ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Curtea de Apel CRAIOVA · ___/___/___

Decizie nr. 14 din 14.09.2023

Instanță
Curtea de Apel CRAIOVA
Dosar
___/___/___
Obiect
DREPTUL MUNCII
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Prin sentința civilă recurată nr. ___/___, Tribunalul ___ – Secția Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a admis excepţia de perimare şi a constatat perimarea cererii de chemare în judecată, formulată de reclamant UAT ___ - Prin Primar în contradictoriu cu pârâtul ___.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea disjunsă din dosarul nr. ___/___/___, astfel cum a fost precizată, reclamanta UAT ___ prin Primar a solicitat obligarea pârâtului ___, la plata sumei de 1.243.542,28 lei, reprezentând prejudiciu, sumă actualizată cu indicele de inflaţie la zi, până la data plăţii efective, plus dobânda legală, reprezentând prejudiciul produs unităţii administrativ-teritoriale, constatat în urma misiunii de audiat financiar de către Curtea de Conturi a României-Camera de Conturi ___, prin procesul-verbal de constatare nr. ___/___, Raportul de audiat financiar nr. ___/___ şi Decizia Camerei de Conturi ___ nr. ___/___ şi stabilit în urma raportului întocmit în baza Dispoziţiei nr. ___/___ emisă de Primarul comunei ___.

La data de ___, pârâtul ___ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cereri de chemare în judecată.

Deşi prin încheierea din data de ___, instanţa a respins excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, invocată de către pârât, la termenul de judecată din data de ___ s-a dispus suspendarea cauzei, în temeiul disp. art. 242 Cod procedură civilă, apreciindu-se că reclamanta nu a precizat în concret faptele ilicite comise de pârât, adică acţiunile sau inacţiunile care au avut ca efect producerea pretinsului prejudiciu, perioada când au avut loc aceste acţiuni/inacţiuni (perioada verificată fiind 2008-2020), cuantumul prejudiciului pentru fiecare faptă, având în vedere că instanţa nu a fost sesizată cu verificarea legalităţii actului de Control al Curţii de Conturi, acesta fiind doar un act ce menţine probată acţiunea reclamantei, obiectul fiind antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului în raport de disp. art. 254 CPC.

La data de ___, reclamanta a depus la dosar cerere de repunere pe rol a cauzei însoţită de o precizare a cererii de chemare în judecată.

Întrucât s-a apreciat că prin precizarea depusă, reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa, instanţa a respins cererea reclamantei de repunere pe rol a cauzei, iar în raport de disp. art. 416 Cod proc. civ. şi data suspendării cauzei - ___, a invocat, din oficiu, excepţia de perimare a cauzei.

Analizând excepţia de perimare, prin prisma dispoziţiilor incidente în cauză, s-au reţinut următoarele:

Potrivit art. 416 Cod proc. civ. „Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă”.

Potrivit art. 420 Cod proc. civ. „(1) Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate.

Judecătorul va cita de urgenţă părţile şi va dispune grefierului să întocmească un referat asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea.

(2) Perimarea poate fi invocată şi pe cale de excepţie în camera de consiliu sau în şedinţă publică.

Perimarea reprezintă o sancţiune procedural ce operează de drept şi se răsfrânge asupra întregii activităţi judiciare, iar nu dosar asupra unui act de procedură, fiind determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului.

Ea vizează interesul unei bune administrări a justiţiei, urmărind soluţionarea cauzelor cu celeritate şi degrevarea instanţelor de dosare inactive, răspunzând unui interes general, dar şi unui interes al părţilor, anume acela ca drepturile lor să nu rămână un timp îndelungat într-o stare de incertitudine.

În speţă, s-a reţinut că, prin încheierea de şedinţa din data de ___, instanţa a dispus suspendarea cauzei, în raport de disp. art. 242 Cod proc. civ., întrucât reclamanta nu a precizat în concret faptele ilicite comise de pârât, adică acţiunile sau inacţiunile care au avut ca efect producerea pretinsului prejudiciu, perioada când au avut loc aceste acţiuni/inacţiuni (perioada verificată fiind 2008-2020), cuantumul prejudiciului pentru fiecare faptă, având în vedere că instanţa nu a fost sesizată cu verificarea legalităţii actului de Control al Curţii de Conturi, acesta fiind doar un act ce menţine probată acţiunea reclamantei, obiectul fiind antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului în raport de disp. art. 254 CPC.

Deşi reclamanta a formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei la data de ___, la care a ataşat precizare a cererii de chemare în judecată, aceasta a fost respinsă de către instanţă, apreciindu-se că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa, motiv pentru care cursul perimării nu a fost întrerupt, iar termenul de perimare de 6 luni, calculat de la data de ___, a fost împlinit.

Pentru considerentele arătate, în raport de disp. art. 416 Cod proc.civ., instanţa a admis excepţia de perimare şi a constatat perimarea cererii de chemare în judecată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs recurenta Unitatea Administrativ Teritorială ___, aducând critici pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea cererii sale, arată recurenta că, în fapt, prin hotărârea recurată, instanța de fond, a admis excepția de perimare și a constat perimarea cererii de chemare în judecată formulată de unitatea administrativ teritorială.

Consideră recurenta a fi pertinente criticile ce urmează a fi aduse hotărârii recurate, atât împotriva soluției de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei, cât și împotriva soluției de perimare a cauzei, întrucât din analiza acesteia, se poate observa că pot fi reținute argumente ce vor conduce la o soluție de admitere a prezentului recurs.

Arată că prin încheierea de ședință pronunțată la data de ___, instanța de judecată a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 din N.

C.

P.

Civ., având în vedere că în urma încheierii de ședință din data de ___ în dosarul ___/___/___, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială, dosar din care s-a disjuns dosarul nr. ___/___/___, reclamanta nu a precizat în concret faptele ilicite comise de pârât, adică acțiunile sau inacțiunile care au avut ca efect producerea prejudiciului, perioada când au avut loc aceste acțiuni/inacțiuni și cuantumul prejudiciului pentru fiecare faptă.

Aduce la cunoștința instanței de judecată împrejurarea că, într-adevăr instanța de fond nu a fost sesizată cu verificarea legalității actului de control al Curții de Conturi, iar recurenta nu a pretins niciodată acest aspect, însă cere a se reține ca, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta s-a conformat cerințelor legale prevăzute de art. 194 N.

C.

P.

Civ., respectiv instanța de judecată a fost sesizată cu soluționarea unei acțiuni în răspundere patrimonială a pârâtului, fiind indicate obiectul cererii și valoarea acestuia (prin adresa ___/___ a precizat obiectul - respectiv obligarea pârâtului la achitarea sumei de 1.281.133,82 lei, reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei, în calitate de primar şi ordonator principal de credite, prejudiciu reprezentat de plăți nejustificate reprezentând cheltuieli de executare, datorii neînregistrate în evidența contabilă, realizare nejustificată de achiziții directe și implicit aplicarea unei proceduri necompetitive, acceptarea la plată, fără documente justificative privind avizarea, autorizarea, recepția și punerea în funcțiune a unor categorii de lucrări, nerespectarea prevederilor legale privind angajarea, lichidarea și ordonanțarea și plata cheltuielilor din fonduri publice, angajarea, lichidarea și ordonanțarea și plata unor lucrări neefectuate, penalități de întârziere facturi, în general o slabă gestiune financiară şi o administrare ineficientă a resurselor financiare).

Mai mult, solicită să se observe faptul că prin încheierea de ședință din data de ___, însăşi instanța de fond a apreciat că au fost invocate și dispozițiile legale aplicabile, şi au fost precizate și motivele de fapt, respectiv circumstanțele care au condus la formularea cererii de chemare în judecată.

Totodată, apreciază că au fost respectate dispoziţiile art. 249 din N.

C.

P.

Civ., în sensul că cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, respectiv reclamanta a depus ca dovadă în susținerea cererii de chemare în judecată, înscrisurile reprezentate de către actele de control întocmite de către auditorii Camerei de Conturi ___, acte ce au determinat procedura privind promovarea acțiunii în răspundere patrimonială a pârâtului.

Un considerent suficient de relevant pentru soluționarea prezentului recurs îl reprezintă cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de către reclamantă, prin intermediul căreia, susține cu tărie, că şi-a îndeplinit obligația stabilită de instanța de fond, de a preciza cererea de chemare în judecată, respectiv a precizat în mod concret, punctual şi pe larg faptele ilicite comise de către pârât respectiv acțiunile/inacțiunile care au condus la producerea prejudiciului constatat de către auditorii Camerei de Conturi ___, cerere ce a fost înregistrată la dosarul de fond, la data de ___, deci în interiorul termenului de perimare de 6 luni (a se reține ___ - data suspendării cauzei şi ___ - data înregistrării cererii de repunere pe rol a cauzei).

Pornind de la considerentul anterior și coroborat cu prevederile art. 417 din C.

P.

Civ., ce reține că perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes, putem concluziona că din punct de vedere al dreptului procesual civil, cererea de repunere pe rol a cauzei este un veritabil act de procedură, iar din punct de vedere logic, cererea de redeschiderea a judecății reprezintă un act de procedură făcut în vederea judecării cauzei.

Așadar, se poate constata, că prin simpla înregistrare la instanța de fond a unei astfel de cerere, reclamanta a îndeplinit condiția prevăzută de art. 417 din C. P. Civ. cu privire la întreruperea perimării.

Drept urmare, apreciază că hotărârea recurată prin care s-a dispus perimarea cererii de chemare în judecată, a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură, în sensul că, ținând cont de împrejurarea că reclamanta a îndeplinit un act de procedură (cererea de repunere pe rol a cauzei) în interiorul termenului de perimare, instanța de fond era obligată să constate întreruperea termenului de perimare şi să continue judecarea cauzei.

Pe cale de consecință, față de considerentele reținute prin prezentul recurs, solicită instanței de judecată să admită recursul, să caseze hotărârea nr. ___/___, pronunțată în cauză la data de ___, de către Tribunalul ___ și să trimită cauza spre rejudecare.

În drept, invocă dispozițiile art. 488 alin. 1 punctul 5 şi dispozițiile art. 417 din C. P. Civ.

Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului şi menţinerea sentinţei ca fiind legală, motivând că cererea de chemare în judecată a fost nemotivată cu privire la starea de fapt, adică precizarea în concret a faptelor ce i se impută şi pe baza cărora se cere antrenarea răspunderii, cu trimiterea la normele de drept incidente pentru fiecare faptă, iar reclamanta nu s-a conformat cerinţelor instanţei şi nu a depus aceste precizări în termen.

Ca urmare, în mod corect a fost respinsă cererea de redeschidere a judecăţii şi perimată acţiunea.

Examinând hotărârea prin prisma criticilor aduse, a apărărilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din data de ___ prima instanţă a respins cerere de repunere pe rol a cauzei, apreciind că reclamantul-recurent nu şi-a îndeplinit obligaţia de precizare a cererii de chemare în judecată.

Conform dispozitivului încheierii, această hotărâre se atacă „odată cu fondul”, ceea ce reclamantul a şi făcut, recursul formulat fiind îndreptat „atât împotriva soluției de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei, cât și împotriva soluției de perimare a cauzei”.

Tribunalul a reţinut în motivare că reclamantul nu a precizat concret faptele ilicite comise de pârât, acţiunile sau inacţiunile care au avut ca efect producerea prejudiciului pretins, data producerii acestuia, când au avut loc aceste acţiuni/inacţiuni, cuantumul prejudiciului aferent fiecărei fapte.

Însă, observând cererea de repunere pe rol formulată, se constată că reclamantul a dezvoltat motivarea în fapt a cererii introductive, raportat la dispoziţiile art.9 alin.2 C.p.c., existând toate elementele specifice cererii de chemare în judecată pentru ca aceasta să fie soluţionată pe fond – art.194 alin.1 lit.c) şi d) C.p.c.

Dacă partea indică şi dovedeşte, sau nu, în mod clar, fiecare element de fapt invocat, acest aspect ţine de temeinicia cererii introductive şi se va regăsi în soluţia pe fond a pricinii.

Însă a pretinde părţii acest lucru doar cu consecinţa sancţiunii procedurale, prin suspendarea judecăţii urmată de perimarea cererii, se ajunge la negarea dreptului de acces la instanţă şi încălcarea îndatoririi prevăzute de art.5 alin.1 C.p.c.

Mai mult, asupra acestei chestiuni Tribunalul ___ se pronunţase deja, în acest dosar, prin încheierea din data de ___, prin care s-a respins excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, prima instanţă reţinând că: „se apreciază că au fost invocate şi dispoziţiile legale aplicabile, şi au fost precizate sumar şi motivele de fapt, respectiv circumstanţele care au condus la formularea cererii de chemare în judecată, motiv pentru care excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată va fi respinsă.”

Este drept că reclamantul nu a atacat cu recurs încheierea de suspendare din data de ___, suspendare pronunţată în baza dispoziţiilor art.242 C.p.c., însă nu era obligat la aceasta, din moment ce a optat pentru formularea unei cereri de repunere pe rol, cerere formulată în decembrie 2022, deci înainte de împlinirea termenului de perimare de 6 luni, prevăzut de art.416 alin.1 C.p.c.

Potrivit art.417 C.p.c., „perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.” Aşadar nu erau împlinite condiţiile perimării, după cum s-a reţinut prin sentinţa recurată nr. ___/___.

Pentru aceste motive, în baza art.421 alin.2 raportat la art.498 alin.2 C.p.c., se va admite recursul, va fi casată sentinţa atacată şi se va trimite cauza la prima instanţă pentru continuarea judecăţii.