Decizie nr. 1365 din 13.07.2023

Neidentificarea unor urme biologice de sânge ale victimei pe bâta acesteia din urmă, nu echivalează cu inexistența faptei agresive comise împotriva ei, având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală care atestă existența unor leziuni traumatice la nivelul capului, produse prin lovire cu un corp dur alungit, deci o modalitate activă de cauzare a traumatismului cranio-cerebral, concluziile raportului de expertiză confirmând existența unei forțe străine care a acționat asupra corpului victimei prin lovire cu un corp dur-alungit, având o lățime de maxim 3 cm., infirmând apărarea inculpatului conform căreia victima s-a lovit la cap în momentul căderii.

Raportat la susținerea inculpatului care nu a recunoscut actele de agresiune exercitate împotriva victimei, negând săvârșirea infracțiunii, așa cum rezultă din declarația dată de inculpat la prima instanță, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins cererea inculpatului de soluționare a cauzei potrivit procedurii simplificate în condițiile în care nu era incidentă o recunoaștere totală și necondiționată a faptei sub toate aspectele de fapt.

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2023:003.001365

Dosar nr. …..

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANŢA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 1365

Şedinţa publică de la 13 iulie 2023

Completul compus din:

PREŞEDINTE: ……

JUDECĂTOR: ……….

GREFIER: …………..

Ministerul Public reprezentat prin procuror ……… din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

¤¤¤

Pe rol, soluţionarea apelurilor formulate de inculpatul ……. şi de părţile civile …., …., …., ……, ……., ……., ……., împotriva sentinţei penale nr. 65 din data de 09.02.2023 pronunţate de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. …..

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 16.05.2023, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanţa de apel, conform art. 391 alin. 1 și 2 C.p.p., a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţare la data de 13.07.2023.

C U R T E A

Deliberând asupra apelurilor de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 65 din data de 09.02.2023 pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. …., în baza art. 396 alin. 1 şi 2 C.proc. pen., a fost condamnat inculpatul …, la pedeapsa de 14 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 alin.1 C.p.

În baza art.67 alin.2 din Codul penal raportat la art.66 alin.1 lit.a, b din Codul penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.65 alin.1 şi 3 şi art.66 lit.a, b din Codul penal, s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art.399 alin.1 din Codul de procedură penală, s-a menţinut ca fiind temeinică şi legală măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul …… prin încheierea nr.223/08.10.2021 a Tribunalului Dolj, pronunţată în dosarul …. definitivă prin încheierea 242/13.10.2021 a Curţii de Apel Craiova în baza căreia a fost emis MAP nr. ../08.10.2021.

În baza art.404 al.4 lit.a din Codul de procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive, de la 08.10.2021 la zi şi s-a menţinut starea de arest.

În baza art.112 alin.1 lit.b din Codul penal, s-a dispus confiscarea unei bucăţi de material lemnos găsit pe terenul agricol, în vecinătatea cadavrului ambalată în plic din hârtie inscripţionat nr…., sigilat cu sigiliu autoadeziv tip "….." aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Dolj conform procesului verbal de predare primire din 14.01.2022 aflat la fila 8 dosar.

În temeiul art.197 alin.1 C.p.p. următoarele bunuri sunt mijloace materiale de probă, urmând a fi arhivate cu dosarul cauzei:

1)colet/plic 1, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe balustrada metalică de susţinere sudată de stâlpul din faţă al tractorului- plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

2)colet/plic 2, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe stâlpul din partea stângă faţă a tractorului - plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

3)colet/plic nr 3, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe aripa stângă spate a tractorului - plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

4)colet/plic nr. 4, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe stâlpul median din partea stângă a tractorului - plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

5)colet/plic nr. 5, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe volanul tractorului - plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

6) colet/plic nr. 6, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe cheile găsite în contactul tractorului -plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

8)colet/plic nr. 8, ce conţine articole de încălţăminte cu care era încălţat cadavrul la momentul cercetării- plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

9)colet/plic nr. 9, ce conţine un articol vestimentar tip căciulă, găsită în interiorul tractorului, în partea din spate a şoferului- plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

10)colet/plic nr. 10, ce conţine 5 (cinci) recoltoare sterile cu care s-a ridicat depozitul subunghial de la mâna dreaptă - plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

11)colet/plic nr. 11, ce conţine 5 (cinci) recoltoare sterile cu care s-a ridicat depozitul subunghial de la mâna stângă - plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

12)colet/plic nr. 1, ce conţine articole de încălţăminte tip cizme de cauciuc de culoare negru - plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

13)colet/plic nr. 2, ce conţine o bucată de material lemnos, prevăzută la un capăt cu o bucată de metal- plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

14)colet/plic nr. 3, ce conţine un articol vestimentar tip geacă, de culoare verde- plic sigiiat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

15)colet/plic nr. 4, ce conţine o bucată de material lemnos găsită la stâna de capre ce aparţine familiei …- plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română şi a următoarele suporturi optice:

-CD - R inscripţionat „…………

-CD inscripţionat …….. aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Dolj conform procesului verbal de predare primire din 14.01.2022 aflat la fila 8 dosar și înaintate la instanță conform adresei nr……….. din data de 13.01.2022 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

În baza art. 25 raportat la art. 397 C.p.p., s-au admis acţiunile civile formulate de părţile civile ……, ………, ……., ………..,………., …….., şi ……….

A fost obligat inculpatul …. la plata către fiecare parte civilă, …., ………..,……., …..,……… şi ………..a sumelor de câte 50 000 lei reprezentând daune morale.

A fost obligat inculpatul ……. la plata către parte civilă … a sumei de 50 000 lei reprezentând daune morale şi a sumei de 20 000 lei reprezentând daune materiale.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul, …., în vederea introducerii profilelor genetice în Serviciul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art.274 alin.1 din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul ….. la plata sumei de 4 000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1 000 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.

Executorie cu privire la menţinerea măsurii arestării preventive, conform art. 399 alin. 4 C.p.p.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a constatat că la data de 14.01.2022 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj la nr….., rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj din data de 13.01.2022, emis în dosarul penal .., prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului ….., pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevazuta de art.188 alin.1 Cod penal.

In actul de sesizare s-a reținut în esenţă că la data de 07.10.2021, în jurul orelor 10:30 - 11:00 inculpatul …., a agresat fizic pe victima ….., din aceeaşi localitate, pe un teren extravilan, în partea de sud-vest a acestei localităţi, lovind-o cu o bâtă în zona capului, producându-i hemoragie meningo-cerebrală, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu, rezultând decesul victimei la aceeaşi dată, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni de ,,omor”, faptă prev. de art. 188 alin. 1 din C. penal.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt au fost propuse prin actul de sesizare următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu ( f. 92 ), proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşă fotografică (f. 97–104, 106-118), procese-verbale din data de 07.10.2021 întocmite de către organele de cercetare penală ( f. 93-94, 105, 205 ), fişă de intervenţie la eveniment întocmită de lucrători de poliţie din cadrul Postului de Poliţie …. ( f. 95 ), Raport de Expertiză Criminalistică nr. … / 11.01.2022 întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică ….. ( f. 119 – 130 ), fişă Serviciul de Ambulanţă Judeţean …. ( f. 162 – 164 ),raport de expertiză medico-legală necropsie nr. ../2021 din data de 12.01.2022 şi fişă de constatări preliminarii din data de 08.10.2021 eliberate de I.

M.

L. ….. ( f. 168 – 169, 171 ), copie xerox certificat medical constatator al decesului ( f. 185 ), declaraţii persoană vătămată / parte civilă ….. ( f. 172 ), cerere de constituire parte civilă şi acte doveditoare relaţie de rudenie ( f. 174 - 183 ), declaraţii martori ….. ( f. 186 - 187 ), ……. ( f. 189 - 190 ), …… ( f. 191 - 192 ), ….. ( f. 193 - 194 ) şi ….. ( f. 195 - 196 ), planşă fotografică ridicare bunuri de la domiciliul inculpatului ( f. 207 – 214 ), note redare supraveghere tehnică a inculpatului – proces verbal de redare a convorbirilor obţinute prin supraveghere tehnică ( f. 215 – 218, 223 - 224 ),declaraţii suspect / inculpat …… + CD ( f. 78 – 80, 83 – 85)

Prin ordonanţa din data de 08.10.2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj s-a dispus luarea față de inculpatul …. a măsurii reținerii sale pentru o perioadă de 24 ore, începând de la data de 08.10.2021, orele 16.50 până la data de 09.10.2021, orele 16.50.

Prin Încheierea nr. 223 din data de 08.10.2021, Tribunalul Dolj a admis solicitarea Parchetului, dispunând față de inculpatul ….. măsura preventivă a arestului preventiv pentru 30 zile, începând cu data de 08.10.2021 și până la data de 06.11.2021, inclusiv.

Inculpatul a contestat măsura preventivă dispusă în cauză, însă prin Încheierea nr. 242 / 13.10.2021 a Curţii de Apel Craiova contestaţia i-a fost respinsă ca nefondată.

Apoi, în mod succesiv, măsura preventivă a arestării preventive a fost prelungită de Tribunalul Dolj, şi de această dată inculpatul ….. a contestat prelungirea acestei măsuri însă contestaţiile i-au fost respinse de către Curtea de Apel Craiova.

Măsură arestării a fost ulterior menţinută prin încheierile judecătorului de cameră preliminară şi ale instanţei.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 07.03.2022 în baza art. 345 al. 1 şi 2 şi art. 346 al. 2 C. Pr. Pen., s-au respins cererile şi excepțiile formulate de către inculpatul ……...

În baza art. 346 al. 2 C.

Pr.

Pen. s-a constatat competența şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul ……. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj privind pe inculpatul ….. cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 C.p.

S-a constat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul ……..

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie inculpatul iar prin încheierea nr. 33 din 21 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul ……. s-a respins contestaţia formulată de inculpatul …….., împotriva încheierii din data de 07 martie 2022 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul Dolj în dosarul nr. ……..

Pe parcursul urmăririi penale, a fost audiat în cauză în calitate de persoană vătămată/parte civilă numitul ……., nepotul victimei ……, din declaraţia acestuia rezultă faptul că a dorit să se constituie parte civilă în cauză cu o sumă de bani pe care o va preciza în termenul legal.

Totodată, la data de 18.10.2021, prin intermediul apărătorului ales, avocat ….., persoanele vătămate …… (soţia victimei), ……… (fiul victimei), ………. (nepotul victimei), ……. (nepoata victimei), ……… (fiul victimei), ………. (nepotul victimei) şi …… (nepotul victimei) au precizat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă de bani pe care o vor preciza în faţa instanţei de judecată, depunând totodată acte doveditoare ale legăturii de rudenie cu victima.

În faţa instanţei părţile civile …..,………..,…………, …….,……..,……… şi …. s-au constituit părţi civile fiecare cu suma de câte 50 000 lei reprezentând daune morale iar ….. a mai solicitat şi suma de 20 000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli făcute cu înmormântarea şi pomenirea victimei.(fila 34 dosar instanţă).

Inculpatul a fost de acord cu pretenţiile solicitate de părţile civile şi nu au fost administrate probe sub aspectul laturii civile a cauzei.

La primul termen la care procedura de citare a fost legal îndeplinită iar cauza s–a aflat în stare de judecată (şedinţa publică din 23.06.2022) instanţa a pus în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să se desfăşoare potrivit procedurii simplificate.

La interpelarea instanţei dacă doreşte să dea declaraţie în cauză şi dacă solicită ca judecata să se desfăşoare potrivit procedurii simplificate inculpatul a arătat că doreşte soluţionarea cauzei potrivit procedurii simplificate şi doreşte să dea declaraţie.

Procedând la audierea inculpatului, instanţa a constatat că inculpatul nu recunoaşte săvârşirea infracţiunii reţinută în sarcina sa astfel că instanţa a respins cererea inculpatului de soluţionare a cauzei potrivit procedurii simplificate şi a dispus începerea cercetării judecătoreşti.

Apărătorul inculpatului a arătat că înţelege să conteste toate probele administrate în faza de urmărire penală şi s-a dispus începerea cercetării judecătoreşti , în faţa instanţei fiind reaudiaţi martorii propuşi prin actul de sesizare.

De asemenea în faţa instanţei a fost administrată proba cu raportul de expertiză criminalistică pentru determinarea comportamentului simulat .(file 88-98) şi s-a încuviinţat proba cu martorul ……, propus de inculpat.(fila 99 dosar instanţă)

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, prima instanţă a reţinut urmatoarele:

În fapt, la data de 07.10.2021, aproximativ în jurul orelor 10.00, victima ….., de 78 ani, din loc. ….., jud………. se afla în tractorul proprietate personală, în extravilanul localităţii de domiciliu, s-a oprit puţin şi a purtat o scurtă discuţie cu martorul …., apoi văzându-l pe inculpatul …… în timp ce acesta din urmă se afla cu caprele la păscut pe o mirişte din apropiere, a plecat de lângă martorul …… şi a mers în direcţia inculpatului.

A ajuns în dreptul acestuia, între cei doi a existat iniţial un conflict verbal, generat de o stare conflictuală mai veche (victima îi tot reproşa inculpatului faptul că acesta din urmă îşi păştea caprele pe terenul victimei) apoi în acest conflict inculpatul, cu ajutorul unei bâte, care a aparţinut victimei, l-a lovit pe …., de mai multe ori în zona capului, acesta căzând la pământ, după care inculpatul a aruncat bâta în apropierea victimei şi a plecat.

Această stare de fapt rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză.

Astfel, la data de 08.10.2021 victima ….. a fost expertizată medico-legal, efectuându-i-se autopsia de către I.

M.

L. ……, din fişa de constatări preliminare nr. …. / 2021 din data de 08.10.2021 coroborată cu raportul de expertiză medico-legală necropsie nr. …/2021 din data de 12.01.2022 întocmit de către I.

M.

L. …. s-au concluzionat următoarele:

Moartea numitului …., în vârstă de 78 ani, a fost violentă.

S-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu.

Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur alungit (lăţimea maximă de 3 cm), de corpuri dure, posibil compresiune la nivelul regiunii cefalice şi muşcare (comprimarea limbii între arcadele dentare).

Leziunile traumatice de la nivelul extremităţii cefalice (cranio-cerebrale) au legătură de cauzalitate directă, necondiţionată cu decesul.

Sângele recoltat la autopsie conţinea 0,17 gr. ‰ alcool etilic.

Moartea poate data din 07.10.2021.

De asemenea, în cauză s-a dispus şi efectuat de către Institutul Naţional de Criminalistică … o expertiză genetică judiciară, obiectivele acesteia fiind următoarele:

„a) care este profilul ADN rezultat în urma examinării probelor biologice de salivă recoltate de la inculpatul…… (ambalate în eprubete sterile, introduse în plic de hârtie şi sigilate cu bandă adezivă tip ,,Poliţia Română,”);

b) care este profilul ADN rezultat în urma examinării probelor biologice de sânge recoltate de la victima ….. ( 2 recipiente tip eprubete sterile, conţi-nând probe biologice de sânge, introduse în plic de hârtie şi sigilate cu bandă adezivă tip ,,Poliţia Română,”);

c) care este profilul ADN al urmelor biologice pe o bucată de material lemnos găsit pe terenul agricol, în vecinătatea cadavrului, cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, ambalată în plic din hârtie inscripţionat nr. …, sigilat cu sigiliu autoadeziv tip "POLIŢIA ROMÂNĂ";

d) care este profilul ADN al urmelor biologice pe un articol vestimentar tip căciulă, găsită în interiorul tractorului, în partea din spate a şoferului, cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, ambalată în plic din hârtie inscripţionat nr. 9, sigilat cu sigiliu autoadeziv tip "POLIŢIA ROMÂNĂ";

e) care este profilul ADN al urmelor biologice pe o pereche de încălţămin-te, ridicată de la domiciliul inculpatului, ambalată în plic din hârtie inscripţionat nr. 1, sigilat cu sigiliu autoadeziv tip "POLIŢIA ROMÂNĂ";

f) care este profilul ADN al urmelor biologice pe o bucată de material lemnos, ridicată de la domiciliul inculpatului, ambalată în plic din hârtie inscrip-ţionat nr. 7, sigilat cu sigiliu autoadeziv tip "POLIŢIA ROMÂNĂ";

g) compararea profilului ADN rezultat în urma examinării probelor biologice recoltate de la inculpatul …….. cu profilul ADN rezultat în urma examinării urmelor biologice de la pct. c, d, e, f;

h) compararea profilului ADN rezultat în urma examinării probelor biologice recoltate de la victima ….. cu profilul ADN rezultat în urma examinării urmelor biologice de la pct. c, d, e, f.”

Prin Raportul de Expertiză Criminalistică nr. …. / 11.01.2022 eliberat de Institutul Naţional de Criminalistică ….. s-au formulat următoarele concluzii:

“1. Profilele genetice ale victimei …. (probă notată …..) şi numitului …….. (probă notată ………), sunt prezentate în rapoartele de … şi……, anexate.

2.

Proba notată ….. - "un articol vestimentar tip căciulă, găsită în interiorul tractorului, în partea din spate a şoferului, cu ocazia efectuării cerce-tării la faţa locului", microurma notată ….. prezintă celule epiteliale.

Nu prezintă sânge.

Microurma notată … prezintă celule epiteliale şi sânge.

Rezultatul analizei preliminare privind apartenenţa la specia umană a sângelui evidenţiat, a fost negativ.

2a.

Genotiparea ADN extras din microurma notată …. a pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenit de la minim trei persoane, care nu îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute în procedurile de lucru, pentru unele alele constituente.

Din acest motiv, nu se efectuează calcule biostatistice.

Nu se pot formula concluzii de certitudine privind includerea/excluderea profilului genetic al victimei …. (probă notată …..) în acest amestec de profile genetice, rezultatul comparaţiei având caracter neconcludent.

Profilul genetic la numitului …. (probă notată ….) nu se regăseşte în acest amestec de profile genetice.

2.b. Genotiparea ADN extras din microurma notată …., a pus în evidenţă un profil genetic majoritar, identic cu profilul genetic al victimei ….. (probă notată …). Alelele minoritare nu pot fi utilizate în vederea identificării de persoane.

3.Proba notată …. - "o bucată de material lemnos găsit pe terenul agricol, în vecinătatea cadavrului, cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului", microurmele notate … şi…….. prezintă celule epiteliale. Nu prezintă sânge.

3a.

Genotiparea ADN extras din microurma notată ….., a pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenit de la minim trei persoane, care nu îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute în procedurile de lucru, pentru unele alele constituente.

Din aceste motive, nu se efectuează calcule biostatistice.

Profilele genetice ale victimei .. (probă notată ……..) şi numitului………. (probă notată …) sunt incluse în acest amestec de profile genetice.

3b.

Genotiparea ADN extras din microurma notată ….., a pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenit de la minim trei persoane, care nu îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute în procedurile de lucru, pentru unele alele constituente.

Din acest motiv, nu se efectuează calcule biostatistice.

Profilul genetic al victimei …… (probă notată………) este inclus în acest amestec de profile genetice.

Nu se pot formula concluzii de certitudine privind includerea/excluderea profilului genetic al numitului ………… (probă notată ………) în acest amestec de profile genetice, rezultatul comparaţiei având caracter neconcludent.

4. Proba notată ….. - "o bucată de material lemnos, ridicată de la domiciliul inculpatului", microurmele notate ….. şi………. prezintă celule epiteliale. Nu prezintă sânge.

4a.

Genotiparea ADN extras din microurma notată …., a pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenit de la minim două persoane, care nu îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute în procedurile de lucru şi nu poate fi utilizat în vederea formulării unor concluzii de certitudine privind includerea / excluderea de persoane.

4b.

Genotiparea ADN extras din microurma notată ….., a pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenit de la minim trei persoane, care nu îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute în procedurile de lucru şi nu poate fi valorificat în vederea formulării unor concluzii de certitudine privind includerea / excluderea de persoane.

5. Proba notată … - "o pereche de încălţăminte, ridicată de la domiciliul inculpatului", microurmele notate ….. şi ……… prezintă celule epiteliale. Nu prezintă sânge.

5a.

Genotiparea ADN extras din microurma notată ….., a pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenit de la minim două persoane, care nu îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute în procedurile de lucru şi nu poate fi valorificat în vederea formulării unor concluzii de certitudine privind includerea / excluderea de persoane.

5b.

Genotiparea ADN extras din microurma notată ….., a pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenit de la minim trei persoane, care nu îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute în procedurile de lucru şi nu poate fi valorificat în vederea formulării unor concluzii de certitudine privind includerea / excluderea de persoane.”

Din declaraţiile date în faza de urmărire penală şi menţinute în faţa instanţei de martorii …….. şi ………. rezultă faptul că anterior comiterii infracţiunii, între victimă şi inculpat exista o oarecare stare conflictuală, generată de faptul că victima îi tot reproşa inculpatului faptul că acesta din urmă îşi păştea caprele pe terenul victimei.

De asemenea cei doi martori au declarat că victima şi inculpatul se aflau în acea zonă, în data de 07.10.2021 martorul ….. văzând chiar momentul în care inculpatul şi victima s-au întâlnit în locul unde a fost ulterior găsit cadavrul acestuia din urmă.

În cauză au mai fost audiaţi în calitate de martori şi …. şi …….. iar din declaraţiile acestora rezultă că a doua zi împreună cu inculpatul se deplasau cu maşina spre ….. pentru ca inculpatul să ia legătura cu un avocat, şi în aceste împrejurări inculpatul le-a relatat că în ziua anterioară victima a venit cu tractorul în locul în care inculpatul se afla cu caprele şi a început să îi adreseze injurii.Inculpatul le-a mai spus martorilor că victima a luat din tractor un ciomag , a intenţionat să coboare cu acesta pentru a-l agresa, însă s-a împiedicat şi a căzut lângă tractor.

Martorii au mai precizat că inculpatul le-a spus că şi-a continuat drumul , fără a-l agresa într-un fel pe……., ci doar a luat ciomagul de lângă acesta şi l-a aruncat pe câmp pentru a nu fi agresat de victimă.

Prima instanţă a mai reţinut că fiind audiat în faza de urmărire penală, prin declarația de suspect din data de 08.10.2021,(fila 83 d.u.p) în prezența apărătorului ales, inculpatul descrie faptele și împrejurările derulate în data de 07.10.2021: victima discuta cu martorul ….., apoi s-a îndreptat spre inculpat, care se afla cu animalele la păscut, victima conducea un tractor, din care susține inculpatul că nu a coborât, dar i-a adresat acestuia din urmă injurii și, în momentul în care a intenționat să-l lovească pe inculpat cu o bâtă păstrată în tractor, lângă volan, s-a ridicat și s-a împiedicat de pedala și de maneta tractorului, căzând lângă tractor, fără a mai coborî ori atinge treptele acestuia.

Victima a căzut cu fața spre pământ, i-a căzut bâta din mână, iar inculpatul susține că a aruncat acea bâtă mai departe, la o distanță de cca. 15 – 20 de metri, apoi a plecat, lăsând victima acolo unde a căzut.

În declarația de inculpat din 13.01.2022,(fila 78 d.u.p) inculpatul a dezvoltat situația de fapt din 01.10.2021, precizând că a atins bâta victimei doar timp de câteva secunde, când a ținut-o în mână pentru a o arunca la distanță, însă avea și el o bâtă cu care își organiza animalele la păscut.

A reiterat lipsa oricărui contact fizic cu victima și a oricărei forme de violență fizică împotriva acesteia, însă a retractat precizarea privind poziția în care a lăsat-o pe victimă după căzătură, spunând că, de fapt, aceasta s-a lovit în cap în momentul căderii, locul căderii fiind pământ, miriște, fără a exista pietre sau lemne de care să se lovească victima.

Cu prilejul audierii in faţa instanţei ( fila 32 dosar instanţă) inculpatul a declarat faptul că victima a ajuns cu tractorul lângă el, a oprit la 3-4 metri de inculpat şi în timp ce se afla în tractor a început să îi adreseze injurii şi ameninţări .A mai relatat inculpatul că i-a spus victimei să îl lase în pace însă aceasta s-a ridicat brusc de pe scaun, avea o bâtă în mână, s-a împiedicat de maneta tractorului şi a căzut din tractor în cap.

Victimei i-a căzut bâta din mână, a luat-o şi a aruncat-o peste faţa tractorului la 15-20 de metri şi a plecat.

A mai menţionat inculpatul că nu i-a dat victimei cu nici o bâtă în cap, şi că deşi bâtele s-au adus ca probe nu a fost găsit nimic pe ele.

Analizând declaraţiile inculpatului date pe parcursul procesului penal, prima instanţă a apreciat că acestea sunt nesincere, fiind contrazise de celelalte mijloace de probă administrate.

Astfel inculpatul nu explică în cadrul poziției procesuale adoptate de ce a fost nevoie să atinga si sa arunce bâta victimei după căderea acesteia, atâta timp cât, în urma căzăturii, victima a fost lăsată la locul respectiv și nu reprezenta o sursă de pericol direct și imediat pentru inculpat.

Prima instanţă a apreciat că neidentificarea unor urme biologice de sânge ale victimei pe bâta acesteia din urmă, nu echivalează cu inexistența faptei agresive comise împotriva ei, având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală care atestă existența unor leziuni traumatice la nivelul capului, produse prin lovire cu un corp dur alungit, deci o modalitate activă de cauzare a traumatismului cranio-cerebral; aceste concluzii ale raportului de expertiză confirmă astfel existența unei forțe străine care a acționat asupra corpului victimei prin lovire cu un corp dur-alungit, având o lățime de maxim 3 cm., infirmând apărarea conform căreia victima s-a lovit la cap în momentul căderii; există și leziuni traumatice produse prin lovire de corpuri dure, însă acestea nu sunt exclusive, ci se alătură celor produse printr-un mecanism activ agresiv – lovire cu corp dur alungit.

Totodată, au fost identificate mai multe fracturi de boltă și bază a craniului, o fractură cu înfundare boltă craniu, contuzie trunchi cerebral, rezultând astfel că asupra victimei au fost exercitate mai multe acțiuni agresive de lovire, ceea ce intră în contradicție cu teoria lovirii prin cădere, care ar fi presupus, prin natura sa, un singur traumatism.

În raportul de expertiză medico-legală s-a menționat natura corpului dur-alungit care este susceptibil de a fi produs leziunile traumatice – cu o lățime de maxim 3 cm., descriere care este în concordanță cu identificarea bâtei găsită de organele de urmărire penală la locul identificării victimei, bâtă care-i aparținea acesteia din urmă și ale cărei dimensiuni sunt: lungă de 1 metru și cu diametrul de 2 cm. la bază și 3 cm. la vârf, astfel cum rezultă din procesul-verbal de efectuare a procedeului probatoriu al cercetării la fața locului, conform art. 195 rap la art. 199 C.p.p. (fila 102 d.u.p)

Tribunalul a reţinut că apărarea inculpatului a fost în sensul că pe de o parte victima este posibil să se fi lovit la cap de plafoniera tractorului, atunci când a vrut să coboare, aspecte susţinute vehement de apărătorii inculpatului cu prilejul verificării măsurilor preventive, iar pe de altă parte susţine că victima a căzut în cap , aceasta fiind cauza decesului.

Prima instanţă a reţinut că este posibil ca victima să se fi împiedicat şi să cadă din tractor când a vrut să coboare, observându-se în planşele foto anexate la dosarul cauzei că tractorul nu avea uşă însă în acelaşi timp instanţa reţine că o posibilă autoaccidentare a victimei nu este plauzibilă, dată fiind natura şi poziţionarea leziunilor acesteia.

În condiţiile mecanismului concret descris de apărătorii inculpatului cu prilejul verificării măsurii preventive (victima s-ar fi ridicat brusc, s-ar fi lovit cu capul de plafonul tractorului producând fracturile descrise în raportul de expertiză medico-legală după care, împiedicându-se de pedalierul utilajului agricol s-ar fi prăbuşit la pământ lovindu-se din nou în zona capului, consecinţa fiind producerea unor leziuni constând în fractură de boltă şi bază de craniu) nu se explică de ce poziţionarea victimei a fost cu faţa în sus, şi nu cu faţa înspre pământ aşa cum ar fi logic în cazul unei persoane care se dezechilibrează în timp ce coboară dintr-un utilaj agricol.

Tribunalul a reţinut că o fractură atât de severă cum este cea descrisă în actele medico-legale nu s-ar fi putut produce în condiţiile prăbuşirii victimei de la o înălţime foarte mică (înălţimea utilajului agricol) pe o suprafaţă puţin dură (în zona în care a fost descoperit cadavrul pământul era acoperit cu resturi vegetale), şi în mod sigur nu ar fi avut aspectul alungit similar leziunilor produse prin lovire cu corpuri dure, alungite.

Posibilitatea ca victima să se fi lovit în cabina utilajului agricol este la rândul său neplauzibilă dat fiind că microurmele din interiorul căciulii găsite în cabină nu sunt specifice speciei umane, iar pe plafonul tractorului nu s-au descoperit urme de sânge.

S-a mai reţinut că locul în care a avut loc întâlnirea dintre inculpat și victimă nu se mai afla nici o persoană, inculpatul declarând că a părăsit această locație după căderea victimei, lăsând-o pe aceasta în poziție cu capul în jos – conform declarației de suspect, ori lovită în cap – conform declarației de inculpat.

Inculpatul a plecat fără a acorda ajutor victimei, fără a lua nici o măsură pentru a verifica starea sa de sănătate, deși a perceput în mod direct și nemijlocit momentul presupusei căderi și urmarea imediată a acesteia.

Rezultă astfel că inculpatul este singura și ultima persoană care a asistat la momentele succesive în care victima a părăsit locația tractorului, a suferit leziuni și a rămas la nivelul solului, în stare de inconștiență.

Nu există probe care să confirme, sau cel puțin să sugereze, prezența unei alte persoane la locul producerii leziunilor traumatice victimei și în momentele contemporane și succesive cauzării traumatismelor multiple la nivelul craniului.

Prima instanţă a constatat că în actul de sesizare s-a reţinut că agresiunea asupra victimei a fost exercitată cu bâta găsită ulterior la domiciliul inculpatului şi pe care nu s-a putut identifica profilul ADN al inculpatului, reţinându-se că acesta a şters urmele când a ajuns acasă.

Tribunalul a apreciat, contrar celor reţinute în actul de sesizare, că victima a fost lovită chiar cu bâta sa, care a fost găsită în apropierea victimei şi nu cu bâta găsită la domiciliul inculpatului având în vedere următoarele aspecte:

În raportul de expertiză medico-legală s-a menționat natura corpului dur-alungit care este susceptibil de a fi produs leziunile traumatice – cu o lățime de maxim 3 cm. iar potrivit procesului verbal aflat la fila 205 d.u.p bâta găsită la domiciliul inculpatului avea lungimea de aproximativ 1,5 m şi diametrul de 4 cm, astfel că nu poate fi acesta obiectul cu care inculpatul a lovit-o pe victimă.

La reţinerea vinovăţiei inculpatului şi a stării de fapt s-au avut în vedere şi concluziile raportului de expertiză criminalistică pentru detecţia comportamentului simulat nr………. din 09.11.2022 , înctomit de IPJ ….. aflat la fila 88 dosarul instanţei.

Astfel în cuprinsul raportului s-a reţinut că examinarea subiectului a avut loc în ziua de 07.11.2022, inculpatul a fost examinat cu tehnica poligraf, ocazie cu care au fost formulate şi adresate următoarele întrebări relevante:

5.În ziua de joi, 07.10.2021 , dumneata l-ai lovit cu bâta în cap pe ….. ¬?

Răspuns .NU

6. În ziua de joi , 07.10.2021 , când …. era căzut la sol, dumneata l-ai lovit de mai multe ori , cu bâta , în zona capului?

Răspuns.NU

9.În ziua de joi, 07.10.2021, dumneata l-ai lovit cu piciorul pe…., apăsându-i capul?

Răspuns:NU

10.Dumneata ai şters urmele de pe bâta care a fost găsită la tine acasă?

Răspuns:NU.

Interpretarea diagramelor poligraf a evidenţiat că răspunsurile numitului……., la întrebările cu nr.5 şi 6, relevante cauzei, au provocat modificări specifice comportamentului simulat în traseele respiratorii, traseul electrodermal şi în traseele cardiovasculare.

Interpretarea diagramelor poligraf la întrebările 9 şi 10, relevante cauzei nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat.

Cu privire la martorul ….., încuviinţat de instanţă şi audiat la termenul din 24.11.2022, prima instanţă a reţinut că obiectul probaţiunii a fost să se stabilească dacă inculpatul obişnuia să poarte asupra sa o bâtă, însă martorul nu a confirmat acest aspect.( fila 99 dosar instanţă)

Astfel, Tribunalul a reţinut că din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, pe care instanța le-a apreciat ca fiind suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că la data de 07.10.2021, în jurul orelor 10:30 - 11:00 pe un teren extravilan, în partea de sud-vest a localităţii …., inculpatul ………. a lovit-o pe victima ………. de mai multe ori în zona capului, cu o bâtă pe care iniţial victima a avut-o asupra sa, şi pe care inculpatul a aruncat-o ulterior în apropierea victimei, producându-i hemoragie meningo-cerebrală, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu, rezultând decesul victimei la aceeaşi dată.

În drept, fapta inculpatului, …….., care la data de 07.10.2021, în jurul orelor 10:30 - 11:00 a agresat fizic pe victima ………, din aceeaşi localitate, pe un teren extravilan, în partea de sud-vest a acestei localităţi, lovind-o în mod repetat cu o bâtă în zona capului, producându-i hemoragie meningo-cerebrală, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu, rezultând decesul victimei la aceeaşi dată, întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni de ,,omor”, faptă prev. de art. 188 alin. 1 din C. penal.

Prin comiterea acestei infracţiuni s-au pus în pericol concret valorile sociale care protejează viaţa persoanei, rezultând decesul victimei ……...

Sub aspectul laturii obiective, infracţiunea menţionată mai sus constă într-o acţiune violentă îndreptată împotriva subiectului pasiv al infracţiunii, prin care se încearcă suprimarea vieţii acestuia, încercare care şi-a atins scopul urmărit sau acceptat.

Astfel, aplicarea mai multor lovituri cu o bâtă în zona capului victimei, cu o intensitate mare, rezultând decesul acesteia, reprezintă elementul material al infracţiunii de omor, faptă prev. şi ped. de art. 188 alin. 1 C.p.

Chiar dacă nu a urmărit în mod expres decesul victimei, inculpatul cel puțin a acceptat rezultatul potențial posibil, respectiv decesul acesteia.

Urmarea imediată a infracţiunii de omor a constat în pierderea vieţii victimei ……..

Raportul de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea imediată există, aspect relevat şi de actele medicale existente la dosar.

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii comise, aceasta a fost comise sub forma intenţiei, inculpatul a prevăzut sau, eventual, a acceptat rezultatul socialmente periculos al faptelor sale.

Cum săvârşirea infracţiunilor şi vinovăţia inculpatului au fost dovedite, prima instanţă a dispus condamnarea acestuia proporţional gradului de pericol social al faptelor comise şi periculozităţii inculpatului.

La alegerea pedepselor, precum şi la individualizarea cuantumului acestora, prima instanţă, conform art. 74 C.p., a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei şi anume: dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal pentru această infracţiune, gradul de pericol social concret al faptelor comise, obiectul juridic lezat, împrejurările şi modul de comitere, mobilul activităţii infracţionale precum şi rezultatul socialmente periculos.

Astfel, în ceea ce priveşte gravitatea infracţiunii (împrejurările, modul de comitere, mijloacele folosite, starea de pericol creată, natura şi gravitatea rezultatului produs, mobilul şi scopul urmărit), s-a reţinut următoarele: la data de 07.10.2021, inculpatul a agresat fizic pe victima ….., o persoană în vârstă, 78 de ani, lovind-o în mod repetat cu bâtă în zona capului, producându-i hemoragie meningo-cerebrală, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu, iar apoi a plecat lăsând victima căzută la sol, aspecte care imprimă faptei un caracter extrem de grav.

Cu privire la persoana inculpatului (antecedentele penale, conduita după săvârşirea infracţiunii, conduita procesuală, nivelul de educaţie, vârsta, stare de sănătate, situaţia familială şi socială), s-a reţinut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii, are 45 de ani, este căsătorit şi era cunoscut în localitate ca o persoană linisştită aşa cum rezultă din caracterizările ataşate la dosarul cauzei.

În raport de elementele de individualizare menţionate, ţinând cont de gravitatea faptei săvârşite şi de persoana inculpatului, reţinând vinovăţia acestuia instanţa l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 14 ani închisoare cu executare în regim privativ de libertate, apreciind că această pedeapsă este natură a duce la realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei.

De asemenea, prima instanţă a aplicat şi pedepse accesorii şi complementare, având în vedere că aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie, fiind prevăzută pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului.

În stabilirea pedepselor complementare și accesorii, prima instanță a avut în vedere şi principiile stabilite pe cale jurisprudenţială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Hirst contra Marii Britanii), apreciind, în concret, necesitatea complinirii funcţiei de constrângere, specifică pedepsei privative de libertate, cu necesitatea îndepărtării inculpatului de la activităţile care presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii de stat pe durata arătată mai înainte.

Prin ordonanţa din data de 08.10.2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj s-a dispus luarea față de inculpatul ….. a măsurii reținerii sale pentru o perioadă de 24 ore, începând de la data de 08.10.2021, orele 16.50 până la data de 09.10.2021, orele 16.50.

Prin Încheierea nr. 223 din data de 08.10.2021, Tribunalul Dolj a admis solicitarea Parchetului, dispunând față de inculpatul ……. măsura preventivă a arestului preventiv pentru 30 zile, începând cu data de 08.10.2021 și până la data de 06.11.2021, inclusiv.

Inculpatul a contestat măsura preventivă dispusă în cauză, însă prin Încheierea nr. 242 / 13.10.2021 a Curţii de Apel Craiova contestaţia i-a fost respinsă ca nefondată.

Apoi, în mod succesiv, măsura preventivă a arestării preventive a fost prelungită de Tribunalul Dolj, şi de această dată inculpatul ……. a contestat prelungirea acestei măsuri însă contestaţiile i-au fost respinse de către Curtea de Apel Craiova.

Măsură arestării a fost ulterior menţinută prin încheierile judecătorului de cameră preliminară şi ale instanţei.

În cauză, s-a reţinut existenţa unor probe certe în ceea ce priveşte săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal rap.

De asemenea, cu privire la necesitatea privării de libertate pentru înlăturarea unui pericol public sunt de reţinut aceleaşi criterii avute în vedere la individualizarea pedepsei, precum şi cele analizate în încheierile anterioare, toate acestea-respectiv gravitatea infracţiunii, circumstanţele comiterii acesteia, precum şi celelalte elemente de natură a circumstanţia persoana sa demonstrând riscul ridicat ca acesta să comită din nou acest gen de infracţiuni, prin aceasta impunându-se privarea de libertate în continuare, temeiurile avute în vedere la data luării măsurii preventive a arestării preventive subzistă, reținând că nu au intervenit între timp împrejurări noi care să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive

Totodată, prima instanţă a apreciat că privarea inculpatului de libertate este necesară în continuare şi pentru a se asigura împiedicarea sustragerii inculpatului de la judecarea unei eventuale căi de atac.

Pe parcursul urmăririi penale, a fost audiat în cauză în calitate de persoană vătămată/parte civilă numitul ……, nepotul victimei……., din declaraţia acestuia rezultă faptul că a dorit să se constituie parte civilă în cauză cu o sumă de bani pe care o va preciza în termenul legal.

Totodată, la data de 18.10.2021, prin intermediul apărătorului ales, avocat ……., persoanele vătămate ….. (soţia victimei), ……… (fiul victimei),……. (nepotul victimei), ….. (nepoata victimei), …….. (fiul victimei),……. (nepotul victimei) şi …….. (nepotul victimei) au precizat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă de bani pe care o vor preciza în faţa instanţei de judecată, depunând totodată acte doveditoare ale legăturii de rudenie cu victima.

În faţa instanţei părţile civile …..,………., ………, ………, ………… şi ………..s-au constituit părţi civile fiecare cu suma de câte 50 000 lei reprezentând daune morale iar …. a mai solicitat şi suma de 20.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli făcute cu înmormântarea şi pomenirea victimei.(fila 34 dosar instanţă).

A fost încuviinţată pe latură civilă proba cu înscrisuri şi proba cu un martor, însă ulterior părţile au renunâat la proba cu martor având în vedere că inculpatul a fost de acord cu pretenţiile solicitate de părţile civile şi astfel nu au fost administrate probe sub aspectul laturii civile a cauzei.(Declaraţie fila 33, dosar instanţă)

Conform art. 23 alin. 3 Cod procedură penală, în cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii.

Instanţa a reţinut că, potrivit art.1357 din Codul civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu cert şi care să nu fi fost reparat încă, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa celui care a acţionat.

Răspunderea civilă delictuală şi răspunderea penală pot acţiona concomitent, se pot cumula, deoarece prima se bazează pe ideea reparării unui prejudiciu, în timp ce răspunderea penală se bazează pe ideea pedepsirii unei fapte socialmente periculoase.

Fapta ilicită a inculpatului constă în aceea că la data de 07.10.2021, în jurul orelor 10:30 - 11:00 pe un teren extravilan, în partea de sud-vest a localităţii ……, a lovint-o pe victima ……. de mai multe ori în zona capului, cu o bâtă pe care iniţial victima a avut-o asupra sa, şi pe care inculpatul a aruncat-o ulterior în apropierea victimei, producându-i hemoragie meningo-cerebrală, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu, rezultând decesul victimei la aceeaşi dată.

Urmarea imediată constă în producerea decesului victimei …….

Legătura de cauzalitate există şi s-a demonstrat.

Având în vedere faptul că latura civilă este guvernată de principiul disponibilităţii, instanţa nu are posibilitatea cenzurării manifestării unilaterale de voinţă a inculpatului, drept pentru care a admis în totalitate acţiunile civile formulate.

Faţă de cele reţinute, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 C.proc. pen. a condamnat pe inculpatul …… la pedeapsa de 14 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 alin.1 C.p.

În baza art.67 alin.2 din Codul penal raportat la art.66 alin.1 lit.a, b din Codul penal, a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.65 alin.1 şi 3 şi art.66 lit.a, b din Codul penal a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art.399 alin.1 din Codul de procedură penală, s-a menţinut ca fiind temeinică şi legală măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul ……. prin încheierea nr.223/08.10.2021 a Tribunalului Dolj, pronunţată în dosarul …… definitivă prin încheierea 242/13.10.2021 a Curţii de Apel Craiova în baza căreia a fost emis MAP nr. …/08.10.2021.

În baza art.404 al.4 lit.a din Codul de procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive, de la 08.10.2021 la zi şi a menţinut starea de arest.

În baza art.112 alin.1 lit.b din Codul penal, s-a dispus confiscarea unei bucăţi de material lemnos găsit pe terenul agricol, în vecinătatea cadavrului ambalată în plic din hârtie inscripţionat nr.7, sigilat cu sigiliu autoadeziv tip "POLIŢIA ROMÂNĂ" aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Dolj conform procesului verbal de predare primire din 14.01.2022 aflat la fila 8 dosar.

În temeiul art.197 alin.1 C.p.p. următoarele bunuri sunt mijloace materiale de probă, urmând a fi arhivate cu dosarul cauzei:

1)colet/plic 1, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe balustrada metalică de susţinere sudată de stâlpul din faţă al tractorului- plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

2)colet/plic 2, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe stâlpul din partea stângă faţă a tractorului - plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

3)colet/plic nr 3, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe aripa stângă spate a tractorului - plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

4)colet/plic nr. 4, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe stâlpul median din partea stângă a tractorului - plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

5)colet/plic nr. 5, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe volanul tractorului - plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

6) colet/plic nr. 6, ce conţine o urmă biologică recoltată cu recoltor steril de pe cheile găsite în contactul tractorului -plic sigilat cu sigiliu adeziv tip Poliţia Română;

8)colet/plic nr. 8, ce conţine articole de încălţăminte cu care era încălţat cadavrul la momentul cercetării- plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

9)colet/plic nr. 9, ce conţine un articol vestimentar tip căciulă, găsită în interiorul tractorului, în partea din spate a şoferului- plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

10)colet/plic nr. 10, ce conţine 5 (cinci) recoltoare sterile cu care s-a ridicat depozitul subunghial de la mâna dreaptă - plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

11)colet/plic nr. 11, ce conţine 5 (cinci) recoltoare sterile cu care s-a ridicat depozitul subunghial de la mâna stângă - plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

12)colet/plic nr. 1, ce conţine articole de încălţăminte tip cizme de cauciuc de culoare negru - plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

13)colet/plic nr. 2, ce conţine o bucată de material lemnos, prevăzută la un capăt cu o bucată de metal- plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

14)colet/plic nr. 3, ce conţine un articol vestimentar tip geacă, de culoare verde- plic sigiiat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română;

15)colet/plic nr. 4, ce conţine o bucată de material lemnos găsită la stâna de capre ce aparţine familiei Pădureanu- plic sigilat cu sigiliu autoadeziv tip Poliţia Română şi a următoarele suporturi optice:

-CD - … inscripţionat „…, … - NOTE REDARE NR. …/2021 08.10.2021 …/.. 08.10.2021

-CD inscripţionat …, …. -TRAFIC AUDIO NR…/2021 11.10.2021 ../../…/… 12.10.2021 aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Dolj conform procesului verbal de predare primire din 14.01.2022 aflat la fila 8 dosar și înaintate la instanță conform adresei nr…… din data de 13.01.2022 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

În baza art. 25 raportat la art. 397 C.p.p., s-au admis acţiunile civile formulate de părţile civile ….., ………., ………, ………., ………..,……….. şi ………….

A obligat inculpatul ……. la plata către fiecare parte civilă, ……, ….., ….,…,…. şi …. a sumelor de câte 50 000 lei reprezentând daune morale.

A obligat inculpatul …… la plata către parte civilă ……. a sumei de 50 000 lei reprezentând daune morale şi a sumei de 20 000 lei reprezentând daune materiale.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul, ……., în vederea introducerii profilelor genetice în Serviciul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel inculpatul ……. şi părţile civile …, ………,……….,….., …….., ……… şi ……., părţile civile fără a preciza în scris motivele de apel.

Inculpatul …. a susţinut că hotărârea instanţei de fond este nelegală deoarece instanța de fond a încălcat dispoziţiile art.375 şi art.396 alin. 10 Cod procedură penală, în condițiile în care nu a încuviințat procedura judecăţii simplificate prevăzute de aceste articole de lege.

Astfel, în concret, a solicitat să se constate că la termenul de judecată din data de 23.06 2022, la interpelarea instanței de judecată, a arătat că doreşte soluţionarea cauzei, potrivit procedurii simlificate şi doreşte să dea o declaraţie, potrivit acestei proceduri, în sensul că nu contestă starea de fapt reţinută prin rechizitoriu şi nici încadrarea juridică a faptei.

Instanta de fond însă a apreciat că trebuie să dea o declaraţie dezvoltată şi în amănunt cu privire la această cerere, în sensul de a arăta în detaliu, stare de fapt reţinută în rechizitoriu, stare de fapt pe care nu a putut să o detalieze.

Elementul de nelegalitate pe care îl invocă vizează strict împrejurarea reţinută de către instanţa de fond, potrivit căreia s-a reţinut că „inculpatul arată că doreşte soluţionarea cauzei potrivit procedurii simplificate şi doreşte să dea declaraţie”, în condiţiile în care a arătat că această declaraţie se subsumează strict procedurii simplificate de a nu contesta starea de fapt şi încadrarea juridică a faptei.

Prin urmare, a solicitat să se constate dispoz. art.375 şi art.396 C.p.p., reglementează procedura de judecată simplificată, în sensul de a nu se contesta starea de fapt reţinută prin rechizitoriu şi încadrarea j juridica a faptei, starea de fapt şi încadrarea juridică a faptei pe care nu a contestat-o la primul termen de judecată.

În concluzie, a solicitat să se constate că recunoaşte săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, nu contestă starea de fapt reţinută prin Rechizitoriu şi nici încadrarea juridică a faptei.

În subsidiar, în ipoteza în care nu se vor reţine argumentele de fapt şi de drept, a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, să se dispună o pedeapsa orientată spre minimul special prevăzut de lege.

În susținerea acestei cererii a solicitat a se avea în vedere două împrejurări:

Faptul că a recunoscut săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, nu contestă starea de fapt reţinută prin rechizitoriu şi nici încadrarea juridică a faptei-

Faptul că inculpatul a fost de acord să achite în totalitate toate despăgubirile în cuantum total de 370.000 lei către părţile civile potrivit art.23 alin.3 C.p.p.

Aceste împrejurări care pot fi apreciate ca circumstanţe personale în procesul de reindiviclualizare a pedepsei nu au fost avute în vedere de către instanţa de fond, deși cu privire la ultima împrejurare, respectiv la cea cu privire la faptul că subsemnatul inculpat a fost de acord să achite în totalitate toate despăgubirile în cuantum total de370.000 lei către părţile civile. instanța de fond a făcut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art.23 nalin.3 Cod procedură penală.

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul ales al apelantelor-părți civile a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, apreciind că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, solicitând majorarea pedepsei aplicate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 06.03.2023.

În şedinţa publică din 16.05.2023, s-a procedat la ascultarea inculpatului-apelant …, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Faţă de inculpat a fost menţinută succesiv măsura arestării preventive.

Curtea, examinând apelurile inculpatului …….. şi părților civile ……, …..,……, …., ……., …….. şi ………, prin prisma motivelor de apel dar şi din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 417 C.p.p., constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Astfel, potrivit art. 99 alin.1 C.p.p., în acţiunea penală sarcina probei aparţine în principal procurorului, iar în acţiunea civilă, părţii civile ori, după caz, procurorului care exercită acţiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă.

Prin sarcina probaţiunii (onus proban¬di) se înţelege obligaţia procesuală ce revine unui participant la procesul penal de a dovedi împrejurările care formează obiectul pro¬baţiunii.

O regulă generală în materie de probaţiune cere ca proba să fie efectuată de cel care afirmă existenţa unei fapte sau împrejurări de fapt (onus probandi incumbit ei qui dicit sau actori incumbit probatio).

Dacă împrejurarea de fapt a fost dovedită, persoana care invocă o altă împrejurare de fapt (de negaţie sau explicativă) este obliga¬tă, la rândul său, să o dovedească (reus în excipiendo fit actor).

Sarcina probaţiunii poate reveni celui care a făcut prima afirmaţie, dacă acesta invocă o altă împrejurare ce trebuie dovedită.

Aplicând această schemă în procesul penal, învinuirea trebuie să fie dovedită de cel care o formu¬lează – procurorul–, iar împrejurările în apărare de către cel care le invocă – inculpatul.

Conform disp. art. 100 alin.1 şi 2 C.p.p. în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere.

În cursul judecăţii, instanţa administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părţilor şi, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale.

În ce priveşte alegerea mijloacelor de probă pentru dovedirea unei fapte sau împrejurări de fapt, noul nostru sistem probator se înte¬meiază pe libertatea probelor, în sensul că organul de urmărire penală sau instanţa de judecată nu are obligaţia să folosească un anume mijloc de probă pentru dovedirea unei anumite fapte, având facultatea de a alege, dintre toate mijloacele de probă prevăzute de lege, în condiţiile în care proba a fost administrată în cursul procesului penal, pe cel mai potrivit pentru împrejurarea pe care o are de dovedit.

La art. 103 C.p.p. cu denumirea marginală „aprecierea probelor” se arată că, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.

Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.

Prin aprecierea probelor, ca operaţie finală a activităţii de probaţiune, organele de urmărire şi instanţa de judecată determină măsura în care probele le formează încrederea că sunt în concordanţă cu adevărul, în sensul că faptele şi împrejurările de fapt la care se referă au avut sau nu loc în realitatea obiectivă.

Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, se formează concluzia organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, concluzie care trebuie să reflecte adevărul.

Prin sintagma prevăzută de disp. art.103 alin.1 C.p.p. „probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege” a fost consacrat principiul liberei aprecieri a probelor.

Tot art. 103 alin.1 C.p.p. indică modul cum se pot avea în vedere probele, respectiv că sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, totodată, arătând şi în ce măsură poate fi încadrată această liberă apreciere, în concret, prin evaluarea tuturor probelor administrate în cauză.

Din cele arătate, se poate ajunge uşor la concluzia că mijlocul de apreciere constă în „examinarea tuturor probelor administrate”, atât cele din faza de urmărire penală, cât şi cele in faţa instanţei de judecată (probele neavând o valoare mai mare sau mai mica sau mai mare, în funcţie de faza procesuală unde au fost administrate legal), instanţa alegând motivat pe care acele probe le reţine pentru stabilirea situaţiei de fapt, arătând de ce le înlătură pe celelalte, această operaţiune desfăşurându-se în urma evaluării probelor, respectiv, în măsura în care se coroborează (sunt susţinute şi de alte probe) între ele (în definiţia legii- prin evaluarea tuturor probelor administrate în cauză).

Astfel, analizând coroborat toate mijloacele de probă, se constată că prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt şi a stabilit vinovăţia inculpatului …… pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză.

În acest sens, din materialul probator administrat în integralitatea sa rezultă că la data de 07.10.2021, în jurul orei 10:30 - 11:00, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi, inculpatul …. a agresat-o fizic pe victima ……, pe un teren extravilan, lovind-o cu o bâtă în zona capului, producându-i hemoragie meningo-cerebrală, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu, rezultând decesul victimei la aceeaşi dată, fapta inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 C.p.

Starea de fapt mai sus expusă este confirmată în mod cert, fără dubiu, de materialul probator administrat în cauză, respectiv fişa de constatări preliminare nr. ….. / 2021 din data de 08.10.2021 coroborată cu raportul de expertiză medico-legală necropsie nr. …./2021 întocmit de IML …. prin care s-a concluzionat că moartea numitului …., în vârstă de 78 ani, a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu, leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur alungit (lăţimea maximă de 3 cm), de corpuri dure, posibil compresiune la nivelul regiunii cefalice şi muşcare (comprimarea limbii între arcadele dentare), leziunile traumatice de la nivelul extremităţii cefalice (cranio-cerebrale) au legătură de cauzalitate directă, necondiţionată cu decesul, sângele recoltat la autopsie conţinea 0,17 gr. ‰ alcool etilic, moartea poate data din 07.10.2021, declaraţiile date de martorii …. şi ……. din care rezultă faptul că anterior comiterii infracţiunii, între victimă şi inculpat exista o oarecare stare conflictuală, generată de faptul că victima îi tot reproşa inculpatului faptul că acesta din urmă îşi păştea caprele pe terenul victimei, martorii declarând că victima şi inculpatul se aflau în acea zonă, în data de 07.10.2021 martorul …..l văzând chiar momentul în care inculpatul şi victima s-au întâlnit în locul unde a fost ulterior găsit cadavrul acestuia din urmă, proces-verbal de sesizare din oficiu , proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşă fotografică , procese-verbale din data de 07.10.2021 întocmite de către organele de cercetare penală , fişă de intervenţie la eveniment întocmită de lucrători de poliţie din cadrul Postului de Poliţie ….. , raport de expertiză criminalistică nr. .. / 11.01.2022 întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică ….., fişă Serviciul de Ambulanţă Judeţean … ,certificat medical constatator al decesului , declaraţii persoană vătămată / parte civilă ……… , declaraţii martori ……., ……… şi…….. , planşă fotografică ridicare bunuri de la domiciliul inculpatului , note redare supraveghere tehnică a inculpatului – proces verbal de redare a convorbirilor obţinute prin supraveghere tehnică.

Analizând declaraţiile date de inculpat pe parcursul procesului penal, Curtea constată că prima instanță în mod corect a apreciat că acestea sunt contrazise de celelalte mijloace de probă administrate, inculpatul neexplicând în cadrul poziției procesuale adoptate de ce a fost nevoie să atinga si sa arunce bâta victimei după căderea acesteia, atâta timp cât, în urma căzăturii, victima a fost lăsată la locul respectiv și nu reprezenta o sursă de pericol direct și imediat pentru inculpat.

De asemenea, se constată că în mod corect prima instanţă a apreciat că neidentificarea unor urme biologice de sânge ale victimei pe bâta acesteia din urmă, nu echivalează cu inexistența faptei agresive comise împotriva ei, având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală care atestă existența unor leziuni traumatice la nivelul capului, produse prin lovire cu un corp dur alungit, deci o modalitate activă de cauzare a traumatismului cranio-cerebral, concluziile raportului de expertiză confirmând existența unei forțe străine care a acționat asupra corpului victimei prin lovire cu un corp dur-alungit, având o lățime de maxim 3 cm., infirmând apărarea inculpatului conform căreia victima s-a lovit la cap în momentul căderii; există și leziuni traumatice produse prin lovire de corpuri dure, însă acestea nu sunt exclusive, ci se alătură celor produse printr-un mecanism activ agresiv – lovire cu corp dur alungit.

Totodată, au fost identificate mai multe fracturi de boltă și bază a craniului, o fractură cu înfundare boltă craniu, contuzie trunchi cerebral, rezultând astfel că asupra victimei au fost exercitate mai multe acțiuni agresive de lovire, ceea ce intră în contradicție cu teoria lovirii prin cădere, care ar fi presupus, prin natura sa, un singur traumatism.

Curtea mai constată că în mod corect instanța de fond a reţinut că o fractură atât de severă cum este cea descrisă în actele medico-legale nu s-ar fi putut produce în condiţiile prăbuşirii victimei de la o înălţime foarte mică (înălţimea utilajului agricol) pe o suprafaţă puţin dură (în zona în care a fost descoperit cadavrul pământul era acoperit cu resturi vegetale) şi nu ar fi avut aspectul alungit similar leziunilor produse prin lovire cu corpuri dure, alungite, precum și că în locul în care a avut loc întâlnirea dintre inculpat și victimă nu se mai afla nici o persoană, inculpatul fiind singura și ultima persoană care a asistat la momentele succesive în care victima a părăsit locația tractorului, a suferit leziuni și a rămas la nivelul solului, în stare de inconștiență, neexistând probe care să ateste prezența unei alte persoane la locul producerii leziunilor traumatice victimei și în momentele contemporane și succesive cauzării traumatismelor multiple la nivelul craniului.

De altfel, în fața instanței de apel, cu ocazia audierii, după ce i-a fost citită descrierea faptei de la rubrica ,,în drept,, din rechizitoriu, inculpatul a arătat că recunoaște întocmai faptele așa cum sunt descrise în actul de sesizare, declarația inculpatului fiind consemnată în scris și atașată la dosar.

În considerarea celor arătate, se constată că prima instanţă, în mod corect si făcând o justă apreciere a probelor administrate, a reţinut vinovăţia inculpatului …….., Curtea - în acord cu instanţa de fond - apreciind că probatoriul administrat, aşa cum a fost expus, relevă - dincolo de orice îndoială rezonabilă - faptul că inculpatul a săvârșit infracținea dedusă judecății.

Critica formulată de inculpat - prin care s-a arătat în esență că greșit prima instanță nu a dat eficiență procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii în beneficiul inculpatului - este nefondată, urmând a o respinge.

Astfel, cu titlu preliminar, instanța de control judiciar reține că procedura judecării în cazul recunoașterii învinuirii reprezintă o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de vinovăție cu privire la faptele de care este acuzat inculpatul, iar pentru a se putea aplica procedura abreviată instanța trebuie să verifice dacă inculpatul poate obține cumulativ atât efectul de drept substantial cât și efectul procedural.

Curtea reține că procedura abreviată poate fi urmată dacă sunt îndeplinite mai multe condiții, și anume inculpatul să nu fie acuzat de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, inculpatul să solicite judecata potrivit procedurii abreviate personal sau prin înscris autentic, inculpatul să solicite ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală care au fost apreciate ca fiind legal sau loial administrate și a înscrisurilor prezentate de părți sau de persoana vătămată, inculpatul să declare înainte de începerea cercetării judecătorești că recunoaște în totalitate fapta/faptele descries în actul de sesizare, iar instanța să aprecieze că probele administrate în cursul urmăririi penale, precum și înscrisurile sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Totodată, Curtea mai reține că inculpatul nu poate solicita judecarea potrivit procedurii abreviate după începerea cercetării judecătorești sau în fața instanței de control judiciar, nefiind aplicabilă procedura abreviată în ipoteza în care inculpatul recunoaște fapta în materialitatea ei, nu însă și forma de vinovăție cu care organul judiciar a reținut că a fost comisă fapta.

În același timp, instanța de control judiciar constată că inculpatul nu este obligat să recunoască și încadrarea juridică a faptelor astfel cum au fost reținute în actul de sesizare, având posibilitatea să solicite schimbarea încadrării juridice a acestora, însă este necesar ca prin solicitarea de schimbare a încadrării juridice inculpatul să nu urmărească în realitate și schimbarea situației de fapt reținute prin actul de sesizare.

Curtea mai reține că recunoașterea faptelor trebuie să fie totală și necondiționată sub toate aspectele de fapt, singura contestare admisibilă fiind doar cu privire la încadrarea juridică a faptelor însă prin contestarea încadrării juridice a faptelor nu se poate tinde la schimbarea, chiar și parțială, a situației de fapt astfel cum aceasta a fost expusă în actul de sesizare.

Or, în prezenta cauză, raportat la susținerea inculpatului care nu a recunoscut actele de agresiune exercitate împotriva victimei, negând săvârșirea infracțiunii, așa cum rezultă din declarația dată de inculpat la prima instanță, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins cererea inculpatului de soluționare a cauzei potrivit procedurii simplificate în condițiile în care nu era incidentă o recunoaștere totală și necondiționată a faptei sub toate aspectele de fapt.

Criticile formulate - de inculpat pe de o parte prin care s-a arătat în esență că pedeapsa aplicată este prea aspră, solicitând o pedeapsă mai blândă, precum și de părțile civile pe de altă parte prin care s-a arătat în esență că pedeapsa aplicată este prea blândă, solicitând o pedeapsă mai aspră - sunt nefondate.

Astfel, referitor la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, Curtea constată că instanţa de fond, la realizarea acestei operaţii juridice, a avut în vedere în mod adecvat criteriile generale prevăzute de art. 74 C.p., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, starea de pericol creată prin săvârşirea acesteia, aspecte privitoare la conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale, însă îndeosebi modalitatea concretă de comitere a faptei care relevă o periculozitate sporită a inculpatului ( inculpatul a agresat-o fizic pe victima ……, o persoană în vârstă de 78 de ani, lovind-o cu o bâtă în zona capului, producându-i hemoragie meningo-cerebrală, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multiple de boltă şi bază de craniu, iar apoi a plecat lăsând victima căzută la sol).

Individualizarea judiciară a pedepsei şi a modului ei de executare trebuie să aibă în vedere toate criteriile referitoare la dispoziţiile dreptului penal general, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al faptei comise, persoana infractorului şi împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Criticile formulate de inculpat și de părțile civile privind cuantumul pedepsei aplicate inculpatului sunt nefondate având în vedere limitele de pedeapsă, raportat la situaţia de fapt existentă în cauză şi expusă anterior, prima instanță orientându-se în mod corect la o pedeapsă spre mediu, neexistând argumente de natură să determine instanţa de apel să procedeze la o reindividualizare a pedepsei aplicate acestuia de către instanţa de fond, neimpunându-se nici reducerea pedepsei nici majorarea acesteia prin raportare la criteriile generale de individualizare prevăzute de lege și la situația de fapt din cauză așa cum a fost anterior expusă.

Mai mult, referitor la solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, pentru o infracţiune de gravitatea celei deduse judecăţii (o infracțiune de omor pedepsită de lege cu închisoarea de la 10 la 20 ani) ar proba o lipsă de fermitate a autorităţilor judiciare care nu ar face decât să încurajeze activităţile infracţionale şi ale altor persoane, Curtea apreciind că soluția de condamnare a inculpatului la pedeapsa de 14 ani închisoare, în regim de detenţie, este de natură să asigure scopul preventiv educativ al legii penale şi să prevină săvârşirea de noi infracţiuni, având în vedere împrejurările comiterii faptei şi consecinţele acesteia.

În ce privește latura civilă, Curtea constată că în mod corect prima instanță a admis acțiunile civile formulate de părțile civile din cauză, dând eficiență prevederilor art. 23 alin. 3 C.p.p. care stabilesc că, în cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii prin raportare la faptul că inculpatul a fost de acord cu pretențiile solicitate de părțile civile în fața instanței de fond.

În acelaşi timp, Curtea nu a identificat elemente de nelegalitate ale sentinţei penale atacate, motiv pentru care în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul ….. şi de părţile civile ….., ……, …, ……,……, …şi ……. împotriva sentinţei penale nr. 65 din data de 09.02.2023 pronunţate de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. …...

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., va obliga pe fiecare apelant la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 422 C.p.p. rap la art. 404 alin 4 lit. a C.p.p. cu referire la art. 72 C.p., va deduce arestul preventiv al inculpatului ….. în continuare, de la 09.02.2023 la zi.

Conform art. 275 alin. 6 C.p.p., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul - inculpat, în integralitate, va rămâne în sarcina statului și se va vira către Baroul Dolj din fondurile statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEFII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul …. (fiul lui ….

Şi……, născut la data de …. în loc. …….. jud……, domiciliat în com………, sat…….., str……, nr. …, jud. …, posesor al ….. seria ……., nr. …….., eliberată de …….. la data de ……., CNP ….., cetăţenie română) şi de părţile civile ……, domiciliată în com. …., sat ……, str…….., nr….., jud. …., …., domiciliat în com………, sat……, str…….., nr……., jud…….., ……., domiciliat în com. .., sat……, str………, nr……., jud. ……, ….., domiciliată în com. ….., sat…., str. …or, nr. .., jud. …, ….., domiciliat în com. ………, sat……, str………, nr…., jud. …, ….., domiciliat în com…….., sat………, str………., nr. …..jud. …… şi……….., domiciliat în com….., sat ……., str. ………., nr…., jud. …., împotriva sentinţei penale nr. 65 din data de 09.02.2023 pronunţate de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. ….

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligă pe fiecare apelant la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 422 C.p.p. rap la art. 404 alin 4 lit. a C.p.p. cu referire la art. 72 C.p., deduce arestul preventiv al inculpatului …. în continuare, de la 09.02.2023 la zi.

Conform art. 275 alin. 6 C.p.p., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul - inculpat, în integralitate, rămâne în sarcina statului și se va vira către Baroul Dolj din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată azi, 13 iulie 2023, prin punerea deciziei la dispoziția părților, a persoanei vătămate și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței.

Preşedinte, Judecător,

………. ………….

Grefier,

……….

Red.jud……..

J.fond……..

…/Data red. - 13.07.2023