Decizie nr. 189 din 12.04.2023

Modificarea tabelelor de creanțe împotriva averii debitorului este permisă doar în condițiile expres prevăzute de Legea nr. 85/2014, tabelul preliminar pe calea contestației prevăzute de art. 111 și tabelul suplimentar pe calea contestației prevăzute de art. 146 coroborat cu art. 111.

Tabelul definitiv și tabelul definitiv consolidat rezultate în urma soluționării contestațiilor nu mai pot fi contestate decât în procedura specială prevăzută de art. 113 în situațiile expres și limitativ prevăzute.

În afara textului art. 113 din Legea nr. 85/2014, care prevede posibilitatea contestării tabelului definitiv, de orice persoană interesată, dacă sunt întrunite condițiile speciale stabilite de lege, legiuitorul a mai cuprins în textul legii două reglementări ce duc la ideea de modificare a tabelului definitiv, anume art. 49 alin. 4 și art. 108 alin. 2, ambele în sensul de actualizare ca urmare a plăților efectuate în cadrul procedurii.

În concluzie, modificarea tabelului definitiv/definitiv consolidat, inclusiv în sensul radierii creditorului, nu poate fi operată decât în cazurile prevăzute de art. 49 alin. 4 și 108 alin. 2 privind actualizarea tabelului prin prisma plăților efectuate și în situațiile prevăzute de art. 113.

Prin încheierea din data de 19.10.2022, Tribunalul Mehedinţi- Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a respins cererea de completare dispozitiv.

A respins cererea prin care se solicită constatarea ca ştearsă a creanţei creditorului C&C MC SRL şi modificarea în mod corespunzător a tabelului de creanţe.

A luat act de subrogarea creditorului EGMGC SRL în drepturile creditorilor CV pentru suma de 3.285,19 lei şi IC LTD pentru suma de 2.680,09 lei şi a dispus ca lichidatorul judiciar să modifice corespunzător tabelul de creanţe.

A luat act de raportul de activitate nr.210/27.09.2022 întocmit de lichidatorul judiciar şi a acordat termen în vederea continuării procedurii la 14.12.2022, ora 09:10.

Cu privire la cererea de subrogare formulată de creditorul EGC SRL judecătorul sindic a reținut:

Conform art. 1593 Cod civil: (1) Oricine plăteşte în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului, fără a putea însă dobândi mai multe drepturi decât acesta. (2) Subrogaţia poate fi convenţională sau legală. (3) Subrogaţia convenţională poate fi consimţită de debitor sau de creditor.

Ea trebuie să fie expresă şi, pentru a fi opusă terţilor, trebuie constatată prin înscris.

Conform art. 1594 Cod civil: (1) Subrogaţia este consimţită de creditor atunci când, primind plata de la un terţ, îi transmite acestuia, la momentul plăţii, toate drepturile pe care le avea împotriva debitorului. (2) Subrogaţia operează fără consimţământul debitorului.

Orice stipulaţie contrară se consideră nescrisă.

Pe baza dispozițiilor art. 1593 alin. 1 şi alin. 3, art. 1594, art. 1597 Cod civil și art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014, analizând înscrisurile depuse de creditor din care rezultă plata şi acceptarea acesteia în mod expres, judecătorul sindic a constatat interevenită subrogarea, a luat act de subrogarea creditorului EGMGC SRL în drepturile creditorilor CV pentru suma de 3.285,19 lei şi IC LTD pentru suma de 2.680,09 lei şi a dispus ca lichidatorul judiciar să modifice corespunzător tabelul de creanţe al debitoarei aflate în insolvenţă II GMG.

Cu privire la cererea de completarea a dispozitivului încheierii din 07.09.2022 formulată de creditorul EGC judecătorul sindic a reținut:

Conform dispoziţiilor art. 444 (1) Cod procedură civilă, dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.

În cazul hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.

Analizând cererea de completarea dispozitiv, judecătorul sindic a constatat că prin cererea formulată la 08.07.2022 şi analizată în încheierea de sedinţă din 07.09.2022 s-a solicitat ca instanţa să ia act de subrogarea creditorului EGC în drepturile creditorului C&C MC S.R.L, ca urmare a achitării prin virament bancar a creantei de 94.355, 25 lei cu care acesta din urmă este înscris în tabelul de creanţe al debitoarei în faliment II GMG prin lichidator.

Prin încheierea din 07.09.2022 instanţa a respins această cerere constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile subrogării în drepturile creditorului pentru neacceptarea plăţii.

Faptul că prin notele de şedinţă, în apărare, petenta creditoare EGC solicită în subsidiar ca instanţa, dacă nu admite cererea de subrogare, să ia act de stingerea creantei, nu echivalează cu o cerere principala, accesorie, conexă sau incidentală, fiind o aparare formulată prin notele de şedinţă, asupra căreia instanţa s-a pronunţat implicit prin respingerea cererii de subrogare, aspectele putând fi analizate într-o eventuală cale de atac promovată de partea interesată cu privire la încheierea din 07.09.2022.

Pentru aceste considerente judecătorul sindic a respins cererea de completare dispozitiv formulată de creditorul EGC ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte cererea prin care petenta GMG în calitate de titular al debitoarei aflate în insolventă, a solicitat instanţei să ia act de stingerea creanţei creditorului C&C MCT S.R.L prin plata făcută de creditorul EGC conform ordinului de plată din 05.07.2022, cerere întemeiată pe art. 108 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 judecătorul sindic a reţinut:

În conformitate cu art. 108 din Legea nr. 85/2014 „(1) O creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până va fi complet acoperită.

Toate tabelele vor fi actualizate corespunzător cu sumele distribuite; (2) Dacă creanţele au fost stinse sau modificate, total sau parţial, se va proceda la o modificare corespunzătoare a tabelului de creanţe, după caz.

Odată cu convocatorul adunării creditorilor se va publica şi tabelul de creditori actualizat cu sumele stinse sau modificate în timpul procedurii.

Odată cu contestarea procesului-verbal al adunării, creditorii vor putea contesta în aceleaşi termene şi condiţii şi tabelul astfel publicat”.

Din textul de lege redat rezultă că acesta se referă la modificarea sau stingerea creanțelor prin plăți efectuate în cadrul procedurii, respectiv prin distribuiri de sume obținute în procedură din încasarea creanțelor și valorificarea bunurilor, sau prin plăţi făcute în cadrul procedurii prin subrogare, adică cu consimţământul creditorului.

De altfel, în situația în care legiuitorul ar fi avut în vedere plățile efectuate de către alți creditori, acest lucru ar fi fost prevăzut în mod expres în cuprinsul Legii nr. 85/2014.

Conform art. 342 alin. (I) din Legea nr. 85/2014 „Dispozițiile prezentei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă și ale Codului civil”.

Or, în situația în care s-ar accepta opinia petentei referitoare la stingerea prin plata integrală în cadrul procedurii a creanței creditorului SC C&C MC SRL, aceasta ar însemna o încălcare a dispozițiilor art. 161 din Legea nr. 85/2014, care reglementează ordinea de prioritate a plății creanțelor în timpul procedurii de insolvență, în condițiile în care creanțele celorlalți creditori din aceeași categorie a creanțelor chirografare nu au fost achitate integral.

Mai mult decât atât, atâta timp cât creditorul SC C&C MC SRL nu a consimțit plata efectuată de SC EGC SRL pentru a putea opera subrogația convențională cu acordul creditorului, nu se poate aprecia că în cauză ar opera dispozițiile art. 108 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, în condițiile în care acest creditor nu a acceptat plata efectuată de tertul SC EGC SRL şi a refuzat comunicarea contului unic de insolvenţă către tert.

Cu toate acestea terţul a virat banii într-un cont bancar aparţinând SC C&C MC SRL în insolvenţă.

Acest aspect nu echivalează cu acceptarea plăţii.

Procedura insolventei este guvernată de un set de principii.

Un principiu esenţial este asigurarea unui tratament egal al creditorilor de același rang, asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedură și recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile.

Scopul procedurii insolvenţei este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă.

Procedura insolvenţei este unică şi se desfăşoară simultan pentru toate creanţele deţinute împotriva patrimoniului debitorului.

Aceste principii sunt incompatibile cu prevederile art. 1469 şi următoarele Cod civil, instanţa neputând îmbrăţişa opinia că creditorul nu poate refuza plata făcută de un terţ, în numele debitorului insolvabil.

Pentru aceste considerente judecătorul sindic a apreciat că o astfel de cerere este inadmisibilă în procedura insolvenţei, motiv pentru care a respins-o.

Împotriva acestei încheieri au declarat apel creditoarea EGC SRL şi GMG în calitate de titular al debitoarei GMG ÎI, solicitând admiterea apelului, anularea, în parte, a încheierii din data de 19.10.2022 iar, pe fondul cauzei, admiterea cererii de completare a încheierii din 07.09.2022 în sensul constatării stingerii creanţei creditorului C&C MC SRL ca urmare a plăţii efectuate de EGC SRL şi modificării corespunzătoare a tabelului de creanţe al debitoarei.

În motivele de apel, apelanta creditoare EGC SRL a arătat că prin cererea depusă la data de 08.07.2022, modificată până la primul termen conform dispoziţiilor art. 224 Cod procedură civilă, a solicitat, în principal, să se ia act de subrogarea în drepturile creditorilor plătiţi C&C MC SRL şi EST cărora le-a achitat sumele de 94.344, 25 lei şi, respectiv, de 116.777,85 lei, şi să se dispună modificarea corespunzătoare al tabelului de creanţe al debitoarei, ţinând cont de subrogaţie, iar, în subsidiar, să se ia act de stingerea creanţelor creditorilor şi să se dispună modificarea tabelului urmare a stingerii creanţelor.

A arătat, de asemenea, că prin încheierea din 07.09.2022 judecătorul sindic a admis în parte în cererea, a luat act de subrogarea EGC SRL în drepturile creditorului EST și a respins cererea de subrogare în drepturile creditorului C&C MC SRL, dar nu s-a pronunţat pe petitul subsidiar privind constatarea stingerii creanţei acestui creditor, astfel încât prin cererea de completare a solicitat soluţionarea acestui petit.

A precizat că, aşa cum rezultă din ordinul de plată din data de 05.07.2022 şi din raportul de activitate întocmit de lichidatorul judiciar al C&C MC SRL publicat în BPI nr. 14966/20.09.2022, a achitat creanţa în sumă de 94.344,25 lei înscrisă în favoarea creditorului C&C MC SRL prin virarea în contul unic al insolvenţei debitoarei C&C MC SRL și că suma nu a fost restituită până în prezent.

În opinia creditoarei EGC SRL, în condiţiile în care creanţa în sumă de 94.344, 25 lei a fost achitată, nu mai există nici un motiv temeinic pentru ca C&C MC SRL să figureze în tabelul de creanţe al debitoarei GMG ÎI şi s-ar ajunge la o îmbogăţire fără justă cauză a C&C MC SRL.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 43 alin. 2, art. 342 din Legea nr. 85/2014, art.22, art. 204, art. 446 Cod procedură civilă, art. 1477 Cod civil.

Apelanta GMG în calitate de titular al debitoarei GMG ÎI a susţinut, prin motivele de apel, că, după data deschiderii procedurii, creditorul EGC SRL a achitat creanţele mai multor creditori înscrişi în tabelul de creanţe, judecătorul sindic considerând legale aceste plăţi, dar acordând un tratament diferit creditorului C&C MC SRL.

A precizat că EGC SRL a notificat în prealabil cei 4 creditori cu privire la intenţia de a achita creanţele înscrise la masa credală a debitoarei GMG ÎI şi a procedat la achitarea creanţelor prin virament bancar, solicitând de la fiecare creditor confirmarea încasării sumelor.

Consideră titularul debitoarei că refuzul de comunicare a contului în care să fie virate sumele de către lichidatorul judiciar al C&C MC SRL nu poate lipsi de efecte o plată deja efectuată, aşa cum aceasta este reglementată de Codul civil şi că acest refuz are la bază un mecanism fraudulos, urmărindu-se valorificarea patrimoniului său personal.

A invocat art. 342 din Legea nr. 85/2014 potrivit căruia dispoziţiile legii se completează cu cele ale Codului civil, precum şi art. 1472, art. 1474, art. 1488, art. 1497, art. 1499, art. 1504, art. 1615 Cod civil.

A subliniat că C&C MC SRL refuză nejustificat primirea plăţii, nedovedind nici un motiv legitim care să justifice refuzul, care a fost exprimat formal, fiind contrazis de raportul de activitate întocmit de lichidatorul judiciar al C&C MC SRL publicat în BPI nr. 14966/20.09.2022, din care rezultă că EGC SRL a virat în contul de insolvenţă al C&C MC SRL suma de 94.344 pe care aceasta o avea de recuperat de la GMG ÎI.

Totodată, GMG în calitate de titular al debitoarei GMG ÎI a susţinut că procedura de insolvenţă nu impune efectuarea plăţilor doar de către debitor, plata putând fi efectuată şi de alte persoane pe seama acestuia (terţi, codebitori, fidejusori, debitori ipotecari), iar refuzul C&C MC SRL apare nejustificat câtă vreme interesul acestui creditor, la fel ca în cazul fiecărui creditor, este acela de a-şi îndestula creanţa cu care a fost înscris la masa credală, în principal, prin executarea, în natură, a obligaţiei de plată a creanţei, eventuala distribuire a sumelor de bani prin vânzarea bunurilor debitoarei, fiind subsidiară acesteia.

La data de 29.11.2022 lichidatorul judiciar CI SPRL a formulat întâmpinare la apelul declarat de GMG în calitate de titular al debitoarei GMG ÎI, solicitând respingerea acestuia.

În cuprinsul întâmpinării a invocat inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 108 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, arătând că acestea vizează modificarea sau stingerea creanţelor în cadrul procedurii prin distribuiri de sume obţinute în procedură din încasarea creanţelor şi/sau valorificarea bunurilor şi că opinia apelantei referitoare la stingerea prin plată a creanţei duce la o încălcarea a dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 85/2014 care reglementează ordinea de prioritate a plăţii creanţelor în timpul procedurii de insolvenţă.

Analizând apelurile prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, Curtea a constatat următoarele:

În analiza apelurilor, Curtea a pornit de la cadrul procesual fixat prin cererile de completare stabilind, în esenţă, că pretenţia concretă a creditorului EGC SRL şi a titularului debitoarei GMG este aceea de constatare a stingerii creanţei creditorului C&C MC SRL şi de modificare corespunzătoare a tabelului de creanţe al debitoarei GMG ÎI, urmare a stingerii creanţei.

Raportat la acest capăt de cerere se pune problema lămuririi condițiilor și modalităților prevăzute de lege pentru modificarea tabelelor de creanțe, dar și problema dacă plata efectuată de creditorul EGC SRL prin virarea în contul unic de insolvenţă al debitoarei C&C MC SRL a sumei de 94.344,25 lei pe care aceasta o avea de recuperat de la GMG ÎI poate reprezenta temei pentru radierea creditorului C&C MC SRL din tabelul de creanţe întocmit în cadrul procedurii debitoarei GMG ÎI.

Modificarea tabelelor de creanțe împotriva averii debitorului este permisă doar în condițiile expres prevăzute de Legea nr. 85/2014, tabelul preliminar pe calea contestației prevăzute de art. 111 și tabelul suplimentar pe calea contestației prevăzute de art. 146 coroborat cu art. 111.

Tabelul definitiv și tabelul definitiv consolidat rezultate în urma soluționării contestațiilor, așa cum arată și denumirea, care cuprinde adjectivul „definitiv”, nu mai pot fi contestate decât în procedura specială prevăzută de art. 113 în situațiile expres și limitativ prevăzute, anume descoperirea existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale, determinante pentru admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și descoperirea unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.

În afara textului art. 113 din Legea nr. 85/2014, care prevede posibilitatea contestării tabelului definitiv, de orice persoană interesată, dacă sunt întrunite condițiile speciale stabilite de lege, legiuitorul a mai cuprins în textul legii două reglementări ce duc la ideea de modificare a tabelului definitiv, anume art. 49 alin. 4 și art. 108 alin. 2, ambele în sensul de actualizare ca urmare a plăților efectuate în cadrul procedurii.

Reglementarea din art. 49 alin. 4 prevede că în cazul în care creanțele creditorilor au fost stinse, total sau parțial, practicianul în insolvență va proceda, anterior adunării generale a creditorilor, la modificarea tabelului de creanțe și va publica tabelul actualizat cu sumele stinse în timpul procedurii odată cu convocatorul adunării creditorilor.

Deși folosește sintagma de „modificare corespunzătoare a tabelului de creanțe”, din interpretarea textului rezultă că este vorba de o actualizare constând în ștergerea creanțelor achitate în totalitate în timpul procedurii și reducerea celor achitate parțial pe parcursul procedurii prin scăderea din cuantumul creanței a sumei plătite, cu atât mai mult cu cât legiuitorul se referă la rezultatul modificării ca la „tabel actualizat”.

Actualizarea are ca scop calcularea valorii totale a creanțelor și calculul valorii fiecărei creanțe în raport de valoarea totală, în funcție de care se determină cvorumul și majoritatea în cadrul adunării creditorilor, și evidențierea unei situații reale, la zi, a creanțelor ce trebuie satisfăcute pentru a fi avută în vedere la distribuiri.

Practic acei creditori ale căror creanțe au fost plătite integral vor fi înlăturați/radiați din tabel, pierzând calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură (art. 5 alin. 1 pct. 19) și, evident, nu mai participă la adunarea creditorilor și nu mai exercită dreptul de vot în cadrul acesteia.

În ceea ce îi privește pe creditorii ale căror creanțe au fost achitate parțial și, ca urmare, diminuate în tabel corespunzător sumei plătite, aceștia vor participa și vota în adunarea creditorilor proporțional cu valoarea diminuată a creanței.

Având în vedere consecințele expuse în planul existenței și exercitării dreptului de vot, legiuitorul a prevăzut obligația practicianului în insolvență de a publica tabelul actualizat odată cu convocatorul adunării generale, pentru a da posibilitatea creditorilor vizați să conteste acest tabel.

Din interpretarea literal gramaticală a textului art. 49 din Legea nr. 85/2014 Curtea reține că textul vizează doar creditorii participanți la procedura debitorului ale căror creanțe au fost înscrise în tabel și care au fost stinse prin plată, total sau parțial, în cadrul derulării procedurii.

Noțiunea de creanțe modificate este utilizată de legiuitor și în textul art. 108 din Legea nr. 85/2014.

Din lecturarea textelor alineatelor 1 și 2 se observă că termenii folosiți în reglementare sunt, de principiu, aceiași cu cei utilizați în reglementarea art. 49 alin. 4 „tabelele vor fi actualizate corespunzător cu sumele distribuite.

Dacă creanțele au fost stinse sau modificate, total sau parțial, se va proceda la o modificare corespunzătoare a tabelului de creanțe, după caz”.

Practic textul art. 108 alin. 2 este o reluare a textului art. 49 alin. 4 privind întocmirea, urmare a plăților, parțiale sau totale, a tabelului actualizat cu sumele stinse sau modificate în timpul procedurii, publicarea acestuia, odată cu convocatorul adunării creditorilor și contestarea tabelului actualizat, odată cu contestarea procesului-verbal al adunării creditorilor, în aceleași termene și condiții.

Cea ce aduce nou textul art. 108 este situația premisă din alineatul 1, anume cazul creanțelor cu mai mulți debitori solidari și, în această situație, modificarea (actualizarea) tuturor tabelelor de creanțe ale debitorilor, dacă este cazul.

Introducerea textului în discuție aduce clarificări privind înscrierea creanțelor cu mai mulți debitori solidari în cazul efectuării de plăți cu ocazia distribuirilor pe parcursul procedurii, precizând expres că tabelele debitorilor, în care creanța creditorului comun a fost trecută inițial cu întreaga valoare nominală, vor fi actualizate corespunzător plăților efectuate.

O asemenea precizare nu a existat în vechile reglementări ale insolvenței, acte normative sub imperiul cărora creanța creditorului comun rămânea înscrisă în tabelul de creanțe al fiecărui codebitor până la satisfacerea ei integrală.

În doctrină s-a exprimat opinia în conformitate cu care actualizarea tabelelor de creanțe conform art. 108 alin. 1 poate fi făcută din oficiu de către practicianul în insolvență, la cererea creditorului, care potrivit art. 109, este obligat să aducă la cunoștința practicianului plata, în termen de 3 zile de la data încasării.

Chiar dacă creditorul nu își îndeplinește obligația prevăzută de art. 109 de a aduce la cunoștința practicianului plata primită, practicianul în insolvență poate, dacă are cunoștință din alte împrejurări despre plată să procedeze la actualizare, intenția legiuitorului fiind aceea de a actualiza permanent înscrierile din tabel cu realitatea plăților și distribuirilor.

În concluzie, modificarea tabelului definitiv/definitiv consolidat, inclusiv în sensul radierii creditorului, nu poate fi operată decât în cazurile prevăzute de art. 49 alin. 4 și 108 alin. 2 privind actualizarea tabelului prin prisma plăților efectuate și în situațiile prevăzute de art. 113 privind descoperirea existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale, determinante pentru admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și descoperirea unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.

Față de considerațiile teoretice arătate, Curtea a constatat că în speță, pe de o parte, este vorba de o plată efectuată într-o altă procedură de insolvență și că, pe de altă parte, s-a stabilit definitiv că plata și subrogația nu au fost consimțite de creditorul C&C MC SRL (decizia nr. 536/09.11.2022 a Curţii de Apel Craiova-Secţia a II-a Civilă pronunţată în dosarul asociat15).

În consecinţă, nefiind în cazurile în care Legea nr. 85/2014 prevede posibilitatea modificării tabelelor de creanţe împotriva averii debitoarei, solicitările creditorului EGC SRL şi titularului debitoarei GMG de constatare a stingerii creanţei şi modificare corespunzătoare a tabelului de creanţe sunt neîntemeiate.

Aspectele privind subrogaţia, urmare a plăţii, refuzul de acceptare a plăţii și tratamentul diferit aplicat creditorului C&C MC SRL nu vor fi analizate în acest cadru procesual, fiind dezlegate definitiv prin încheierea din 07.09.2022, rămasă definitivă, conform deciziei nr. 536/09.11.2022 a Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a Civilă.

În conformitate cu dispoziţiile 430 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă, hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 431 din acelaşi act normativ, nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Textele de lege menționate reglementează autoritatea de lucru judecat, ce constituie un efect al importanţei hotărârii judecătoreşti, ca act jurisdicţional emanând de la o putere publică, având ca finalitate stabilitatea raporturilor juridice şi a ordinii sociale.

Reglementarea excepţiei autorităţii de lucru judecat din Codul de procedură civilă accentuează caracterul de ordine publică şi statuează că este contrar acesteia aducerea în faţa instanţei şi punerea în discuţie a aceleiaşi cereri, după ce a fost soluţionată definitiv, lucrul judecat trebuind să fie respectat, iar litigiile să nu fie reluate la nesfârşit.

Din interpretarea dispoziţiilor menţionate rezultă două reguli fundamentale, potrivit cărora o acţiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată şi o constatare judecătorească, în sensul de soluţie dată raporturilor deduse judecăţii, nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, întrucât aceasta este prezumată ca fiind expresia adevărului judiciar.

Aceasta face ca litigiul să fie soluţionat într-o manieră care să nu mai permită readucerea lui în faţa instanţei, indiferent că aceasta s-ar realiza pe cale principală sau în mod incidental, într-un proces ulterior, care ar avea legătură cu ceea ce s-a tranşat jurisdicţional anterior.

Or, chestiunile privind subrogaţia și refuzul de acceptare a plăţii reprezintă aspecte litigioase dintre părţi care au fost dezlegate definitiv și care nu mai pot fi readuse în faţă instanţei într-un al doilea proces ce are legătură cu chestiunile dezlegate anterior.

Pentru considerente expuse, având în vedere dispoziţiile art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea a respins ca nefondate apelurile