Decizie nr. 2660 din 06.12.2023

Prin cererea formulată la data de 15.02.2023 pe rolul Tribunalului ..., sub nr. .../.../...., reclamanta .... ....... a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii ... şi a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea pârâtei să emită o decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie stabilite prin decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr. ....../22.03.2018, cu luarea în calcul a indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, conform lămuririlor date prin Decizia CCR nr. 702/2019 şi Decizia nr. 70/2021 a ÎCCJ, începând cu data acordării drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, respectiv, 08.01.2018.

Pârâta Casa Judeţeană de Pensii ... a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepţie, tardivitatea formulării cererii de chemare în judecată, iar pe fond a solicitat respingerea, ca inadmisibila.

La termenul din data de ......., instanţa a pus în discuţie excepţia tardivităţii cererii, formulată de pârâtă în întâmpinare, excepţie pe care a respins-o, ca neîntemeiată, având în vedere că în prezenta cauză nu este contestată decizia nr. ....../2018 pentru a se pune problema verificării termenului în care a fost formulată o eventuală contestaţie împotriva acesteia.

De asemenea, instanţa a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată prin întâmpinare, excepţie pe care a calificat-o, raportat la considerentele invocate, ca fiind apărare de fond.

Prin sentinţa civilă nr. .../....... pronunțată de Tribunalul ..., în dosarul nr. .../.../...., s-a respins cererea formulată de reclamanta .... ......., în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ..., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul ... a reţinut următoarele:

Reclamanta a fost pensionată iniţial pentru invaliditate gradul II prin decizia nr. ....../01.06.1999, începând cu data de 01.03.1999, conform Legii nr. 3/1977, pentru o vechime totală de 21 ani, 0 luni şi 21 de zile.

La îndeplinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 60 ani 9 luni, s-a emis decizia pentru limita de vârsta nr. ....../22.03.2018, cu acordarea drepturilor din data de 08.01.2018, pentru un stagiu total de cotizare de 39 ani, 11 luni, 28 zile.

S-a stabilit un punctaj mediu anual de 0.78133 puncte.

Prin prezenta reclamanta a solicitat revizuirea drepturilor de pensie stabilite prin decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr. ....../22.03.2018, cu luarea în calcul a indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, conform lămuririlor date prin Decizia CCR nr. 702/2019 şi Decizia nr. 70/2021 a ÎCCJ, începând cu data acordării drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, respectiv, 08.01.2018.

În cauză s-au reţinut prevederile art. 170 din legea nr. 263/2010:

1.Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată.

2.Prevederile alin. (1) se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.

S-a reţinut Decizia Curţii Constituţionale nr. .../31.10.2019 cu privire la aplicarea indicelui de corecţie, potrivit căreia: Curtea constată că, în ceea ce priveşte persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie", cuprinsă în conţinutul art.170 alin.(3) din Legea nr.263/2010.

Curtea apreciază că această sintagmă legală este constituţională doar în măsura în care se interpretează că, pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, respectiv, atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă.

Susţinerile reclamantei cu privire la aplicarea greşită a indicelui de corecţie, cu nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale nr.702/2019, sunt neîntemeiate.

În speţă s-a constatat că reclamanta a avut stabilit dreptul la pensie pentru pierderea capacităţii de muncă în baza Legii nr. 3/1977 si nu în temeiul Legii nr. 19/2000.

Prin Decizia nr. ... din 31 octombrie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "la înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicată în Monitorul Oficial nr. 96 din 10 februarie 2020, Curtea Constituţională a reţinut următoarele:

,,(…)22.

Față de cele mai sus arătate, Curtea Constituțională reține că, prin dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a prevăzut aplicarea unui indice de corecție la punctajul mediu anual pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

Din expunerea de motive la Legea nr. 263/2010 nu reies în mod evident motivele care au justificat această soluție legislativă.

Acestea sunt însă clarificate în expunerea de motive la Legea nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, în care s-a reținut că: „Articolul 170 din Legea nr. 263/2010 cuprinde reglementări privind stabilirea unui indice de corecție pentru categoriile de pensionari ale căror drepturi au fost stabilite începând cu 1 ianuarie 2011.

Indicele de corecție este determinat în raport de anumiți indicatori ce urmează a fi comunicați de Institutul Național de Statistică.

Conform legislației anterioare, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare; stagiul complet de cotizare conform legislației în vigoare în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2011 era cuprins între 25-28 ani pentru femei și între 30-32 ani pentru bărbați.

Conform legislației în vigoare, punctajul mediu anual se determină în mod similar cu precizarea că, stagiul complet de cotizare, conform legislației în vigoare, este cuprins între 28-35 de ani pentru femei și între 32-35 ani pentru bărbați.

Raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic și, pe cale de consecință un cuantum al pensiei mai mic.“

23.

Prin urmare, Curtea reține că indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecințele negative în ceea ce privește cuantumul pensiei pe care condițiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr. 19/2000.”-subl.n.

Apare evident, astfel, că statuările Curţii Constituţionale s-au raportat pensiile de invaliditate stabilite sub imperiul Legii nr.19/2000 si nu in temeiul dispoziţiilor Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.

Dispoziţiile acestei legi stabilesc, la Capitolul 2, alte criterii/condiţii de pensionare, ce nu se raportează la stagiul complet de cotizare, aşa cum se întâmplă cu dispoziţiile Legii 19/2000 si respectiv 263/2010 – aşa încât, în privinţa condiţiilor instituite de prevederile acestor ultime două acte normative legiuitorul a putut face o comparaţie sub aspectul modului de stabilire a punctajului mediu anual, ce a determinat instituirea indicelui de corecţie.

Este considerentul pentru care nu se poate aplica, prin analogie, decizia CCR nr.702/2019 la situaţia invocată de către reclamantă.

Pentru aceste considerente, instanţa a respins cererea formulată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta .... ......., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivare, a arătat că în urma unei necruțătoare boli, a fost pensionată inițial pentru invaliditate gradul II prin decizia nr. ....../01.06.1999, începând cu data de 01.03.1999, conform Legii nr.3/1977, cu un an înainte de intrarea în vigoare a Legii 19/2000.

La îndeplinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 60 ani 9 luni, s-a emis decizia de pensionare pentru limita de vârsta nr. ....../22.03.2018, cu acordarea drepturilor din data de 08.01.2018, pentru un stagiu total de cotizare de 39 ani, 11 luni, 28 zile.

Cum nu a beneficiat niciodată de aplicarea indicelui de corecție la pensia pentru limită de vârsta, invocând cele două decizii a CC - nr. 702/2019, privind aplicarea indicelui de corecție și a ICCJ - nr. 70/2021, a formulat prezenta cerere de revizuire, respinsă la instanța de fond, ca neîntemeiată.

Astfel, apelanta-contestatoare a învederat că instanța de fond a dat o greșită interpretare și aplicare a celor două decizii a CC - nr. 702/2019, privind aplicarea indicelui de corecție și a ICCJ - nr. 70/2021, limitând beneficiarii acestor decizii doar la pensionarii pentru invaliditate conform Lg. 19/2000, neextinzând aplicarea și la pensionarii pentru invaliditate în baza Lg. 3/1977, creând un tratament discriminatoriu.

Astfel, prin Dec. 70 din 11 octombrie 2021, referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dispus: „Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. ..../../.... și, în consecință, stabilește că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, data acordării indicelui de corecție este cea la care stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condițiile Legii nr. 263/2010, chiar dacă aceasta este anterioară zilei de 10 februarie 2020, când Decizia nr. ... din 31 octombrie 2019, pronunțată de Curtea Constituțională, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96.

Chiar dacă dezlegarea de drept a avut în vedere speța privind trecerea de la pensia de invaliditate acordată în baza Lg. 19 /2000, la limită de vârstă-acordată în baza Lg. 263/1010, asta nu înseamnă aplicarea unui tratament discriminatoriu privind persoanele care au beneficiat de pensie pentru pierderea capacității de muncă acordată în temeiul Lg. nr. 3/1977, și care au trecut la pensie pentru limită de vârstă- acordată în baza aceleași Legi nr. 263/1010.

Prin urmare, apelanta-contestatoare a considerat că interpretarea dată de instanță deciziilor mai sus indicate, respectiv de a calcula indicele de corecție doar persoanelor cărora li s-a stabilit pensia de invaliditate stabilită în baza pe Lg. 19/2000 la pensie pentru limită de vârstă, este discriminatorie, că sesizările instanței superioare sau a CCR s-au efectuat plecând de la un dosar în care, întâmplător, reclamantul fusese pensionar de invaliditate în baza Lg. 19/200, ceea ce nu duce la aplicarea strică doar la această situație.

Faţă de toate cele de mai sus, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În probațiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la instanța de fond, iar în drept, a invocat dispoz. art. 480 alin 2 C.pr. civ.

Intimata-pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ... a depus întâmpinare, prin care a solicitat menţinerea sentinţei instanţei de fond, apreciind-o ca fiind temeinică şi legală.

Pe cale de excepţie, a invocat tardivitatea depunerii prezentei contestaţii, întrucât potrivit art. 139 din Legea 127/2019, privind sistemul unitar de pensii publice:

(1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă.

(2) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a prezentului articol şi data intrării în vigoare a prezentei legi se contestă potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Prin urmare, a solicitat a se reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile legale de exercitare a acestui drept, fapt pentru care acţiunea trebuie respinsă, ca tardiv introdusă.

Cu privire la inadmisibilitatea prezentei contestaţii, a arătat că se solicită acordarea unor drepturi în baza unor temeiuri legale care nu privesc obiectul prezentei cereri.

De asemenea, a invocat inadmisibilitatea contestării răspunsului nr. 3686/02.02.2023, emis de CJP ..., in condiţiile Legii 263/2010.

Potrivit art.170 din Legea nr.263/2010:

(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salariat mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011. (. . .)

(3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie."

Interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, dacă înscrierea la pensie anticipata/de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea iniţială la pensie conform prevederilor de mai sus, ICCJ a pronunţat Deciziile nr. 71/2017 si nr. 29/2018.

Decizia ICCJ nr. 71/2017: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii.

In argumentele sale, ICCJ a reţinut ca: „În situaţiile în care dreptul iniţial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie nu este aplicabil, fiind fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie întrucât, potrivit textelor susmenționate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor băneşti.

De asemenea, prin Decizia ICCJ nr. 29/2018 s-a dispus: „respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.035/109/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv, dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, constituie sau nu înscrierea iniţială la pensie conform prevederilor de mai sus.

71. în consecinţă, nu se poate reţine niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce priveşte modul de interpretare a art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci şi pensiilor de invaliditate.

Prin Decizia CC nr. 707/31.10.2019, privind aplicarea indicelui de corecţie, s-a constatat că, în ceea ce priveşte persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie”, cuprinsă în conţinutul art. 170 alin.(3) din Legea nr.263/2010, Curtea apreciază că această sintagmă legală este constituţională doar în măsura în care se interpretează că, pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr.263/2010, respectiv, atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă.

Ulterior, prin Decizia CCR 670/2021, se constată că sintagma „la înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională în măsura în care beneficiază de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 şi titularii pensiilor pentru limită de vârstă care au fost stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date.

De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

Astfel, din interpretarea dispoziţiilor Legii 263/2010, a Deciziei CC 702/2019 si a Deciziei 670/2021 este lesne de observat ca beneficiază de indice de corecţie persoanele care au obţinut pensie anticipata parţială după intrarea in vigoare a Legii 19/2000, si care ulterior au îndeplinit condiţiile pentru limita de vârsta, conform Legii 263/2010.

Ca atare, a apreciat că apelanta-reclamantă are drepturi de pensionare, de invaliditate, acordate în baza Legii nr. 3/1977, iar trecerea la pensie pentru limita de vârsta s-a făcut in baza Legii 263/2010.

Aceasta situaţie nu poate fi aplicată in sensul Deciziilor CCR 702/2019 sau 670/2021, întrucât acestea menţionează expres drepturi de pensionare de invaliditate, respectiv pentru pensie anticipata parţială, acordate în baza Legii 19/2000, nu pentru cele acordate în baza Legii 3/1977.

În fapt, a arătat că reclamanta a fost pensionată iniţial pentru invaliditate gradul II prin decizia nr. ....../01.06.1999, începând cu data de 01.03.1999, conform Legii nr. 3/1977, pentru o vechime totală de 21 ani, 0 luni şi 21 de zile.

La îndeplinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 60 ani 9 luni, s-a emis decizia pentru limita de vârsta nr. ....../08.08.2011, cu acordarea drepturilor din data de 08.01.2018. pentru un stagiu total de cotizare de 39 ani, 11 luni, 28 zile.

S-a stabilit un punctaj mediu anual de 0.78133 puncte.

Față de cele menţionate, a solicitat respingerea apelului şi menţinerea sentinţei instanţei de fond, ca legală şi temeinică.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 263/2010, HG nr. 257/2011, Dec. CCR nr. 702/2019, cât şi celelalte dispoziţii amintite mai sus, iar în dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Examinând hotărârea apelată, prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea constată:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta .... ....... a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii ... şi a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea pârâtei să emită o decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie stabilite prin decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr. ....../22.03.2018, cu luarea în calcul a indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, conform lămuririlor date prin Decizia CCR nr. 702/2019 şi Decizia nr. 70/2021 a ÎCCJ, începând cu data acordării drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, respectiv, 08.01.2018.

Prin sentinţa apelată, prima instanţă a respins cererea, reţinând, în esenţă, faptul că statuările Curţii Constituţionale s-au raportat pensiile de invaliditate stabilite sub imperiul Legii nr.19/2000 si nu in temeiul dispoziţiilor Legii nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, motiv pentru care nu se poate aplica, prin analogie, decizia CCR nr.702/2019 la situaţia invocată de către reclamanta.

Principiile de soluţionare a apelului reglementate de dispoziţiile art. 477 şi 478 Cpc atestă o particularizare a principiului disponibilităţii edictat de art. 22 raportat la art. 9 Cpc, şi impun instanţei de control judiciar să soluţioneze calea de atac în raport de ceea ce s-a apelat şi totodată de cadrul procesual impus de cererea de chemare în judecată.

Ca atare, conform principiilor enunţate, instanţa de apel, în calitate de instanţă de reformare, este chemată să cerceteze cauza prin raportare la motivele de apel, raportate la rândul lor la limitele cu care a fost învestită prima instanţă de cererea principală, neputându-se pronunţa asupra altor motive de reformare neindicate în motivele de apel, cu excepţia celor de ordine publică.

În speţă, Curtea nu a identificat existenţa unor astfel de motive şi în continuare urmează să fie analizat apelul.

Motivele de apel vizează faptul că prima instanţă a dat o greşită interpretare şi aplicare a deciziei CCR nr. 702/2019 şi a Deciziei ÎCCJ nr. 70/2021, limitând beneficiarii acestor decizii doar la pensionarii pentru invaliditate conform Legii 19/2000.

Prin decizia de pensie nr. ....../22.03.2018 a fost acordată pensia pentru limita de vârstă reclamantei, plata drepturilor urmând a se face începând cu data de 08.01.2018 fără a i se acorda totodată indicele de corecție prevăzut de art.170 din Legea nr.263/2010.

Curtea reține că reclamanta a fost inițial pensionată pentru invaliditate gradul II prin decizia nr......./01.06.1999, începând cu data de 01.03.1999, conform Legii nr.3/1977.

În conformitate cu prevederile art.82 alineat 1 din Legea nr. 263/2010 la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limita de vârstă.

În baza acestor dispoziții legale Casa Județeană de Pensii ... a emis reclamantei decizia de pensie ce face obiectul prezentei contestații, prin care a procedat la transformarea pensiei de invaliditate a reclamantei în pensia pentru limita de vârstă.

În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea indicelui de corecție, instanța constată că pârâta a procedat la emiterea deciziei privind transformarea pensiei de invaliditate a reclamantei în pensie pentru limita de vârstă, fără a se aplica indicele de corecție.

Acordarea indicelui de corecție este reglementată de prevederile art. 170 din legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 170 din Legea nr. 26/2010, forma în vigoare la data emiterii deciziei de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă pentru reclamant, prevedea că:

„(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.”

Termenul de intrare în vigoare articolului nr. 170 s-a prorogat însă până la data de 1 ianuarie 2013, nefiind în vigoare la data emiterii deciziei de pensie 153872 din 15.06.2007 , prin care reclamantului i s-a acordat pensie pentru invaliditate.

Ulterior a fost emisă O.U.G. nr. 1/2013, care a modificat articolul 170, după cum urmează:

„(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.

(2) Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.

(4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecţie reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.”

Conform art. IV din O.U.G. nr. 1/2013, introdus prin O.U.G. nr. 113/2013:

„(1) Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 - 22 ianuarie 2013 inclusiv, indicele de corecţie care se aplică punctajelor medii anuale determinate conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, este:

a) 1,12 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2011 inclusiv;

b) 1,17 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2012 - 31 decembrie 2012 inclusiv;

c) 1,17 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2013 - 22 ianuarie 2013 inclusiv.

(2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), indicele de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată la data înscrierii iniţiale la pensie.

(3) Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecţie prevăzuţi la alin. (1), se cuvin începând cu data de 1 ianuarie 2013, în situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), respectiv de la data deschiderii drepturilor de pensie, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c).”

Referitor la momentul înscrierii iniţiale la pensie, instanța consideră că în cazul de față îl reprezintă data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, întrucât de la această dată reclamanta beneficiază de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, fiindu-i aplicate pentru prima oară condiţiile de vârstă legală de pensionare şi stagiul complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

În privința datei iniţiale la pensie a fost pronunțată Decizia nr. .../din 31 octombrie 2019, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "la înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin această decizie Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constat că sintagma "înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

Concluzia Curții Constituționale rezultă din considerentele arătate la punctul 35 din decizie:

„În concluzie, având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei "la înscrierea iniţială la pensie", cuprinsă în conţinutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecţie prevăzut la alin. (1) al aceluiaşi articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile de stagiu de cotizare şi vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 creează un tratament juridic diferit, care nu este susţinut de o justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor constituţionale care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Prin urmare, Curtea apreciază că această sintagmă legală este constituţională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă.”

De altfel, în dispozitivul deciziei, Curtea Constituțională a arătat foarte clar că sintagma "înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

Așadar, sintagma "înscrierea iniţială la pensie" se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

Or, reclamantei din prezenta cauză i s-a stabilit pensia pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010, prin decizia nr. ....../22.03.2018.

În ceea ce privește acordarea indicelui de corecție în mod retroactiv, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limita de vârstă, sunt aplicabile prevederile art. 107 alin.1 şi 2 din Legea nr. 263/2020, cu modificările și completările ulterioare, privind revizuirea drepturilor de pensie.

Așadar, conform prevederilor art. 107 alin.1 din lege, „în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”, iar la alin.2 se prevede că „sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (11) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor”.

Prin urmare, indicele de corecție trebuia aplicat în cazul de față începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limita de vârstă, având în vedere faptul că nu s-a invocat prescripţia în cauză.

Că indicele de corecţie trebuia aplicat şi reclamantei la transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă rezultă şi din Decizia CCR nr. .../20.04.2023, prin care, deşi s-a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei la înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în considerentele acestei decizii se reţine faptul că:

”19.

Din perspectiva acestei motivări a Curţii Constituţionale, beneficiarii pensiilor de invaliditate, stabilite în baza Legii nr. 3/1977, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, se află în aceeaşi situaţie cu beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 19/2000. (...)

21.

Ca atare, inclusiv pensiile de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 au fost recalculate potrivit Legii nr. 19/2000.

Urmarea a fost aceea că, practic, pensiile de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 şi cele stabilite în baza Legii nr. 19/2000 au fost "unificate", în sensul că au fost (re)calculate potrivit aceloraşi reguli.

22.

În concluzie, întrucât beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 se află în aceeaşi situaţie cu beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 19/2000, rezultă că şi primei categorii de pensionari indicate îi este aplicabilă Decizia Curţii Constituţionale nr. 709 din 31 octombrie 2019.

23.

De altfel, în dispozitivul Deciziei nr. ... din 31 octombrie 2019, Curtea Constituţională nu a menţionat expres categoria beneficiarilor pensiilor de invaliditate obţinute în baza Legii nr. 19/2000 şi transformate în pensii pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 263/2010, ci s-a referit, în mod generic, la toate categoriile de beneficiari ai pensiilor de invaliditate transformate în pensii pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 263/2010, situaţie în care se află şi autorul prezentei excepţii.

Este adevărat că jurisdicţia constituţională, în motivarea Deciziei nr. 709 din 31 octombrie 2019, nu s-a referit în mod expres şi la beneficiarii pensiilor de invaliditate acordate în baza Legii nr. 3/1977.

Dar această situaţie nu trebuie interpretată în sensul excluderii acestora de la acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010.

Curtea s-a referit, în motivarea deciziei amintite, exclusiv la beneficiarii pensiilor de invaliditate obţinute în baza Legii nr. 19/2000 deoarece excepţia de neconstituţionalitate în cauza respectivă a fost ridicată de astfel de beneficiari.”

Faţă de considerentele mai sus expuse, Curtea va admite apelul, va schimba sentinţa apelată, în sensul că va admite acţiunea şi va obliga pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ... la emiterea unei decizii de revizuire a drepturilor de pensie cuvenite reclamantei .... ......., cu aplicarea indicelui de corecţie de la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta .... ......., cu domiciliul în ..., str. ... ..., nr. ..., bl. ..., sc. ..., ap. ..., Judeţ ..., împotriva sentinţei civile nr. .../......., pronunțată de Tribunalul ..., în dosarul nr. .../.../...., în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ..., cu sediul în ..., str. ... ........., nr. ..., Judeţ ....

Schimbă sentinţa apelată .../......., pronunțată de Tribunalul ..., în dosarul nr. .../.../...., în sensul că:

Admite acţiunea.

Obligă pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ... la emiterea unei decizii de revizuire a drepturilor de pensie cuvenite reclamantei .... ......., cu aplicarea indicelui de corecţie de la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, ........