Curtea de Apel CRAIOVA · ___/___/___

Decizie nr. 1553 din 12.06.2024

Instanță: Curtea de Apel CRAIOVA
Dosar: ___/___/___
Obiect: Drepturi salariale pentru deținerea titlului științific de doctor
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Raportând aspectele menţionate la datele speţei, Curtea reţine că reclamanta este încadrată ca profesor titular în unitatea de învățământ pârâtă, pe catedra „Protecția mediului”, începând cu 01.09.2010, iar potrivit mențiunilor diplomei de doctor, reclamanta deține titlul științific de doctor în domeniul „Mine, Petrol şi Gaze”.

Aparţinând familiei ocupaţionale de funcţii bugetare Învăţământ, reclamantei îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Anexa I, dar şi reglementările cu caracter general ce îşi au sediul materiei în art.14 alin.1 privitoare la drepturile salariale pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor.

Potrivit art.14 alin.1 din lege, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul.

Este real că legislaţia actuală (Legea-cadru nr. 153/2017) nu mai prevede, ca şi cea anterioară (ex.

Legea nr. 284/2010), posibilitatea ca angajatorul să aprecieze dacă pregătirea doctorală este utilă compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă, însă a aplica disp. art.14 alin.1 din lege într-o manieră formalist excesivă astfel încât legea, creată a genera drepturi, ca principiu, ajunge să le suprime, este exclus chiar şi de jurisprudenţa invocată de pârât în susţinerea concluziilor exprimate prin întâmpinare în sensul respingerii acţiunii.

Astfel cum rezultă din paragraful nr. 86 al Deciziei HP nr. 26/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: „Succesiunea acestor texte normative evocate (n.b.

Legea nr. 284/2010, OUG nr. 57/2015, Legea-cadru nr. 153/2017) permite a se identifica o constantă a viziunii legiuitorului în privinţa condiţiilor de acordare a sporului/indemnizaţiei, în ipoteza supusă dezlegării, care se poate sintetiza astfel: este îndrituit la a beneficia de acest spor cel care deţine titlul ştiinţific în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.”

Ceea ce se desprinde din cele ce preced, analizate per a contrario, este faptul că viziunea/optica legiuitorului în materie a fost, anterior legislaţiei actuale şi rămâne, conform celei în vigoare, una şi aceeaşi, şi anume că sporul pentru titlul de doctor nu poate fi acordat celui care a obţinut un titlu într-un domeniu străin de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

Prin sentinţa civilă apelată, Tribunalul ___ – Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale a respins cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. ___/___/___ privind pe reclamanta _____ în contradictoriu cu pârâtul Liceul ____.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că:

Prin acțiunea formulată, reclamanta ____ a solicitat obligarea pârâtului Liceul ____ la acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor, începând cu data de 18.06.2021, la plata unei despăgubiri constând în diferențele de drepturi salariale cuvenite din acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor, începând cu data de 18.06.2021 până la data emiterii actului administrativ care îl include, actualizate cu indicele de inflație şi dobânda legală calculată sumelor, începând cu data de 18.06.2021 şi până la data efectuării plății.

Reclamanta este încadrată ca profesor titular în unitatea de învățământ pârâtă, Liceul ____, pe catedra „Protecția mediului”, începând cu 01.09.2010, conform deciziei nr. ___/___, adeverinței nr. ___/___ şi fișei postului (filele ___ din dosar).

Conform mențiunilor diplomei de doctor seria ___ nr. ____ din ____ eliberată de Universitatea ____, reclamanta deține titlul științific de doctor în domeniul „Mine, Petrol şi Gaze”.

Conform art. 14 din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în forma actuală, „(1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.

Cuantumul salarial al acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzută la art. 25. (2) În situaţia cumulului de funcţii, indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, la cerere, numai de către angajatorul unde beneficiarul are funcţia de bază declarată.(3) Personalul didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, nu primeşte indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor.

Cadrele didactice optează pentru indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.

Anterior, art. 14 avea următorul conținut: „(1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul.

Cuantumul salarial al acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzută la art. 25”.

Astfel, se poate observa faptul că, indiferent de evoluția textului legal, prin care se acordă beneficiul indemnizației pentru titlul științific de doctor, personalului care deține titlul științific de doctor, o condiție premisă în vederea acordării, este aceea de a-şi desfăşura activitatea în domeniul pentru care deţine titlul.

Domeniul pentru care reclamanta deține titlul de doctor este consemnat, așa cum s-a reținut mai sus, în diploma de doctor depusă la dosar, ca fiind „Mine, Petrol și Gaze”.

Teza de doctorat a reclamantei se referă, astfel cum susține aceasta şi cum reiese și din titlul său, la „Cercetări privind evaluarea impactului generat de activitățile miniere adiacente _____, cu referire specială asupra stabilității terenurilor aferente”.

Domeniul „Mine, Petrol și Gaze” se regăsește, conform anexei nr. 1 a HG nr. 403/2021 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2021 – 2022, în ramura de știință – „Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze” - domeniul de licență „Mine, petrol şi gaze”, având ca specializări: Inginerie minieră; Prepararea substanțelor minerale utile; Topografie minieră; Inginerie de petrol şi gaze; Transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.

Încadrarea reclamantei în cadrul pârâtei în perioada în litigiu, pe catedra de protecția mediului, a presupus însă, în conformitate cu planurile de învățământ şi potrivit adeverinței nr. ____/____, discipline care vizează în principal alte aspecte, respectiv: gestionarea deșeurilor, colectarea datelor hidrologice, conservarea biodiversității, monitorizarea calității apei, monitorizarea calității solului, monitorizarea calității aerului, analiza biologică şi microbiologică a resurselor naturale, ecologie generală, metode practice de investigare a ecosistemelor.

Reclamanta a invocat în sprijinul solicitărilor sale din acțiune, şi specializările obținute de-a lungul carierei sale profesionale, depunând la dosar, în copie, diploma sa de studii universitare, prin care i s-a conferit titlul de „Inginer diplomat” în profilul „Ingineria mediului”, specializarea „Ingineria mediului în minerit”, diploma de master în specializarea „Evaluarea impactului antropic și reconstrucția ecologică a zonelor afectate”, certificat de acordare a gradului didactic I în specialitatea „Ingineria mediului în minerit” și certificat de acordare a gradului didactic II, specializarea „Ingineria mediului în industrie”.

Or, conform Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituțiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2021 – 2022, chiar domeniul de licență al reclamantei, „Ingineria mediului”, cu o serie de specializări, se regăsește într-o altă ramură de știință, la poziția 70 din Nomenclator, respectiv „Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management”.

Așadar, față de considerentele expuse, situația de fapt reținută și dispozițiile legale enunțate, instanța apreciază că reclamanta nu și-a desfășurat activitatea, în perioada în litigiu, în domeniul pentru care deţine titlul de doctor.

Or, pentru obținerea indemnizației solicitate, este necesar a desfășura activitatea în domeniul în care și-a aprofundat studiile, fiind fără relevanță sub acest aspect, susținerile reclamantei privitoare la materia examenelor de doctorat susținute, articolele științifice publicate, titlul tezei de doctorat sau faptul că a obținut titlurile de specializare în cadrul aceleiași universități din ___, cu aprobarea prealabilă a ISJ ___.

Pe de altă parte, deciziile Curții Constituționale a României, nr. 204 şi 207 din 2020, invocate de către reclamantă în acțiune, prin care au fost respinse ca inadmisibile sesizările de neconstituționalitate, nu au incidență în ce privește fondul cauzei de față, sub aspectele invocate, respectiv analizate.

Referitor la discriminare, instanţa a reţinut că, instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, asigurarea egalităţii de tratament, nu înseamnă neapărat uniformitate sau neluarea în considerare a particularităţilor, a situaţiilor diferite, a cerinţelor specifice.

Prin urmare, în raport de situația de fapt expusă și susținerile reclamantei, nu se poate reține că aceasta s-ar afla într-o situație de discriminare în speță.

Faţă de considerentele arătate, instanța a respins acțiunea.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a promovat apel reclamanta ____ aducând critici pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În fapt, prin sentința apelată instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, soluție pe care a apreciat-o ca fiind greșită.

Instanța de fond a reținut faptul că una dintre premisele în vederea acordării indemnizației pentru titlul științific de doctor este aceea de a-și desfășura activitatea în domeniul pentru care deţine titlul.

De asemenea, prima instanță a reținut faptul că a dobândit titlul în domeniul „Mine, Petrol și Gaze” care se regăsește, conform anexei nr. 1 a HG nr.403/2021 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2021-2022, în ramura de știință Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze” - domeniul de licență „Mine, petrol şi gaze”, având ca specializări: Inginerie minieră; Prepararea substanțelor minerale utile; Topografie minieră; Inginerie de petrol şi gaze; Transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor, iar încadrarea reclamantei în cadrul pârâtei în perioada în litigiu, pe catedra de protecția mediului, ar presupune discipline care vizează în principal alte aspecte, respectiv: gestionarea deșeurilor, colectarea datelor hidrologice, conservarea biodiversității, monitorizarea calității apei, monitorizarea calității solului, monitorizarea calității aerului, analiza biologică şi microbiologică a resurselor naturale, ecologie generală, metode practice de investigare a ecosistemelor.

Instanța a apreciat că nu îşi desfășura activitatea, în perioada în litigiu, în domeniul pentru care deținea titlul de doctor întrucât potrivit Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2021-2022, domeniul de licență al reclamantei, „Ingineria mediului”, cu o serie despecializări, se regăsește într-o altă ramură de știință, la poziția 70 din Nomenclator, respectiv „Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management”.

Prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 14 din Legea 153/2017 forma în vigoare la data solicitării făcute către angajator în ceea ce privește interpretarea condiției impuse de legiuitor pentru acordarea sporului de doctorat, respectiv aceea că personalul în discuție să își desfășoare activitatea în domeniul pentru care deține titlul, interpretarea textului de lege incident fiind mult prea restrânsă.

Reclamanta deţine titlul științific de doctor în domeniul „Mine, Petrol şi Gaze”, iar domeniul de activitate al postului este „Protecția mediului”.

ICCJ, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, a respins prin decizia nr. 26/02.03.2020 ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. ___/___/___, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „în interpretarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) teza întâi din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora „Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, daca își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul», sintagma «în domeniul pentru care deține titlul se impune să fie raportată la Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare sau la sfera atribuțiilor de serviciu, astfel cum aceasta rezultă din fișa postului”.

La pct. 45 din această decizie nr. 26/02.03.2020, dosar nr. ___/___/___ se menționează o opinie potrivit căreia - Sintagma „domeniul în care își desfășoară activitatea” implică necesitatea existenței unei legături efective între studiile doctorale și activitatea desfășurată, rațiune acordării sporului de doctorat fiind aceea a valorii superioare pe care o poate aduce în activitatea desfășurată efectuarea acestor studii.

De asemenea, la pct. 51 s-a reținut faptul că hotărârile judecătorești pronunțate în materie au relevat că marea majoritate a instanțelor judecătorești au raportat sintagma „în domeniul pentru care deține titlul” la sfera atribuțiilor de serviciu, astfel cum acestea rezultă din fișa postului (Curțile de apel Pitești, Constanța, Brașov, Galați, Suceava, București).

Relevantă în cauză este și soluția amintită la pct. 53 şi 54 din aceeași decizie a ICCJ - „53.

Instanța de trimitere, Curtea de Apel Cluj, a menționat în încheierea de sesizare că prin Decizia civilă nr. ___ din ____, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. ____/___/___ s-a admis recursul formulat împotriva Sentinței civile nr. ___ din ___, pronunțată de Tribunalul Cluj și, în rejudecare, s-a admis cererea formulată de reclamant, fiind obligată pârâta să îi acorde reclamantului sumele corespunzătoare titlului de doctor.

54.

S-a reținut că în speță pârâta arătase că reclamantul își desfășoară activitatea în domeniul „Silvicultură”, dar a obținut titlul de doctor în domeniul „Zootehnie”.

Curtea de apel a reținut că teza de doctorat a fost „Amenajarea unui tronson de curs montan pentru sporirea productivității salmonicole”, fiind într-adevăr menționat domeniul „Zootehnie”, dar menționarea acestui domeniu nu exclude însă în niciun fel posibilitatea ca teza de doctorat a reclamantului să se încadreze şi în domeniul „Silvicultură”, existând posibilitatea ca cele două domenii să se întrepătrundă; s-a mai reținut că, raportat la tema tezei de doctorat a reclamantului, este cert că aceasta privește salmonicultura, activitate care, după cum rezultă din opiniile experților depuse la dosarul cauzei, se încadrează în domeniul silviculturii; în consecință, curtea de apel a constatat că reclamantul își desfășoară activitatea în domeniul în care și-a obținut diploma de doctorat.”

Relevantă în cauză este şi decizia nr. 207128 mai 2020 a Curții Constituționale a României prin care s-a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

La pct. 14 din această decizie s-a reținut faptul că - Indemnizația respectivă face parte din categoria drepturilor salariate suplimentare, stabilite de legiuitor, în limitele opțiunii sale, iar rațiunea acordării acestei indemnizații este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viața științifică, de a-și perfecționa cunoștințele într-un domeniu dat și de a-și îmbunătăți performanțele profesionale la locul de muncă.

Fișa postului prevede o serie de atribuțiuni şi responsabilități, printre care „Preocupări profesionale specifice activității didactice, pasiune pentru munca cu elevii, dorința de autoperfecționare, de sporirea permanentă a experienței, de documentare şi introducere a noutăților din domeniu”; „activități de pregătire metodico-științifică, activități de educație complementare procesului de învățământ: mentorat, învățare pe tot parcursul vieții”, „studierea și documentarea de specialitate din toate aparițiile în domeniul respectiv”.

În urma calificativelor obținute anual am primit feedback-ului pozitiv din partea conducerii unității de învățământ şi a colegilor, obținând mereu calificativul FB (foarte bine), iar la domeniul de evaluare pct. 5 Managementul carierei și a al dezvoltării profesionale este subliniat faptul că am participat activ la cursurile de formare, aplicând cunoștințele și competențele dobândite în activitatea didactică zilnică, am organizat mese rotunde, referate și lecții demonstrative pentru a împărtăși experiența şi metodele eficiente dobândite în urma participării la diferite cursuri de perfecționare, simpozioane, conferințe contribuind la dezvoltarea comunității academice prin redactarea și publicarea de articole în reviste şi lucrări de specialitate, am avut grijă să mențin un portofoliu profesional actualizat, reflectând evoluția și progresul în cariera mea didactică.

Protecția mediului poate aparține oricărui domeniu din nomenclatorul meseriilor, deoarece are aplicabilitate în orice domeniu.

Protecția mediului este o activitate complexă care implică un set de cunoștințe şi abilități din diferite domenii, cum ar fi: științele naturale, științele inginerești, științele sociale şi economice.

Spre exemplu, în domeniul industriei, protecția mediului este esențială pentru a preveni poluarea și pentru a proteja sănătatea lucrătorilor și a populației, în domeniul agriculturii este importantă pentru a conserva resursele naturale și pentru a proteja mediul înconjurător, în domeniul serviciilor, este importantă pentru a reduce impactul asupra mediului al activităților economice, în domeniul economic, strategiile sustenabile devin tot mai relevante pentru o dezvoltare pe termen lung, în medicină, calitatea mediului influențează direct sănătatea pacienților, etc.

În domeniul mine, petrol şi gaze, protecția mediului este esențială pentru a preveni poluarea și pentru a proteja sănătatea lucrătorilor și a populației.

Activitățile din acest domeniu pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin emisii de poluanți în aer, apă și sol, de asemenea, aceste activități pot duce la defrișări, distrugerea habitatelor naturale și perturbarea ecosistemelor.

Diploma de doctor este obținută în domeniul „Mine, Petrol şi Gaze”, iar domeniul de activitate al postului este „Protecția mediului”.

Protecția mediului în domeniul mine, petrol şi gaze presupune o abordare integrată care să includă măsuri de prevenire, control și monitorizare a poluării.

Titlurile științifice sunt acordate de instituții de învățământ superior agreate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, iar domeniul de activitate al postului este definit în fișa postului, care este un act administrativ intern al angajatorului.

Titlul tezei și conținutul științific „Cercetări privind evaluarea impactului generat de activităţile miniere adiacente ____, cu referire specială asupra stabilităţii terenurilor aferente” este din domeniul științelor inginerești - geomorfologie minieră, ingineria mediului (Știința mediului), ecologie, protecția mediului, specializări pe care le dețin conform studiilor universitare absolvite, toate fiind cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educației Naționale.

A depus la instanța de fond un „Appendix la teza de doctorat”, întocmit de către domnul prof. univ. dr. ____, conducătorul tezei de doctorat, și avizat de către Rectorul Universității ____, în care acesta a argumentat motivele pentru care lucrarea mea de doctorat elaborată în domeniul Mine, Petrol, Gaze are o principală contribuție în ingineria mediului.

Astfel, în Appendix se arată faptul că Domeniul de doctorat Mine, petrol şi gaze face parte din Domeniul fundamental de doctorat Științe inginerești, iar în subdomeniul Mine intră o gamă variată de teme de cercetare, referitoare și la: închiderea minelor și recuperarea amplasamentelor, gestionarea deșeurilor, evaluarea și monitorizarea riscurilor (inclusiv cele de mediu) în minerit, protecția mediului cu diversele ei aspecte: evaluarea impactului asupra mediului de către activitățile antropice (inclusiv minerit, sectorul energeticele), reabilitarea și reutilizare a terenurilor post închidere mine și cariere, reconstrucție ecologică ș.a.

De asemenea, se menționează faptul că deși este elaborată pe Domeniul Mine, Petrol și Gaze are o principală contribuție în ingineria mediului, motiv pentru care susține acordarea drepturilor ce se cuvine a doctor inginer, motivat și de următoarele aspecte:

- a obținut licența în ingineria mediului;

- comisia de îndrumare pe parcursul Pregătirii de doctorat a fost formată din personalități didactice recunoscute în lume academică pentru preocupările în Protecția mediului;

- comisia pentru susținerea tezei publică de doctorat a fost de asemenea alcătuită din personalități de prestigiu ale comunității academice din România cu preocupări în Ingineria mediului;

- pe parcursul elaborării tezei și ulterior a publicat o serie de articole în reviste de specialitate demonstrând interesul și preocupările pentru Protecția mediului.

A menționat că este încadrată ca profesor titular, specializarea protecția mediului, în cadrul Liceului ____, iar disciplinele pe care le predă conform adeverinței nr. ___/___ eliberate de către angajator sunt:

- Clasa a XI-a: Gestionarea deșeurilor, Colectarea dacelor hidrologice;

- Clasa a XIII-a seral: Conservarea biodiversității, Monitorizarea calității apei, Monitorizarea calității solului, Analiza biologică şi microbiologică a resurselor naturale;

- Clasa a XII-a: Conservarea biodiversității, Monitorizarea calității apei, Monitorizarea calității solului, Monitorizarea calității aerului, Analiza biologică şi microbiologică;

- Clasa a IX-a seral: Ecologie generală, Metode practice de investigare a ecosistemelor.

O parte dintre acestea, Ecologie generală, Gestionarea deșeurilor, Conservarea biodiversității, Monitorizarea calității apei, Monitorizarea calității solului, Monitorizarea calității solului, Monitorizarea calității aerului, Analiza biologică şi microbiologică a resurselor naturale se regăsesc în conținutul tezei de doctorat.

Legăturile identificate de reclamantă, raportat la disciplinele predate.

A menționat că în adeverința eliberată de către angajator nr. ____/____ nu sunt menționate disciplinele predate în anul școlar 2021-2022, însă în continuare a făcut referire şi la acestea.

Conform corelării dintre unitățile de rezultate ale învățării și modulele (disciplinele) din încadrarea sa, conform Anexa nr. 3 la OMENCS 4457/05.67.2016 – Curriculum pen¬tru clasa a IX-a, Învăţământ liceal – Filieră Tehnologică, Domeniul de pregătire profesională: Protecţia mediului, elaborat de către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, a identificat următoarele legături:

Clasa a IX-a, Disciplina: Ecologie generală - Unitățile de învățare: Caracterizarea ecosistemelor naturale și antropice, Efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale, Modificări climatice, Efectul zgomotelor și vibrațiilor asupra organismului uman, Conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică, Originea și dezvoltarea agriculturii ecologice, Impactul activităților antropice asupra mediului înconjurător, Consecințele activităților antropice asupra apelor de suprafață și subterane, Deteriorarea calității apelor subterane, Poluarea cu ape uzate, Consecințele activităților antropice asupra solului, Uscarea solului, Alunecări de teren, Pierderea recoltelor agricole, Apariția haldelor, Degradarea cursurilor apelor curgătoare, Conflicte privind utilizarea terenurilor.

Strămutări, Defrișarea perimetrelor de exploatare, etc, Consecințele activităților antropice asupra aerului: Praf cauzat de trafic, Gaze de eșapament, Smog şi fum, Gaze nocive, Zgomot, Vibrații etc., Consecințele activităților antropice asupra biodiversității: Distrugerea/alterarea totală sau parțială a florei în zonele vizate, Distrugerea/alterarea totală sau parțială a faunei în zonele vizate, Impact asupra peisajului se regăsesc în Capitolul I.

Prezentarea generală a arealului luat în studiu, Capitolul III.

Impactul Activităţilor Energetice din Bazinul Minier ____ asupra Mediului Înconjurător, încălzirea globală, Efectul de seră.

Diminuarea stratului de ozon procese ce sunt accentuate, fapt demonstrat științific prin numeroase măsurători culese direct din teren, prelevări de eșantioane, probe, materiale şi analize realizate la termocentrala ____ și la furnizorul de cărbune al acesteia, bazinul minier ____.

Disciplina: Metode practice de investigare a ecosistemelor - Unitățile de învățare: Determinarea temperaturii apei, aerului și solului, Determinarea umidității solului și a aerului, Determinarea precipitațiilor lichide şi solide, Investigarea cantitativă a populațiilor biocenozelor, Lista floro-faunistică, Frecvența, Abundența relativă.

Dominanța numerică.

Dominanța în biomasă, Determinarea numărului de organisme pentru fitocenoză şi zoocenoză, Recoltarea probelor pentru studiul ecologic al fitocenozelor, Indice te de semnificație ecologică, se regăsesc în Capitolul III.1.5.

Impactul asupra Biodiversităţii.

Disciplina: Hidrografic - Unitățile de învățare: Bilanțul apei în natură, Analiza factorilor climatici principali ai circuitului apei în natură: Temperatura aerului, Temperatura solului, Evaporația, Umiditatea aerului, Precipitațiile atmosferice, Clasificarea rețelelor hidrografice în funcție de: Permanența scurgerii, Mărimea debitelor de apă, Trăsăturile de regim, Caracteristicile sistemelor componente.

Caracterizarea văilor și albiilor, Analiza mișcării apei în râuri: viteza și debitul apei, propagarea debitelor în albie.

Elementele bazinelor hidrografice: determinarea caracteristicilor geometrice ale bazinului, caracteristicile fizico-geografice ale bazinului hidrografic: poziția fizico-geografică, factorii climatici principali, structura geologică, solul, relieful, vegetația, Procesul de formare a scurgerii apei: exprimarea scurgerii apei, Explicarea regimului scurgerii apei. în teză este prezentat în detaliu și personalizat relieful fluvial al bazinului _____, rețelei hidrografice, caracterizarea reliefului, a solului, vegetației, a regimului hidrografic, factori climatici principali şi secundari, deci toate aceste unități de învățare se regăsesc abordate în Capitolul I .

Prezentarea generală a arealului luat în studiu.

Apele curgătoare (Râul Jiu și afluenții săi sunt prezentați pe larg în lucrarea de față).

Analiza şi interpretarea datelor hidrologice (studii detaliate cu privire la măsurarea nivelului, vitezei debitelor, temperaturii și transparenței apei).

Hidrografia şi Aplicații practice în orizontul local.

Conform corelării dintre unitățile de rezultate ale învățării și modulele (disciplinele) din încadrarea mea, potrivit Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 3915/18.05.2017 – Curriculum pentru clasa a X-a, Învăţământ liceal – Filieră Tehnologică, Domeniul de pregătire profesională: Protecţia Mediului, elaborat de către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, legăturile identificate de reclamantă sunt următoarele:

Clasa a X-a:

Disciplina: Poluarea și protecția mediului - Unitățile de învățare: Degradarea mediului înconjurător, Fenomenul de poluare a apelor naturale, Fenomenul de poluare a solului, Fenomenul de poluare a aerului, Reducerea gradului de degradare a mediului. - Poluarea, Poluarea aerului, Poluarea apei, Poluarea solului, Tipuri de poluanți, Tipuri de poluare sunt capitole aplicate prin analiza amănunțită a poluării impuse de funcționarea termocentralei ____ și a furnizorului de cărbune, bazinului minier ____, Protecția mediului sunt prezentate măsuri de protecție a mediului înconjurător impuse de impactul exercitat asupra mediului de funcționarea termocentralei.

Lucrarea prezintă pe larg și bazat pe argumente științifice impactul asupra mediului generat de termocentrală și de exploatarea minieră, generatoare de combustibil fosil, informații ce se regăsesc în Capitolul III – Impactul Activităţilor Energetice din Bazinul Minier ____ asupra Mediului Înconjurător.

Disciplina: Elemente de gospodărirea apelor - Unitățile de învățare: Eroziunea solului cauzată de apă (prin apă), alunecările de teren, îndiguiri- Pentru protecția lucrărilor miniere de deschidere față de afluxul de apa provenit din afara perimetrului de exploatare, respectiv din orizontul freatic, a fost realizat un canal care încadra, atât la nord cât și la sud, perimetrul de exploatare.

Pentru colectarea, gospodărirea și evacuarea apelor din perimetrul de exploatare au fost realizate sistemele prin canale de ti captă, respectiv stații de pompe la vatra carierei, cu deversare în canalele de gardă - informații ce se regăsesc în Capitolul II.

Situaţia Actuală a Sectorului Energetic din Bazinul Minier ____.

Disciplina: Măsurarea mărimilor tehnice „Unitățile de învățare; Mărimi fizice și unități de măsură, Ecuații dimensionale, Metode și mijloace de măsurare, Erori, Măsurarea mărimilor geometrice, Măsurarea timpului, Măsurarea maselor, Măsurarea temperaturii, Măsurarea umidității, Măsurarea densității, Măsurarea nivelului apei de suprafață, Măsurarea vitezei apei râurilor, Măsurarea debitului apei curgătoare, Debitul solid, Măsurarea presiunii, Calcule tehnice: elemente de calcul numeric, organizarea datelor în tabele, reprezentarea datelor în grafice, diagrame.

Toate aceste unități de învățare se regăsesc în Capitolul V Studiul Geotehnic al Terenurilor aferente _____ ____, respectiv Capitolul VI, Soluţii de Stabilizare şi Reabilitare ale Terenurilor.

Conform corelării dintre unitățile de rezultate ale învățării și modulele (disciplinele) din încadrarea mea, conform Anexa nr. 1 la OMENCS nr. 3501/29.03.2018 – Curriculum pentru clasa a XI-a, Învăţământ liceal – Filieră Tehnologică, Domeniul de pregătire profesională: Protecţia Mediului, elaborat de către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, legăturile identificate de reclamantă sunt următoarele:

Clasa a XI-a

Disciplina: Gestionarea deșeurilor - Unitățile de învățare.

Deșeuri provenite din sectorul agro-industrial - industria extractivă/minieră/energetică, Colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deșeurilor din industria extractivă minieră energetică, Modificări de peisaj şi disconfort vizual: depozite de steril, gunoaie şi zgură, compararea valorilor indicatorilor de calitate ai aerului/apei cu limitele maxime admise, controlul modificărilor de fertilitate produse solului de către deșeuri, Modificări ale biodiversității din zonele de depozitare a deșeurilor, Legislația în vigoare privind indicatorii de calitate ai apei, aerului și solului.

Toate aceste unități de învățare se regăsesc în Capitolul II.

Situaţia Actuală a Sectorului Energetic din Bazinul Minier ____, Capitolul III.

Impactul Activităţilor Energetice din Bazinul Minier ____ asupra Mediului Înconjurător, Capitolul IV.

Evaluarea Impactului Activităţilor Energetice din Bazinul Minier ____ asupra Mediului Înconjurător.

Disciplina: Operații de bază în laborator - Majoritatea unităților de învățare aferente acestei discipline au stat la baza efectuării analizelor de laborator realizate în teză.

Disciplina: Analiza chimică calitativă şi cantitativă - Majoritatea unităților de învățare aferente acestei discipline au stat la baza efectuării analizelor de laborator realizate în teză.

Disciplina: Analiza instrumentală - Majoritatea unităților de învățare aferente acestei discipline au stat la baza efectuării analizelor de laborator realizate în teză.

Conform corelării dintre unitățile de rezultate ale învățării și modulele (disciplinele) din încadrarea mea, conform Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 3501 /29.03.2018 – Curriculum pentru clasa a XI a, Învăţământ liceal – Filieră Tehnologică, Domeniul de pregătire profesională: Protecţia Mediului, elaborat de către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, legăturile identificate de reclamantă sunt următoarele:

Clasa a XII-a

Disciplina: Conservarea biodiversității - Unitățile de învățare: Cauzele și efectele accidentelor ecologice asupra biodiversității, Măsurile de restabilire a biodiversității în zonele afectate, Studiu de impact, Analize de risc, se regăsesc în Capitolul IV.

Evaluarea Impactului Activităţilor Energetice din Bazinul Minier ____ asupra Mediului Înconjurător, Capitolul V.

Studiul Geotehnic al Terenurilor aferente ____ ____ Capitolul VI.

Soluţii de Stabilizare şi Reabilitare ale Terenurilor.

Disciplina: Monitorizarea calității apei - Majoritatea unităților de învățare aferente acestei discipline au stat la baza efectuării analizelor de laborator realizate în teză.

Disciplina: Monitorizarea calității solului - Majoritatea unităților de învățare aferente acestei discipline au stat la baza efectuării analizelor de laborator realizate în teză.

Disciplina: Monitorizarea calității aerului - Majoritatea unităților de învățare aferente acestei discipline au stat la baza efectuării analizelor de laborator realizate în teză.

Disciplina: Analiza biologică şi microbiologică a resurselor naturale - Majoritatea unităților de învățare aferente acestei discipline au stat la baza efectuării analizelor de laborator realizate în teză.

Prin cercetările şi studiile întreprinse pe parcursul stagiului și elaborării tezei de doctorat, printr-o abordare integrată a problemelor din domeniile energiei, mineritului și mediului înconjurător, pot susține faptul că lucrarea este una complexă, având un caracter puternic interdisciplinar.

Lucrarea analizează impactul mineritului dm bazinul minier ____ asupra mediului înconjurător, cu precădere cel care are un rol negativ asupra bunei funcționări a ____ ____, investigații geotehnice, pentru cunoașterea proprietăţilor esenţiale ale terenului pe care sunt amplasate obiectele analizate, realizate prin prospectarea, pe teren, lucrări in-situ şi încercări de laborator; determinarea stabilității construcțiilor instalațiilor ce intră în componența CET-ului; evaluare complexă a interdependenței termocentrală-cariere-depozit de cărbune-depozit de zgură şi cenușă cu referire specială asupra stabilității terenului stabilirea unor soluții de reabilitare şi de creștere a siguranței funcționalii ____ ____ și reconstrucția ecologica a terenurilor afectate de către activitatea minieră.

Toate disciplinele predate de mine în cadrul Liceului ____ pot fi tratate cu ușurință prin informațiile şi competențele pe care le-a dobândit în urma realizării tezei sale de doctorat, așa cum reiese și din rapoartele întocmite de către comisia Școlii Doctorale.

Totodată, raportat la disciplinele predate de reclamantă, există multe elemente care se întrepătrund între acestea şi domeniul în care am obținut titlul științific de doctor, așa cum a arătat mai sus.

Corelarea domeniului meu de activitate cu domeniul de studii doctorale este pe deplin justificat prin specializările universitare și deciziile ISJ ____ de ocupare a postului de profesor titular protecția mediului:

- a susținut examenul de licență în anul 2009 în cadrul Universității ____, Facultatea de mine, Profilul Ingineria Mediului, specializarea Ingineria mediului în minerit;

- a urmat cursurile de master în domeniul de studiu Ingineria mediului, specializarea - Evaluarea impactului antropic și reconstrucția ecologică a zonelor afectate (2010) în cadrul aceleiași instituții de Învățământ - Universitatea ____, Facultatea de mine, decizia de titularizare ____/____, modificată nr. ____/M/____;

- gradele didactice obținute le-a susținut tot în cadrul Universității ____, cu aprobarea prealabilă a ISJ ___;

- definitivat în anul 2008 - Universitatea ____, specialitatea Ingineria Mediului în minerit;

- gradul didactic II în 2012 -Universitatea ____, specialitatea Ingineria Mediului în minerit;

- gradul didactic I în 2015 - Universitatea ____, specialitatea Ingineria Mediului în minerit.

Ulterior, a obținut titlul de doctor tot în cadrul Universității ____, în domeniul Mine, petrol și gaze, prin urmare, parcursul meu profesional a fost dezvoltat în aceeași direcție, pe aceeași specializare, în cadrul Universității ____, Facultatea de Mine, specialitatea Ingineria Mediului în minerit (cu acordul ISJ ____).

Teza de doctorat este structurată pe șapte capitole, evidențiază problematica ce vizează evaluarea impacturile geotehnic și de mediu generate de activitățile energetice din perimetrul ____ asupra terenurilor de pe amplasamentul şi asupra celor aferente termocentralei _____.

Tehnicile de cercetare doctorală au vizat Știința mediului, Geomorfologie, Geologie, Ecologie, Protecția mediului, titlul tezei mele de doctorat „Cercetări privind Evaluarea Impactului generat de Activităţile Miniere adiacente ____-____, cu Referire Specială asupra Stabilităţii Terenurilor Aferente” prin tematica sa vizând cercetări de identificare şi evaluarea a principalelor procese şi fenomene geomorfologice generate de activitățile miniere asupra stabilității terenurilor aferente, deci o abordare a impactului generat de sectorul energetic asupra mediului înconjurător.

Teza de doctorat oferă informații și concluzii mile privind modul în care activitățile adiacente ____ ____ influențează negativ factorii de mediu, precum și în ceea ce privește soluțiile de stabilizare și reabilitare a terenurilor afectate de astfel de activități.

Lucrarea se justifică prin cerințele stringente care sunt pe plan național și european în domeniul resurselor energetice, a eficientizării exploatării miniere a substanțelor minerale utile, precum și a reabilitării și restaurării terenurilor modificate de activitățile miniere.

Este licențiată în cadrul Facultății de Mine, specializarea Ingineria mediului în minerit, iar Conform Anexa 1 - Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare 2020-2021 se încadrează ia domeniul de studii universitare/de doctorat/masterat (DSU_DIM) - Mine, Petrol și Gaze, ramura de științe RSI) - inginerie geologică, mine, petrol şi gaze, Domeniul fundamental (DFI -Științe inginerești (pagina 4. cod 10 - Inginerie minieră, fiind licențiată în acest domeniu).

Având în vedere că tot parcursul profesional este în același centru universitar - Universitatea _____ pe aceeași specializare pe care s-a și titularizat pe postul de Protecția mediului și îşi desfășoară activitatea de profesor, ulterior fiind şi centrul universitar unde şi-a susținut și toate gradele didactice (definitivat, gradul II și respectiv gradul I) cu acordul școlii (angajatorului) și al ISJ ____, consideră că este îndreptățită să beneficieze de sporul de doctorat.

În plus, teza de doctorat este preponderent pe inginerie minieră și protecția mediului, conform appendix-ului şi a rapoartelor de cercetare elaborate de către specialiștii în domeniu, pe care le-a anexat la dosarul de fond.

Într-o speță soluționată de Tribunalul ____, dosar nr. ____/___/___, instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată şi a dispus obligarea angajatorului la acordarea pentru reclamantă a indemnizației pentru titlu științific de doctor, începând cu data de 01.07.2020 şi la plata către reclamantă a diferențelor de drepturi salariale cuvenite din acordarea indemnizației pentru titlu științific de doctor, începând cu 01.07.2020, până la data emiterii actului administrativ care îl include, diferențe ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și la care se va calcula dobânda legală.

Reclamanta _____ este absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității _____, este Încadrată la liceu pe catedra Geografie, iar doctoratul l-a obținut la Universitatea _____, în domeniul fundamental Științe Inginerești, domeniul de doctorat Mine, petrol și gaze, fiind colegă cu reclamanta.

În cazul acesteia, instanța a apreciat că angajatorul trebuie să îi acorde indemnizația pentru titlu științific de doctor, însă reclamantei i-a rost respinsă cererea de chemare în judecată deși parcursul său profesional o îndreptățea să beneficieze de acest spor de doctorat.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată la fond și în apel.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 466 și urm. Cod pr. civ., art. 453 Cod pr. civ.

Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În fapt, prin acțiunea introdusa reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea instituției la acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor, în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu data de 18.06.2021; acordarea unei despăgubiri constând în diferențele de drepturi salariale cuvenite din acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor începând cu data de 18.06.2021 până la data emiterii actului administrativ care îl include, actualizate cu indicele de inflație şi dobânda legală calculată începând cu data de 18.06.2021 şi până la data plății efective; plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta este încadrată pe durată nedeterminată la Liceul ____ în funcția de profesor, pe postul/catedra Protecţia Mediului.

Încadrarea reclamantei a fost realizată prin decizia directorului, ca urmare a deciziei ISJ ___ nr. ___/____.

Salarizarea a fost realizată de către unitatea pârâtă pentru norma efectuată.

În data de 18.06.2021, reclamanta _____ a solicitat unității școlare acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor începând cu 17.06.2021, conform cererii nr. ___/22.06.2021 (anexată prezentei întâmpinări).

Directorul unității de învățământ, profesor ____, în vederea soluționării cererii depusă de doamna _____, a analizat legislația în vigoare („Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare, Anexa 1 2020 - 2021) şi a constatat că reclamanta nu poate beneficia de acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor obținut în domeniul Mine, Petrol şi Gaze, deoarece în unitatea școlară, Liceul _____, este angajată pe funcția de profesor, nu de inginer.

În vederea asigurării că reclamanta nu poate beneficia de acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor, obținut în domeniul Mine, Petrol şi Gaze, directorul unității școlare a înaintat Ministerului Educației, un memoriu cu privire la analizarea posibilității acordării indemnizației lunare pentru titlul științific de doctor doamnei _____.

În urma analizării documentelor transmise de M.E, unității școlare, conform adresei nr. ____/____ de către Direcția Generală Management Resurse Umane şi Rețea Școlară, Direcția Formare Continuă, a rezultat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea indemnizației lunare pentru titlul științific de doctor, în conformitate cu prevederile legale privind domeniul de doctorat Mine, petrol și gaze, întrucât reclamanta nu este încadrată în domeniul Mecanică (Domeniile în care este autorizată unitatea școlară fiind Protecția mediului și Servicii).

A precizat faptul că Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare a suferit mai multe modificări și completări.

Salarizarea angajaților din M.E. (inspectorate, unități școlare, alte instituții subordonate/conexe) este realizată, începând cu anul 2011, conform O.M.E.C.T.S. nr. 4.576/2011, printr-o platformă informatică numită EduSal Soft, pusă la dispoziție de către Ministerul Educației și administrată de către acest minister.

Programul EduSal Soft a fost conceput pentru salarizarea unitară a acelorași categorii de salariați din învățământ precum şi calculul retribuției acestora conform normelor legale în vigoare, orientat preponderent pentru unitățile de învățământ, programul cuprinzând toate caracteristicele şi particularitățile necesare calculului salariilor personalului din unitățile de învățământ.

În anul 2017, salarizarea a fost modificată prin intrarea în vigoare a H.G. nr.38/2017 pentru personalul didactic și didactic auxiliar, respectiv O.U.G. nr.99/2016, pentru personalul contractual (nedidactic) din școli, respectiv din Administrația publică centrală şi deconcentrate, anexa nr. 8.

Prin O.U.G. 114/2018, este prevăzut: în perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.

Creșterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).

(4*1) Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învățământ beneficiază:

- începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;

- începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;

- începând cu 1 septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022

Așadar, să se rețină că Legea-cadru nr.153/2017 reglementează salarizarea personalului bugetar începând cu data de 01.07.2017.

În vederea punerii în aplicare a art. 15 din Legea-cadru nr.153/2017, pârâtul a acordat reclamantului majorarea prevăzută de lege prin aplicarea ei asupra nivelului salariului de bază.

În acest context, potrivit art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 „în înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr.

I-IX; (...)”

Așadar, potrivit actului normativ în litigiu, prin noțiunea de „salariu de bază” se înțelege suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, fără nicio altă diferențiere sau trimitere la vreun alt act normativ.

Prin urmare, potrivit principiului de interpretare a actelor normative „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” („acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem”), este evident că majorarea/creșterea salariată în litigiu nu s-a putut calcula la nivelul altui salariu de bază decât cel în plată la momentul acordării majorării, independent de alte majorări sau alte dispoziții normative.

În concluzie, având în vedere cele precizate, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept, a făcut referire la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanța de Urgenţă nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare; Hotărârea nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

(„Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, Anexa 1 2020 – 2021)

Examinând sentinţa prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea constată următoarele:

Prin sentinţa civilă apelată, Tribunalul ____ – Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale a respins cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. ___/___/____, formulată de reclamanta _____, în contradictoriu cu pârâta Liceul _____.

Apelul este calea de atac prin intermediul căreia se provoacă un control judiciar asupra hotărârii primei instanțe, realizându-se totodată și o rejudecare în fond a cauzei, legea impunând apelantului, prin dispozițiile art. 470 alin. 1 NCPC, să indice motivele de fapt şi de drept care justifică exercitarea căii de atac.

Fiind o cale ordinară de atac, legea nu stabilește în mod expres motivele de exercitare a apelului, putând fi așadar invocate atât motive de nelegalitate cât şi de netemeinicie.

Cu toate acestea, întrucât apelul rămâne o cale de atac prin care se critică o hotărâre de prima instanță, este necesar ca întreaga motivare să releve nemulțumirile apelantului față de modul în care s-a desfășurat judecata în fond și față de hotărârea atacată.

În acest sens, dispozițiile art. 477 și art. 478 NCPC reglementează efectul devolutiv al apelului, care constă în aceea că instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit de către apelant, precum şi cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea de hotărâre care a fost atacată.

Efectul devolutiv al acestei căi ordinare de atac este o consecință a principiului disponibilității părții în procesul civil, limitele rejudecării în această fază procesuală fiind determinate prin voința titularului căii de atac.

Raportând aspectele menţionate mai sus la datele speţei, Curtea reţine că apelanta critică în esenţă hotărârea primei instanţe, arătând că îşi desfăşoară activitatea începând cu 2021 în domeniul pentru care deţine titul de doctor.

Curtea reţine că reclamanta este încadrată ca profesor titular în unitatea de învățământ pârâtă, Liceul ____, pe catedra „Protecția mediului”, începând cu 01.09.2010, conform deciziei nr. ____/____, adeverinței nr. ____/____ şi fișei postului, iar potrivit mențiunilor diplomei de doctor seria ____ nr. ____ din 07.04.2022 eliberată de Universitatea ____ (fila ____ din dosar), reclamanta deține titlul științific de doctor în domeniul „ Mine, Petrol şi Gaze”.

Solicitându-se recomandări/îndrumări de către pârât, Ministerul Educaţiei - Direcţia Generală Învăţământ Universitar, a arătat că realizarea conexiunii dintre domeniul de activitate cu domeniul de studii doctorale este de competenţa angajatorului, care stabileşte atribuţiile din fişa postului.

Raţionamentul ME a fost unul logic obiectiv având în vedere că titlul de doctor poate fi obţinut într-o multitudine de domenii de activitate şi că, asupra fiecărui caz în parte, cel mai adecvat, pertinent poate opina, funcţie de elementele concrete, fiecare angajator, astfel cum prevede legea, în cazul reclamantei unitatea de învăţământ preuniversitar.

Prin adresa nr. ____/____ de către Direcţia Generală Management Resurse Umane şi Reţea Şcolară, din Ministerul Educaţiei, s-a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor, în conformitate cu prevederile legale privind domeniul de doctorat Mine, petrol şi gaze raportat la încadrare.

Cu toate acestea, răspunzând nefavorabil solicitării reclamantei, pârâtul s-a rezumat a prelua referinţele MEC din adresa nr. ____/05.10.2021, fără a verifica dacă între domeniul în care îşi desfăşoară activitatea reclamanta şi cel în care aceasta a obţinut titlul de ştiinţific de doctor există/ar putea exista corespondenţă aplicată.

Procedând la această verificare şi observând titlul tezei de doctorat, respectiv Cercetări privind evaluarea impactului generat de activităţile miniere adiacente ____ ____, cu referire specială asupra stabilităţii terenurilor aferente, instanţa apreciază că cercetările şi studiile efectuate pe parcursul stagiului şi elaborării tezei de doctorat au vizat domenii diferite dar care interferează, rezultatul fiind unul cu un puternic caracter interdisciplinar, iar printre aceste domenii, în afară de sistemul energetic din bazinul minier ____, sunt analizate aspecte privind impactul activităţilor energetice din bazinul ____ asupra mediului înconjurător, respectiv poluarea generată de activităţile miniere, degradarea terenurilor, poluarea aerului, impactul activităţilor energetice din Bazinul Minier _____ asupra mediului înconjurător.

De asemenea, programul invididual de doctoral a inclus pe lângă discipline precum Utilizarea tehnologiei informaţiei în cercetare, Prelucrarea datelor experimentale şi optimizarea proceselor, Tehnici şi tehnologii în mineritul modern, Exploatări miniere la suprafaţă a zăcămintelor de lignit şi materii precum Geotehnică şi Reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de activităţi antropice.

Analizând în cadrul tezei de doctorat aspecte privind poluarea generată de activităţile miniere, respectiv degradarea terenurilor, poluarea solului, poluarea aerului, poluarea apelor, poluarea fonică, impactul asupra biodiversității precum şi metodele de evaluare a impactului acestor activităţi asupra mediului înconjurător este evident faptul că toate aceste analize prezintă relevanţă în domeniul protecţiei mediului.

Aşa cum reiese din adeverinţa nr. ____/22.11.2023 eliberată de Liceul _____, în anul şcolar 2022-2023, reclamanta în cadrul Catedrei Protecţia Mediului a predat următoarele discipline: Gestionarea deşeurilor, Colectarea datelor hidrologice, Conservarea biodiversităţii, Monitorizarea calităţii apei, Monitorizarea calităţii solului, Analiză biologică şi microbiologică a resurselor naturale, iar în anul şcolar 2023-2024 în cadrul Catedrei Protecţia Mediului a predat următoarele discipline: Conservarea biodiversităţii, Monitorizarea calităţii apei, Monitorizarea calităţii solului, Monitorizarea calităţii aerului, Analiză biologică şi microbiologică, Ecologie generală, Metode practice de investigare a ecosistemelor.

Aşa cum reiese din Anexa nr. 1 la ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. ____/18.05.2017, în ceea ce priveşte domeniul de pregătire profesională Protecţia mediului, modulul nr. 1 priveşte chiar poluarea şi protecţia mediului, aspecte care fac parte din analiza cuprinsă în teza de doctorat a reclamantei.

De asemenea, aşa cum reiese din Anexa nr. 2 la ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. ____/29.03.2018, în ceea ce priveşte domeniul de pregătire profesională Protecţia mediului, modulul nr. 2 priveşte chiar monitorizarea calităţii apei iar modulul nr. 3 vizează monitorizarea calităţii solului, aspecte care de asemenea sunt analizate în teza de doctorat a reclamantei.

Este real că legislaţia actuală (Legea-cadru nr. 153/2017) nu mai prevede, ca şi cea anterioară (ex.

Astfel cum rezultă din paragraful nr. 86 al Deciziei HP nr. 26/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: „Succesiunea acestor aceste normative evocate (n.b.

Ceea ce se desprinde din cele ce preced, analizate per a contrario, este faptul că viziunea/optica legiuitorului în materie a fost, anterior legislaţiei actuale, şi rămâne, conform celei în vigoare, una şi aceeaşi, şi anume că sporul pentru titlul de doctor nu poate fi acordat celui care a obţinut un titlu într-un domeniu străin de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

Această interpretare este susţinută şi se coroborează cu cele statuate de Curtea Constituţională, cu prilejul soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate cu care a fost învestită, inclusiv a disp. art.14 alin.1 din Legea nr. 153/2017, astfel:

Prin Decizia nr. 689/31.10.2019 s-a reţinut că: 18. „..., în concepţia legiuitorului, simpla calificare a unei persoane în diverse domenii de activitate (...) nu justifică per se acordarea acestei indemnizaţii dacă nu este valorificată în activitatea profesională de bază.

Prin urmare, instituirea unui tratament juridic diferit între persoanele care deţin titlu de doctor în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea profesională de bază şi cele care deţin acest titlu în alte domenii, nerelevante pentru această activitate, este justificată în mod obiectiv şi rezonabil.”

De asemenea, prin Decizia nr. 207/28.05.2020, paragraful 14, s-a reţinut că indemnizaţia respectivă face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, stabilite de legiuitor, iar raţiunea acordării acestei indemnizaţii este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viaţa ştiinţifică, de a-şi perfecţiona cunoştinţele într-un domeniu dat şi de a-şi îmbunătăţi performanţele profesionale la locul de muncă.

Faţă de cele ce preced, privite din perspectiva metodei sistemice, ca metodă de interpretare a dreptului potrivit căreia sensul normei se află în contextul juridic în care aceasta se situează, dar şi a metodei teleologice care presupune aflarea sensului prin scopul urmărit de legiuitor, Curtea reţine că esenţial pentru acordarea indemnizaţiei este ca acea calificare obţinută prin dobândirea titlului să poată fi valorificată efectiv în activitatea profesională de bază.

Prin urmare, nu poate fi o simplă calificare, obţinută în orice domeniu, nerelevant activităţii de bază, ci una care să înscrie persoana în categoria doctoranzilor care urmăresc să-şi perfecţioneze cunoştinţele într-un domeniu dat şi, pe baza acestora, să-şi îmbunătăţească performanţele profesionale la locul de muncă - ceea ce este cazul reclamantei, având în vedere că, astfel cum s-a arătat cu câteva paragrafe mai sus, între domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi cel în care a fost obţinut titlul ştiinţific există numeroase interferenţe.

Faţă de aspectele menţionate mai sus, Curtea va admite apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinţei civile nr. ____/____ pronunţată de Tribunalul ___ – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosar nr. ____/____/____, va schimba sentinţa apelată în sensul că va admite acţiunea, va obliga pârâtul la acordarea pentru reclamantă a indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor, începând cu data de 18.06.2021 şi va obliga pârâtul la plata către reclamantă a diferenţelor de drepturi salariale cuvenite din acordarea indemnizaţiei pentru titlu ştiiţific de doctor, începând cu 18.06.2021, până la data emiterii actului administrativ care îl include, diferenţe ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi la care se va calcula dobânda legală.

În baza art. 453 alin. 1 CPC, Curtea va obliga pârâtul la 2000 lei cheltuieli de judecată către apelantă, reprezentând onorariu avocat în apel şi fond.