Curtea de Apel CRAIOVA ·

Decizie nr. 19 din 10.01.2023

Instanță: Curtea de Apel CRAIOVA
Dosar
Obiect: Acordarea sporului pentru predare simultană, conform art. 7 din Anexa I Cap. I lit. B din Legea nr. 153/2017. Condiții pentru acordarea sporului – noțiunea de „predare simultană”. Neîndeplinirea condițiilor în situația predării la grupele combinate.
Soluție
Sursa: portal.just.ro

În speță, membra de sindicat intimată a fost încadrată ca profesor învățământ preșcolar la Grădinița R. J., structura a Liceului T. R. J., unde a predat unei clase mixte, formată din copii de vârste diferite, iar nu în regim simultan.

Astfel cum se poate observa cu ușurință, ulterior modificării dispozițiilor art. 7 din Anexa I Capitolul I lit.

B din Legea 153/2017, legiuitorul a omis din textul legal categoria învățământului preșcolar, reținând îndreptățirea la acordarea majorării doar în situațiile expres prevăzute – respectiv, doar pentru învățământul primar şi gimnazial.

Așa fiind, Curtea constată că, pentru perioada ulterioară datei de 09.01.2020 nu mai exista cadru legal pentru acordarea majorării pentru predarea simultană în învățământul preșcolar.

În ceea ce privește îndreptățirea acesteia la acordarea majorării pentru perioada 01.09.2019 – 08.01.2020, respectiv îndeplinirea condițiilor legale, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 7 din Anexa I Capitolul I lit.

B din Legea 153/2017, în forma sa în vigoare în perioada analizată, pentru a beneficia de majorarea de 10% solicitată, personalul didactic din învățământul preșcolar, primar sau gimnazial, trebuia să asigure predarea simultană pentru 3 clase de elevi/grupe.

Așa cum reiese din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, reclamanta intimată nu a asigurat predarea simultană la 3 grupe de preșcolari, ci a predat unei grupe combinate, formată din preșcolari cu vârste diferite.

În acord cu dispozițiile Legii nr. 82 din 30 martie 2018, în vigoare din 06.04.2018 - pct. 10, prin care a fost modificat art. 63 din Legea 1/2011, condiția legală pentru acordarea majorării presupunea ca apelanta-reclamantă să predea la 3 grupe de preșcolari, așadar, unui număr minim de copii, condiție neîndeplinită în cazul acesteia, care a predat unei singure grupe de preșcolari de vârste diferite.

Așadar, în ciuda afirmațiilor sindicatului-intimat, acesta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru acordarea majorării pentru predarea simultană pentru membra de sindicat în numele căreia a formulat acțiunea.

Prin sentinţa nr. ___ din data de 02 iunie 2022, Tribunalul ___ a admis în parte cererea formulată de reclamantul S. „C.

B.” cu sediul în ___, str. ___, nr. ___, județul ___, în numele membrului de sindicat I.

L., cu domiciliul în ___, str. ___, nr. ___, jud. ___, în contradictoriu cu pârâtul Liceul T.

J., cu sediul în loc. ___, sat ___ ___, jud ___.

A obligat pârâtul la recalcularea creșterilor salariale cuvenite membrului de sindicat în conformitate cu disp. art. 38 alin. 4 ind. 1) din Legea cadru nr. 153/2017, pentru perioada începând cu data de 01.01.2020 şi până la data de 31.05.2021, prin includerea majorării pentru predare simultană prevăzută de art. 7 din Anexa I Cap.

I lit.

B. din legea cadru, în salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare.

A obligat la plata diferențelor rezultate din recalculare, actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței drepturilor şi până la data plăţii sumelor datorate, precum şi dobânda penalizatoare de la data scadenței drepturilor şi până la data plăţii sumelor datorate, plată ce urmează a se realiza în conformitate cu prevederile art. 4 din OUG 48/2022.

Au fost respinse restul pretențiilor ca neîntemeiate.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constat următoarele:

Membru de sindicat, este încadrată la unitatea de învățământ Liceul T. R. J. în funcția de profesor.

Așa cum rezultă din adeverința eliberată de unitatea de învățământ pârâtă, în perioada 01.01.2020 până în prezent, membrul de sindicat a beneficiat de sporul de predare simultană.

În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) lit. (a) din Codul muncii, salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusă iar, potrivit art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă.

Reclamantul a susținut că unitatea de învățământ a calculat în mod greșit sporul de predare simultană cuvenit membrului de sindicat începând cu data de 01.01.2019 şi nu în raport de salariul de bază aflat în plată, așa cum prevede art. 4 lit.

B cap.

I din anexa 1 la Legea nr. 153/2017.

Prin O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 20/2016 s-a reglementat o nouă metodologie de calcul a drepturilor de natură salarială pentru personalul didactic, aplicabilă începând cu luna august 2016.

Astfel, în baza art. 3^3 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 20/2016, prin excepție de la prevederile art. 2 alin. (2), începând cu luna august 2016, salariile personalului prevăzut în anexa nr. 2 (personalul din învățământ) se stabileau potrivit prezentului articol.

Potrivit art. 3^3 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 20/2016, salariile de bază prevăzute în anexa nr. 2 includeau salariul de încadrare aferent tranșei de vechime în învățământ și gradațiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcțiile de execuție, respectiv salariul de încadrare aferent tranșei de vechime în învățământ, indemnizația de conducere şi gradațiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcțiile de conducere.

Prin Legea nr. 250/2016 privind aprobarea O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2015 la art. 3^4, s-a introdus alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învăţământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăsesc în anexa nr. 21 la prezenta ordonanţă de urgenţă, se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi aprobate prin hotărâre a Guvernului”.

Prin Decizia nr. 41/2018, Înalta Curte de Casație şi Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 1 alin. (1) şi (5) din O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor și indemnizațiilor prevăzute pentru personalul din învățământ se determină prin raportare la salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, fără a include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2015”.

Pentru perioada 01.01.2017 - 28.02.2017, prin art. 1 alin. (1), (2) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016 s-a statuat că: „(1) În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții (…).

(5) În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială.”

Prin art. 1 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 9/2017 s-a stabilit că: „(1) În perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prevederile art. 1 alin. (3) - (5), art. 2 - 4, art. 5 alin. (2) - (4) și art. 6 - 11 din O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017.”

La data de 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar, în conformitate cu dispozițiile art 38 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, prevederile legii se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.

Prin această lege de salarizare a personalului plătit din fonduri publice sunt reglementate și drepturile cuvenite pentru învățământul special.

Din dispozițiile legale mai sus evocate rezultă că anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, drepturile salariale solicitate de reclamant aveau regimul juridic al unor sporuri/indemnizații iar, prin dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 a fost prevăzută acordarea acestora cu titlu de majorări/creșteri ale salariului de bază, calculate prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit anexelor legii-cadru, conform dispozițiilor art. 5, din anexa nr.

I - Familia ocupațională de funcții bugetare "Învățământ", capitolul I lit.

B din legea-cadru.

În conformitate cu prevederile art. 38 din Legea nr.153/2017: „(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.

(2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție şi indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

În perioada 01.01.2018-01.03.2018, drepturile salariale au fost reglementate prin art. 38 alin. 3 lit. a din Legea-cadru, potrivit cărora:

„(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

Începând cu 01.03.2018, se aplică dispozițiile art. 38 alin. 3 lit. d, potrivit cărora:

„d) prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, inclusiv unitățile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6)”.

Cu toate că, începând cu data de 01.07.2017, salarizarea reclamantului a fost reglementată de dispozițiile legii nr. 153/2017, prevederile care reglementau modalitatea de stabilire a salariului începând cu această dată au fost cele ale art. 38 alin. 2 lit. a, care trimite fără echivoc la cuantumul și structura salarială din luna iunie 2017, iar în perioada ulterioară datei de 01.01.2018 personalul didactic a beneficiat, începând cu 01.01.2018, de majorarea de 25% a cuantumului salariilor de bază și sporurilor prevăzută de art. 38 alin. 3 lit. a și, respectiv de majorarea cu 15% a cuantumului salariilor de bază și sporurilor prevăzută de art. 38 alin. 3 lit. d din Legea – cadru, acordată începând cu 01.03.2018, calculate însă tot prin raportare la salariile acordate în perioada anterioară, respectiv decembrie 2017 și februarie 2018.

Începând cu data de 01.01.2019, s-au aplicat dispozițiile art. 38 alin. 4 şi 41 din Legea nr. 153/2017, având următorul conținut:

„(4) În perioada 2019 - 2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.

Creșterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).

(41) Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învățământ beneficiază:

a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;

b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;

c) începând cu 1 septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”.

Ulterior, prin dispozițiile art. 34 din OUG nr. 114/2018 (în forma inițială, anterior modificărilor aduse prin OUG nr. 1/2020) s-a stabilit că:

„(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor/indemnizațiilor/compensațiilor/ primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”.

În privința modalității de aplicare a dispozițiilor legale mai sus menționate s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație şi Justiție, prin Decizia nr. 7/2021 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și respectiv Decizia în interesul legii nr. 24/2021, dezlegările date de instanța supremă prin aceste decizii fiind obligatorii în prezenta cauză, conform dispozițiilor art. 521 alin. 3 și respectiv art. 517 alin. 4 Cod pr. civ..

Astfel, prin Decizia nr. 7/2021 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte a stabilit că drepturile salariale reglementate de art. 5 din anexa nr.

I , capitolul I, lit.

B din Legea-cadru nr. 153/2017, nu reprezintă elemente salariale distincte de salariul de bază, asimilabile sporurilor, indemnizațiilor, primelor ș.a. la care se referă art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, ci majorări/creșteri ale salariului de bază, astfel că intră sub incidența prevederilor art. 38 alin. 4 ind. 1 din această lege, având conținutul expus mai sus.

Ulterior, prin Decizia în interesul legii nr. 24/2021, Înalta Curte a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din anexa nr.

I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, personalul didactic beneficiază de gradația de merit, începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022; până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. 4 ind. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare.

Pornind de la statuările din cuprinsul Deciziei nr. 7/2021 referitoare la regimul juridic specific al drepturilor în discuție, a reținut ÎCCJ în considerentele Deciziei în interesul legii nr. 24/2021 că, în raport de calificarea nouă oferită prin intermediul Legii-cadru nr. 153/2017 acestor drepturi, de majorări/creșteri ale salariului de bază, și modalitatea distinctă de calcul a acestora prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit anexelor legii-cadru, sunt aplicabile deopotrivă concluziile statuate anterior de Înalta Curte de Casație şi Justiție prin Deciziile nr. 82/2018 şi nr. 27/2020, potrivit cărora majorările salariului de bază prevăzute de noua lege vor fi acordate doar de la momentul în care acesta va fi stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv va ajunge la nivelul stabilit pentru anul 2022.

Pe de altă parte, câtă vreme drepturile în discuție reprezintă creșteri/majorări ale salariului de bază, ele vor atrage creșterea în mod direct a salariului de bază stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, fiind luate, în consecință, în calcul la determinarea salariului de bază aferent anului 2022 avut în vedere de dispozițiile de majorare cuprinse în art. 38 alin. 4 ind. 1 din lege; prin urmare, în această modalitate, începând cu data de 1 ianuarie 2019, va fi introdus în mod etapizat și beneficiul acestor drepturi recunoscute prin Legea-cadru nr. 153/2017.

În perioada 2017-2018, membrii personalului didactic nu beneficiază de majorările/creșterile prevăzute de art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr.

I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru această perioadă fiind prevăzute norme succesive de menținere a salariilor lunare în plată sau de acordare a unor creșteri salariale, în raport cu elementele salariului lunar în plată, conform art. 38 alin. 2, alin. 3 lit. a și d din Legea nr. 153/2017, doar majorările acordate începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul dispozițiilor art. 38 alin. 4 ind. 1 determinându-se în raport cu salariul de bază calculat potrivit acestei legi începând cu anul 2022.

Ținând cont de aplicarea etapizată a Legii nr.153/2017 și în raport de dezlegările obligatorii ale Înaltei Curți de Casație şi Justiție, rezultă așadar că până la momentul la care salariul de bază va ajunge la nivelul prevăzut pentru anul 2022 și va fi determinat potrivit acestei legi, majorările/creșterile prevăzute de art. 7 din Anexa nr.

I Cap.

I lit.

B din Legea nr. 153/2018 vor putea fi acordate ca atare doar prin includerea lor în calculul salariului de bază aferent anului 2022, în vederea acordării majorărilor prevăzute prin dispozițiile art. 38 alin. 4 ind. 1 din aceeași lege, şi nu prin raportarea lor la salariul de bază aflat în plată, şi doar începând cu data de 01.01.2019, când devin aplicabile aceste din urmă dispoziții.

Majorarea salarială prevăzută de art. 7 din anexa nr.

I, capitolul I litera B din Legea nr. 153/2017 are aceeași natură juridică cu majorările salariale pentru personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi, prevăzute de art.7 și art. 8 din anexa nr.

I, capitolul I litera B din Legea nr. 153/2017, neconstituind un element salarial distinct de salariul de bază.

Nu face parte din categoria compensațiilor, indemnizațiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor și a altor asemenea elemente salariale, distincte de salariul de bază, ci vizează în mod direct salariul de bază, având ca efect creșterea salariului de bază.

Așadar, profesorul beneficiază de majorare salarială ce se calculează la salariul de bază de la momentul plății.

Instanța a reținut că reclamanta a susținut că a beneficiat de sporul pentru predare simultană începând cu data de 01.01.2019, spor care nu a fost calculat la salariul de bază lunar în plată, susțineri care nu au fost contestate de pârâtă prin întâmpinare.

În privința perioadei pentru care este îndreptățită reclamanta la plata acestui spor, se constată că inițial, sporul respectiv era prevăzut la art. 7 din Anexa I, cap.

I, lit.

B) din Legea 153/2017, în conformitate cu care: „Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2 - 5 clase de elevi/grupe în învățământul preșcolar, primar sau gimnazial, primește o majorare a salariului de bază, după cum urmează:

a) pentru 2 clase de elevi/grupe, o creștere cu 7% a salariului de bază deținut;

b) pentru 3 clase de elevi/grupe, o creștere cu 10% a salariului de bază deţinut;

c) pentru 4 clase de elevi/grupe, o creştere cu 15% a salariului de bază deţinut;

d) pentru 5 clase de elevi/grupe, o creştere cu 20% a salariului de bază deţinut”.

Aceste dispoziții au fost modificate ulterior, ca urmare a adoptării OUG nr. 1/2020 prin care a fost modificat art. 7 din Anexa I, capitolul I, lit.

B) din Legea 153/2017, în sensul că: „Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2 - 5 clase de elevi în învăţământul primar sau gimnazial primeşte o majorare a salariului de bază după cum urmează:

a) pentru 2 clase de elevi, o creştere cu 7% a salariului de bază deţinut;

b) pentru 3 clase de elevi, o creştere cu 10% a salariului de bază deţinut;

c) pentru 4 clase de elevi, o creştere cu 15% a salariului de bază deţinut;

d) pentru 5 clase de elevi, o creştere cu 20% a salariului de bază deţinut.”

Ca urmare a modificărilor legislative intervenite, începând cu data de 09.01.2020, sporul pentru predare simultană nu a mai fost acordat personalului didactic care asigură predarea simultană la 2 - 5 clase de elevi/grupe în învățământul preşcolar.

Prin urmare, pentru perioada 01.01.2019 – 09.01.2020, membrul de sindicat este îndreptățit la calcularea majorării de 7%-20% privind personalul care preda simultan la 2-5 clase, la salariul de bază lunar în plată.

Urmare a acestei soluții, va fi admisă şi solicitarea privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite în urma recalculării începând cu data de 01.01.2019.

Având în vedere jurisprudența Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea anumitor dispoziții din Legea-cadru nr. 153/2017, dar şi faptul că prin acordarea acestor drepturi se reglementează în mod unitar pentru toţi subiecţii de drept, personal didactic îndreptățit, cărora li se aplică prevederile menționate anterior şi care trebuiau să beneficieze de aceste drepturi în mod nediscriminatoriu, a fost adoptată O.U.G. nr. 48/2022 privind plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 - 31 august 2021.

Potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 48/2022: „(1) Sumele necesare acordării diferențelor de drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor art. 1 şi 2 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, şi se plătesc eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, astfel:

a) în primul an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 5% din valoarea diferenţelor salariale;

b) în al doilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 10% din valoarea diferenţelor salariale;

c) în al treilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;

d) în al patrulea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;

e) în al cincilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 35% din valoarea diferenţelor salariale.

(2) Diferenţele salariale a căror plată se face eşalonat, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele de inflaţie publicat în luna în care se face plata faţă de luna pentru care se calculează, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică.

(3) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se face anual, într-o singură tranşă, până la data de 30 iunie.

(4) Pentru anul 2022, sumele se plătesc într-o singură tranşă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”.

Diferențele de drepturi salariale cuvenite vor fi actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii, pentru a se acoperi și prejudiciul cauzat ca urmare a devalorizării monedei naționale prin inflație, în conformitate cu prevederile art. 166 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind Codul muncii, art. 1530 şi art. 1531 alin. (1) Cod civil.

Astfel, conform art. 166 alin. (4) din Codul muncii, „întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului”.

În baza art. 1530 Cod civil: „Creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecință directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei”.

La art. 1531 alin. (1) Cod civil se prevede dreptul creditorului „la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării”.

De asemenea, în temeiul art. 166 alin. (4) din Codul muncii, art. 1530 Cod civil, art. 1531 alin. (1) şi art. 1535 alin. (1) Cod civil, conform căruia: „În cazul în care o sumă de bani a ajuns la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu”, reclamanta este îndreptățită la acordarea dobânzii legale pentru sumele cuvenite şi neacordate de angajator.

Așadar, plata drepturilor bănești datorate se va realiza în conformitate cu prevederile art. 4 din OUG 48/2022.

Împotriva acestei decizii a declarat apel pârâtul Liceul T. R.- J., criticând soluția primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:

În susținerea motivelor de apel, apelantul a invocat că, în fapt, prin acțiunea introdusă de reclamant se solicită obligarea liceului la calcularea şi plata drepturilor salariale, reprezentând recalcularea creșterilor salariale cuvenite membrului e sindicat, I.

L., în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. 4 ind. 1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru perioada 01.01.2019-01.09.2020 pentru care reclamanta este îndreptățită şi acordarea majorării pentru învățământ simultan.

Relatează că reclamanta este încadrată pe perioadă nedeterminată la Liceul T. T.-J. în funcția de profesor învățământ preșcolar, cu o normă, învățământ normal cu o grupă mixtă compusă din elevi de mai multe vârste.

Încadrarea reclamantei a fost realizată prin decizia directorului, ca urmai a deciziei ISJ Gorj nr. ____/03.05.2006.

Reclamanta nu a fost încadrată la Grădinița R.

J., structură a Liceului T.

J., în regim simultan deoarece se organizează clase în regim simultan în învățământul primar şi cel gimnazial la propunerea bine motivată a consiliului de Administrație a unității de învățământ, cu aprobarea inspectoratului școlar conform Metodologiei de organizare a claselor din învățământul preuniversitar în regim simultan, anexă la ordinul MECTS nr. 3062/19.01.2012, Art. 1), alin. 2) şi 4).

Reclamanta nu a beneficiat de sporul pentru predare simultană așa cum reiese din ștatele de plată la dosar.

Salarizarea a fost realizată de către liceu pentru norma efectuată.

Salarizarea personalului angajat/detașat în interesul învățământului din cadrul inspectoratului școlar se realizează potrivit cu Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Precizează că legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare a suferit mai multe modificări și completări.

Salarizarea angajaților din M.E.C. (inspectorate, unități școlare, alte instituții subordonate/conexe) este realizată, începând cu anul 2011, conform O.M.E.C.T.S. nr. 4-576/2011. printr-o platformă informatică numită EduSal Soft, pusă la dispoziție de către Ministerul Educației și administrată de către acest minister.

Programul EduSal Soft a fost conceput pentru salarizarea unitară a acelorași categorii de salariați din învățământ precum şi calculul retribuției acestora conform normelor legale în vigoare, orientat preponderent pentru unitățile de învățământ, programul cuprinzând toate caracteristicele şi particularitățile necesare calculului salariilor personalului din unitățile de învățământ.

În anul 2017, salarizarea a fost modificată prin intrarea în vigoare a H.G. nr. 38/2017 pentru personalul didactic și didactic auxiliar, respectiv O.U.G. nr. 99/2016, pentru personalul contractual (nedidactic) din școli, respectiv din Administrația publică centrală şi deconcentrate, anexa nr. 8.

Prin O.U.G. 114/20185, este prevăzut: „În perioada 2029-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din deferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cea din luna decembrie 2018.

Creșterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor ort. 6 lit. h).

1) Prin excepție de la prevederile alin. 4, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învățământ beneficiază:

a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranșă de 2/4 din diferența dintre solariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;

b) începând cu ianuarie 2020 de a doua tranșă de 1/4 din deferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;

c) începând cu septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”.

Așadar, solicită să se retină că legea-cadru nr. 153/2017 reglementează salarizarea personalului bugetar începând cu data de 01.07.2017.

În vederea punerii în a art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017, pârâtul a acordat reclamantului majorarea prevăzută de lege prin aplicarea ei asupra nivelului salariului de bază.

În acest context, solicită să se constate că, potrivit art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr.

I-IX;

Așadar, potrivit actului normativ în litigiu, prin noțiunea de „salariu de bază” se înțelege suma de bani la care are dreptul personalul plătit din fonduri publice, fără nicio altă diferențiere sau trimitere la vreun alt act normativ.

Prin urmare, potrivit principiului de interpretare a actelor normative „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” (acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem), este evident că majorarea salarială în litigiu nu s-a putut calcula la nivelul altui salariu de bază decât cel în plată la momentul acordării majorării, conform deciziei de încadrare fără sporul de simultan.

Mai mult decât atât, reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabilă, în sensul de a formula contestație împotriva deciziei de stabilire a drepturilor salariale, așa cum prevede art. 37 din Lg. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia „art. 37 alin. 1 soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcţie/indemnizațiilor de încadrare a sporurilor, a creșterilor salariale, a premiilor şi a altor drepturi care se acordă potrivit prezentei legi, este de competența ordonatorilor de credite.

Contestația poate fi depusă în termen de 20 de zile calendaristice, de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

Ordonatorii de credite soluționează contestațiile în termen de 30 de zile calendaristice.

Împotriva modului de soluționare a contestației persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței de judecată competente potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluționării contestației, iar instanța se pronunță de urgență şi cu precădere.

În concluzie, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept, invocă legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ordonanța de urgență nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, hotărârea nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Solicită judecarea cauzei chiar și în lipsă.

În cauză, intimatul Sindicatul „C. S. B.”, în numele membrului de sindicat I. L., nu a formulat întâmpinare.

Examinând hotărârea contestată, prin prisma criticilor formulate şi a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată:

Prin sentința apelată, tribunalul a obligat pârâtul la recalcularea creșterilor salariale cuvenite membrei de sindicat în conformitate cu disp. art. 38 alin. 4 ind. 1) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada începând cu data de 01.01.2020 şi până la data de 31.05.2021, prin includerea majorării pentru predare simultană prevăzută de art. 7 din Anexa I Cap.

I lit.

B. din legea cadru, în salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare.

Prin apelul declarat, unitatea de învățământ pârâtă a arătat, în esență, că membra de sindicat nu a beneficiat de sporul de predare simultană, aceasta neîndeplinind condițiile prevăzute de lege pentru acordarea acestui spor.

Sub acest aspect, pârâta apelantă a arătat că membra de sindicat este încadrată ca profesor învățământ preșcolar, învățământ normal, predând unei grupe mixte compuse din elevi de mai multe vârste.

A subliniat apelanta că membra de sindicat nu a fost încadrată la Grădinița R.

J. (structura a Liceului T.

J.) în regim simultan, această formă de învățământ putând fi organizată, potrivit legii, doar în învățământul primar şi cel gimnazial, la solicitarea motivată a consiliului de administrație al unității de învățământ şi cu aprobarea inspectoratului școlar, potrivit Metodologiei de organizare a claselor din învățământul preuniversitar în regim simultan, anexă la Ordinul MECTS nr. 3062/10.01.2012, art. 1 alin. 2 şi 4.

Prin urmare, reclamanta membră de sindicat nu a beneficiat de sporul de predare simultană, astfel cum reiese din statele de plată.

Observând motivarea instanței de fond şi înscrisurile aflate în dosar, Curtea constată că tribunalul a reținut că „reclamanta a susținut că a beneficiat de sporul pentru predare simultană începând cu data de 01.01.2019, spor care nu a fost calculat la salariul de bază lunar în plată, susțineri care nu au fost contestate de pârâtă prin întâmpinare”.

Soluția pronunțată şi considerentele hotărârii fac referire exclusiv la această situație – cea în care membra de sindicat ar fi beneficiat de acordarea sporului pentru predare simultană, care însă nu a fost dovedită, motivarea instanței de fond fiind astfel străină de cauză.

Sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de lege pentru acordarea majorării, Curtea reţine că, în forma sa inițială, art. 7 din Anexa I Capitolul I lit.

B din Legea 153/2017 a prevăzut că „Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2 - 5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial, primeşte o majorare a salariului de bază, după cum urmează:

a) pentru 2 clase de elevi/grupe, o creştere cu 7% a salariului de bază deţinut;

b) pentru 3 clase de elevi/grupe, o creştere cu 10% a salariului de bază deţinut;

c) pentru 4 clase de elevi/grupe, o creştere cu 15% a salariului de bază deţinut;

d) pentru 5 clase de elevi/grupe, o creştere cu 20% a salariului de bază deţinut.”

Aceste dispoziții legale au suferit modificări prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 1 din 6 ianuarie 2020 în vigoare din 09.01.2020 care la pct. 2 a prevăzut noua formă a art. 7 din anexa I cap.

I lit.

B din Legea 153/2017, şi anume: „Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2 - 5 clase de elevi în învăţământul primar sau gimnazial primeşte o majorare a salariului de bază după cum urmează:

a) pentru 2 clase de elevi, o creştere cu 7% a salariului de bază deţinut;

b) pentru 3 clase de elevi, o creştere cu 10% a salariului de bază deţinut;

c) pentru 4 clase de elevi, o creştere cu 15% a salariului de bază deţinut;

d) pentru 5 clase de elevi, o creştere cu 20% a salariului de bază deţinut.

Astfel cum se poate observa cu ușurință, ulterior modificării dispozițiilor art. 7 din Anexa I Capitolul I lit.

Așa fiind, Curtea constată că, pentru perioada ulterioară datei de 09.01.2020 nu mai exista cadru legal pentru acordarea majorării pentru predarea simultană în învățământul preșcolar.

În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 82 din 30 martie 2018, în vigoare din 06.04.2018 - pct. 10, prin care a fost modificat art. 63 din Legea 1/2011, „(1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:

a) educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;

b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20”.

În acord cu aceste dispoziții, condiția legală pentru acordarea majorării presupunea ca apelanta-reclamantă să predea la 3 grupe de preșcolari, așadar, unui număr minim de copii, condiție neîndeplinită în cazul acesteia, care a predat unei singure grupe de preșcolari de vârste diferite.

Nu în ultimul rând, Curtea reţine că cererea introductivă a vizat recalcularea majorării deja primite de reclamantă, prin prisma dispozițiilor art. 38 alin. 41 din Legea 153/2017 şi obligarea pârâtei la plata diferențelor astfel rezultate, dintre drepturile deja încasate şi cele cuvenite, nicidecum constatarea îndreptățirii la acordarea creșterii salariale pentru predarea simultană şi plata acestor sume.

Ori, în ipoteza în care membra de sindicat nu a beneficiat de creșterea/majorarea salarială, este evident că nu se poate proceda la recalcularea drepturilor şi plata diferențelor rezultate în urma recalculării.

Aşa fiind, pentru considerentele mai-sus arătate, Curtea va admite apelul declarat de unitatea de învățământ pârâtă, va schimba sentința apelată în sensul că va respinge acțiunea.