Curtea de Apel CRAIOVA · ___/___/___

Decizie nr. 931 din 12.04.2023

Instanță: Curtea de Apel CRAIOVA
Dosar: ___/___/___
Obiect: Contestație asigurări sociale. Posibilitatea recalculării drepturilor de pensie anticipată parțială. Condiții de aplicare a art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2010.
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Dispozițiile art. 107 nu sunt incidente însă în speță, în situația particulară a beneficiarilor de pensie anticipată parțială fiind aplicabile prevederile art. 65 alin. 7 din Legea 263/2010, republicată, în conformitate cu care „persoanele ale căror drepturi de pensie anticipată parțială s-au deschis în perioada 01.01.2011 – 16.06.2016 beneficiază de recalcularea pensiei prin aplicarea prevederilor alin. 4”.

Așadar, recalcularea drepturilor de pensie anticipată parțială este posibilă doar într-o singură ipoteză, cea prevăzută de alin. 7 al art. 65, fără ca legea să prevadă posibilitatea recalculării drepturilor de pensie anticipată parțială şi în situația în care beneficiarii acestor drepturi nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea beneficiilor art. 65 alin. 5 la data formulării cererii de acordare a pensiei anticipate parțial, diminuarea stabilită inițial urmând a fi menținută, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. 3 din Normele de aplicare a Legii 263/2010, până la data îndeplinirii condițiilor legale privind vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă, potrivit prevederilor legale.

Că aceasta este interpretarea corectă reiese şi din prevederile art. 54 din Norme, potrivit cărora persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 65 alin. 5 din Lege pot solicita pensia anticipată parțială, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa 5 sau, după caz, în anexa 6 la lege.

Așadar, pentru a putea beneficia de pensia anticipată parțială fără penalizare, potrivit dispozițiilor art. 65 alin. 5 din legea 263/2010, contestatoarea trebuia să formuleze cererea cel devreme la data împlinirii vârstei de 60 de ani şi 1 luna, adică la data de 10.10.2021.

În speță, cererea de acordare a pensiei anticipate parțiale a fost formulată la data de 20.10.2020, contestatoarea a beneficiat de drepturile de pensie, cererea de recalculare formulată la data de 27.10.2021 fiind în mod corect respinsă.

Prin sentința civilă nr. ____ din 17.11.2022, pronunțată în dosarul nr. ___/___/___, Tribunalul _____ a admis contestația formulată de reclamanta M. I. M., în contradictoriu cu pârâta C. T. P. nr. ____ ____.

A dispus anularea Deciziei de pensie nr. ____/12.08.2022 privind acordarea pensiei anticipate parțiale.

A obligat pârâta C.

P. _____ să emită pe numele reclamantei o decizie de pensie de limită de vârstă, cu aplicarea beneficiului art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2010 modificată prin Legea nr. 279/2020, respectiv reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la art. 65 alin. 4 din Legea nr. 263/2010 şi valorificarea stagiilor de cotizare realizate în perioada de anticipare (20.10.2020 - 07.12.2020) şi acordarea drepturilor de pensie cuvenite de la data de 10.10.2021.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:

Contestatoarea M. I. M. a devenit beneficiar de pensie anticipat parțială potrivit deciziei de pensionare nr. ____/18.11.2020.

Prin cererea nr. ____/28.10.2021 contestatoarea a solicitat recalcularea pensiei prin valorificarea stagiilor de cotizare aferente perioadei 01.10.2020-31.12.2020, dar şi a adeverinței nr. ____/15.10.2021 emisă de SCLEP ____ ____ ____ ce atestă faptul că începând cu data de 19.02.1987 a figurat cu domiciliul în ____ ____ ____.

Prin Decizia nr. ____/12.08.2022 intimata a dispus respingerea cererii de recalculare, apreciind că beneficiul acordat de adeverința nr. ____/15.10.2021, respectiv eliminarea penalizării pensiei anticipate parțiale se face o singură dată, la înscrierea inițială la pensie conform Legii nr. 163/2020.

Prin contestația de față se solicită anularea deciziei nr. ____/12.08.2022 cu consecința obligării intimatei la emiterea unei noi decizii prin care să fie acordat dreptul la pensie nediminuat de la data împlinirii vârstei de 60 de ani şi 1 lună, respectiv data de 10.10.2021, urmare a îndeplinirii condițiilor de vârstă standard de pensionare ca efect al modificărilor legale survenite prin apariția Legii nr. 279/20202, valorificarea stagiilor de cotizare realizate în perioada de anticipare (20.10.2020-07.12.2020) şi evidențierea corectă, în cuprinsul deciziei, a drepturilor de pensie acordate şi a datei de la care au fost stabilite aceste drepturi.

Instanța a apreciat ca întemeiată contestația formulată şi a admis-o, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 67 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

(1) La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.

(2) Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.

Instanța a constatat că, potrivit regulilor generale instituite de lege, vârsta standard la care trebuia realizată trecerea de la pensie anticipată la pensie pentru limită de vârstă, pentru o persoană de sex feminin, născută la data de 10.09.1961, este de 62 de ani şi 1 lună.

În situația contestatoarei intimată, pe lângă regula generală, trebuia să facă aplicare şi dispozițiilor art. 65 alin 5 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluare .... beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. 4”.

S-a constatat astfel că legiuitorul a stabilit la alin. 4 formula de calcul a pensiei anticipate parțiale, astfel că aceasta se determină prin scăderea din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă a unor sume calculate în funcție de procentul, care se determină în funcție de perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare, procent ce se va înmulți cu numărul de luni de anticipare.

Lunile de anticipare se stabilesc, tot potrivit alin. 4, prin determinarea lunilor „cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”.

Se observă că această diminuare se raportează la noțiunea „vârsta standard de pensionare”.

Pentru anumite situații de excepție, respectiv pentru persoane care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluare, zone enumerate în mod expres la art. 65 alin. 5, legiuitorul a reglementat printr-o normă cu aplicare tranzitorie până în anul 2030, beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).

Se observă că norma juridică de la art. 65 alin. 5 face trimitere expresă la noțiunea de vârstă standard de pensionare, noțiune definită în mod expres la art. 53 din lege.

Redactarea textului este clară, în sensul că pentru această categorie de pensionari se reduce cu 2 ani vârsta standard de pensionare (care nu poate fi decât cea expres definită la art. 53 din Lege).

În situația contestatorului din dosarul de față, vârsta standard determinată potrivit art. 53 după data nașterii este de 65 de ani, însă acesta beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, potrivit art. 65 alin. 3, de unde rezultă că vârsta standard de pensionare pentru cazul său este de 63 de ani şi această vârstă este cea care trebuie avută în vedere la stabilirea numărului lunilor de anticipare.

Soluția este logică, de vreme ce, matematic, la atingerea acestei vârste nu se mai aplică nicio penalizare, astfel încât pensionarul beneficiază de cuantumul integral al pensiei pentru limită de vârstă.

Instanța a constatat astfel ca fiind întemeiat petitul privind obligarea intimatei la emiterea unei decizii de pensie de limită de vârstă cu începere de la momentul la care contestatoarea a împlinit vârsta de 60 de ani şi 1 lună, anume 10.10.2021, dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 65 alin 5 din Legea nr. 263/2010 fiind realizată de către aceasta prin depunerea adeverinței doveditoare.

Totodată, văzând şi dispozițiile art. 67 alin 1 teza a II-a din Legea nr. 362/2010 instanța a obligat intimata şi la valorificarea stagiilor de cotizare realizate în perioada de anticipare, respectiv 20.10.2020-07.12.2020.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta C. J. P. ____, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivare, apelanta invocă faptul că reclamanta a solicitat acordarea pensiei nediminuate începând cu data împlinirii vârstei de 60 de ani şi o lună, respectiv începând cu data de 10.10.2021.

Prin decizia nr. ____/12.08.2022 i s-a respins reclamantei cererea pentru acordarea pensiei parțiale, fără penalizare, întrucât reclamanta se afla deja în plată cu drepturile de pensie anticipată parțială, cu penalizare, prin decizia nr. ____/18.11.2020.

Prin decizia nr. ____/12.08.2022 s-a respins cererea de recalculare nr. ____/2021 privind valorificarea perioadei 20.10.2020 - 07.12.2020, cu mențiunea că aceasta se va valorifica doar la data trecerii la limită de vârstă conf. art. 64 din Legea nr. 263/2010, în ceea ce privește prezentarea adeverinței nr. ____/15.10.2021, eliberata de UAT _____, se face mențiunea că eliminarea penalizării se efectuează doar o singură dată, la data înscrierii inițiale la pensie anticipata parțială, ori reclamanta se afla deja în drepturi de pensie anticipata parţială.

Perioada 20.10.2020-07.12.2020 urmează a fi valorificată la îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă (conf. art. 64 din legea nr. 263/2010).

Așadar, reclamanta nu a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 (doi) ani, fără penalizarea prevăzută la alin. 4 al art. 65 din Legea nr. 263/2010, întrucât reclamanta se afla deja în plata cu drepturi de pensie anticipată parțială cu penalizare, legea nepermițând acordarea altei pensii anticipate parțială fără penalizare.

Or, prin cerere se solicita tot acordarea unei pensii anticipate parțiale, iar nu de acordare a unei pensii pentru limită de vârstă, întrucât reclamanta nu îndeplinește condiția vârstei standard de pensionare.

Invocă faptul că instanța de fond a făcut combinare ale noțiunilor de pensie anticipată parțială, fără penalizarea prevăzută la art. 65 din Legea nr. 263/2010 pensia pentru limita de vârstă prevăzută de legea nr. 263/2010, la art. 64, obligându-ne în nod netemeinic şi nelegal la emiterea unei pensii pentru limită de vârstă în cazul reclamantei, care nu avea îndeplinite cumulativ condițiile de pensionare (stagiu de cotizare şi vârstă standard de pensionare), reclamanta neavând vârsta de 62 ani şi una lună.

Față de aceste susțineri, solicită admiterea apelului şi respingerea pe fond a acțiunii.

În cauză, intimata M. I. M. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat şi menținerea ca legală şi temeinică a sentinței pronunțate de Tribunalul _____.

Examinând hotărârea prin prisma criticilor formulate şi a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată:

Prin sentința apelata, Tribunalul _____ a admis contestația formulată, a dispus anularea Deciziei de pensie nr. ____/12.08.2022 privind acordarea pensiei anticipate parțiale, a obligat pârâta C.

Prin apelul declarat, intimata-apelanta CJP ____ a criticat sentința atât sub aspectul obligării la aplicarea beneficiului art. 65 alin. 5 din Legea 263/2010, cât şi sub aspectul obligării sale la valorificarea stagiilor de cotizare realizate în perioada de anticipare (20.10.2020 – 07.12.2020) şi acordarea drepturilor cuvenite începând cu data de 10.10.2021.

Analizând sentința apelată prin prisma primei critici, referitoare la acordarea beneficiului art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2010 modificată prin Legea nr. 279/2020, respectiv reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la art. 65 alin. 4 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că instanța de fond a reținut că vârsta standard la care trebuia realizată trecerea de la pensie anticipată la pensie pentru limită de vârstă, pentru o persoană de sex feminin, născută la data de 10.09.1961, este de 62 de ani şi 1 lună.

A reținut instanța că, în situația contestatoarei intimate, pe lângă regula generală, trebuia să facă aplicare şi dispoziţiilor art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluare .... beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. 4”.

Astfel, a considerat că pentru această categorie de pensionari se reduce cu 2 ani vârsta standard de pensionare (care nu poate fi decât cea expres definită la art. 53 din Lege), în situația contestatoarei din dosarul de față, vârsta standard determinată potrivit art. 53 după data nașterii este de 65 de ani, însă acesta beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, potrivit art. 65 alin. 3, de unde rezultă că vârsta standard de pensionare pentru cazul său este de 63 de ani şi această vârstă este cea care trebuie avută în vedere la stabilirea numărului lunilor de anticipare.

În conformitate cu dispozițiile art. 54 alin. 1 din HG 257/2011, „(1) Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 65 alin. (5) din lege pot solicita pensia anticipată parţială, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 sau, după caz, în anexa nr. 6 la lege.

(2) Pentru a beneficia de pensie anticipată parţială, cu reducerea vârstei standard prevăzute la alin. (1), persoanele trebuie să îndeplinească şi celelalte condiţii prevăzute de lege pentru înscrierea la această pensie.”

Art. 65 alin. 1 şi 5 din Legea 263/2010 prevede că „(1) Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. (...)

(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Crizbav, Făgăraş, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou şi Victoria din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Işalniţa din judeţul Dolj, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni şi Urdari din judeţul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic şi Tulgheş din judeţul Harghita, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Răchitova, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Vaţa de Jos, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Grinţieş şi Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe şi Tulcea din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).”

În speță, astfel cum şi instanța de fond a reținut, de altfel, în cazul contestatoarei, născută la data de 10.09.1961, vârsta standard de pensionare este 62 de ani şi 1 lună, potrivit anexei 5 la Legea 263/2010.

Așadar, apelanta putea formula această cerere la data împlinirii vârstei de 60 de ani şi 1 luna, adică la data de 10.10.2021.

Cererea de acordare a pensiei anticipate parțiale a fost formulată la data de 20.10.2020.

Cererea a fost soluționată prin emiterea deciziei nr. ____/18.11.2020, prin care i s-au constituit drepturi de pensie în cuantum de 2213 lei începând cu data de 20.10.2020, fiindu-i aplicată o diminuare de 14.40%, aferenta unui număr de 36 de luni de anticipare.

Ulterior, la data de 27.10.2021, contestatoarea a formulat o cerere de recalculare a drepturilor de pensie anticipată parțială, solicitând adăugarea perioadelor asimilate, a stagiilor de cotizare realizate în perioada 01.10.2020 – 31.12.2020, precum şi valorificarea mențiunilor din adeverințele nr. ____/11.06.2021 eliberată de SC ____ SA ____ şi nr. ____/15.10.2021 eliberată de UAT ____/SPCLEP, cererea de recalculare fiind întemeiată pe dispozițiile art. 107 din Legea 263/2010.

Așadar, sunt întemeiate criticile apelantei sub acest aspect, soluția instanței de fond fiind greșită, pentru considerentele mai sus arătate.

Sunt întemeiate şi criticile referitoare la valorificarea stagiilor de cotizare realizate în perioada de anticipare (20.10.2020 - 07.12.2020) şi acordarea drepturilor de pensie cuvenite de la data de 10.10.2021.

Aceste stagii de cotizare nu pot fi valorificate decât în condițiile art. 51 din Norme, potrivit căruia „stagiul de cotizare realizat în perioadele în care titularul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale contribuie la sistemul public de pensii, având plata pensiei suspendată, potrivit legii, poate fi valorificat numai la stabilirea pensiei pentru limita de vârstă.”

În conformitate cu dispozițiile art. 64 din Lege şi ale art. 52 din HG 257/2011, pensia anticipată parțială se transformă din oficiu în pensie pentru limita de vârstă, care se acorda începând cu data îndeplinirii condițiilor privind vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă, potrivit prevederilor legale, pentru acordarea unei pensii pentru limită de vârstă.

În cazul contestatoarei, născută data de 10.09.1961, vârsta standard de pensionare urmează a fi împlinită în luna octombrie 2023.

Așadar, în mod greșit, cu ignorarea dispozițiilor legale mai-sus enunțate, instanța de fond a dispus obligarea apelantei-intimate la valorificarea stagiilor de cotizare realizate în perioada de anticipare (20.10.2020 - 07.12.2020) şi acordarea drepturilor de pensie cuvenite de la data de 10.10.2021.

Așa fiind, pentru toate aceste considerente, Curtea va admite apelul declarat de apelanta-pârâtă, va schimba sentința apelată în sensul că va respinge contestația.