67 din Legea 31/1990, situaţie în care acest asociat ar fi îndreptăţit la plata dobânzii penalizatoare calculată conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011.

Debitoarea ............ a invocat însă că a existat a înțelegere a celor doi asociați în sensul să nu se perceapă dobânzi în cazul plății cu întârziere a dividendelor și că prin imputaţia plăţii realizată de debitor conform art.1507, alin.3 Cod civil, respectiv prin menţiunile "dividende" consemnate pe ordinele de plată s-a stins cu prioritate capitalul situaţie în care creditorul nu ar mai fi îndreptăţit la dobânzi.

Contrar celor susținute de către contestatoarea debitoare .......... nu s-a probat existenţa unei înţelegeri referitoare la neacordarea de dobânzi legale pentru plată după scadenţă a dividendelor sau că contestatoare-creditoare ............. a renunţat la dreptul său de a pretinde dobânzi, în condiţiile în care potrivit art.13 Cod civil renunţarea la drept nu se prezumă.

De asemenea, judecătorul sindic mai reţine că imputația plății plății realizată de către debitoarea ........... potrivit art.1507, alin.3 Cod civil nu a stins dreptul creditorului asociat ........... de a percepe dobânzi legale.

Astfel, potrivit art.1506 Cod Civil, părțile au libertatea sa stabileasca de comun acord modul in care se realizeaza imputatia platii, respectiv pot stabili ordinea in care se vor stinge creantele, chiar si in situatia creantelor neajunse la scadenta, pot conveni plati partiale ale unor creante diferite sau imputarea platii cu prioritate asupra capitalului, inainte de cheltuieli sau dobanzi.

In lipsa acestui acord, imputatia platii se poate face de debitor sau de creditor prin act unilateral de vointa dar, in acest caz, legea impune anumite limitari.

Conform art. 1507 alin. 1 Cod civil, debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acelaşi fel are dreptul să indice, atunci când plăteşte, datoria pe care înţelege să o execute.

Plata se impută mai întâi asupra cheltuielilor, apoi asupra dobânzilor şi, la urmă, asupra capitalului.

De asemenea, potrivit alin. 3, în cazul plăţii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputaţia prin menţiunile corespunzătoare consemnate de el pe ordinul de plată.

Astfel, potrivit art. 1507 C.civ., debitorul are dreptul, atunci cand plateste, sa indice datoria pe care intelege sa o stinga.

Optiunea debitorului este insa limitata, in sensul ca acesta nu va putea, fara consimtamantul creditorului, sa impute plata asupra unei datorii care nu este inca exigibila cu preferinta fata de o datorie scadenta, cu exceptia cazului in care s-a prevazut ca poate plati anticipat, sau asupra capitalului, cu preferinta fata de cheltuieli si dobanzi.

Cu alte cuvinte, chiar daca debitorul are posobilitatea de a indica datoria pe care doreste sa o stinga, va trebui sa indice o datorie scadenta iar plata efectuata se va imputa cu prioritate asupra cheltuielilor, apoi asupra dobanzilor si, la urma asupra capitalului.

Prin urmare, pentru a putea fi consideranta stinsa datoria indicata de debitor, plata trebuie sa fie si suficienta pentru a acoperi cheltuielile, dobanzile si capitalul.

In cazul platii prin virament bancar, debitorul are posibilitatea sa indice pe ordinul de plata datoria pe care intentioneaza sa o stinga.

În cauză este incidentă imputaţia făcută de debitor, dovada în acest sens fiind extrasele de cont și ordinele de plată, prin care debitoarea ............ a înțeles să stingă cu prioritate capitalul constând în dividende.

Astfel, faţă de dispoziţiile textului legal menţionat, care prevede că plata se impută mai întâi asupra penalităţilor şi abia apoi asupra capitalului, precum şi de faptul că prin plata efectuată debitoarea a înţeles să achite doar suma pretinsă cu titlu de dividende nu şi penalităţile de întârziere datorate conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, în mod judicios a apreciat creditorul asociat ........... că este îndreptățit la plată dobânzii legale, calculată conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, respectiv, având în vedere calitatea de profesioniști a creditorului și debitorului, stabilită la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale.

În ceea ce privește cuantumul sumei cu titlu de dobândă legală, aferentă dividendelor cuvenite creditorului asociat ........... în perioada 2013-2016, stabilită la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale, s-a reţinut că prin raportul de expertiză s-a concluzionat că este în cuantum de 1.100.320,24 lei.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel debitoarea ......... şi administratorul judiciar ............, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului său, debitoarea ........ a susţinut că hotărârea este nelegală sub aspectul înscrierii la masa credală a societății ......... cu suma de 756.748 lei, reprezentând dividende cuvenite în perioada 2017-2021 și a dobânzii legale aferente sumei de 756.748 lei stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale.

Motivele de nelegalitate se regăsesc, implicit, și în motivarea privind reducerea creanței asociatului, ..........., prin reducerea cuantumului dividendelor care se cuveneau acestuia, şi sub aspectul înscrierii la masa credală.a societății .......... cu suma de 1.100.320,24 lei, reprezentând dobânda legală aferentă dividendelor cuvenite în perioada 2013-2016, stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale.

S-a susţinut ca instanța a încălcat dispozițiile art. 67, alin. 6 din Legea nr. 31/1990, considerând ca o persoana care a avut calitatea de asociat al unui SRL are dreptul Fa dividende, în condițiile în care aceste au fost repartizate după ce a pierdut aceasta calitate.

Așadar, în esență, instanta retine că au dreptul la dividende asociații unei societăți, pentru perioadă cât au această calitate, chiar daca repartizarea profitului sub forma de dividende se face la o dată la care persoanele respective nu mai au calitatea de asociati.

Această reținere este evident greșită și în evidentă contradicție cu prevederile art. 67, alin.6 din Legea nr.31/1990: "Dividendele care se cuvin după data transmiterii acțiunilor aparțin cesionarului, în afară de cazul în care părțile au convenit altfel".

Legea vorbește așadar despre dividendele care se cuvin, așadar acelea pentru care au condițiile legale pentru a fi acordate și anume existenta profitului net si hotărârea adunării generale a asociaților de repartizare a profitului net sub forma dividendelor.

În acest sens sunt şi disp. art. 194 din Legea nr. 31/1990, care precizează că adunarea generală a asociaților are următoarele obligații principale: a) să aprobe situația financiară anuală și şi stabilească repartizarea profitului net;

În speță, în perioada în care .......... a avut calitatea de asociat, nu a existat nicio hotărâre de distribuire a profitului sub forma dividendelor, ori în lipsa unei asemenea hotărâri, nu există dividende.

Doar calitatea de asociat nu dă dreptul la dividende, pentru că profitul poate fi repartizat și sub alte forme.

Dreptul la dividende are natura unui drept societar, el se transforma într-un drept de măsura în care asociații hotărăsc, în condițiile legii și ale actului ca profitul sa fie repartizat sub forma de dividende.

În lipsa acestui acord, exprimat printr-o hotărâre generale, dreptul la dividende este nedeterminabil în ceea ce privește întinderea și chiar existența sa.

Constatarea instanţei potrivit căreia dividendele se cuvin asociaților existenți la data realizării profitului de respectiva societate comercială în perioada fiscală 2017-31.10.2021, respectiv în perioada fiscală anterioara adjudecării părților sociale de către pârâtul creditor ..........., este evident eronată, deoarece , în lipsa unei hotărâri a societății, profitul nu se transforma în dividende, el putând lua alte destinații, așa cum am arătat mai sus.

Cum dividendele se cuvin numai asociatului, pentru a înlătura probleme la transferurile de părți sociale sau acțiuni, legiuitorul a stabilit prin dispozițiile art. 67(6) că în cazul unei dividendele ce cuvin cesionarului și nu cedentului.

Evident părțile pot stabili contrariu} prin actulde cesiune, dar în cauză nu există nicio prevedere în acest sens.

Chiar dacă transferul s-a realizat printr-o executare silită, art. 67 alin. (6) este aplicabil, deoarece nu există reguli speciale de vânzare prevăzute in art. 757 C. proc civ.: " Regulile speciale privind vânzarea titlurilor de valoare prevăzute în prezentul articol rămân aplicabile".

Deși reține că „Din momentul stabilirii de către adunarea generală a acționarilor a dividendelor cuvenite acestora, dreptul la beneficii nu va mai fi un drept social, el devine un drept de creanță individual, cu toate consecințele ce decurg din el." , instanța ignoră faptul că nu a existat nicio hotărâre de repartizare a dividendelor aferente anilor 2017-2021, în perioada în care .......... avea calitatea de asociat.

Se poate observa că deşi se face vorbire în considerentele sentinţei apelate de hotărârea adunării generale a asociaților, ca și condiție pentru plata dividendelor, în lipsa acesteia pretențiile asociaților asupra dividendelor nu sunt susținute.

Această hotărâre nu există în perioada în care ..........avea calitatea de asociat.

Acordând în mod nelegal dividende fostului asociat, instanța a redus creanța celuilalt asociat cu 1/2, așadar, ca urmare a admiterii apelului se impune și reconstituirea creanței asociatului, ..........., la suma de 1.463.497 lei, sumă cu care a fost înscris în tabelul preliminar.

De altfel, dispozitivul nu are legătură cu motivarea în ceea ce privește acest capăt deoarece prin dispozitiv s-a hotărât ca se impune diminuarea cuantumului creanței de 596.242,53 de la suma de 1.463.497 lei la suma de 1.433.496,10 Iei.

În măsura în care se va admite acest capăt al cererii de apel se impune și înlăturarea accesoriilor, reprezentate de dobânda legale aferente sumei de 756.748 lei stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale.

Cu privire la acest aspect, instanța nici măcar nu precizează de la ce dată de acordă această dobândă.

Cu privire la netemeinicia hotărârii, s-a susţinut că apelanta debitoare nu datorează penalități de întârziere pentru neplata dividendelor, deoarece între părți a existat un acord tacit pentru plata acestor sume pe măsura disponibilului.

În tot intervalul scurs de la aprobarea situațiilor financiare (2014 pentru anul 2013 si până în prezent) societatea reclamantă nu a avut nicio pretenție cu privire la plata acestora.

În contabilitatea acesteia nu au fost înregistrate penalități de întârziere pentru plata dividendelor peste termenul legal, practic prima pretenție fiind formulată în cursul anului 2021, aproximativ 7 ani.

Din această împrejurarea rezultă evident acordul părților cu privire la acesta aspect, în caz contrar demersurile de recuperare puteau fi făcute mai devreme.

În măsura, în care instanța apreciază că se impune acordare de penalități, s-a susţinut că dobânda acordată pentru neplata dividendelor, ar trebui stabilită cu luare în calcul a 4 puncte și nu 8, raporturile dintre părți nefiind stabilite printr-o convenție.

Legea 72/2013, care modifică nivelul dobânzii legale penalizatoare stabilește în art. 1 că ea se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile, constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesioniști sau între aceștia și o autoritate contractantă, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Apelanta debitoare prin administrator special a solicitat admiterea apelului și modificarea în parte a sentinței atace în sensul respingerii contestatei formulate de ........... în ceea ce privește creanța proprie și creanța creditorului, ............; admiterii contestației formulate de debitoare cu consecința eliminării de la masa credală a creanței chirografare în valoare de 596.242.53 lei solicitată de societatea ........, înscrisă la poziția nr. 8 in Tabelul Preliminar al creanțelor societății debitoare ............, înregistrat cu nr. ........./07.11.2022.

În subsidiar, s-a solicitat admiterea în parte a apelului si înscrierea societății ........., la masa credală cu suma de 661.870,80 lei, conform raportului de expertiză întocmit în cauza de expertul .......

Prin apelul formulat la data de 28 decembrie 2023 ............. administrator judiciar al debitoarei ............ a solicitat admiterea apelului şi schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii in parte a contestatiei formulate de catre ............ impotriva creantei ............ si mentinerea creantei creditorului .......... in Tabelul de Creante doar cu suma de 1.433.496,10 lei şi respingerea contestatiei formulata de catre ............ impotriva inscrierii propriei creante in Tabelul Preliminar de Creante.

În motivarea apelului său, în ceea ce priveste creanta lui ............, administratorul judiciar a susţinut că hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegală intrucat instanta nu numai că a interpretat eronat contestatia formulata de catre contestatoare dar a „ compilat-o” cu contestaţia la propria creanta considerand ca in speta conexarea presupune solutionarea tuturor motivelor de contestaţie prin amestecarea lor.

Mai mult, sentinţa apelantă cuprinde considerente contradictorii .

Astfel, contestatia formulata de contestatoare nu s-a raportat la dreptul de a solicita dividende pe perioada 2017-2021 ca fost asociat ci la dreptul de a solicita dividende pe perioada 2017-2021 ca rezultat al „admiterii contestatiei” sale in dosarul nr.............

De altfel chiar contestatoarea stabileste motivele contestatiei şi recunoaste ca profitul nu poate fi distribuit decat asociatilor si nu fostilor asociati.

S-a susţinut că hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala intrucat instanta de fond a interpretat eronat chiar dispozitiile invocate de catre aceasta in hotararea atacata.

Astfel instanta a invocat dispozitiile art. 67 din Legea nr.3 1/1 990, dispozitii care statueaza ca regula generala faptul ca dividendul se plateste fiecarui asociat corespunzator cotei parti detinut Ia capitalul social.

Or in speta, instanta a considerat in mod eronat faptul ca dividendul se va plati fostului asociat intrucat regula generala interzice o astfel de interpretare, dispozitia legala statuand necesitatea indeplinirii calitatii de asociat si nu de fost asociat.

Avand in vedere procesul verbal din data de 01.11 2021 incheiat de catre executorul judecatoresc care atesta adjudecarea partilor sociale detinute de ........

Ia ............ rezulta ca partile sociale detinute pana atunci de contestatoarea ......... au fost adjudecate de catre licitatorul ..........

In anul 2022 conform documentelor debitoarei s-a hotarat repartizarea profitului pentru anii 2017-2021 deci ulterior adjudecarii de catre licitatorul .......... a partilor sociale detinute de ..........la .............

În sensul Codului fiscal, prin dividend se întelege o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant Ia persoana juridică, drept consecintă a deținerii unor titluri de participare Ia acea persoana juridică, astfel ca in speta de fata contestatoarea ........ nu mai detine pani sociale la ......... conform procesului verbal din data de Ol. 11.2021, deci suma reprezmtand dividend pentru anii 2017-2021 revine celui ce detine calitatea de asociat Ia data hotararii Adunarii Asociatilor de repartizare a profitului.

Singura regula speciala prevazuta de dispozitiile art. 67 din Legea nr.31/1990 este cea de la alin. 6, respectiv „ in afară de cazul în care părĘile au convenit altfel” si aceasta este aplicabila doar in situatia in care exista un acord intre parti, or in speta de fata ( daca ne-am raporta la notiunea de „cesionar") contestatoarea nu a dovedit existenta unui acord intre paratul ......... si ......... cu privire la beneficiarul dividendelor altul decat cel ce detine partile sociale la data hotararii AGA.

Paradoxal, chiar instanta de fond retine ca in actul de adjudecare nu s-a dispus altfel, ceea ce demonstreaza caracterul contradictoriu motivelor.

S-a mai susţinut că hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala intrucat instanta nu numai ca are o motivare contradictorie dar intervine in acordul de vointa al asociatului unic fara insa a-l inlatura cu o anumita motivatie.

Astfel, reluand interpretarea pur eronata cu privire la ceea ce dispune legiuitorul respectiv notiunea de asociat si nu fost asociat, instanta intervine in actul asociatului unic, adica in hotararea acestuia modificand vointa sa.

Practic instanta de fond modifica vointa societara prin includerea in hotararea asociatului unic a unui beneficiar nou al hotararii.

De altfel instanta de fond nici macar nu a caracterizat hotararea asociatului unic prin verificarea macar a posibilitatilor procedurale pe care le avea instanta la indemana.

Hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala intrucat interpreteaza eronat dispozitiile art. 43 din Codul Fiscal, ajungand pana la situatia in care modifica obiectul cauzei fara a fi pus macar in dezbaterea partilor.

Astfel retinerile instantei sunt eronate intrucat dividendele nu pot fi platite in aceasta faza a procedurii, cota de impozit nu poate fi retinuta in aceasta faza a procedurii intrucat dividendele nu pot fi platite, termenul de plata stabilit in dispozitiile Invocate fiind suspendat odata cu suspendarea dreptului de a-si recupera creanta.

Mai mult decat atat, instanta de fond transforma contestatia formulata intr-o cerere de plata avand cu totul alte temeiuri si o alta procedura de unnat, aspect a demonstra netemeinicia si nelegalitatea hotararii.

De altfel in incheierea din data de 12 Septembrie 2022 pronuntata de către Tribunalul Dolj in dosarul nr. ............ a retinut faptul ca „datoriile debitorului depășesc valoarea prag prevăzută de art. 5 pct. 72, acestea fiind în cuantum de 643.785 lei potrivit listei creditorilor (fila 85), respctiv către ......... (65.450 lei), ............ (1.547 lei), .......... (1.363.497 lei), ............. (562099, 37 lei), ......... (75.870 lei), Drepturi salariale (22.292 lei). „

In ceea ce priveste creanta .............. s-a susţinut că verificarea facuta de administratorul judiciar este una necontencioasa, astfel ca sintagma folosită de legiuitor in art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind stabilirea legitimității creanței semnifică faptul că verificarea administratorului judiciar se referă la existența sau nu a documentului ce constituie fundamentul creanței și la cercetarea de ordin formal privind intervenirea unor cauze de stingere a creanței precum plata totală sau parțială, prescripția, contestarea, pe cand analiza condițiilor de validitate ale documentului respectiv cade in sarcina instantei pe calea contestației la tabelul preliminar de creante.

In acest caz existenta unei hotarari chiar nedefinitive dar pronuntate de catre un organ jurisdictional determina imposibilitatea verificarii acesteia pe calea unei proceduri necontencioase, verificarea cazand astfel in sarcina instantei pe calea contestației la tabelul preliminar de creanțe.

S-a susţinut că hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala şi sub acest aspect, întucât interpreteaza eronat raporturile juridice dintre parti concomitent cu comportamentul acestora.

Raportul de expertiza depus in cauza stabileste la pagina 6 a acestuia ca dividendele repartizate catre .............. au fost achitate.

In consecinta se impune tratarea posibilitatii de a percepe penalitati, modul de calcul al acestora si cuantumul lor.

Stingerea datoriilor si a creantelor presupune pozitii antagonice, pozitii in care se regasesc debitorul si creditorul.

Vazand acest antagonism al pozitiilor părţilor in situatia imputatiei platii, legiuitorul a prevazut o serie de reguli graduale de realizare a imputatiei platilor, respectiv imputatie conventionala, unilaterala si legala.

Imputatia platilor prin acordul partilor presupune nu numai un accord expres in privinta acesteiea dar si unul tacit, determinat de conduita ambelor parti in momentul platii si ulterior acesteia.

Asa cum rezulta din raportul de expertiza platile efectuate de catre debitoare au fost imputate de catre aceasta din urma asupra dividendelor datorate contestatoarei .......... iar aceasta din urma nu a inteles sa stinga penalitatile inaintea capitalului, ci, a stins in mod direct capitalul.

De altfel din raportul de expertiznă nu rezulta ca .............. ar fi avut facturi sau inscrieri in contabilitate referitoare la penalitati.

Imputatia unilaterala a debitorului conform art. 1507 Cod Civil a fost acceptata in mod tacit de catre creditor care a inteles a stinge capitalul, inaintea penalitatilor astfel incat cel putin de la data stingerii capitalului nici nu se mai poate pune pmblema perceperii penalitatilor de catre creditor din moment ce comportamentul acestuia determina stingerea capitalului.

În ceea ce priveşte posibilitatea solicitarii penalitatilor pana la data singerii capitalului de catre ............ s-a susţinut că în sentinta nr. 185/2021 din data de 13 Decembrie 2021 pronuntata de catre Tribunalul Dolj in vazand pozitia reclamantei din litigiul ce a constituit obiectul dosarului nr. .......... dar si a paratei din intampinarea formulata in acel litigiu dar si a contestatiei formulate ce constituie obiectul prezentului dosar, se concluzionează ca motivul perceperii penalitatilor nu l-a reprezentat intarzierea in plata dividendelor ci inechitatea platilor intre cei doi asociati, aspect ce demonstra ca in realitate exista o acceptare tacita a modificarii scadentei platii dividendelor.

Astfel, inechitatea platilor intre cei doi asociati nu poate constitui motivul perceperii penalitatilor, intrucat s-ar eluda logica juridica a edictarii dispozitilor art. 1535 Cod Civil, aspect ce reprezinta un argument in plus in sensul existentei acceptarii tacite a modificarii scadentei platii dividendelor,

In concluzie, comportamentul ambelor parti privind modalitatea de distribuire, percepere imputaţie si stingere a sumelor reprezentând dividende duce la concluzia ca in speta ........... nu poate invoca o creanta reprezentand penalitati dividendelor achitate.

S-a mai susţinut că hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala intrucat instanta de fond interpreteaza eronat dispozitiile art. 3 din OG nr. 13/2011.

In ceea ce priveste dividendele pe anii 2017-2021 s-a susţinut că din procesul verbal din data de 01.11.2021 incheiat de catre executorul judecatoresc care atesta adjudecarea partilor sociale detinute de .......... la ........... rezulta ca partile sociale detinute pana atunci de contestatoarea .......... au fost adjudecate de catre licitatorul ............

In anul 2022 conform documentelor debitoarei s-a hotarat repartizarea profitului pentru anii 2017-2021, deci ulterior adjudecării de catre licitatorul .......... a părţilor r sociale deţinute de ........... la ...............

În sensul Codului fiscal, prin dividend se înțelege o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant Ia persoana juridică, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoana juridică, astfel ca in speta de fata contestatoarea nu mai detine parti sociale la ........... conform procesului verbal din data de 01.11.2021., deci suma reprezentand dividend pentru anii 2017-2021 revine celui ce detine calitatea de asociat la data hotararii Adunarii Asociatilor de repartizare a profitului.

De asemenea calculul dobanzii ar fi trebuit a constitui fie un obiectiv stabilit de instanta fie necesitatea completarii expertizei in raport de dispozitiile art. 337 Cod Procedura Civila, elemente ce trebuiau puse in discutia partilor.

Or, un calcul necontencios va determina o procedura contencioasa ceea ce vine in contradictie cu dispozitiile art 111 din Legea nr. 85/2014.

S-a concluzionat că hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala intrucat contine motive contradictorii, existand contradictie intre retinerile din motivare si dispozitivul hotararii, solutia asupra acestor contradictii neputand fi dispusa decat pe calea apelului.

In drept, au fost indicate dispozitiuile art. 466 si din Codul de Procedura Civila.

În cauză nu s-a depus întâmpinare.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de apel invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Curtea a constatat că apelurile sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează:

Prin apelul formulat de debitoarea SC .........., prin administrator special, a fost criticată sentinţa instanţei de fond sub aspectul înscrierii la masa credală a societăţii ........... cu suma de 756.748 lei reprezentând dividende cuvenite în perioada 2017-2021şi a dobânzii legale aferente, precum şi cu suma de 1.100.320,24 lei, reprezentând dobânda legală aferentă dividendelor cuvenite în perioada 2013-2016.

A menţionat apelanta debitoare că sentinţa pronunţată de judecătorul sindic este nelegală, fiind încălcate dispozuţiile art 67 alin 6 din Legea 31/1990, considerându-se în mod eronat că o persoană care a avut calitatea de asociat are dreptul la dividende chiar dacă acestea sunt repartizate după ce a pierdut această calitate şi de asemenea este netemeinică, cu privire la penalităţile de întârziere acordate, întrucât societatea nu datorează penalităţi de întârziere pentru neplata dividendelor, deoarece între părţi a existat un acord tacit pentru plata acestora pe măsura disponibilului, în contabilitatea societăţii nefiind înregistrate penalităţi de întârziere pentru plata dividendelor peste termenul legal, în măsura acordării de penalităţi urmând a se avea însă în vedere stabilirea dobânzii cu procentul de 4 puncte procentuale şi nu 8, raporturile dintre părţi nefiind stabilite printr-o convenţie.

Prin apelul formulat de administratorul judiciar ............ a fost criticată sentinţa instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică, atât în ce priveşte creanţa creditorului asociat ..........., cât şi în ce priveşte creanţa creditorului contestator ............

Cu privire la creanţa creditorului ............, apelantul a arătat că instanţa de fond a considerat în mod eronat că dividendul se va plăti fostului asociat, dispoziţia legală statuând necesitatea îndeplinirii calităţii de asociat şi nu de fost asociat, prin procesul verbal din data de 01.11.2021 atestându-se adjudecarea părţilor sociale deţinute de .......... de către licitatorul ............., repartizarea profitului pentru perioada 2017-2021 hotărându-se în anul 2022, respectiv ulterior adjudecării de către licitator a părtilor sociale.

Apelantul a arătat că hotărârea instanţei de fond are o motivare contradictorie, între părţi neexistând un acord în ce priveşte beneficiarul dividendelor, altul decât cel ce deţine părţile sociale la data hotărârii AGA şi de asemenea că instanţa a modificat obiectul cauzei, intervenind în actul asociatului unic, adică în hotărârea acestuia modificând voinţa societară prin includerea în hotărârea asociatului unic a unui nou beneficiar al hotărârii.

Cu privire la creanţa ............, este criticată acordarea dobânzii penalizatoare şi imputaţia plăţii, apelantul arătând că instanţa a interpretat eronat raporturile juridice dintre părţi, din raportul de expertiză rezultând că dividendele repartizate către ........... au fost achitate, imputaţia unilaterală a debitorului fiind acceptată în mod tacit de creditor, care a înţeles a stinge capitalul înaintea penalităţilor, astfel încât cel puţin de la data stingerii capitalului nu se mai pune problema perceperii penalităţilor de către creditor.

Apelantul critică sentinţa şi din perspectiva interpretării eronate a dispoziţiilor art 3 din OG 13/2011, arătând că stabilirea celor 8 puncte procentuale este eronată, Legea 72/2013 nefiind aplicabilă raporturilor juridice de faţă.

Prin apelul formulat de creditorul ............., a fost criticată sentinţa instanţei de fond sub aspectul gresitei aplicări a dispoziţiilor art 67 alin 6 din Legea nr 31/1990, arătându-se că acestea au fost interprete în contradicţie cu actul normativ, textul precizând că dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, la momentul luării celor 2 hotărâri AGA, respectiv 28.02.2022 şi 31.12.2021 apelantul creditor fiind asociat unic.

A mai arătat apelantul că dispoziţiile art 67 alin 6 din Legea nr 31/1990 se aplică tuturor formelor de societăţi, iar nu numai societăţilor pe acţiuni, chiar dacă textul face trimitere la transmiterea acţiunilor, argumentul fiind legat de denumirea titlului în care se găseşte art 67, respectiv „Funcţionarea societăţilor.

Dispoziţii comune”, iar în speţă părtile sociale au fost dobândite prin adjudecare, fiind incidente prevederile art 757 alin 6 Cod proc civ, care însă nu reglementează reguli speciale în materia distribuirii dividendelor, fiind ca atare aplicabile prevederile art 67 alin 6 din Legea nr 31/1990.

Așa cum rezultă din apelurile formulate, principala problemă de drept cu care Curtea a fost investită o constituie dreptul fostului asociat la încasarea dividendelor, respectiv momentul de la care dividendele se cuvin cesionarului părților sociale ale debitoarei.

De asemenea pe calea devolutivă a apelului Curtea este chemată să se pronunțe cu privire la datorarea de către debitoare a penalităților de întârziere către fostul asociat ......... și a modului de calcul al acestor penalități, precum și cu privire la imputația plății.

Cu privire la dreptul la dividende, Curtea a reţinut că acestea sunt reglementate legal prin dispozițiile art 67 din Legea 31/1990, ce stipulează expres în cuprinsul alin 1 "cota parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend", precizând în cuprinsul alin 2 că " dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat (...)" legiuitorul prevăzând un termen în care se face plata dividendelor, cu mențiunea că "în caz contrar, societatea datorează după acest termen dobândă penalizatoare calculată conform art 3 din Ordonanța de Guvern 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare (...) dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor nu s-a stabilit o dobândă mai mare.

De asemenea în cuprinsul art 67 alin 4 din Legea 31/1990 legiuitorul stabilește că "dividendele plătite contrar dispozițiilor alin 2 (...) se restituie, dacă societatea dovedește că asociații au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuia să o cunoască".

În baza textului de lege menționat, dividendul este definit în doctrină ca reprezentând un drept societar general şi abstract, ce își are izvorul în participațiile sociale deținute de către asociați, respectiv acționari, ai societății comerciale, constituind o modalitate opțională de repartizare a profitului realizat de către persoana juridică.

Astfel, ca drept abstract, dreptul la dividende se află într-o relație de interdependență cu participațiile la capitalul social, existând pe toată durata acestor participații, respectiv pe perioada în care asociatul participă la beneficiile și pierderile societății, încetând la momentul la care participațiile sociale sunt înstrăinate.

Reține Curtea că, dreptul la dividende reprezintă o opțiune a societății de a decide asupra repartizării profitului distribuibil, societatea nefiind obligată în principiu să distribuie dividende, chiar dacă întrunește condițiile legii pentru a face acest lucru, putând să păstreze profitul în beneficiul său, având ca efect capitalizarea persoanei juridice şi să decidă ulterior plata dividendelor, inclusiv pe mai mulți ani cumulat.

Ca atare dreptul la dividende este condiționat atât de existența profitului și de prelevările obligatorii, cât și de voința societară de a distribui dividende, fiind combătută prin aceasta teza tradițională a distribuirii profitului la sfârșitul fiecărui an, voința societară materializându-se prin votul acordat în condiții de majoritate în cadrul adunării generale a asociaților, condiția fiind una potestativă simplă ce ține de voința asociaților cu care se formează majoritatea legală statutară.

La momentul adoptării de către asociați a hotărârii privind distribuirea de dividende, dreptul la dividende ca drept abstract se materializează, luând forma unei creanțe individuale a asociatului față de societate, creanță ce întrunește toate condițiile spre a fi plătită, fiind certă lichidă și exigibilă.

În acest moment asociatul devine creditor al societății, având același drepturi ca orice alt creditor chirografar al persoanei juridice, putând să-și exercite drepturile în termenul general de prescripție de 3 ani, cu mențiunea că, în situația în care societatea intră între timp în procedura de insolvență, asociatul se poate înscrie la masa credală în calitate de creditor.

A reţinut Curtea, în condițiile expuse, că dreptul la dividende nu trebuie confundat cu exercițiul dreptului, aceasta fiind în fapt confuzia pe care apelații o fac în susținerile formulate, apreciind că dreptul la dividende este datorat exclusiv din momentul în care acesta a fost materializat într-un drept de creanță prin adoptarea de către asociatul adjudecatar a hotărârilor AGA din 31.12.2021 și 28.02.2022.

Or, potrivit considerentelor expuse, dreptul la dividende a existat în favoarea fostului asociat ............ anterior adoptării acestor hotărâri, fiind generat de participațiile la capitalul social deținute de către acesta, la momentul adoptării hotărârilor AGA fiind vorba doar de materializarea dreptului și transformarea lui într-un drept patrimonial, cu privire la care pot fi exercitate toate atribuțiile legale, dreptul putând fi înstrăinat sau urmărit de către creditorii titularului său.

Reține Curtea că, dreptul la dividende ca oricare alt drept patrimonial născut din deținerea de titluri de participare nu poate fi înstrăinat în ansamblul său, ci doar după ce acesta a fost individualizat sub forma creanței reprezentând dividendul distribuit și neplătit, adică exact exercițiul dreptului societar la dividende.

Într-o astfel de situație asociatul rămâne proprietarul titlurilor de participație și al dreptului societar la dividende, ceea ce se înstrăinează fiind doar dreptul individualizat de a primi suma stabilită de societate ca dividend de plată.

Înstrăinarea dreptului la dividende la modul general, nu poate fi realizată întrucât ar echivala cu o privare a titlului de unul dintre atributele fundamentale ale dreptului de proprietate, acela de a produce fructe.

A reţinut Curtea, pe cale de consecință, că dreptul la dividende ca drept societar există în mod abstract prin simpla deținere a titlului de participare, neputând fi înstrăinat, pe când exercițiul dreptului este un drept concret, fiind exercitabil după adoptarea hotărârii adunării generale a asociațiilor privind distribuirea de dividende.

Susținerile formulate de apelați privind inexistența dreptului la dividende al fostului asociat .......... sunt ca atare lipsite de fundament legal, dreptul la dividende al fostului asociat fiind născut din participarea la capitalul social, deținută de acesta până la momentul cesiunii părților sociale, respectiv până la data de 01.11.2021, după momentul adoptării celor două hotărâri AGA dreptul la dividende al fostului asociat fiind doar materializat, în sensul că acesta a devenit un drept de creanță împotriva societății, drept cu care creditorul se poate înscrie la masa credală a debitoarei ............

Dispozițiile art 67 alin 6 din Legea 31/1990, invocate de către apelanţi și analizate de către judecătorul sindic se raportează la prevederile art 67 alin 2 din același act normativ, sintagma "care se cuvin" din cuprinsul alin 6, referindu-se la dividendele care se cuvin asociatului "proporțional" cu cota de participare la beneficii și pierderi, neputându-se reține că pentru perioada financiară anterioară cesiunii dividendele se cuvin cesionarului, acesta neavând nicio participare la beneficii și pierderi, dividendele cuvenindu-se pe cale de consecință cedentului pentru perioada respectivă.

De altfel, textul de lege menţionat, privit într-o interpretare sistematică, survenind după dispozițiile art 67 alin 2 ce reglementează distribuirea dividendelor proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, arată expres că "aparțin cesionarului" doar dividendele care i se cuvin "după" data transmiterii acțiunilor, respectiv după momentul la care acesta deține participații la capitalul social, în speță după data adjudecării părților sociale (01.11.2021).

Acordarea de către judecătorul sindic a unui drept de creanță față de fostul asociat .........., în baza dreptului la dividende deţinut de acesta până la momentul realizării cesiunii părților sociale şi reducerea în mod proporțional a creanței asociatului ............ este ca atare legală.

Aplicarea de către instanța de fond a dispozițiilor art 67 alin 6 este corectă, judecătorul sindic raportându-se, potrivit legii, exclusiv la participațiile deținute de către fiecare dintre cei doi asociați la capitalul social, neavând niciun fel de relevanță faptul că părțile respectiv cei doi asociați nu au convenit cu privire la modul de distribuire a dividendelor, distribuirea acestora făcându-se conform legii, reținându-se în mod corect că nu a existat o convenție prin care părțile se hotărască un alt mod de distribuire în afara celui legal.

Susținerile formulate de apelanta debitoare, prin administrator judiciar, în sensul existenţei unei motivări contradictorii a hotărârii apelate,întrucât, deşi s-a reţinut că nu a existat o convenţie a părţilor cu privire la beneficiarul dividendelor, totuşi instanţa a acordat dreptul la dividende fostului asociat, sunt ca atare neîntemeiate.

De asemenea susţinerea apelantei privind modificarea de către prima instanță a obiectului cauzei, în sensul că s-a intervenit în voința societară prin includerea în hotărârea asociatului unic a unui beneficiar nou, sunt neîntemeiate, judecătorul sindic nemodificând obiectul cauzei, ci lămurind doar dreptul societar pe de o parte și materializarea acestuia în drept de creanță pe de altă parte.

A reţinut Curtea, pe cale de consecință, ca fiind legală și temeinică, fiind motivată corespunzător, hotărârea judecătorului sindic privind înscrierea creditorului ............. la masa credală a debitoarei cu suma de 756.748 lei, reprezentând dividende cuvenite în perioada 2017-2021 și a dobânzii legale aferente, precum și reducerea corespunzătoare a creanței creditorului ............, cu suma reprezentând dividende brute cuvenite în perioada 2017-2021 și neridicate.

Cu privire la dobânda legală penalizatoare aferentă dividendelor cuvenite creditorului .........., acordată de judecătorul sindic şi stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale, Curtea a reţinut de asemenea hotărârea pronunțată ca fiind legală și temeinică, raportat la probatoriile administrate în dosarul de fond și dispozițiile cuprinse în art 67 alin 2 din Legea 31/1990.

Astfel, Curtea a reţinut contrar criticilor formulate de către apelanta debitoare, că la dosarul de fond nu există probe din care să rezulte că dividendele repartizate către ............ pentru perioada 2013-2016 au fost achitate la scadență şi nici faptul că între părţi a existat un acord privind modificarea datei scadenţei plăţii dividendelor, prima instanță analizând în mod corect probatoriile administrate, dispunând înscrierea in tabel a penalităţilor în sumă de 1.100.320,24 lei reprezentând dobânda legală aferentă dividendelor cuvenite în perioada 2013-2016 și dobânda legală aferentă dividendelor cuvenite în perioada 2017-2021.

Mențiunea cuprinsă în Raportul de expertiză privind achitarea integrală a dividendelor aferente anilor 2013-2021, cuvenite creditoarei ........., nu este de natură a înlătura obligarea debitoarei la plata penalităților, întrucât penalitățile de întârziere sunt datorate pentru neplata la termen a dividendelor, iar nu pentru neachitarea acestora.

Cu privire la modul de calcul al dobânzii, Curtea a reţinut că hotărârea apelată cuprinde toate criteriile de calcul privind dobânda legală, făcându-se în mod corespunzător aplicarea dispozițiilor art 3 din OG 13/2011, criteriile de calcul aplicate neputând genera decât un singur rezultat, dispoziţiile art 67 alin 2 din Legea 31/1990 făcând trimitere directă la textul menționat, prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale ale asociaților care au aprobat situațiile financiare nefiind stabilită o dobândă mai mare.

Cu privire la imputația plății, Curtea a reţinut că, aceasta a fost făcută, așa cum rezultă și din Raportul de expertiză depus la dosar, conform dispozițiilor art 1507 alin 3 Cod Civil, prin mențiunile "dividende" consemnate de către debitoare pe ordinele de plată, plățile fiind efectuate exclusiv prin virament, la momentul efectuării plăților de dividende către asociatul creditor contestator neexistrând discuții cu privire la existența, certitudinea sau cuantumul unor penalități, acestea fiind eventual datorii neexigibile, litigioase și incerte, solicitate ulterior achitării dividendelor, fără a fi fost facturate aceste penalități de către creditorul ............

În referire la susținerile apelantei debitoare, prin administrator judiciar, vizând incidența în cauză a sentinței civile nr 185/13.12.2021 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr .........., Curtea a reţinut că susținerile nu pot fi primite, având în vedere că sentința menţionată a fost anulată, constatându-se încetarea acţiunii în baza art 75alin 1 din Legea 85/2014, conform deciziei civile nr 11 /16.01.2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Petru aceste motive, raportat la dispozițiile art 480 alin 1 Cod Procedură Civilă, Curtea a respins apelurile formulate, ca fiind nefondate.