Curtea de Apel CRAIOVA · .

Decizie nr. 45 din 12.01.2023

Instanță: Curtea de Apel CRAIOVA
Dosar: .
Obiect: Art. 18 Cod procedura penala. Continuarea procesului penal. Art. 367 Cod penal. Infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat. Motivarea hotararii
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Asupra apelurilor de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.136 din 29 martie 2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr……, în temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art.67 alin.2 Cod penal rap. la art.367 alin.1 din Codul penal, s-a interzis inculpatului ........... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.65 alin.1 Cod Penal, s-a interzis inculpatului ........... ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal şi art.35 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată (persoane vătămate ........... şi ...........).

În baza art.67 alin.2 Cod penal rap. la art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, s-a interzis inculpatului ........... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.67 alin.2 Cod penal rap. la art. 213 alin.1 din Codul penal, s-a interzis inculpatului ........... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 ani şi 8 luni, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca inculpatul ........... să execute în final pedeapsa de 9 ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art.45 alin.3 Cod penal s-a aplicat inculpatului ........... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.45 alin.5 Cod penal s-a aplicat inculpatului ........... pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe toată durata executării pedepsei principale.

2. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art.67 alin.2 Cod penal rap. la art.367 alin.1 din Codul penal, s-a interzis inculpatei ........... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.65 alin.1 Cod Penal, s-a interzis inculpatei ........... ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal şi art.35 alin.1 Cod penal a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată(persoane vătămate , ........... şi ...........).

În baza art.67 alin.2 Cod penal rap. la art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, s-a interzis inculpatei ........... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.67 alin.2 Cod penal rap. la art. 213 alin.1 din Codul penal, s-a interzis inculpatei ........... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 342 alin.2 Cod Penal a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 2(doi) ani şi o lună închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca inculpata ........... să execute în final pedeapsa de 7 ani şi o lună închisoare, în regim de detenție.

În baza art.45 alin.3 Cod penal s-a aplicat inculpatei ........... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.45 alin.5 Cod penal s-a aplicat inculpatei ........... pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. raportat la art. 72 alin. 1 C.pen s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei ..........., perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

3. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art.210 alin.1 lit.a din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cod Penal a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane(persoană vătămată ...........).

În baza art.67 alin.2 Cod penal rap. la art. 210 alin.1 lit.a din Codul penal, s-a interzis inculpatei ........... ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an şi opt luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca inculpata ........... să execute în final pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. raportat la art. 72 alin. 1 C.pen s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei ..........., perioada reţinerii de o zi în data de 15.01.2016.

4. În temeiul art.273 alin.1 din Codul Penal cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală s-a stabilit pentru inculpata …… pedeapsa de 6(şase) luni închisoare.

În baza art. 83 alin. (1) Cod Penal s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art.84 Cod Penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) Cod Penal pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata ........... să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune ……. la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) Cod Penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune ……..

În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpatei ........... asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, cu aplicarea art.41 din Codul Penal a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art.41 din Codul Penal a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare la care s-a adaugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani stabilită, urmând ca inculpatul ........... să execute în final pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare, în regim de detenție.

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. raportat la art. 72 alin. 1 C.pen s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului ..........., perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

6. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art.67 alin.2 Cod penal rap. la art.367 alin.1 din Codul penal, s-a interzis inculpatului ..........., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul ........... să execute în final pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, în regim de detenție.

7. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an şi patru luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul ........... să execute în final pedeapsa de 5(cinci) ani şi 4(patru) luni închisoare, în regim de detenție.

8. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul ........... să execute în final pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, în regim de detenție.

9. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul ........... să execute în final pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, în regim de detenție.

10. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul ........... să execute în final pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, în regim de detenție.

11. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpata ........... să execute în final pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, în regim de detenție.

12. În temeiul art.367 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat.

În temeiul art.213 alin.1 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul ........... la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art.38 alin.1 raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 8 luni, reprezentând o treime din pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul ........... să execute în final pedeapsa de 2(doi) şi opt luni închisoare, în regim de detenție.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului ..........., perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 22.04.2016.

13.

În temeiul art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, forma în vigoare la data de 31.12.2012, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal, a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane(persoană vătămată …….).

În baza art.65 alin.2 Cod penal de la 1968 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal de la 1968, s-a interzis inculpatei ........... exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat pe durata a 3(trei) ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 Cod Penal de la 1968, s-a interzis inculpatei ........... ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit. b) din Codul penal de la 1968 pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. raportat la art.88 Cod penal de la 1968 s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei ..........., perioada arestării preventive de la data de 22.01.2017 până la data de 16.03.2017.

14. În temeiul art.273 alin.1 din Codul Penal a fost condamnată inculpata ........... la pedeapsa de 1(un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.

În baza art.91 alin.1 din Codul penal, s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2(doi) ani, ce se calculează de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art.93 alin.1 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata ........... să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probaţiune ….., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art.94 alin.1 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.93 alin.1 lit.c-e se comunică Serviciului de Probațiune …

În baza art.93 alin.2 lit.b din Codul penal, s-a impus inculpatei ........... ca pe durata termenului de supraveghere să execute obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probațiune ….. sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin. 3 Cod penal, s-a dispus ca inculpata ........... să presteze pe parcursul termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunitaţii pe o perioada de 60 zile în cadrul ………. (Primăria Municipiului …….) sau în cadrul Regiei Autonome de Transport ……. (Primăria Municipiului ……).

În baza art.91 alin.4 Cod penal s-a atras atenţia inculpatei ........... asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii ..........., ..........., ….., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., …… şi ........... în vederea introducerii profilelor genetice în Serviciul Naţional de Date Genetice Judiciare

În baza art.20 C.proc.pen s-a luat act că persoanele vătămate ……, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat ….. din ……., B-dul ……., bl……., sc…., ap…, judeţul …… şi ……, cu domiciliul în …., str……. ,bl……., sc……, ap…., judeţul ….., nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În temeiul art.19 şi art.397 Cod procedură penală s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ….., cu domiciliul în ….., str. …., nr…….., bl….., sc…, ap…., judeţul …., în contradictoriu cu inculpaţii ........... şi ............

Au fost obligaţi în solidar pe inculpaţii ........... şi ........... la plata către partea civilă ….. a sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale.

S-a respins petitul având ca obiect obligarea inculpaţilor ........... şi ........... la plata de daune materiale în cuantum de 54000 EUR, ca neîntemeiat.

S-a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă ………, cu domicilii cunoscute în …., sector…., str…………, nr…., bl…., sc…., et.., ap…, respectiv în……, sector…, str. …. nr……, în contradictoriu cu inculpatul ..........., ca neîntemeiată.

S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ..........., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat ….., din Municipiul ……, str……….., nr….., judeţul ….., şi au fost obligaţi în solidar pe inculpaţii ..........., ........... şi ........... la plata către partea civilă a sumei de 15.000 EUR în echivalent lei la cursul BNR din ziua plăţii, reprezentând daune morale.

S-a admis în parte cererea de obligarea a inculpaţilor ..........., ........... şi ........... la plata cheltuielilor de judecată şi au fost obligaţi inculpaţii ..........., ........... şi ........... la plata către partea civilă ........... a sumei de 4200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În baza art. art.404 alin.4 lit.c C.pr.penală s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispus prin ordonanţa nr……. din data de 04.02.2016 asupra: sumelor de 300 (trei sute) de euro şi 350 (trei sute cincizeci) de lei ridicate din imobilul situat la adresa unde locuia în fapt inculpatul ..........., respectiv municipiul …., str……….., nr….., judeţul …….; sumei de 4640 (patru mii şase sute patruzeci) de euro din imobilul situat la adresa de domiciliu a inculpatului ..........., respectiv …….., str………., nr….., bl. …., sc…., ap…., judeţul ….; mijlocului de transport marca „…..”, serie motor ……., serie şasiu ……., dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata ...........; imobilului situat în municipiul …., str. …….., bl…., sc…, ap……. judeţul …., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …./23.05.2013 de inculpatul ...........; imobilului situat în ….., str. ……., nr…., judeţul …., compus din casă în suprafaţă de 557,69 m.p. şi teren în suprafaţă de 860 m.p., dobândit de inculpatul ..........., împreună cu ........... în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …./16.11.2015; autoturismului marca …., serie şasiu ……, dobândit la data de 10.09.2012 de inculpatul ...........; imobilului situat în …., str….., nr….., compus din casă în suprafaţă de 183 m.p. şi teren în suprafaţă de 438 m.p., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …./14.04.2015 de inculpatul ...........; mijlocului de transport marca „……”, serie motor …., serie şasiu ….., dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul ............

În baza art.112 alin.1 lit.a şi e din Codul Penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul ........... a sumelor de 300 (trei sute) de euro(consemnată la……..

Sucursala ……. conform chitanţei de depunere numerar nr……./04.02.2016) şi 350 (trei sute cincizeci) de lei(consemnată la Trezoreria Municipiului …… conform chitanţei seria .., nr…….) şi de la inculpatul ........... a sumei de 4640 (patru mii şase sute patruzeci) de euro consemnată la …..Sucursala …. conform chitanţei de depunere numerar nr……./04.02.2016).

În baza art.112/1 alin.1 lit.b şi g din Codul Penal s-a dispus confiscarea următoarelor bunuri: mijloc de transport marca „……”, serie motor ……, serie şasiu ……, dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata ...........; imobilul situat în municipiul ….., str………., bl…., sc. …, ap. …, judeţul……, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …/23.05.2013 de inculpatul ...........; imobilul situat în ……., str……., nr. ……, judeţul….., compus din casă în suprafaţă de 557,69 m.p. şi teren în suprafaţă de 860 m.p., dobândit de inculpatul ..........., împreună cu ........... în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …/16.11.2015; autoturismul marca …, serie şasiu ….., dobândit la data de 10.09.2012 de inculpatul ...........; imobilul situat în …, str……., nr……, jud….., compus din casă în suprafaţă de 183 m.p. şi teren în suprafaţă de 438 m.p., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …/14.04.2015 de inculpatul ...........; mijloc de transport marca „…”, serie motor …, serie şasiu ……, dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul ............

În temeiul art.112 lit.f din Codul Penal s-a dispus confiscarea de la inculpata ........... a unui pistol marca ,,….,, model ,,…,, seria … şi a unui cartuş percutat inscripţionat ,,….,, depus la IPJ … conform dovezii seria … nr……(fila 195 vol.V d.u.p).

În temeiul art.118 lit. e Cod penal de la 1968, s-a dispus confiscarea de la inculpata ........... a echivalentului în lei a sumei de 3620 EUR euro la data executării măsurii.

A fost obligată inculpata ........... la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

A fost obligată inculpata ........... la plata sumei de 3250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

A fost obligat fiecare dintre inculpaţii ..........., ..........., Constantin Ionela-Simona, ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... la plata sumei de 4250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că la data de 26 mai 2016 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. …… rechizitoriul cu nr…….. din data de 25 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial ……, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. ..........., pe numele căruia la data de 05.04.2016 a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (persoană vătămată ...........);

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

2. ..........., în stare de arest la domiciliu (măsură în vigoare până la data de 08.06.2016, inclusiv), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (persoană vătămată ….);

- trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (persoană vătămată ...........);

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. 2 din Codul penal, toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

3……., sub control judiciar (măsură în vigoare până la data de 13.07.2016, inclusiv), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (persoană vătămată ...........);

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

4. ..........., în stare de arest la domiciliu, (măsură în vigoare până la 04.06.2016 inclusiv), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal şi ale art. 41 din Codul penal;

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal şi ale art. 41 din Codul penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

5. ..........., sub control judiciar, (măsură în vigoare până la data de 12.07.2016 inclusiv), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

6. ..........., în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de: mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. 1 din Codul penal.

7. ..........., sub control judiciar, (măsură în vigoare până la data de 24.07.2016), pentru săvârşirea infracţiunii de:

- trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (persoana vătămată ……).

8. ..........., în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. 1 din Codul penal.

9. ..........., fost …., fost…, zis „…….”, „…” sau „….”, în stare de arest la domiciliu, măsură în vigoare până la data de 08.06.2016 , pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal,

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

10. ..........., în stare de arest la domiciliu, măsură în vigoare până la data de 04.06.2016, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

11. ……., în stare de arest la domiciliu, măsură în vigoare până la data de 04.06.2016, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

12. ..........., zis „…..”, în stare de arest la domiciliu, măsură în vigoare până la data de 04.06.2016, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

13. ..........., sub control judiciar, măsură în vigoare până la data de 12.07.2016, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

14. ..........., zis „….”, sub control judiciar, măsură în vigoare până la data de 20.06.2016, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Codul penal.

S-a dispus clasarea cauzei privind pe:

- …., pentru faptele de: aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal,

- ….., pentru faptele de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal;

- ……, pentru faptele de: aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal.

S-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce priveşte faptele pentru care este acuzat suspectul …….., respectiv:

- aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, constând în aceea că pentru perioada 2011-2016 a aderat la grupul infracţional organizat constituit din ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., un grup infracţional organizat, la care au mai aderat: …., ……., …….. şi ……. pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism şi

- proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, constând în aceea că în perioada 2011-2016 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei.

În ceea ce priveşte modalitatea de sesizare s-au arătat următoarele:

Prin plângerea din data de 03.11.2014 persoana vătămată ........... a reclamat că începând cu primăvara anului 2012 a fost adăpostită de inculpatul ........... şi alte persoane apropiate acestuia pe teritoriul Italiei şi constrânsă să practice prostituţia (f. 62-64, v. 1).

Conform procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 29.07.2015 în perioada 2009-2013 persoana vătămată …… a fost recrutată, prin constrângere şi inducere în eroare, în scopul realizat al exploatării sexuale pe teritoriul Italiei, Germaniei şi Elveţiei (f. 87, v. 2).

În procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 31.07.2015 s-a reţinut că în perioada 2011-2012 persoana vătămată ........... a fost recrutată, prin constrângere şi inducere în eroare, în scopul realizat al exploatării sexuale pe teritoriul Italiei (f. 77, v. 1).

Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 15.10.2015, în perioada octombrie-decembrie 2012 persoana vătămată ….. a fost recrutată, prin inducere în eroare, în scopul realizat al exploatării sexuale pe teritoriul Spaniei (f. 93, v. 1).

La data de 29.10.2015 a fost întocmit procesul verbal de sesizare din oficiu din cuprinsul căruia rezultă că în perioada 2009-2010 persoana vătămată …… a fost recrutată, prin inducere în eroare, în scopul realizat al exploatării sexuale pe teritoriul Germaniei (f. 88, v. 1).

În cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit în ziua de 13.04.2016 s-a reţinut că la data de 03.02.2016, cu ocazia audierii în calitate de martor, ........... a făcut afirmaţii mincinoase şi nu a declarat tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebată: preocupările fiicei sale, inculpata ..........., şi ale persoanei vătămate …… pe teritoriul Spaniei, în perioada octombrie-decembrie 2012 (f. 17, v. 1).

Conform procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit în ziua de 20.04.2016, la data de 18.02.2016, cu ocazia audierii în calitate de martor, ........... a făcut afirmaţii mincinoase şi nu a declarat tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebată: activitatea de prostituţie practicată pe teritoriul Germaniei şi Italiei în perioada 2013-2014 (f. 20, v. 1).

În ceea ce priveşte contextul cauzei, s-au arătat următoarele :

Inculpatul ........... este tatăl inculpaţilor ........... şi ..........., unchiul inculpatului ..........., şi fostul soţ al inculpatei ............

Preocupările constante ale persoanelor de sex femeiesc ce intrau în contact cu membrii acestei familii de a obţine foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei, dar şi relaţiile de rudenie au permis constituirea, începând cu anul 2011, a unui grup infracţional organizat ce a avut drept scop comiterea infracţiunii de proxenetism, cu consecinţa obţinerii unor sume de bani considerabile ca urmare a întreţinerii de relaţii sexuale cu diferite persoane, în special pe teritoriul Italiei.

Inculpatul ........... este fratele soţiei inculpatului ..........., …., fostă ……...

În paralel, cercetările efectuate în cauza de faţă au vizat activitatea infracţională similară a unei alte grupări, alcătuite din inculpatul ..........., surorile acestuia, inculpatele ........... şi ..........., unchiul lor, inculpatul ........... şi fratele său, inculpatul ..........., în sarcina cărora, pe lângă infracţiunea de proxenetism, au fost reţinute, ca scop al constituirii grupului infracţional organizat, şi infracţiunea de trafic de persoane.

Există date certe referitoare la interacţionarea dintre cele două grupări infracţionale, în special în ceea ce priveşte plata către inculpatul ........... unor sume de bani achitate cu titlu de „taxă” a „postului” ocupat de tinerele care practicau prostituţia „la stradă”.

O altă legătură a celor două grupuri o reprezintă inculpata ..........., concubină a inculpatului ........... în cursul anului 2011 şi fiica inculpatei ..........., concubină la rândul său cu ……, fratele inculpatului ............

A. Analiza activităţii infracţionale a grupului infracţional organizat constituit din inculpaţii: ..........., ..........., ...........,........... şi ............

Declaraţiile persoanelor vătămate

La data de 29.10.2015, în prezenţa unui apărător din oficiu şi a unui reprezentant al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane s-a procedat la audierea, în calitate de persoană vătămată, a numitei …. în vârstă de 26 de ani (f. 89-98, v. 1).

Aceasta a relatat că în lipsa mijloacelor necesare creşterii şi îngrijirii, a locuit într-un centru de plasament din municipiul ……… şi că a urmat cursurile şcolii generale „…..”, unde a fost colegă cu inculpata ............

În vara anului 2009, după ce a împlinit vârsta de 20 de ani, la propunerea numitei…… a mers la o petrecere organizată într-un imobil situat pe strada ……. din municipiul ………, ocazie cu care a constatat că acesta aparţine familiei inculpatei ............

În cadrul unei discuţii private avute cu aceasta din urmă, în care a afirmat că locuieşte în continuare în cămin şi că nu are alte surse de venit cu excepţia alocaţiei lunare, persoanei vătămate…….. i s-a propus să o însoţească pe inculpată în Germania pentru a lucra împreună într-un club ca dansatoare, urmând să locuiască în ……, într-o casă ce aparţine inculpatei.

În lipsa unor detalii suplimentare, dar şi a asigurărilor că trebuie doar să consume băuturi în clubul respectiv, persoana vătămată a acceptat să părăsească România, deplasându-se împreună cu inculpata ........... la Berlin, costul transportului cu avionul fiind suportat de aceasta din urmă.

Din declaraţia persoanei vătămate rezultă că inculpata a condus-o într-un apartament cu trei camere închiriat de aceasta, situat pe strada …… din ………, unde locuiau membri ai familiei sale, dar şi alte fete, clubul intitulat „…….” aflându-se pe strada……….., la o distanţă de 10-15 minute de locuinţă.

La un moment dat, inculpata ........... i-a spus persoanei vătămate, în timp ce aceasta se afla în club, că în situaţia în care vreunul dintre clienţi doreşte să întreţină raporturi sexuale să accepte acest lucru şi să meargă în camerele amenajate chiar în aceeaşi incintă.

Deşi iniţial persoana vătămată …….. nu a fost de acord cu o asemenea propunere, a primit consolări din partea inculpatei referitoare la preocupările similare ale acesteia, dar şi la câştigurile mai mari ce puteau fi obţinute astfel.

În contextul în care nu avea o locuinţă stabilă în ţară, iar inculpata ........... îi ceruse încă de la plecare, cu titlu de împrumut, sumele de bani pe care urma să le câştige, sub pretextul construirii unui imobil, persoana vătămată a fost constrânsă practic să întreţină raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi în schimbul unor sume de bani, care au ajuns în totalitate în posesia inculpatei ..........., fapt ce a durat o perioadă de 8 (opt) luni de zile.

La data de 03.08.2015 s-a procedat la audierea persoanei vătămate ..........., (f. 79-87, v. 1) în prezenţa apărătorului din oficiu, avocat ……., şi a reprezentantului Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, din declaraţia căreia rezultă că după ce în perioada 2007-2011 a fost victima unor fapte repetate de trafic de minori, trafic de persoane şi proxenetism pe teritoriul Italiei (pentru care s-a dispus disjungerea în vederea verificării lor), în vara anului 2011, în timp ce se afla într-un club de pe raza municipiului ….. l-a cunoscut pe inculpatul ............

Iniţial comportamentul acestuia a fost unul normal pentru ca spre finalul serii să-i spună că o caută de mai mult timp („nu mai scapi de mine”), să o urce, contrar voinţei sale, într-un taxi, şi să o conducă în locuinţa inculpatului situată pe strada …. din municipiul ……, unde persoana vătămată le-a întâlnit şi pe surorile acestuia, inculpatele ........... şi ............

În continuare, persoana vătămată a relatat că inculpata ..........., care venise de curând din municipiul …….. unde suferise o intervenţie chirurgicală asupra membrului inferior, posibil stâng, i-a spus că are cunoştinţă că a practicat prostituţia în Italia sub imperiul constrângerii, context în care i-a propus să o însoţească în Germania pentru a lucra într-un club de noapte, specificându-i că tot ce va trebui să facă va fi să danseze.

Având reprezentarea ocupării în viitor a unui asemenea loc de muncă, persoana vătămată a acceptat propunerea inculpatei ..........., iar în perioada următoare, cu sprijinul inculpatei ..........., a obţinut un nou act de identitate (10 august 2011).

Însoţită de aceeaşi inculpată ..........., persoana vătămată a părăsit teritoriul României, fiind condusă în …… şi cazată într-un apartament despre care a aflat ulterior că era închiriat de inculpata ............

Chiar în ziua sosirii persoana vătămată a fost prezentată de inculpata ........... patronului clubului, indicat în declaraţie cu denumirea „……..”, ocazie cu care a întâlnit alte 2 (două) tinere care locuiau în acelaşi apartament, recunoscute ca fiind martora …….. şi persoana vătămată ……...

Este relevantă menţiunea persoanei vătămate ........... cu privire la faptul că în momentul în care inculpata ........... a ajuns în Germania, inculpata ........... s-a întors în ţară.

În continuare persoana vătămată a primit asigurări de la inculpata ........... că va câştiga 500 de euro lunar, că masa şi cazarea sunt acoperite, aspecte ce au determinat-o să semneze şi un act în limba germană, al cărui conţinut nu l-a înţeles, astfel că pentru perioada imediat următoare a fost plătită proporţional cu produsele consumate de clienţi în incinta barului, sumele de bani obţinute astfel ajungând în totalitate în posesia inculpatei ........... cu justificarea că după o perioadă mai lungă de timp, estimată la 7-10 ani, când va termina „de lucrat”, îşi va primi partea sa de câştig.

Deşi, conform propriei declaraţii, persoanei vătămate i s-a părut „ciudată” această decizie a inculpatei, starea de temere pe care a resimţit-o din partea membrilor familiei …….., fiind supusă unor acte de violenţă repetate din partea inculpatului ..........., acţiunile zilnice de control ale inculpatei ........... cu privire la sumele de bani câştigate, lipsa, până la un moment dat, a oricărui act de identitate, la care se adaugă prezenţa într-o ţară străină şi imposibilitatea de a lua contact cu persoane de încredere, au reprezentat temeiuri care au determinat-o să accepte întreţinerea de raporturi sexuale cu clienţii cluburilor respective.

Astfel, persoana vătămată a relatat că sumele de bani obţinute de pe urma practicării prostituţiei în perioada august 2011-octombrie 2012 în cluburile „…….” şi „….”, erau împărţite între patronul acestora, pe de o parte, şi inculpaţii ........... şi ..........., oferind detalii cu privire la persoana care cumpăra prezervative, numărul de clienţi mai redus din timpul săptămânii faţă de sfârşitul intervalului, sumele de bani obţinute, procentul care revenea patronului, respectiv cel încasat de cei doi fraţi ……, şi modalitatea în care banii ajungeau la inculpaţi când aceştia se aflau în ţară (prin transfer monetar realizat de martora……. către mama inculpatului ...........).

Din declaraţia persoanei vătămate ........... (f. 71-76, v. 1) consemnată la data de 10.12.2014 în prezenţa unui apărător din oficiu şi a unui reprezentant al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane rezultă că în preajma sărbătorilor pascale din anul 2013 de la inculpatul ........... a aflat că sora sa, inculpata ..........., va înfiinţa un club în ……, pentru ca ulterior, interesată fiind să lucreze într-un asemenea loc de muncă, după o discuţie purtată cu aceasta din urmă, să afle că există posibilitatea să fie încadrată ca dansatoare, dar că nu va beneficia de un salariu fix ci va câştiga în funcţie de produsele ce vor fi consumate de clienţi.

Având reprezentarea ocupării unui loc de muncă în condiţiile descrise mai sus, persoana vătămată a părăsit teritoriul României însoţită fiind de inculpatul ..........., care a condus-o în Berlin, iniţial chiar în imobilul în care era amenajat clubul, unde i s-a asigurat cazarea o perioadă, pentru ca ulterior să fie mutată într-o altă clădire situată la o distanţă de 6 (şase) staţii de metrou.

Conform declaraţiei persoanei vătămate ..........., după circa trei săptămâni în acelaşi club a început să lucreze şi inculpata ........... (acuzată în prezenta cauză de comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă), o fostă colegă de serviciu din România, iar la un moment dat inculpata ..........., pe care a întâlnit-o în Germania alături de o altă soră, inculpata ..........., le-a spus că în cluburile din Germania se obişnuieşte să se întreţină raporturi sexuale cu clienţii, aceasta fiind o modalitatea de a-şi mări câştigurile.

Persoana vătămată a refuzat propunerea inculpatei ........... şi, în acelaşi timp, a susţinut că inculpata ........... a avut câţiva clienţi cu care a întreţinut raporturi sexuale în camerele amenajate în aceeaşi clădire în care funcţiona clubul respectiv.

Ulterior, inculpaţii ........... şi ........... au plecat împreună în Italia, persoana vătămată aflând că aceasta din urmă practica prostituţia în apropierea Romei, aspect comunicat după mai multe insistenţe de inculpata ............

În contextul în care persoana vătămată ........... s-a arătat nemulţumită de sumele de bani pe care le câştiga în Germania, a fost întrebată de inculpata ........... dacă, la rândul său, este dispusă să practice prostituţia în Italia, fapt pe care l-a acceptat în condiţiile în care aceasta din urmă a asigurat-o că „se câştigă destul de bine” şi că sumele de bani astfel obţinute le vor împărţi la jumătate.

În perioada cuprinsă între vara anului 2013 şi luna ianuarie 2014 persoana vătămată ........... a practicat prostituţia în Italia, în special pe strada …….., situată la o distanţă de 20 de minute de ……, un cartier al ….. în care a locuit împreună cu inculpaţii ..........., ........... şi ........... precum şi cu concubinul acesteia, …….., zis „……”.

Din declaraţia persoanei vătămate rezultă că sumele de bani câştigate într-o singură zi în urma întreţinerii de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi variau între 600 şi 1000 de euro, o evidenţă strictă fiind ţinută de inculpata ..........., întrucât, prin intermediul unui telefon pus la dispoziţie de inculpatul ..........., era obligată să efectueze un apel („să dea beep”) de fiecare dată când pleca însoţită de un client, dar şi la întoarcere.

Atât persoana vătămată cât şi inculpata ..........., care practica la rândul său prostituţia, erau conduse iniţial „la stradă” de un şofer român, inculpatul ........... evitând astfel să fie depistat de organele de ordine, însă acesta trecea în timpul zilei pentru a supraveghea activitatea celor două.

Ulterior, inculpatul ........... s-a ocupat personal de transportul acestora de la şi către locul în care practicau prostituţia.

Persoana vătămată a mai afirmat că între timp inculpata ........... a schimbat condiţiile stabilite iniţial referitoare la împărţirea sumelor de bani la jumătate, afirmând că la finalul unui an calendaristic petrecut în Italia urma să remită inculpatei suma de 10.000 de euro, justificat de găsirea unui „loc de muncă” şi de protecţia pe care i-o asigura.

În acelaşi context ........... a afirmat că nu cunoaşte care era înţelegerea între inculpatul ........... şi inculpata ........... cu privire la sumele de bani câştigate de aceasta din urmă din activitatea de prostituţie, ceea ce evidenţiază că, dacă persoana vătămată practica o astfel de activitate în beneficiul inculpatei ..........., inculpata ........... se prostitua cu sprijinul şi în folosul inculpatului ............

Persoana vătămată ........... a mai susţinut că, în condiţiile în care actul său de identitate rămânea în imobilul în care au locuit, de pe numele său a fost transferată, în două rânduri, suma de 150 de euro, pe numele mamei sale, prin serviciul monetar „…….”.

Revenirea în ţară a persoanei vătămate, fapt realizat numai cu acordul deplin al inculpaţilor, a fost consecinţa reducerii sumelor câştigate prin practicarea prostituţiei, clienţilor fiindu-le solicitate sume mari de bani tocmai pentru ca aceştia să refuze, a dezinformării inculpaţilor că fotografii ale acestora se găseau la secţia de poliţie şi a depistării altor cetăţeni români cu aceleaşi preocupări pe teritoriul Italiei.

Totodată, inculpata ........... a reproşat persoanei vătămate pierderea sumei de 40.000 de euro investită în amenajarea clubului din Germania, iar inculpatul ........... a ameninţat-o cu acte de violenţă în situaţia în care va spune altor persoane ce i s-a întâmplat, context în care a aflat că cei doi fraţi ……. plăteau suma de 200 de euro săptămânal unui bărbat poreclit „………”, pentru „postul” pe care îl ocupa „la stradă”.

Coroborarea declaraţiilor persoane vătămate între ele precum şi cu alte mijloace de probă

Deşi declaraţiile persoanelor vătămate ……, ........... şi ........... (date în prezenţa unor apărători din oficiu şi a reprezentanţilor Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane) au fost consemnate pe parcursul urmăririi penale la date diferite (29 octombrie 2015, 03 august 2015 şi 10 decembrie 2014), se observă că ele conţin, pe de o parte, elemente comune în ceea ce priveşte:

- modalitatea de recrutare (inducere în eroare, sub forma „oferirii” unui loc de muncă sau constrângere);

- situaţia materială precară a victimelor;

- cazarea lor încă de la început în stabilimente destinate practicării prostituţiei;

- aducerea la cunoştinţă a faptului că pentru câştiguri suplimentare „există posibilitatea” de a întreţine raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, ceea ce reprezenta pentru persoanele vătămate singura variantă de a se întreţine, în contextul în care se aflau într-o ţară străină, fără cunoştinţe lingvistice, cu mijloace limitate de a lua legătura cu alte persoane apropiate din ţară;

- controlul total şi strict al sumelor de bani obţinute în urma practicării prostituţiei şi încasarea, în totalitate a acestora sub diferite pretexte (împrumut, edificarea unei locuinţe, colectarea sumelor de bani pe o perioadă mai îndelungată sub promisiunea restituirii lor ulterioare către persoanele vătămate).

Pe de altă parte, persoanele vătămate au făcut referiri la aspecte concrete, ce vor fi detaliate mai jos, din care se pot enumera, cu titlu de exemplu: denumirea localurilor în care au practicat prostituţia, numele altor persoane care desfăşurau această activitate, transferul unor sume de bani etc., a căror confirmare ulterioară, pe parcursul urmăririi penale, conduce la concluzia, coroborată şi cu elementele comune susmenţionate, că sinceritatea acestor declaraţii nu poate fi contestată.

În acest sens:

■ persoana vătămată ….. a relatat că a locuit pe strada ….., într-un imobil închiriat de inculpata ..........., iar clubul în care a practicat prostituţia se afla pe strada ….. şi se numea „…”;

■ cu ocazia audierii aceeaşi persoană vătămată i-a recunoscut, prin intermediul fotografiei, pe inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ..........., despre care a afirmat că au locuit, în perioada în care s-a prostituat în beneficiul inculpatei ..........., în acelaşi apartament din …… în care a fost cazată şi ea;

■ din declaraţia persoanei vătămate ........... rezultă că localul unde a fost condusă de inculpata … se numeşte „….”, iar ulterior a continuat să practice prostituţia în barurile „..” şi „…..”, situat pe ….., nr……;

- conform aceleaşi declaraţii, …., persoană care a practicat prostituţia cu sprijinul şi în beneficiul inculpatei ..........., a expediat o parte din sumele de bani obţinute astfel în România, pe numele mamei inculpatului ...........;

■ persoana vătămată ........... a arătat că în timp ce practica prostituţia în Italia, în perioada 2013-2014, în repetate rânduri a fost legitimată de organele de poliţie, că aceleaşi preocupări le-a avut şi inculpata ........... şi că de pe numele său a fost transferată, în două rânduri, suma de 150 de euro, pe numele mamei sale, prin serviciul „…..

Câtă vreme aceste detalii aduse la cunoştinţa organelor de urmărire penală cu prilejul audierii persoanelor vătămate sunt susţinute şi de alte mijloace de probă administrate în cauză, după cum se va demonstra în cele ce urmează, este în afara oricărui dubiu că declaraţiile victimelor exprimă realitatea şi susţin situaţia de fapt descrisă anterior, în cazul fiecăreia dintre acestea.

■ Astfel, conform procesului verbal întocmit la data de 06.05.2015 (f. 78-88, v. 3) de organele de poliţie delegate în cauză în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile germane:

- inculpatul ........... figurează cu locuinţă în …., strada, …., nr……., începând cu data de 25.02.2010;

- inculpata ........... figurează în evidenţele poliţiei că a locuit în perioada 10.11.2009-17.01.2015 la mai multe adrese din …… printre care şi: strada ……, nr…….. şi strada ….., nr. …, iar cu prilejul verificării bordelului „……”, situat pe strada ………, nr……., au fost identificate mai multe persoane, printre acestea numărându-se inculpata ..........., născută la data de …., dar şi persoana vătămată ..........., născută la data de … în …….;

- inculpata ........... figurează că a locuit în perioada 19.11.2009-12.05.2013 în … şi la adresele: strada ….., nr…… şi strada ….., nr……, şi a comis furturi din magazine, una dintre aceste fapte fiind comisă pe strada ………., zonă unde se practică prostituţia, împreună cu ….. şi ………, persoane cunoscute cu acelaşi gen de preocupări (prostituţie) în beneficiul şi cu sprijinul membrilor familiei……;

- persoana vătămată ........... este cunoscută ca autoare a unui furt din magazine împreună cu inculpata ...........;

- ….., născută la data de ……., a locuit pe strada………, nr…….., a fost legitimată la data de 11.03.2012 la bordelul „……” şi la data de 29.06.2012 în localul „……….”, alături de inculpata ........... şi persoana vătămată ...........;

- persoana vătămată ……. a figurat începând cu data de 28.09.2010 ca locuind în ……, strada …….., nr…..

■ Conform adresei nr. ……/13.11.2015 a societăţii de transport ……., persoana vătămată ........... a călătorit împreună cu inculpata ........... pe ruta …… (….) – ……. la data de 13.08.2011. (f. 122-123,v.3)

■ Potrivit procesului verbal întocmit la data de 11.03.2015 de organele de poliţie delegate în cauză, în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile italiene, persoana vătămată ........... a fost supusă unui control al identităţii la data de 28.01.2014 pentru prostituţie, ocazie cu care a fost fotografiată şi i s-au luat amprente (f. 76-77, v. 3)

■ Ulterior audierii, la data de 29.01.2015, persoana vătămată ........... a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală discuţii purtate prin intermediul reţelei de socializare „…..” cu inculpata ..........., care s-a arătat îngrijorată de faptul că anterior persoana vătămată a fost contactată de organele de poliţie şi că s-a aflat „ce a făcut în străinătate”, insistând pentru o discuţie telefonică („problemele st grave sunama sa vb”, „st probleme mari cu garda” - f. 145-156, v. 3).

■ Mai mult decât atât, martora …., mama inculpatei ..........., a confirmat în declaraţia sa consemnată la data de 24.04.2015 afirmaţiile persoanei vătămate ..........., că aceasta, la momentul plecării fiicei sale din ţară, fapt cu care nu a fost de acord, dar care s-a realizat cu sprijinul inculpaţilor ........... şi ..........., se afla deja în Germania, cele două discutând prin intermediul telefonului (f. 10-17, v. 2)

■ Harta relaţională privind transferurile monetare efectuate prin serviciul specializat „……” confirmă afirmaţiile persoanei vătămate ........... referitoare la expedierea din ….., localitatea ….., a sumelor de 100, respectiv 150 de euro, pe numele mamei sale, …., în zilele de 11.09.2013 şi 05.11.2013. (anexa v. 4)

Totodată, persoanele vătămate au confirmat prezenţa şi a altor tinere care, în cunoştinţă de cauză, au practicat prostituţia cu sprijinul şi în beneficiul inculpaţilor: ..........., ..........., ........... şi ..........., după cum urmează:

- persoana vătămată ….a precizat că …….., cunoscută sub apelativul „……”, practica prostituţia cu sprijinul şi în beneficiul inculpatei ..........., „…”, pe care recunoscut-o în fotografia ataşată numelui …… şi „…….”, zisă „……….”, recunoscută în fotografia ataşată numelui ……., practicau prostituţia în acelaşi club pentru inculpatul ..........., ……. practica prostituţia pentru inculpatul ..........., iar „…….”, pe care a recunoscut-o în fotografia ataşată numelui ..........., practica prostituţia pentru inculpatul ........... (f. 89-92, v. 1);

- persoana vătămată ........... a declarat că în perioada în care a s-a aflat în Germania a cunoscut pe ……, care a practicat prostituţia pentru inculpata ..........., pe „….”, care în fapt se numea …… şi pe care a recunoscut-o după fotografie în persoana numitei……… şi pe persoana vătămată ………. (f. 79-87, v. 1);

- persoana vătămată ........... a făcut referire la faptul că inculpata ........... a avut acelaşi gen de preocupări atât pe teritoriul Germaniei cât şi în Italia (f. 71-76, v. 1)

■ La rândul lor, din declaraţiile acestor din urmă persoane, consemnate în calitate de martor întrucât nu au fost identificate elemente specifice infracţiunii de trafic de persoane care să conducă la înfrângerea propriei voinţe prin una din modalităţile prevăzute la art. 210 alin. 1 lit. a-c din Codul penal, rezultă că au practicat prostituţia, pe teritoriul Germaniei şi Italiei, cu sprijinul şi în beneficiul membrilor grupului infracţional organizat constituit din ..........., ..........., ..........., ........... şi ............

Relevante în acest sens, sunt declaraţiile:

- martorei .. (f. 88-95, v. 2), care a cunoscut persoana vătămată ............ în perioada în care aceasta practica prostituţia în Germania, şi despre care avea cunoştinţă că „lucrează” pentru inculpatul ...........;

- aceeaşi martoră a declarat că la sfârşitul anului 2009 – începutul anului 2010 a locuit în Italia, în localitatea …….., împreună cu două tinere care practicau prostituţia, pe una dintre acestea recunoscând-o în persoana martorei ............, prietenă a inculpatului ...........;

- ulterior a călătorit, fără să cunoască acest lucru, în România, unde a fost aşteptată de inculpaţii ..........., fratele acestuia, ........... şi de martora ............ şi a locuit pentru două săptămâni în casa fraţilor ….. din municipiul ……..; în această perioadă a acceptat propunerea inculpatului ........... de a practica prostituţia, sub condiţia împărţirii veniturilor obţinute la jumătate, în acest scop fiindu-i cumpărată îmbrăcăminte şi condusă la saloane de înfrumuseţare;

- a fost transportată astfel în …, la clubul „…..”, fiind însoţită de inculpatul ..........., de nepoata acestuia, inculpata ..........., iar la destinaţie a întâlnit şi pe sora acesteia din urmă, inculpata ..........., care i-a spus că trebuie să danseze şi să întreţină relaţii sexuale cu clienţii şi i-a comunicat totodată sumele de bani ce urmează să le solicite de la clienţi;

- martora a apreciat că a practicat prostituţia în clubul susmenţionat până la jumătatea anului 2011, în fiecare seară comunica inculpatului ........... câştigul obţinut, iar banii îi dădea inculpatei ..........., care erau expediaţi de aceasta sau de sora sa, inculpata ..........., prin servicii monetare specializate în special către rudele inculpatului ...........;

- inculpatul ........... i-a solicitat în fapt toţi banii obţinuţi astfel, sub pretextul edificării unei locuinţe în municipiul ……, cu promisiunea că este vorba despre un împrumut, fără a-i mai restitui între timp;

- în acelaşi context sunt de subliniat afirmaţiile martorei conform cărora a fost supusă la agresiuni fizice repetate de către inculpaţii ........... şi ..........., motivul invocat fiind sumele de bani modice obţinute în urma practicării prostituţiei;

- prin intermediul fotografiei martora a indicat pe ............ ca prostituată a inculpatului ..........., precum şi pe ............, ce practica aceeaşi activitate pentru inculpata ...........;

- martorei ............ (f. 23-30, v. 2) care a cunoscut persoana vătămată ..........., a recunoscut pe „…” în fotografia martorei ............, de la care a aflat că a practicat prostituţia atât în Italia pentru inculpatul ..........., cât şi în Germania; aceeaşi martoră a confirmat sosirea inculpatei ........... în Germania alături de inculpaţii ........... şi ...........;

- martorei ............ (f. 204-208, v. 2), fosta iubită a inculpatului ..........., care, în acest context, a evitat să facă referiri concrete la activităţi de proxenetism ce i-ar fi implicat pe membrii familiilor …….. şi ……., dar a confirmat prezenţa persoanei vătămate ............ şi a martorelor ............ şi ............ în Germania, în apartamentul închiriat de inculpata ..........., în perioada 2010-2011, că acestea lucrau ca dansatoare într-un bar împreună cu inculpata ..........., că a primit de la aceasta sume de bani pentru a le expedia pe numele membrilor familiei …..;

- martorei ............ (f. 10-17, v. 2), mama inculpatei ..........., care vin în susţinerea faptului că aceasta din urmă a practicat prostituţia în beneficiul inculpatului ...........; în acest sens martora a declarat că fiica sa a plecat în Germania împreună cu inculpatul, că a avut bănuieli cu privire la adevăratele preocupări ale fiicei sale când într-o discuţie telefonică a auzit zgomote de stradă şi claxoane de maşini, deşi aflase că lucrează într-un bar, că însăşi inculpata ..........., în preajma sărbătorilor de iarnă din 2013, s-a plâns că este bătută de inculpatul ..........., că acesta vrea din ce în ce mai mulţi bani şi că nu mai rezistă;

- aceeaşi martoră a precizat că după o altă convorbire telefonică avută cu fiica sa la sfârşitul anului 2013, în care i-a spus că este ţinută cu forţa de acelaşi inculpat, i-a transmis telefonic acestuia că va sesiza poliţia, răspunsul lui ........... fiind în sensul că, întrucât …… este majoră, nu i se poate întâmpla nimic.

Declaraţii de martori

Dacă din declaraţiile persoanelor vătămate (............, ..........., ...........) au rezultat numele unor persoane de sex femeiesc (............, zisă „…”, ............, ……, zisă „…….”, ............, ….., ...........) ce au practicat acte de prostituţie în beneficiul şi cu sprijinul membrilor grupului infracţional organizat, acestea din urmă, fiind audiate, au făcut referiri, la rândul lor, la alte tinere care au avut acelaşi gen de preocupări, identificarea lor realizându-se prin coroborarea şi cu alte mijloace de probă: transferuri monetare, date puse la dispoziţie de autorităţi judiciare străine, alte investigaţii (............, …,……., ………).

Astfel, martora ............ a declarat că în vara anului 2010, pentru o perioadă de aproximativ 3 luni, a practicat prostituţia în localitatea …. din ….., în beneficiul inculpatului ..........., că în casa în care locuia a sosit la un moment dat inculpatul ........... ce era însoţit de ............ şi ….., de la care a aflat că se vor deplasa în Germania cu scopul de a se prostitua pentru acesta din urmă (f. 69-73, 214-217 v. 2).

Din declaraţia martorei …. rezultă, în esenţă, că inculpata …… locuia în anul 2010 la ….., într-un apartament pentru care plătea cu titlu de chirie suma de 800 de euro lunar, împreună cu sora sa, inculpata ..........., unchiul lor, inculpatul ..........., şi alte două tinere pe care le-a recunoscut ca fiind ............ şi ............ ce practicau prostituţia.

Totodată, martora a mai arătat că de la comunitatea românilor din … a aflat că inculpatul ........... se ocupă cu traficul de persoane aducând diverse tinere să practice prostituţia în ….., aceleaşi preocupări avându-le şi inculpatele ........... şi ........... (f. 18-22, v. 2).

…… a precizat că în perioada în care s-a aflat pe teritoriul Germaniei, începând cu anul 2011, a cunoscut mai multe tinere românce printre care persoana vătămată ............ şi martora ............, de la acestea aflând că alături de …… au practicat prostituţia în clubul „…….” din ……, aduse fiind de o tânără de etnie romă pe nume …… şi de alţi doi bărbaţi, rude ale acesteia din urmă (f. 74-78, v. 2).

Martora ….. a relatat că în perioada 2008-2013 a fost prietena lui ............ şi că a locuit într-un imobil situat pe strada ……..din municipiul ……, alături de alţi membri ai familiei acestuia printre care şi unchiul său, ............

În aceste condiţii, a cunoscut pe ............, ca iubita inculpatului ..........., care avea în acelaşi timp o relaţie cu……., ............, ce a locuit împreună cu inculpaţii ........... şi ..........., ........... care a avut o relaţie cu inculpatul ..........., ............, despre care ştia că lucra în Germania şi venea mai des în locuinţa de pe strada …., ….. ce avea o relaţie cu inculpatul ........... şi care se deplasa în Italia (f. 127-133, v. 2).

Martora …. a declarat că la începutul anului 2011, în timp ce practica prostituţia la marginea oraşului ….., a cunoscut pe ……… de la care a aflat că are un copil cu un bărbat mai vârstă în … pe nume „………..” (f. 224-227, v. 2).

Datele comunicate de autorităţile germane au confirmat nu numai aspecte esenţiale din cuprinsul declaraţiilor persoanelor vătămate, astfel cum s-a subliniat la fila 16 din prezentul rechizitoriu, ci vin să susţină şi declaraţiile martorilor despre care s-a făcut vorbire anterior.

În acest sens, din cuprinsul procesului verbal întocmit la data de 06.05.2015 de organele de poliţie delegate în cauză (f. 78-88, v. 3) rezultă următoarele:

- cu prilejul verificării bordelului „….”, situat în ……, pe strada ………., nr……, adresă la care a figurat că a locuit inculpata ..........., a fost identificată, alături de aceasta din urmă şi de persoana vătămată ........... şi martora ............;

- martorele ............ şi ............ au fost depistate pe strada ….., cunoscută ca zonă unde se practică prostituţia;

- inculpatul ........... figurează cu înregistrări judiciare pentru „trafic de persoane prin exploatare sexuală”, faptă săvârşită în perioada 01.11.2009-30.04.2011 la bordelul „……”, situat în ……, pe strada……., nr………; (cererea de asistenţă judiciară formulată de procurorul şef din…. la data de 02.11.2015 - f-112-121, v.3)

- ............ figurează ca martor pentru fapta de „trafic de persoane prin exploatare sexuală”;

- martora ….. figurează în evidenţele poliţiei ca locuind în …. din data de 02.04.2012;

- martora …… figurează în evidenţele poliţiei ca locuind în …… strada ……, nr….din data de 17.03.2010;

- adresa susmenţionată (…., strada….., nr….) este considerată un posibil pericol de către autorităţile germane, fiind înregistrate la diferite intervale de timp, mai multe persoane: ..........., ..........., ..........., ............, ............, ……, precum şi alte persoane care au prestat servicii de masaj erotic şi escortă;

- la adresa din ….., strada ………, nr………., au fost înregistrate ca locuind inculpatele ........... şi ..........., ulterior adresa poate fi identificată ca „……”, în perioada 01.06.2005-01.07.2012 a funcţionat ca şi serviciu de tip pensiune pentru închiriere de camere;

- la această adresă au fost înregistrate locuri de muncă pentru următoarele persoane: ............, ............, ............, ..........., …., (născută la…….., a lucrat ca model şi dansatoare), ............ (născută la data de ……., a lucrat ca model şi dansatoare);

- la adresa din strada ….., nr…., ……… au fost înregistrate locuri de muncă pentru ........... (născută la data de ……, a lucrat ca model şi dansatoare).

Convorbiri şi comunicări telefonice

După cum s-a menţionat în partea introductivă a rechizitoriului (Date privind contextul general al cauzei) au fost identificate date certe referitoare la interacţionarea dintre cele două grupări infracţionale, în special în ceea ce priveşte plata unor sume de bani achitate cu titlu de „taxă” a „postului” ocupat de tinerele care practicau prostituţia „la stradă”.

Se remarcă astfel că afirmaţiile persoanei vătămate ........... făcute la data de 10.12.2014, conform cărora inculpata ........... i-a reproşat pierderea sumei de 40.000 de euro investită în amenajarea clubului din ……, iar inculpatul ........... a ameninţat-o cu acte de violenţă în situaţia în care va spune altor persoane ce i s-a întâmplat, context în care a aflat că cei doi fraţi ….. plăteau suma de 200 de euro săptămânal unui bărbat poreclit „……”, pentru „postul” pe care îl ocupa „la stradă”, şi-au regăsit susţinere mai târziu, în urma punerii în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică nr. nr. …. din 03.06.2015, având ca obiect interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate, printre alţii, de inculpatul ..........., fost ……, fost………., zis „……..”, „……. sau „………”, de la şi către posturile telefonice cu numerele: …….

Şi………...

Materializată în cuprinsul proceselor verbale întocmit în zilele de 02.03.2016 (limba română) şi 30.03.2016 (limba romanes), măsura de supraveghere tehnică susmenţionată evidenţiază referiri exprese la inculpatul ........... sau la „ai lui …..” (…..a fost numele purtat de mama inculpatului, ….., înainte de căsătorie), care trebuiau să plătească diferite sume de bani pentru locurile pe care tinerele care practicau prostituţia în beneficiul acestora le ocupau „la stradă”.

În acelaşi context probatoriu al analizării convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate şi înregistrate în cauză este de menţionat şi faptul că în perioada citării şi audierii, în calitate de martor, a mai multor persoane care aveau cunoştinţă despre activitatea infracţională a grupării formate din membrii familiilor …. şi ………, inculpata ........... (….), ce a făcut obiectul mandatului de supraveghere tehnică nr. …. din 03.07.2015 al Tribunalului Dolj – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, prelungit până la data de 31.10.2015, a purtat discuţii al căror conţinut confirmă săvârşirea faptelor de natură penală descrise mai sus (este evidentă reticenţa inculpatei de a oferi detalii prin telefon şi bănuiala că discuţiile sunt interceptate - f. 21v-23, v. 3):

Prin referatele nr. …. din 19.01.2015 şi 08.09.2015 s-a solicitat instanţei competente încuviinţrea prealabilă a obţinerii de la serviciile de transfer monetar „…..”, „……..” şi „…….. a situaţiei financiare aferente perioadei 2010-15.01.2015 pentru mai multe persoane implicate în prezenta cauză.

Datele de natură financiară obţinute astfel, materializate în cuprinsul a 56 (cincizeci şi şase de hărţi relaţionale), vin în susţinerea întregii situaţii de fapt descrise mai sus, confirmă afirmaţiile persoanelor de sex femeisec referitoare la întreţinerea de relaţii sexuale cu diferiţi bărbaţi contra unor sume de bani şi reprezintă în concret dovada de netăgăduit a comiterii infracţiunii de proxenetism de către membrii grupului infracţional, sub forma obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către aceste persoane.

Astfel, în ceea ce o priveşte pe inculpata ..........., conform hărţii relaţionale înregistrate la B.C.C.O. ….. sub nr. ……/11.12.2015, aceasta a expediat şi primit, în perioada 2011-2015, sume de bani cuprinse între 50 şi 4200 de euro, de la ghişee ale agenţiiilor „….” din ……. – ……….. şi…….. – ………., printre destinatari sau expeditori numărându-se atât membri ai grupului infracţional organizat (inculpata ...........) cât şi persoane cu privire la care a fost confirmată practicarea prostituţiei: persoana vătămată ............ (1.150 de euro) şi martora …… (420 de euro).

Inculpatul ........... este destinatarul sumei totale de 600 de euro, expediate în perioada 2011-2012, din …… – ……….. prin serviciul „…………” de către martora ............, indicată drept persoană care a practicat prostituţia în beneficiul membrilor familiei Constantin (conform hărţii relaţionale nr. ……/11.12.2015).

Inculpata ........... a expediat şi primit în perioada 2010-2015 sume de bani cuprinse între 50 şi 2500 de euro de la ghişee ale agenţiiilor „…..” din …….. – ………. şi …… – …….., printre destinatari sau expeditori numărându-se membrii grupului infracţional (inculpaţii ..........., ..........., ...........), martorele ……, ………, ……. (cunoscute ca prostituate) sau ……. şi ……, mama respectiv fratele inculpatului ........... (harta relaţională înregistrată la B.C.C.O. …… sub nr……./11.12.2015).

La rândul său, inculpatul ........... a primit în data de 20.04.2015 suma de 150 de euro de la …., despre care se cunoaşte că a practicat prostituţia, expediată de la un ghişeu al agenţiei „……” din localitatea……… – ……. (harta relaţională înregistrată la B.C.C.O. ….. sub nr. …./11.12.2015).

La rândul lor, persoanele cu privire la care s-a stabilit că au practicat prostituţia cu sprijinul sau în beneficiul membrilor grupului infracţional organizat figurează cu transferuri monetare către alte persoane, rude ale acestora sau simple cunoştinţe, după cum urmează:

- persoana vătămată ............ a expediat sume de bani, prin serviciul „….”, către martora …… (170 de euro în anul 2014) şi către ….., mama martorei ............ (90 de euro în anul 2012), conform hărţii relaţionale nr. ……/11.12.2015; totodată, prin serviciul de transfer monetar „……” a expediat suma de 200 de euro, din …. – ……, în anul 2014, către martora ……..;

- martora ............ a expediat către numita ….., mama inculpaţilor ........... şi ..........., suma de 6.000 de euro la data de 25.01.2011 din .. –….. (harta relaţională nr. .. din 11.12.2015);

- martora ............, în cursul anului 2010, a expediat sume de bani către …, sora inculpaţilor ..........., ........... şi ........... (suma de 50 de euro), către …, mama inculpaţilor ........... şi ........... (900 de euro), precum şi către martorele … (180 de euro) şi ….. (900 de euro), concubina fiului inculpatului ........... (harta relaţională nr. ./11.12.2015);

- martora ............, prin serviciul specializat „….”, a expediat din ….. – ……, în perioada 2011-2012, în total: suma de 1.100 de euro către concubinul inculpatei ..........., … şi către tatăl acestuia, …., suma de 2.500 de euro către .., mama inculpaţilor ..........., ........... şi ..........., suma de 200 de euro numitei ……, sora aceloraşi inculpaţi, suma totală de 14.140 de euro către ….., fosta cumnată a inculpaţilor ........... şi ..........., suma de 300 de euro către ……, fiul inculpatului ........... (harta relaţională nr. ……./11.12.2015);

- martora ……. a expediat prin serviciul „…….”, în cursul anului 2010, suma totală de 1.650 de euro către numita ……, concubina fiului inculpatului ........... (harta relaţională nr. …/11.12.2015);

- …… a expediat către numita …, concubina fiului inculpatului ..........., în total suma de 1.800 de euro în perioada 2011-2012, iar către numita ……., mama minculpaţilor ........... şi ..........., suma de 50 de euro (harta relaţională nr. ……/11.12.2015);

- inculpata ........... a expediat în perioada în care s-a aflat pe teritoriul Italiei împreună cu inculpatul ........... (2013-2014), în mod repetat, în total, suma de 1.470 de euro către mama sa, martora ............, prin serviciul specializat „…..” (harta relaţională nr. …./11.12.2015).

În acest context, este de remarcat conţinutul adresei nr. ……./22.05.2015 a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor conform căreia în perioada 25.05.2005-06.03.2015, fiind analizate serviciile de transfer rapid de bani cu 13 persoane (membrii ambelor grupuri infracţionale ce fac obiectul prezentei cauze) s-a stabilit că prin intermediul a 722 de tranzacţii s-a trimis şi/s-a primit suma totală de 844.903 USD (f. 1-2, v. 4).

Caracterul organizat al grupului constituit din inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ...........

În mod evident, relaţiile de rudenie dintre aceste persoane au reprezentat un factor ce a favorizat atât constituirea grupului infracţional cât şi existenţa sa în timp, cu legături puternice concretizate în perseverenţa infracţională de care au dat dovadă inculpaţii.

Gruparea avea sarcini concrete şi totodată distincte, de la membru la membru.

Dacă inculpatul ........... se ocupa de recrutarea tinerelor, folosindu-se de mijloace de constrângere când era necesar (persoanele vătămate ........... şi ...........), inculpata ........... aplica metoda „oferirii” unui loc de muncă, într-un cadru pe care îl prezenta ca fiind legal.

Sora celor doi fraţi, inculpata ..........., a avut preocupări în ceea ce priveşte transportarea victimelor din România în Germania şi pregătirea acestora pentru activitatea de prostituţie (prezentarea patronului care deţinea clubul şi machiajul corespunzător).

Se observă că pe parcursul activităţii infracţionale inculpatul ........... intervenea, când era necesar, în mod violent, ori de câte ori erau neînţelegeri legate de modul în care victimele sau celelalte persoane care practicau prostituţia îşi desfăşurau activitatea sau de împărţirea sumelor de bani câştigate.

De acest ultim aspect se ocupau toţi membrii grupului infracţional, inclusiv inculpaţii ........... şi ..........., beneficiari în mod direct sau prin persoane apropiate, ai unor sume de bani obţinute din practicarea prostituţiei.

S-a remarcat totodată că aceşti doi inculpaţi au contribuit la realizarea scopului infracţional al grupului prin determinarea tinerelor să practice prostituţia şi cazarea acestora în cluburile din Germania.

Îndrumarea şi cazarea persoanelor de sex femeiesc în aceleaşi locaţii pentru practicarea prostituţiei reprezintă o dovadă suplimentară a coordonării membrilor grupării în scopul obţinerii de beneficii materiale.

Având în vedere aceste aspecte, împrejurarea că din mijloacele de probă analizate anterior rezultă că fiecare membru beneficia de sumele de bani obţinute de una sau mai multe tinere nu reprezintă un impediment pentru reţinerea elementelor constitutive ale unui grup infracţional organizat.

În ceea ce priveşte atitudinea procesuală a inculpaţilor pe parcursul urmăririi penale sunt de menţionat următoarele:

- inculpatul ........... s-a sustras urmăririi penale, pe numele său fiind emis un mandat de arestare preventivă în lipsă;

- inculpata ........... a susţinut că a lucrat ca dansatoare în barul „…” din ……, fără să întreţină relaţii sexuale cu clienţii, a locuit, pentru o perioadă de 2-3 luni într-o cameră amplasă deaspra barului, iar ulterior într-un apartament tot în …, fraţii săi, inculpaţii ........... şi ........... au vizitat-o, iar ……….a fost dansatoare în acelaşi bar, locuind împreună;

- inculpata ........... a precizat că nu cunoaşte persoana vătămată ..........., că a lucrat în Germania, în barul „….” în care veneau diferite tinere care dansau „la bară”, dar nu ştie ca dintre acestea să fi practicat prostituţia; inculpata a mai precizat că în locuinţa închiriată în …. de sora sa, inculpata ..........., a locuit inculpatul ..........., şi, posibil, şi fratele acestuia, inculpatul ...........;

- inculpatul ........... a declarat că a locuit împreună cu ….. aproximativ trei ani, că pe ............ a văzut-o în casa nepoatei sale ........... din …, nu cunoaşte ca cele două să fi practicat prostituţia, nu a primit sume de bani de la acestea;

- inculpatul ........... a susţinut că a trăit în concubinaj cu …… şi …., dar că nu a ieşit niciodată împreună cu acestea din ţară, nu a locuit efectiv în străinătate, iar deplasările în Germania le-a justificat prin vizite efectuate la nepoata sa, ............

Este de subliniat faptul că, după aducerea la cunoştinţia inculpaţilor a faptelor pentru care sunt acuzaţi, alte persoane care aveau cunoştinţă despre împrejurările comiterii acestora (…., ……….), fiind citate în calitate de martor, au refuzat să facă declaraţii, prevalându-se de dreptul prevăzut de art. 117 din C.p.p., dată fiind relaţia de rudenie cu inculpaţii.

Infracţiunea de mărturie mincinoasă săvârşită de inculpata ...........

Având în vedere:

■ declaraţia din data de 10.12.2014 a persoanei vătămate ........... (f. 71-76, v.1) conform căreia:

- după ce a ajuns în Germania inculpata ..........., în urma unor discuţii cu inculpata ........... - care le-a spus amândurora că în cluburile din această ţară se obişnuieşte să se întreţină raporturi sexuale cu clienţii, aceasta fiind o modalitatea de a-şi mări câştigurile – a întreţinut astfel de relaţii cu mai mulţi bărbaţi;

- în urma mai multor insistenţe inculpata ........... i-a confirmat că, după plecarea inculpatei ........... împreună cu inculpatul ........... în Italia, aceasta practică prostituţia în apropierea Romei;

- în perioada cuprinsă între vara anului 2013 şi luna ianuarie 2014 a practicat prostituţia în Italia, în special pe strada …, situată la o distanţă de 20 de minute de …., un cartier al …, împreună cu inculpata ...........;

- nu cunoştea care era înţelegerea dintre inculpatul ........... şi inculpata ........... cu privire la împărţirea sumelor de bani câştigate de aceasta „la stradă”;

■ la data de 24.04.2015 martora ............ (f. 10-17, v.2) mama inculpatei ..........., a afirmat în esenţă că:

- fiica sa a plecat în Germania împreună cu inculpatul ..........., că a avut bănuieli cu privire la adevăratele sale preocupări când, deşi aflase că lucrează într-un bar, într-o discuţie telefonică a auzit zgomote de stradă şi claxoane de maşini, că însăşi inculpata ..........., în preajma sărbătorilor de iarnă din 2013, s-a plâns că este bătută de inculpatul ..........., că acesta vrea din ce în ce mai mulţi bani şi că nu mai rezistă;

- după o altă convorbire telefonică avută cu fiica sa la sfârşitul anului 2013, în care i-a spus că este ţinută cu forţa de acelaşi inculpat, i-a transmis telefonic acestuia că va sesiza poliţia, răspunsul lui ........... fiind în sensul că, întrucât ….. este majoră nu i se poate întâmpla nimic;

■ la data de 29.01.2015, persoana vătămată ........... a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală discuţii purtate prin intermediul reţelei de socializare „….” cu inculpata ..........., care s-a arătat îngrijorată de faptul că anterior persoana vătămată a fost contactată de organele de poliţie şi că s-a aflat „ce a făcut în străinătate”, insistând pentru o discuţie telefonică („problemele st grave sunama sa vb”, „st probleme mari cu garda”);

S-a apreciat ca necesară audierea, în calitate de martor, a numitei ........... referitor la perioada petrecută în Germania şi Italia în anii 2013 şi 2014.

Contrar celor menţionate mai sus, ........... a susţinut, în esenţă, următoarele (f.162-166, v.1):

- după ce a ajuns în clubul din Germania administrat de inculpata ..........., aceasta şi nici alte persoane nu i-au cerut să întreţină relaţii sexuale cu clienţii barului respectiv şi nici nu a făcut acest lucru;

- nu l-a întâlnit pe inculpatul ........... în Germania; cu acesta a început o relaţie de concubinaj după ce a revenit în România, în vara anului 2013;

- împreună cu inculpatul ........... a hotărât să plece din nou din ţară, de această dată în Italia, pentru a munci, fără a avea însă o pregătire specializată: „el urmând să cânte la terase, iar eu să îmi găsesc de lucru în diferite domenii”;

- în perioada petrecută în Italia nu a avut un loc de muncă stabil, a lucrat în diferite restaurante unde făcea curăţenie, iar inculpatul ........... a cântat în diferite localuri; au fost situaţii însă în care o dată sau la două săptămâni întreţinea relaţii sexuale cu diferiţi bărbaţi pe care îi întâlnea la restaurant sau pe stradă, fără însă ca inculpatul ........... să aibă cunoştinţă de acest lucru;

- împreună cu inculpatul ........... achitau cu titlu de chirie sume cuprinse între 400 şi 600 de euro pe lună;

- în reţeaua de socializare „facebook” utilizează pseudonimul „……” şi nu a recunoscut conţinutul discuţiilor prezentate de persoana vătămată ...........;

În condiţiile în care din coroborarea declaraţiei persoanei vătămate ..........., a discuţiilor purtate prin intermediul reţelei de socializare „…” puse la dispoziţia organelor de poliţie şi a declaraţiei martorei …., mama inculpatei ..........., rezultă că aceasta, în perioada în care s-a aflat pe teritoriul Germaniei şi al Italiei a practicat prostituţia, sprijinită fiind în acest scop de inculpaţii ........... şi ..........., care au fost şi principalii beneficiari ai aceste activităţi, s-a apreciat că declaraţia dată în calitate de martor, prin care s-a încercat evitarea implicării celor doi în activităţi specifice de proxenetism, nu corespunde realităţii.

Analiza activităţii infracţionale a inculpatei ...........

Fiind audiată în ziua de 16.10.2015 în calitate de persoană vătămată ….. (f. 94-100,v.1) a declarat, în prezenţa apărătorului din oficiu ….. şi a reprezentantului Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, că în primăvara anului 2012, prin intermediul reţelei de socializare „…..”, a cunoscut o tânără „….”, pe care a descris-o ca fiind şatenă, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 30 de ani şi înălţimea aproximativă de 1,70 metri, pe care a recunoscut-o cu ocazia audierii din 27.10.2015 în fotografia ataşată inculpatei ............

La scurt timp după împlinirea vârstei de 18 ani (16 august 2012), fiind nevoită să-şi schimbe actul de identitate, persoana vătămată a fost ajutată benevol de inculpata ..........., aceasta însoţind-o la serviciul de specialitate din comuna …., judeţul……, cu toate că i-a dat asigurări că se poate descurca şi singură.

În aceeaşi perioadă inculpata a propus persoanei vătămate să muncească Barcelona, Spania, ca barman într-un restaurant în care lucra şi ea şi unde „câştiga destul de bine”.

Conform declaraţiei persoanei vătămate, în cursul lunii octombrie 2012, cu un autocar al firmei „…” a plecat la Barcelona, contravaloarea transportului fiind achitată cu o sumă de bani trimisă de inculpata ........... prin intermediul unei prietene de-ale sale.

În toată perioada petrecută în Spania, cuprinsă între octombrie 2012 şi decembrie 2012, persoana vătămată a locuit într-un apartament închiriat de inculpata ............

Dacă la început persoana vătămată a observat că inculpata pleca de acasă, spunând că merge la restaurant şi că în acelaşi timp îi caută loc de muncă, după câteva săptămâni a fost condusă de acesta în zona …… din apropierea……….., ocazie cu care i s-a spus că aici trebuie să practice prostituţia, refuzul persoanei vătămate fiind urmat de ameninţări atât la adresa sa cât şi a membrilor de familie.

Cu scopul de a o determina să accepte propunerea sa, inculpata ........... a condus persoana vătămată, în repetate rânduri, în aceeaşi zonă şi i-a arătat acesteia o altă tânără care avea aceleaşi preocupări, prezentată ca exemplu pentru sumele de bani pe care le obţinea, pentru ca, după circa o săptămână persoana vătămată să fie urcată de inculpată în autoturismul unui bărbat spaniol, cu vârsta aproximativă de 30-35 de ani, cu care a întreţinut raporturi sexuale contra sumei de 50 de euro, bani pe care i-a încasat inculpata ..........., persoană care, după aprecierea persoanei vătămate, cunoştea bărbaţii interesaţi de servicii sexuale în zonă şi negocia cu aceştia preţul.

Conform declaraţiei persoanei vătămate …., până la revenirea în România (17 decembrie 2012) a întreţinut raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi (în număr de 2 sau 3 pe zi) cu sprijinul nemijlocit al inculpatei ..........., ce o însoţea „la stradă”, i-a pus la dispoziţie prezervative şi care, la rândul său, practica prostituţia, existând situaţii în care „a preluat” dintre clienţii persoanei vătămate.

În condiţiile în care sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei de către persoana vătămată au fost încasate în totalitate de inculpata ..........., cheltuielile ocazionate de întreţinere şi cazare în perioada petrecută în Spania au fost suportate de aceasta din urmă, relevantă fiind afirmaţia persoanei vătămate referitoare la suma de 3.000 de euro care i-a fost solicitată de inculpată cu titlu de taxă pentru activitatea prestată.

Sinceritatea declaraţiei persoanei vătămate a fost dovedită prin confirmarea anumitor elemente de fapt la care aceasta a făcut referire cu ocazia audierii sale.

Astfel, împrejurarea că persoana vătămată s-a deplasat către şi dinspre …. prin intermediul firmei de transport „……”, adusă la cunoştinţa organelor judiciare cu prilejul audierii sale în calitate de martor la data de 09.07.2015, a fost confirmată prin adresa SC ….. nr…………. din 15.07.2015, conform căreia …… a călătorit pe ruta …..-…….. la data de 10.10.2012, iar pe ruta …..-………. la data de 13.12.2012, pe lista de pasageri regăsindu-se atât inculpata ..........., cât şi mama sa, inculpata ..........., acuzată în prezenta cauză de săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă (f. 130-134, v. 3)

Afirmaţiile persoanei vătămate că sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei au ajuns în integralitatea lor în posesia inculpatei ........... şi că la întoarcerea în ţară, neavând cu ce achita contravaloarea cursei de taxi de la autogară la domiciliul surorii sale, martora …….., a cerut sprijinul acesteia, au fost confirmate de martoră prin declaraţia din 17.11.2015 (f. 193-195, v. 2).

În timp ce la data de 27.10.2015, fiindu-i prezentate mai multe fotografii, persoana vătămată a indicat-o pe …… ca pe o prietenă a inculpatei ..........., la data de 30.10.2015, fiind audiată în calitate de martor, ….. a declarat că o cunoaşte pe ……, ştie că a fost prietenă cu inculpata ..........., împreună cu care a fost la …. unde a practicat prostituţia.

În acelaşi sens, însăşi atitudinea persoanei vătămate care a ezitat să confirme identitatea inculpatei într-o primă declaraţie (16.10.2015) indicând-o cu apelativul „….”, pentru ca ulterior să o confirme prin recunoaştere după fotografie, este un indiciu că ceea ce a declarat corespunde realităţii.

Nu în ultimul rând este de menţionat că precizările persoanei vătămate referitoare la controlul total exercitat de inculpata ........... asupra sa în perioada în care a practicat prostituţia pe teritoriul Spaniei, prin deţinerea actelor de identitate, sunt susţinute de transferul sumei de 50 de euro, la data de 05.12.2012, de pe numele ….. pe numele inculpatului ..........., în condiţiile în care acesta era concubinul inculpatei ........... la acea dată, iar persoana vătămată nu a cunoscut o persoană cu acest nume.

Tot astfel se justifică transferuri monetare similare către alte rude sau cunoştinţe ale inculpatei ...........: …… şi ………. (harta relaţională nr. …./10.12.2015 – f. 196, v. 4).

În sprijinul ideii că persoana vătămată ….. este o victimă a traficului de persoane este de evidenţiat modalitatea de recrutare a acesteia, un mod de operare comun întâlnit în speţe similare: la scurt timp după împlinirea vârstei de 18 ani este sprijinită în obţinerea actului de identitate, pentru ca ulterior să fie ademenită cu ocuparea unui loc de muncă bine plătit în afara ţării şi pusă astfel în faţa constrângerii de a practica prostituţia, ca singură soluţie date fiind: lipsa experienţei de viaţă, lipsa cunoştinţelor lingvistice, imposibilitatea revenirii în ţară sau a contactării persoanelor apropiate.

Infracţiunea de mărturie mincinoasă săvârşită de inculpata ...........

În condiţiile în care existau date certe că inculpata ..........., mama inculpatei ..........., avea cunoştinţă despre cele petrecute pe teritoriul Spaniei, la data de 03.02.2016 a fost citată în vederea audierii ca martor.

După ce şi-a manifestat acordul de a da declaraţii în cauză, aceasta a susţinut, în prezenţa apărătorului ales, în esenţă că:

- în perioada petrecută în Spania, la Barcelona, cuprinsă între octombrie-decembrie 2012 a muncit alături de fiica sa, inculpata ..........., făcând curăţenie în diverse imobile, contra unor sume de 8-10 euro pentru o oră;

- au locuit într-un apartament închiriat, prevăzut cu o singură cameră, pentru care plăteau sume de 200 de euro lunar, iar persoana vătămată…… a locuit în acelaşi imobil, dar într-un apartament separat;

- persoana vătămată a fost ajutată în obţinerea actului de identitate de către o prietenă a fiicei inculpatei, ….. (martora ………, ce care avea cunoştinţă că persoana vătămată a practicat prostituţia la Barcelona împreună cu inculpata ...........);

- persoana vătămată….. a ajuns la Barcelona după ce i-a cerut ajutorul inculpatei ........... pentru a-i găsi un loc de muncă, care i-a spus că pentru sume cuprinse între 8 şi 10 euro pe oră fac curăţenie în diferite locuinţe, condiţii pe care persoana vătămată le-a acceptat;

- nu a cunoscut cu ce s-a ocupat persoana vătămată cât timp a stat în Spania, dar a observat că în perioada în care inculpata ........... şi fiica sa erau plecate la muncă, …… ajungea seara acasă;

- după ce a afirmat că biletul persoanei vătămate de întoarcere în România a fost achitat de cele două inculpate, ........... a revenit, declarând că nu cunoaşte cine a plătit contravaloarea transportului; cu toate acestea inculpata a susţinut că ea a fost cea care a plătit contravaloarea chiriei apartamentului în care a locuit persoana vătămată, deşi a observat asupra acesteia sume cuprinse între 20 şi 30 de euro ce proveneau din furturi de la persoane de origine asiatică (f. 181-184, v. 1)……………….

Coroborând declaraţiile persoanei vătămate cu adresa SC ….., cu declaraţiile martorelor ….. şi…….. şi cu transferul în mod repetat a unor sume de bani către rude sau cunoştinţe ale inculpatei ..........., rezultă, în afara oricărui dubiu, că ….., consecinţa inducerii sale în eroare de către inculpata ........... referitor la ocuparea unui loc de muncă pe teritoriul Spaniei, a practicat prostituţia în perioada octombrie-decembrie 2012 în localitatea Barcelona, Spania, se va reţine că inculpata ........... a făcut afirmaţii mincinoase sau nu a declarat tot ce ştia în legătură cu aceste aspecte - ce reprezintă împrejurări esenţiale ale cauzei.

Infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor săvârşită de inculpata ............

Conform procesului verbal din data de 15.01.2016, cu prilejul percheziţiei desfăşurate la domiciliul inculpatei ........... a fost descoperit un pistol inscripţionat „……”, cu seria ….., prevăzut cu un încărcător ce conţine un cartuş nefolosit inscripţionat „….” (f. 162-166, v. 5)

Din raportul de constatare criminalistică nr. …… din 25.01.2016 al I.P.J. … – Serviciul Criminalistic rezultă că:

- arma în cauză este o armă de foc (pistol), semiautomată, neletală, confecţionată special pentru zgomot, marca „…..”, model „…..”, de calibru 9 mm, cu seria „……”;

- conform caracteristicilor tehnice şi a inscripţiilor existente, constructiv cartuşul în litigiu este cartuş neletal, cu efect acustic, marca „….”, de calibrul 9 mm;

- arma şi cartuşul în litigiu sunt de provenienţă industrială şi sunt ambele în stare de funcţionare;

- a fost constatată prezenţa în canalul ţevii a unor urme reziduale de culoare închisă (f. 66-73, v. 3)

Prin adresa nr. …… din 21.03.2016 Serviciul Arme, Explozivi, Substanţe Toxice Periculoase din cadrul I.P.J. …. a comunicat că inculpata ........... nu figurează în evidenţa Registrului Naţional al Armelor – Integrat, ca deţinătoare legală de arme şi muniţii letale şi neletale (f. 75, v. 3)

Este de subliniat că la data efectuării percheziţiei domiciliare inculpata ........... a declarat că nu deţine acte de provenienţă, că a găsit arma în cimitirul de pe strada ……. din …… şi că a păstrat-o la domiciliu considerând că-i poate folosi având în vedere starea conflictuală cu un anume „…” (f. 162-166, v. 5)

Ulterior, la data de 22.03.2016, cu prilejul aducerii la cunoştinţă a acuzaţiei, inculpata ........... a refuzat să facă declaraţii cu privire la aceste aspecte (f. 132, v. 1)

F. Analiza activităţii infracţionale a grupului infracţional organizat constituit din inculpaţii: ..........., zis „….”, ..........., ..........., ........... şi ..........., la care au aderat inculpatul ........... şi suspectul …..

Convorbiri şi comunicări telefonice (f. 1-61, v. 3)

Datele şi informaţiile referitoare la împrejurarea că un bărbat cunoscut sub apelativul „…” încasează diverse sume de bani cu titlu de taxă a locaţiilor folosite de tinere originare din România care practică prostituţia stradală în zona localităţii …, …, au condus la solicitarea şi emiterea de către Tribunalul Dolj – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori a mandatului de supraveghere tehnică nr. … din 03.06.2015, având ca obiect interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate, printre alţii, de inculpatul ..........., fost …, fost …, zis „.”, „….” sau „..”, de la şi către posturile telefonice cu numerele: …….. şi ……..

Punerea în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică, ce a fost prelungit, în mod succesiv, până la data de 31.10.2015, materializată în cuprinsul proceselor verbale întocmite în zilele de 02.03.2016 (limba română – f. 1-56, v. 3) şi 30.03.2016 (limba romanes - f. 57-61, v. 3), confirmă, în mod indubitabil, implicarea directă a inculpatului în activităţi organizate, specifice elementului material al laturii obiective a infracţiunii de proxenetism, sub forma determinării sau a înlesnirii practicării prostituţiei, dar şi a obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane de sex femeiesc, recrutate în acest scop de ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat.

Din conţinutul convorbirilor telefonice rezultă probe concrete în ceea ce priveşte:

- coordonarea în totalitate activităţii de prostituţie desfăşurate în zonele controlate de inculpatul ..........., acesta fiind singurul care hotăra asupra locului ocupat de fiecare dintre tinerele care practicau prostituţia, în condiţiile în care periodic era informat de ceilalţi membrii ai grupului cu privire la situaţia concretă a „posturilor”; se mai observă că inculpatul intervenea pentru medierea unor conflicte intervenite între prostituate legate de locul pe care îl ocupau „la stradă”;

- numele celorlalte persoane implicate, atât membri ai grupului infracţional organizat (inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ...........) ori ca aderenţi la grupare (...........) cât şi persoanele de sex femeiesc ce practicau prostituţia (…, ……, ……., …….., „.”,……,…., .., ……, ………, ….. a lui ……,….);

- locurile unde aceste persoane practicau prostituţia: „…”, „.”, „……..”, „…….”, „….”, „……”;

- sumele de bani încasate de inculpatul ........... cu titlu de taxă a locului ocupat de fiecare dintre tinerele menţionate mai sus în timpul practicării prostituţiei (de la 30 de euro până la 2000 de euro).

Apreciindu-se că există bănuiala rezonabilă a implicării în activităţi de natură infracţională şi a fiilor inculpatului ..........., inculpaţii ........... şi ..........., precum şi a vărului acestora, inculpatul ..........., zis „…..”, prin referatul nr. ……din 30.07.2015 s-a solicitat şi obţinut de la instanţa competentă încuviinţarea supravegherii tehnice constând, printre altele, în interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de aceştia.

Rezultatul punerii în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică nr. …. din 30.07.2015 al Tribunalului Dolj – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, prelungit în mod succesiv până la data de 29.01.2016, rezultat materializat în cuprinsul procesului verbal nr. ….. din 02.03.2016 (f. 24-45, v. 3), a confirmat suspiciunile existente în privinţa persoanelor menţionate mai sus.

Conţinutul convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii ..........., ........... şi ........... este mai mult decât relevant pentru dovedirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii de proxenetism, atât sub forma determinării sau înlesnirii practicării prostituţiei, cât şi sub forma obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi, prin referirile exprese la anumite aspecte ce sunt esenţiale pentru încadrarea juridică a infracţiunii prevăzute de art. 213 din Codul penal:

- numele persoanelor de sex femeiesc ce practicau prostituţia: ………., … „aia de la .”, …., …, ……, ……, …….., .., „…….”,……, .., …, ….,……, …., „..”, „….”, „….”, convingerea acestora şi modalitatea de recrutare;

- denumirea locaţiilor ocupate de acestea: „…”, „.”, „..”, „……”, „..” şi repartizarea lor în aceste locuri;

- sume de bani obţinute în diferite perioade în care au practicat prostituţia: 1970 de euro, 150 de euro, 130 de euro pe zi, 7-800 de euro, 1.000 de euro pe săptămână, 9.000-10.000-12.000 de euro, 15.000 de euro, 10.000 de euro pe lună, 4-500 de euro pe zi, 5.000 de euro, 1.000 de euro sau 700 de euro pe zi.

Din lecturarea convorbirilor telefonice susmenţionate rezultă că membrii grupului infracţional coordonaţi de inculpatul ........... au făcut referire la activităţi concrete din sfera proxenetismului: determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase de pe urma acestei activităţi, şi în legătură cu un bărbat cunoscut sub apelativul „…..”, identificat în persoana inculpatului ............

Astfel, din conţinutul acestor convorbiri telefonice rezultă în mod indubitabil că inculpatul ........... a apelat la membrii grupului infracţional (în mod direct la inculpaţii ..........., ........... ori ...........) cu scopul de a-l sprijini în obţinerea unui „post” în care o persoana de sex femeiesc adusă de acesta să practice prostituţia în Italia.

Este în afara oricărui dubiu şi că inculpatul ........... este cunoscut atât de inculpatului ........... zis „…”, cât şi de inculpatul ..........., cu aceştia având discuţii personale, prin intermediul telefoniei mobile, interceptate în contextul mandatului de supraveghere tehnică referitor la aceştia din urmă.

În sprijinul acuzaţiilor aduse inculpatului ..........., de aderare la un grup infracţional organizat de proxenetism este şi rezultatul percheziţiei domiciliare efectuate la data de 15.01.2016, ocazie cu care s-a procedat la ridicarea sumei de 4.640 de euro, cu privire la care a declarat că provine din economii personale, fără a justifica în vreun fel aceste afirmaţii, dovadă fiind că măsura sechestrului asigurător instituită la data de 04.02.2016 a rămas în vigoare şi după contestarea acesteia la instanţa de judecată.

Prin referatul nr…… din 30.10.2015 s-a solicitat instanţei competente, printre altele, încuviinţarea supravegherii tehnice constând în interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate şi de către inculpata ..........., CNP ……, de la şi către postul telefonic cu numărul ……., fosta soţie a inculpatului ..........., întrucât existau date conform cărora aceasta nu era străină de activitatea infracţională a grupului coordonat de soţul său.

În baza mandatului de supraveghere tehnică nr…. din 30.10.2015, prelungit în mod succesiv până la data de 29.01.2016, s-a procedat la interceptarea convorbirilor purtate de inculpată, conţinutul acestora confirmând, alături şi de alte mijloace de probă administrate în cauză, participaţia sa penală sub forma constituirii grupului infracţional organizat şi a proxenetismului.

Din discuţiile telefonice proprii ale inculpatei ........... rezultă că aceasta, aflată pe teritoriul României:

- se interesa, la cererea inculpatului ..........., cu privire la sumele de bani pe care acesta le solicitase cu titlu de taxă a „posturilor” ocupate pentru practicarea prostituţiei:

Din contextul convorbirii telefonice purtate la data de 06.06.2015 de inculpatul ..........., referitoare la plecarea intempestivă a uneia dintre tinerele care au practicat prostituţia în beneficiul membrilor grupării infracţionale pe care a coordonat-o, în cadrul indicaţiilor date pentru a evita depistarea de către organele judiciare italiene, acesta confirmă că inculpata ........... era titulara unor contracte de utilităţi („…. are curentul pe numele ei acolo”) aferente imobilului în care locuiau persoanele de sex feminin ce întreţineau relaţiile sexuale, asigurând în această modalitate condiţiile necesare practicării prostituţiei de către alte persoane.

Declaraţii de martori (v. 2)

Procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice menţionate mai sus în cazul membrilor grupului infracţional organizat constituit din inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., la care a mai aderat inculpatul ..........., se coroborează cu declaraţii de martori şi transferuri monetare, mijloace de probă care confirmă situaţia de fapt reţinută anterior în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi.

■ Astfel, martora ….. (f. 143-149, v. 2) a declarat la data de 12.10.2015 că începând cu anul 2012 a avut o relaţie cu inculpatul ..........., că au locuit împreună în …., …., unde a practicat prostituţia, atât în centrul oraşului cât şi în alte zone precum „…..”, „…..” sau în staţiile de carburanţi de pe autostradă, sumele de bani obţinute în această modalitate fiind expediate părinţilor săi în mod direct sau prin intermediul inculpatului ............

Martora a mai precizat că în imobilul în care a locuit împreună cu acesta din urmă l-a întâlnit pe fratele inculpatului, ..........., ce era împreună cu o tânără pe nume „…”, precum şi pe vărul celor doi „…..” (inculpatul ...........) ce avea o relaţie cu o tânără „….” (soţia sa actuală ……), despre cele două având cunoştinţă că la rândul lor practicau prostituţia.

În aceleaşi împrejurări, martora a declarat că le-a cunoscut şi pe fosta şi actuala soţie a inculpatului ..........., inculpata ..........., respectiv …., ce aveau preocupări similare (practicarea prostituţiei).

Întrucât în urma percheziţiei efectuate la data de 15.01.2016 la domiciliul inculpatului ........... a fost descoperită o factură fiscală (f. 190, v. 5) emisă la data de 08.01.2015 de Clinica de chirurgie plastică „……” pe numele martorei …… pentru implantare mamară, la data de 29.02.2016 s-a procedat la reaudierea acesteia, ocazie cu care a confirmat conţinutul convorbirilor telefonice în care se menţiona numele său, adăugând că persoanele de sex femeiesc cu numele …, ……, ……….,…… sau „……” practicau prostituţia şi că fiecare avea câte un iubit. (f.246-248, v.2)

■ Martorul cu identitate protejată „…” (f. 150, v. 2) are cunoştinţă despre faptul că un bărbat poreclit „…” sau „…..” (inculpatul ...........) controlează o zonă stradală situată la periferia Romei, în sensul că beneficiază de sume de bani obţinute de persoane de sex femeiesc, originare din România, ce practică prostituţia în această zonă.

În continuare, acelaşi martor a susţinut că aceste tinere sunt, de cele mai multe ori, însoţite de prietenii lor care discută în mod direct cu inculpatul ........... referitor la „postul” pe care urmează să-l ocupe fetele „la stradă” şi la preţul perceput.

În schimbul acestor sume de bani, „….” oferă protecţie, dar martorul a precizat că nu cunoaşte exact în ce constă acest lucru.

Cu aceeaşi ocazie a mai precizat că sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei erau colectate de „…..” (martora ……….) şi „…….” (suspecta ………), prietenele celor doi fii ai inculpatului ..........., inculpaţii ........... şi ..........., şi trimise în România, însă nu prin servicii specializate de transfer monetar, ci transportaţi fizic de diverse persoane care aveau drum în ţară.

Este importantă precizarea că atât „….” cât şi „…..”, prietenele celor doi fii ai lui „….”, practicau prostituţia, lucru pe care îl făceau şi …, concubina fratelui inculpatului ........... şi ….., soţia inculpatului ..........., zis „…..”.

■ Martora …. (f. 106-110, v. 2) a declarat că în cursul anului 2010 se afla în Germania unde practica prostituţia, iar la un moment dat, nefiind mulţumită de sumele de bani pe care le câştiga, iubitul său de la acea dată, ….., i-a propus să meargă în Italia, întrucât un prieten de-al acestuia din urmă, pe nume „…..” – pe care l-a recunoscut cu ocazia audierii în fotografia inculpatului ........... – are mai multe fete care practicau prostituţia şi o poate primi şi pe ea.

În aceste condiţii, în perioada noiembrie 2010-mai 2011 a locuit într-o casă închiriată de „……” (inculpatul ...........), nepotul inculpatului ..........., căruia îi plătea lunar suma de 250 de euro cu titlu de chirie din banii câştigaţi în urma practicării prostituţiei.

Preocupări de aceeaşi natură au avut: „….” (martora …..), soţia inculpatului ..........., „…….” şi „……..”, despre care martora a afirmat că erau soţiile inculpatului ........... (identificate ca fiind martora ….. şi inculpata………).

■ Martora …… (f. 101-105, v. 2) a declarat că în cursul anului 2010, când avea 17 ani, s-a împrietenit cu inculpatul ..........., a locuit împreună cu acesta în imobilul situat pe strada ……, nr……… din municipiul ……, unde şi-a stabilit şi domiciliul, la întocmirea actelor fiind sprijinită de inculpata ............

După împlinirea vârstei de 18 ani a plecat împreună cu inculpatul ........... în Italia, acesta spunându-i că urmează să practice prostituţia „pentru a ne întreţine”, fapt cu care a fost de acord.

În aceste împrejurări a locuit într-un imobil închiriat de inculpatul ........... într-o suburbie a …, iar pentru o perioadă de un an şi jumătate a practicat prostituţia „la stradă”, lucru pe care l-au făcut şi …… şi ..........., concubinele inculpatului ............

La jumătatea anului 2012 s-au mutat într-un alt imobil, închiriat de inculpatul ..........., zis „……”, unde a locuit circa o lună de zile, timp în care martora a declarat că a practicat prostituţia, pentru ca ulterior să revină în România ca urmare a unor certuri cu concubinul său, inculpatul ..........., generate de faptul că acestea „avea şi alte fete”.

Din declaraţia martorei ….. (f. 258-261, v. 2) rezultă că în perioada 2014-noiembrie 2015 a avut o relaţie de iubire cu inculpatul ..........., împrejurare în care a cunoscut-o pe martora …………, cu privire la care a aflat pe parcurs, de la alte persoane, că practică prostituţia în Italia pentru inculpatul ..........., fapt pe care l-a lăsat să se înţeleagă chiar acesta din urmă.

Martora a precizat că din discuţiile la care a asistat era evident că martora …… era prostituata inculpatului, nefiind nevoie ca acesta să afirme în mod expres acest lucru.

Martora……… (f.254-257, v.2) a susţinut, cu ocazia audierii, că în perioada 2012-2014 a fost prietena inculpatului ..........., iar după o perioadă de aproximativ şase luni de la începutul relaţiei acesta i-a propus să practice prostituţia, idee cu care nu a fost de acord.

De la inculpat a mai aflat că, în situaţia în care accepta, ar fi mers în Spania, întrucât în Italia erau stabiliţi părinţii martorei care se cunosc inculpatul ..........., zis „…….”, care se afla la rândul său în Italia.

Martora a mai confirmat că în perioada relaţiei cu inculpatul ........... acesta se deplasa frecvent în Italia, iar fratele său, inculpatul ..........., avea o relaţie cu o tânără „…..”, care practica prostituţia, aceleaşi preocupări avându-le şi soţia inculpatului ..........., zis „……”, ……, cunoscută martorei sub numele purtat anterior căsătoriei, ……...

Martora …… (f. 162-166, v. 2), care a declarat că a practicat prostituţia benevol în Italia şi că o parte din sumele de bani obţinute astfel au fost expediate prin serviciul „…..” şi membrilor familiei …….., a cunoscut în aceste împrejurări pe inculpata ..........., concubina unchiului prietenului ei „……”, ce practica prostituţia, dar şi pe ……, …….., soţia lui „…….” Şi…………, care aveau aceleaşi preocupări.

Transferuri monetare (v.4 anexa)

Prin referatele nr. ….. din 19.01.2015 şi 08.09.2015 s-a solicitat instanţei competente încuviinţrea prealabilă a obţinerii de la serviciile de transfer monetar „…..”, „……” şi „……” a situaţiei financiare aferente perioadei 2010-15.01.2015 pentru mai multe persoane implicate în prezenta cauză.

Datele de natură financiară obţinute astfel, materializate în cuprinsul a 56 (cincizeci şi şase de hărţi relaţionale - anexă la volumul 4) vin în susţinerea întregii situaţii de fapt descrise mai sus, confirmă afirmaţiile persoanelor de sex femeisec referitoare la întreţinerea de relaţii sexuale cu diferiţi bărbaţi contra unor sume de bani şi reprezintă în concret dovada de netăgăduit a comiterii infracţiunii de proxenetism de către membrii grupului infracţional, sub forma obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către aceste persoane.

Astfel, conform hărţii relaţionale nr. …../11.12.2015, inculpatul ........... a expediat către martora ….. şi tatăl acesteia, ….., în perioada 2013-2015, prin serviciul „…….”, din localitatea ……., ….., în total suma de 5.400 de euro.

Acelaşi inculpat a trimis către ….., tatăl martorelor ……. Şi………, în anul 2013, suma de 999 de euro.

Martora …. a expediat în cursul anului 2011, din localitatea ….., ……., pe numele martorei ….., soţia inculpatului ..........., suma de 1150 de euro, iar acesta din urmă a trimis la rândul său, către aceeaşi martoră ……, suma totală de 1.800 de euro în cursul anului 2014 (harta relaţională nr. ……/11.12.2015).

Inculpata ........... a expediat la data de 17.12.2014, din Roma Italia, prin serviciul „…..”, suma de 966 de euro către inculpatul ........... (harta relaţională nr. ……./07.12.2015).

În acest context, este de remarcat conţinutul adresei nr. …../22.05.2015 a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (f. 1-2, v. 4) conform căreia în perioada 25.05.2005-06.03.2015, fiind analizate serviciile de transfer rapid de bani cu 13 persoane (membrii ambelor grupuri infracţionale ce fac obiectul prezentei cauze) s-a stabilit că prin intermediul a 722 de tranzacţii s-a trimis şi/s-a primit suma totală de 844.903 USD.

Se observă o reducere semnificativă în ultimii ani a transferurilor monetare prin intermediul serviciilor specializate, ca o măsură de precauţie luată de inculpaţi pentru a nu fi depistaţi, coroborat cu transportul fizic al sumelor de bani în ţară cu ajutorul altor persoane, aspect demonstrat în mod evident de conţinutul convorbirilor telefonice.

Caracterul organizat al grupului constituit din inculpaţii ..........., zis „…..”, ..........., ..........., ........... şi ..........., la care au aderat inculpatul ........... şi suspectul ……..

Interceptările convorbirilor telefonice coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză evidenţiază rolul de lider de necontestat al inculpatului ..........., fost ….., fost……, zis „….”, „….” sau „……” al unei grupări infracţionale constituite încă din anul 2011 cu scopul comiterii infracţiunii de proxenetism.

Inculpatul ........... era singurul care hotăra asupra persoanelor care aduceau tinere să se prostitueze în locurile controlate de acesta, asupra „posturilor” pe care le ocupau, asupra intervalului orar în care se practica prostituţia şi, nu în ultimul rând, asupra sumelor de bani care trebuiau achitate pentru „posturile” respective şi a datei la care se făceau aceste plăţi.

În aceeaşi calitate de lider inculpatul ........... intervenea pentru medierea conflictelor dintre membrii grupării, ori dintre aceştia şi tinerele care practicau prostituţia, sau pentru rezolvarea unor situaţii generate de organele de aplicare a legii.

Faptul că despre toate aceste aspecte era informat perioadic de către ceilalţi membri demonstrează structura grupului, dar şi coordonarea activităţii acestuia, în condiţiile în care inculpaţii ..........., ........... şi ..........., în calitate de executanţi, aveau sarcini precise în ceea ce priveşte colectarea sumelor, recrutarea de noi tinere dispuse să practice prostituţia, repartizarea lor în locaţiile stabilite.

De asemenea, aceştia solicitau acordul prealabil al inculpatului ........... pentru orice persoană de sex femeiesc adusă pentru a întreţine relaţii sexuale.

Inculpata ..........., fosta soţie a inculpatului ..........., avea atribuţii în ceea ce priveşte primirea şi gestionarea sumelor de bani provenite din practicarea prostituţiei de către diferitele persoane de sex femeiesc controlate de ceilalţi membri ai grupării şi plătite fostului său soţ, inculpatul ..........., cu titlu de „taxă” a „posturilor” ocupate „la stradă”.

Aceasta acţiona în deplină cunoştinţă de cauză, date fiind dovezile care atestă că în trecut a practicat la rândul său prostituţia în aceleaşi împrejurări.

Inculpatul ........... a aderat la grupul infracţional organizat supunându-se regulilor prestabilite în ceea ce priveşte „postul” ocupat de tânăra pe care a determinat-o şi căreia i-a înlesnit practicarea prostituţiei, dar şi în privinţa plăţii sumelor de bani destinate liderului de grup.

Analiza grupului infracţional organiza nu poate face abstracţie de relaţiile de rudenie dintre membrii acestuia care accentuează structura grupării şi delimitează, în mod clar, atribuţiile fiecăruia.

În ceea ce priveşte atitudinea procesuală a inculpaţilor pe parcursul urmăririi penale este de subliniat refuzul acestora de a face declaraţii în cauză.

Prin încheierea din data de 16.09.2016, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. …., rămasă definitivă prin încheierea nr.109/04.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în baza art.345 alin 1 C.pr.pen au fost respinse cererile şi excepțiile privind legalitatea sesizării instanţei şi a administrării probelor formulate de inculpaţii: …….., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ............

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. …… al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial ….., privind pe inculpaţii: ..........., ..........., …., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ….., ..........., ..........., ..........., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii cauzei privindu-i pe toţi inculpaţii.

Cercetarea judecătorească a debutat la data de 15.12.2016 si s-a finalizat la data de 01.03.2021.

Cauza a fost repartizată inițial pe rolul completului C7 care în decursul timpului a avut mai mulţi judecători titulari, cauza fiind apoi repartizată aleatoriu completului C2 la data de 02.04.2019.

La termenul de judecată din data de 25.01.2017, instanța a respins cererea de disjungere formulata de avocat …… pentru inculpații pe care ii asista, având în vedere ca prin actul de sesizare a instanție s-a susținut existenta unei legături între cele două grupări, urmând ca starea de fapt sa fie stabilita după administrarea probatoriului in cauza.

Potrivit dispozițiilor art. 374 alin. 1 Cod Procedură Penală, instanța a procedat la prezentarea succintă a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților ….., ..........., ……, ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., …….., ..........., ........... si ............

La acelaşi termen de judecată apărătorul ales al persoanei vătămate ..........., avocat ….., a depus la dosar o cerere de constituire parte civilă, învederând instanței faptul că intelege sa se constituie parte civilă în prezenta cauză, iar inculpații ..........., ….., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., …., ..........., ……. au învederat instanței faptul că nu doresc sa dea declarații in cauză si înțeleg sa se prevaleze de dreptul la tăcere, declarațiile acestora, date în acest sens, fiind consemnate, semnate şi atașate la dosarul cauzei.

La acelaşi termen de judecată, inculpata …… a învederat că recunoaște faptele reținute în sarcina sa astfel cum sunt prezentate în rechizitoriu şi solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, declarația în acest sens fiind consemnată în scris, semnată şi atașată la dosarul cauzei, iar, instanţa a admis solicitarea inculpatei ……, judecata urmând a se desfășura potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției.

La termenul de judecată din data de 09.02.2017, inculpații ........... şi ........... au învederat instanței faptul că nu doresc sa dea declarații in cauză si înțeleg sa se prevaleze de dreptul la tăcere, declarațiile acestora, date în acest sens, fiind consemnate, semnate şi atașate la dosarul cauzei, instanţa procedând la acelaşi termen de judecată la audierea părtii civile ............

În cauză s-a dispus reaudierea tuturor martorilor conceptati in rechizitoriu si audiați in cursul urmăririi penale.

La termenul de judecată din data de 14.03.2017, instanța a procedat la audierea martorei prezente …….., sub prestare de jurământ, a încuviințat pentru partea civila ........... proba testimoniala cu un martor si evaluarea psihologica efectuata de medicul curant pentru dovedirea laturii civile a cauzei, a încuviinţat cererea domnului avocat …., apărător ales al inculpatului ….., prin care a solicitat emiterea unei adrese către Procuratura din …, unde se desfășoară o procedura de investigație sub aspectul acuzatiei de trafic de fiinte umane si proxenetism împotriva numitului …., în dosarul nr ….. pentru a se comunica stadiul procesual în aceasta cauza, daca se mai efectueaza cercetari fata de alte persoane si numele acestora, numele persoanelor vătămate, relaţiile fiind comunicate ulterior pe rolul instanţei.

La termenul de judecată din data de 06 aprilie 2017, martora …… a învederat ca refuza sa dea declarații in prezenta cauza având în vedere ca este sora inculpaţilor …… si ..........., instanţa procedând la audierea, pe rând a martorilor prezenți ............, …….

Si……..

La termenul de judecată din data de 21.09.2017 a fost audiată martora ............, iar, la termenul de judecată din data de 19.10.2017, martora ……. a arătat că este soția inculpatului ........... şi refuză să dea declaraţie în prezenta cauză.

De asemenea, la acest ultim termen de judecată s-a constatat că nu se impune reunirea la prezenta cauză a dosarului nr. …. raportat la stadiul procesual al dosarului nr. ….., precum şi stadiul procesual al prezentei cauze, întârziindu-se astfel judecata în prezenta cauză, presupunând readministrarea întregului probatoriu, astfel că s-a dispus restituirea dosarului nr. …….. spre competentă şi legală soluționare completului iniţial investit, respectiv completul C10.

La termenul de judecată din data de 16.11.2017, s-a procedat la audierea persoanei vătămate ............ şi s-a dispus efectuarea unei cereri de asistenţă judiciară internațională către autoritatea competentă pentru realizarea unei videoconferințe în vederea audierii martorilor ............ şi .............

La termenul de judecată din data de 25.01.2018 instanța a audiat persoana vătămată ............, a dispus emiterea către autoritatea competentă din Germania a unei cereri de asistenţă judiciară în materie penală privind audierea prin videoconferinţă a martorei ............ şi a respins cererea de încuviinţare a probei cu martori formulată de apărătorul ales ……pentru inculpatul ...........

La termenul de judecată din data de 22.02.2018 autorităţile din Germania au comunicat faptul că nu se poate realiza videoconferință, întrucât martora ............ locuiește la o altă adresă necunoscută, şi astfel instanţa a constatat imposibilitatea audierii martorei ............, având în vedere cele comunicate de către autoritățile germane.

La termenul de judecată din data de 28.03.2018, instanţa a admis în parte cererea de probatorii formulată de apărătorul ales……., în temeiul art. 100 Cpp rap. la art. 6 din CEDO, în sensul că a încuviinţat proba cu înscrisuri în circumstanţiere, cât şi pentru a face dovada surselor de venit şi cu privire la bunurile asupra cărora a fost instituită măsura sechestrului asigurator, modul de provenienţă, cui aparţin acele bunuri, dacă au avut vreo participare la dobândirea acelor bunuri cu privire la inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., a încuviinţat pentru inculpatul ........... proba cu un martor în circumstanţiere, respectiv cu martorul ……, a încuviinţat proba testimonială privind audierea martorilor ….

Şi……….. pentru inculpata ..........., motiv pentru care a dispus efectuarea unei cereri de asistenţă judiciară către Procuratura din … în vederea audierii celor doi martori prin videoconferinţă, a respins solicitarea apărătorului ales, avocat …..pentru inculpaţii ..........., ........... şi ........... privind proba testimonială în dovedierea modului de dobândire a bunurilor şi a surselor de venit ale inculpaţilor.

La termenul de judecată din data de 17.05.2018, faţă de împrejurarea că s-a schimbat componenţa completului de judecată învestit cu soluţionarea prezentei cauze, în temeiul dispoz. art. 351 Cpp şi art. 354 Cpp, s-a dispus readministrarea probatoriului deja administrat, respectiv audierea persoanelor vătămate şi a martorului …… şi revenirea cu adresă în acest sens, în vederea audierii, prin videoconferinţă a martorilor …… şi………...

La data de 02.04.2019, cauza a fost repartizată aleatoriu pe rolul completului C2.

La termenul de judecată din data de 10 iunie 2019, s-a dispus, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 din Legea 678/2001, conceptarea şi citarea în cauză a Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, rectificarea conceptei în sistemul ECRIS, în sensul că ............ va fi conceptată în cauză în calitate de parte civilă, urmând ca aceasta să fie radiată din calitatea de martor pe care o avea în prezenta cauză, emiterea unei adrese către Baroul …… în vederea desemnării unui apărător din oficiu pentru partea civilă .............

Având în vedere principiului nemijlocirii, reglementat prin dispoziţiile art.351 C.p.p. şi jurisprudenţa CEDO în cauza Cutean împotriva României, s-a pus în vedere inculpaților prezenți la termen să se prezinte la următorul termen de judecată în vederea audierii, urmând ca de asemenea apărătorii părților să depună la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea următorului termen de judecată, note de şedinţă prin care să se indice probele care doresc a fi readministrate în cauză, precum şi motivele pentru care se dorește readministrarea acestor probe.

S-a dispus în continuare repetarea procedurii de citare cu inculpaţii lipsă la acest termen de judecată, respectiv ..........., ……, ..........., cu mențiunea că au obligația să se prezinte personal în instanță la următorul termen de judecată în vederea audierii.

La data de 27.08.2019, inculpatul ........... a depus prin apărător ales ……., note de şedinţă prin care a solicitat în esenţă audierea în cauză a tututror martorilor precum şi a persoanelor vătămate, cu excepţia numitei …… – sora inculpatului ..........., iar inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., au depus la dosar prin apărător ales …….., note de şedinţă prin care au indicat probele ce doresc a fi readministrate in cauza, potrivit art.351 C.pr.pen., si jurisprudenta C.E.D.O. (C.

Cutean c.Romaniei), solicitând instanţei să încuviințeze reaudierea tuturor martorilor, a persoanelor vătămate (parti civile) din rechizitoriu, cu excepția numiților: ............, …., …….,……. (fosta ….)…., …….., ………., …….., ……….

S-a învederat, în acest sens, că s-au exceptat din cadrul solicitării aceste persoane, în calitate de martor, întrucât depozițiile acestora fie nu prezintă importanta in soluţionarea cauzei, fie parte din aceste persoane sunt in grad de rudenie cu inculpaţii si au arătat pe parcursul procesului ca nu doresc sa fie ascultate in calitate de martori.

La termenul de judecată din data de 30.09.2019 au fost audiaţi inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., care au declarat în esență că îşi menţin poziția procesuală exprimată anterior în cauză, în sensul că înțeleg să se prevaleze de dreptul la tăcere, iar inculpata ........... şi-a menţinut poziţia procesuală exprimată anterior în cauză de recunoaştere a faptelor.

Au fost încuviințate în parte solicitările de readministrare a probelor formulate de apărătorii aleşi ai inculpaţilor şi, raportat la principiul nemijlocirii prevăzut de art.351 C.p.p şi jurisprudenţa CEDO în cauza Cutean împotriva României, s-a dispus reaudierea părţilor civile ........... şi …….., a persoanei vătămate ............, urmând ca de asemenea să fie reaudiaţi doar martorii ….., ............ (actual …….), ……., ………, ………., ……., ……., ……., ………, ….., …….. şi ………., care au fost deja audiaţi de instanţă.

Au fost respinse solicitările de readministrarea a probei testimoniale cu martora ……., având în vedere că aceasta este sora inculpaţilor ........... şi ........... şi a refuzat să dea declarații, cu martora ……… având în vedere că este soţia inculpatului ........... şi a refuzat să dea declaraţii, cu martora ……. care este soţia inculpatului ........... şi care a arătat deja că nu dorește să dea declarații în cauză.

A fost respinsă de asemenea readministrarea probei testimoniale cu martora …… (actuala ………)………., ca nefiind utilă soluţionării cauzei.

La termenul de judecată din data de 09.12.2019 a fost audiată martora ……, la termenul de judecată din data de 20.01.2020 a fost audiată martora ……. şi partea civilă …… (fostă …..) ………..

Având în vedere Hotărârea Adunării Generale a magistraților din cadrul Tribunalului Dolj nr. 2/23.01.2020, prin care s-a hotărât suspendarea activității de judecată, începând cu data de 27.01.2020, pe o perioadă nedeterminată, cu excepția cauzelor cu caracter urgent, şi văzând că prezenta cauză nu se regăsește printre cauzele cu caracter urgent ce pot fi soluționate, a fost amânată cauza dispunându-se repetarea procedurii de citare cu inculpatul ........... la domiciliul acestuia, precum şi prin afișarea citației la ușa instanţei şi cu partea civilă ……, actual ……, celelalte părţi cunoscând termenul de judecată conform art.353 alin.2 Cpp

La termenul de judecată din data de 16.03.2020, având în vedere Hotărârea nr. 192 din data de 12.03.2020 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Hotărârea nr. 5 din data de 11.03.2020 a Colegiului de Conducere a Tribunalului Dolj, precum şi Hotărârea nr. 6 din data de 13.03.2020 a Colegiului de Conducere a Tribunalului Dolj prin care au fost stabilite cauzele care urmează să se judece în mod excepțional în perioada 13.03.2020 – 04.05.2020, şi văzând că prezenta cauză nu se regăsește printre cauzele cu caracter urgent ce pot fi soluționate, s-a dispus amânarea cauzei.

La termenul de judecată din data de 25.05.2020 au fost audiate martorele …, ……. (fostă …….) ………, şi s-a constatat în raport de dispozițiile art. 381 alin 7 C.P.P., imposibilitatea audierii martorilor …….

Şi………, în acest sens procedându-se la citirea depozițiilor date de aceştia în cursul urmăririi penale în calitate de suspecţi.

La data de 22.06.2020, persoana vătămată ........... a depus la dosar note de şedinţă prin care a învederat că îşi menţine în totalitate declaraţia data la urmărirea penala atât în ceea ce privește latura penala a cauzei, cât si latura civila, că nu se poate prezenta în instanţă pentru a da declaraţii, susţinând că poate dovedi cu actele anexate ca boala de care suferă este strict legata de traumele la care a fost supusa de inculpați.

Din actele anexate rezulta ca este în evidenta din 2016 pentru tulburare de anxietate nespecificata - simptome importante de PTSD - tulburare de stres post-traumatic.

Aceasta a mai menționat ca practic nu au intervenit ameliorări semnificative ale acestei boli așa cum este menționat in actele anexate, iar expunerea sa fata de inculpați nu poate avea loc din pricina riscului concret de agravare a stării sale de sănătate prin legătură cauzala evidenta intre faptele inculpaților si problemele de sănătate pe care le are.

Aceasta a arătat instanţei că un alt motiv este cel legat de siguranța personala cu atât mai mult cu cit inculpaţii nu sunt in stare de arest, şi au capacitatea ca grup infracțional sa exercite presiuni atât asupra sa cit si a familiei sale.

În final, persoana vătămată a solicitat instanţei sa tina seama si de faptul ca aceasta a evadat din locul în care era sub controlul inculpaților, iar acest fapt este de natura sa o pună intr-o situație diferita in sens negativ in ochii lor in raport cu celelalte parti vatamate.

La termenul de judecată din data de 20.07.2020 a fost audiată martora …… (fost ….) …….. şi s-a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial …….., cu solicitarea de a se realiza demersuri în vederea audierii la următorul termen de judecată a martorului cu identitate protejată „……..” menţionat în actul de sesizare al instanţei, precum şi emiterea unor adrese în vedere obținerii fișelor de cazier actualizate ale inculpaților.

La termenul de judecată din data de 12.10.2020 instanţa a constatat în raport de dispozițiile art. 381 alin 7 C.P.P., imposibilitatea audierii martorelor ............, …… şi ………., în acest sens procedându-se la citirea depozițiilor date de acestea în cursul urmăririi penale şi s-a constatat că nu se mai impune audierea în cauză a martorei ……. având în vedere că aceasta este rudă în grad prohibit cu inculpaţii ..........., ........... şi ..........., precum şi faptul că aceasta şi-a exprimat anterior poziția procesuală, în sensul că nu înțelege să dea declarație în cauză.

La data de 04.11.2020, domnul avocat ….. a depus pentru inculpaţii ……., ..........., ..........., ….., ………, ..........., ..........., ……., ……….

Şi………., cerere de probatorii în aparare prin care a solicitat administrarea probei cu înscrisuri ce vizeaza circumstantierea tuturor inculpaţilor, bunurile inculpaţilor asupra carora au fost instituite masurile asigurătorii, modul de provenienţa, cui aparţin acele bunuri, daca au avut vreo participare la dobândirea acelor bunuri; sursele de venituri din perioada actuala si perioada reţinuta în rechizitoriu a presupuselor infracţiuni; audierea în calitate de martori a numiţilor: ……, …………, ……… şi……….; emiterea unei adrese către procuratura din ….., pentru a se comunica stadiul procedurii de investigaţie sub aspectul acuzaţiei de trafic de fiinite umane si proxenetism, împotriva numitului ……., în dosarul nr……. deoarece la 2S.08.2017, Procuratura din Berlin comunica Tribunaului Dolj ca „eventual procedura penala de aici ar urma sa fie oprita, ţinând cont de procedura penala din Romania”.

În final, s-a solicitat efectuarea de demersuri pentru a se stabili instanţa competenta din Berlin, în vederea efectuării unei cereri de asistenta judiciara, pentru efectuarea unei video-conferinta în vederea audierii numitelor ….. si ............, ale căror domicilii au fost communicate către Ministerul Justititei din Germania, măsură dispusa de către instanţa la 21.09.2017

La termenul de judecată din data de 09.11.2020 s-a constatat în raport de dispozițiile art. 381 alin 7 C.P.P., imposibilitatea audierii martorelor ….., ………. şi ……., în acest sens precedându-se la citirea depozițiilor date de acestea în cursul urmăririi penale şi a fost încuviinţată proba cu înscrisurile în circumstanţiere depuse în volumul IX de avocat ales …. pentru inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., şi ............

S-a respins cererea formulată la punctul 4 din cererea de probatorii depusă la dosar de către domnul avocat…… pentru inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., şi ..........., privitoare la efectuarea de demersuri pentru a se stabili instanța competenta din Berlin, în vederea efectuării unei cereri de asistenta judiciara, pentru efectuarea unei video-conferințe în vederea audierii numitelor ……. si …….., ale căror domicilii au fost comunicate către Ministerul Justiției din Germania, s-a respins cererea formulată la punctul 3 din cererea de probatorii depusă la dosar de către domnul avocat …. prin care s-a solicitat emiterea unei adrese către procuratura din Berlin, pentru a se comunica stadiul procedurii de investigație sub aspectul acuzației de trafic de fiinţe umane si proxenetism, împotriva numitului ….., în temeiul art. 100 alin 4 C.P.P. lit. a) C.P.P. s-a respins cererea de la punctul 2 din cererea de probatorii formulată de domnul avocat ………, prin care s-a solicitat audierea în calitate de martori a numiților …….

Şi…….., în temeiul art. 100 alin 4 C.P.P. lit.b) C.P.P. s-a respins cererea formulată de domnul avocat …… pentru inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., şi ..........., privitoare la audierea în calitate de martori a numiților …… şi ……….

S-a pus în vedere domnului avocat ……. pentru inculpatele ........... şi ........... să depună la dosar, în scris cerere de schimbare a încadrării juridice în ceea sub aspectul legii penale mai favorabile la care a făcut trimitere la acel termen de judecată.

La data de 18.11.2020 inculpata ........... a depus la dosar o cerere prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina acestei inculpate prin reţinerea dispoziţiilor legale mai favorabile ca fiind cele prevăzute de codul penal vechi întrucât modalităţile de individualizare a executării pedepsei prevăzute de acesta sunt mai favorabile.

La termenul de judecată din data de 07.12.2020, domnul avocat …… a depus pentru inculpaţii ..........., ........... şi ........... o cerere de schimbare a încadrării juridice dată inițial faptelor pentru care acești inculpați au fost trimiși în judecată, precum şi înscrisuri în circumstanţiere, pentru inculpata ..........., inculpatul ..........., inculpata ….., inculpatul ..........., inculpata ............

Prin cererea de schimbare a încadrării juridice, inculpatul ........... a solicitat schimbarea încadrării juridice dată iniţial faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din două infracţiuni de trafic de persoane, prev. de art.210 alin.1 lit.a din Codul Penal, cu aplicarea art.5 Cod Penal (persoane vătămate ........... şi ...........) şi proxenetism, prev. de art.213 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art.5 Cod Penal în infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prev. de art.213 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art.35 Cod Penal (în forma înlesnirii şi a obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei), inculpata ........... a solicitat schimbarea încadrării juridice din trei infracțiuni de trafic de persoane, prev. de art.210 alin.l lit.a C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen (persoane vătămate ............, ........... si ……) şi proxenetism, prev. de art.213 alin.l C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen. în infracţiunea de proxenetism in forma continuata, prev. de art.213 alin.l C.pen., cu aplicarea art.35 C.pen., în forma înlesnirii si a obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei, iar inculpata ........... a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa din infracţiunea de trafic de persoane, prev. de art.210 alin.l lit.a C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen. şi proxenetism, prev. de art.213 alin.l C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen., în infracțiunea de proxenetism, prev. de art.213 alin.l C.pen., în forma înlesnirii practicării prostituţiei.

Prin încheierea pronunţată la termenul de judecată din data de 18.01.2021, instanţa a admis cererea formulată de inculpata ........... prin apărător ales, a constatat că legea penală mai favorabilă în ceea ce o priveşte pe inculpata ........... este Codul Penal din 1968.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpatei ........... din infracţiunea prev. de art.210 alin.1 lit.a din Codul Penal cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal în infracţiunea prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, forma în vigoare la data de 31.12.2012, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal.

Au fost respinse ca neîntemeiate cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţii ..........., ........... şi ........... prin apărător ales.

Prin cererea depusă la dosar la data de 01.02.2021, domnul avocat ….. a solicitat pentru inculpaţii ........... şi ..........., ca în temeiul art. 386 alin. 1 C.

Pr.

Pen, să fie schimbată încadrarea juridice dată iniţial faptelor pentru care inculpaţii au fost trimiși in judecată.

Pentru inculpatul ……, din infracţiunile de trafic de persoane, prev. de art.210 alin.1 lit.a C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen., constand în aceea ca, în perioada august 2011 – octombrie 2012, prin constrangere, a recrutat pe teritoriul României si adăpostit pe teritoriul Germaniei persoana vătămata ……, în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituției şi trafic de persoane, prev. de art.210 alin.1 lit.a C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen., constând în aceea ca, în perioada 2013 – ianuarie 2014, prin constrângere si inducere în eroare a recrutat pe teritoriul României persoana vătămata ..........., pe care a transportat-o si adapostit-o pe teritoriul Italiei si Germaniei, in scopul realizat al exploatării sale, prin practicarea prostituției, în infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art.210 alin.1 lit.a C.pen, cu aplicarea art.35 C.pen., forma continuată,

Pentru inculpata ..........., din infracțiunile de trafic de persoane, prev. de art.210 alin.1 lit.a C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen., constând în aceea ca, in perioada 2009-2010, prin inducere în eroare a recrutat, transportat si adăpostit persoana vătămata ............ pe teritoriul Germaniei în scopul realizării al exploatării sale prin practicarea prostituției; trafic de persoane, prev. de art.210 alin.1 lit.a C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen., constand în aceea ca, în perioada august 2011-octombrie 2012 a adapostit pe teritoriul Germaniei persoana vatamata ……. (recrutata prin constrangere pe teritoriul Romaniei de …….), în scopul realizat al exploatarii sale prin practicarea prostitutiei, şi trafic de persoane, prev. de art.210 alin.1 lit.a C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen., constand in aceea ca, în perioada 2013 – ianuarie 2014, prin constrangere si inducere în eroare a recrutat pe teritoriul Romaniei persoana vatamata ..........., pe care a transportat-o si adapostit-o pe teritoriul Italiei si Germaniei, în scopul realizat al exploatarii sale prin practicarea prostitutiei, în infracţiunea de trafic de persoane, prev. de art.210 alin.1 lit.a C.pen, cu aplicarea art.35 C.pen. (forma continuata).

Prin încheierea pronunţată la termenul din data de 15.02.2021 instanţa a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpaţii ........... şi ........... prin apărător ales.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a următoarelor fapte reţinute în actul de sesizare în sarcina inculpatului ..........., astfel: din infracţiunile de trafic de persoane prev. de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal (persoană vătămată ...........) şi trafic de persoane prev. de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal (persoană vătămată ...........) în infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal şi art.35 alin.1 Cod penal (persoane vătămate ........... şi ...........).

Totodată, s-a schimbat încadrarea juridică a următoarelor fapte reţinute în actul de sesizare în sarcina inculpatei ..........., astfel: din infracţiunile de trafic de persoane prev. de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal(persoană vătămată ............), trafic de persoane prev. de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal(persoană vătămată ...........) şi trafic de persoane prev. de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal(persoană vătămată ...........) în infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal şi art.35 alin.1 Cod penal(persoane vătămate ............, ........... şi ...........).

La termenul de judecată din data de 01.02.2021 a fost audiată inculpata ........... şi s-a constatat în raport de dispozițiile art. 381 alin 7 C.P.P., imposibilitatea audierii atât a martorei ……. (fostă……….) ………, cât şi a martorei cu identitate protejată "……." în acest sens procedându-se la citirea depozițiilor date de acestea în cursul urmăririi penale.

La solicitarea instanţei, au fost înaintate la dosar fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor.

Analizând probatoriul administrat în faza de urmărire penală, precum şi actele şi lucrările dosarului din această fază, prima instanţă a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, prevăzută de art.367 alin.1 Cod Penal, reţinută în sarcina inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., prima instanţă a reţinut următoarele:

Potrivit art.367 alin.1 Cod penal constituie infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

În conformitate cu art.367 alin.6 Cod Penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Din textele de lege anterior citate reiese cerinţa ca grupul infracţional să fie structurat, ceea ce presupune o anumită ierarhie a membrilor acestuia, o specificitate a atribuţiilor fiecăruia, chiar dacă nu aceeaşi tot timpul, având în vedere dinamica grupurilor infracţionale, dar fără de care acţiunea membrilor grupării nu poate fi coordonată.

S-a reţinut că acţiunea coordonată a membrilor grupului priveşte săvârşirea infracţiunilor-scop în vederea cărora s-a constituit grupul şi presupune o concertare a acţiunilor şi o împărţire a rolului fiecărui membru, atât în vederea creşterii şanselor de reuşită, cât şi pentru a realiza clandestinitatea modului de acţiune şi a diminua şansele de descoperire a autorilor.

Astfel, activitatea infracţională a membrilor grupului este alcătuită din mai multe acte preparatorii sau pregătitoare, în raport cu infracţiunea-scop.

Totodată grupul infracţional trebuie să aibă o anumită durată în timp, cooperarea membrilor acestuia să nu fie doar ocazională întrucât stabilitatea relativă a grupului infracţional este condiţionată de constituirea acestuia pentru o anumită perioadă de timp, condiţie care deosebeşte grupul infracţional organizat de participaţia penală.

Din probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, prima instanţă a reţinut următoarele:

În perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care prin ordonanţa emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial …… în dosarul nr…….. a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... au constituit un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii mai multor infracţiuni de trafic de persoane şi proxenetism.

Grupul infracţional astfel constituit a acţionat pe o perioadă îndelungată de timp, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor precizate, factorul favorizant fiind tocmai legăturile de rudenie şi afinitate dintre aceştia, inculpaţii ..........., ........... şi ..........., fiind fraţi, inculpatul ........... fiind unchiul acestora, iar inculpatul ........... fiind fratele acestuia din urmă.

În cadrul grupului fiecare inculpat avea sarcini concrete, în sensul că inculpaţii ........... şi ........... se ocupau de recrutarea, transportarea şi adăpostirea tinerelor în Germania şi Italia, folosindu-se de mijloace de constrângere şi inducere în eroare, aceasta din urmă prin metoda „oferirii” unui loc de muncă, într-un cadru prezentat ca fiind legal, exercitau o supraveghere permanentă a victimelor prin limitarea libertăţii de mişcare a acestora şi îngrădirea oricăror comunicări cu persoane apropiate, controlau în mod direct sumele de bani obţinute de persoanele exploatate.

Inculpatul ........... intervenea, când era necesar, în mod violent, ori de câte ori apăreau neînţelegeri legate de modul în care victimele sau celelalte persoane care practicau prostituţia îşi desfăşurau activitatea sau de împărţirea sumelor de bani câştigate.

De asemenea, la transportarea victimelor din România în Germania a contribuit şi inculpata ..........., aceasta ocupându-se în egală măsură şi de pregătirea lor pentru activitatea de prostituţie (prezentarea patronului care deţinea clubul şi machiajul corespunzător).

Inculpaţii ........... şi ........... au contribuit la realizarea scopului infracţional infracţional al grupului prin determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei de către persoane de sex feminin, acestea fiind cazate în aceleaşi locaţii din Germania destinate practicării prostituţiei, toţi inculpaţii fiind de altfel implicaţi în împărţirea sumelor de bani câştigate de persoanele exploatate sexual, de cele care au fost determinate sau cărora li s-a înlesnit practicarea prostituţiei sau cele care au fost determinate să practice prostituţia în folosul acestora.

De altfel, cazarea persoanelor de sex feminin în aceleaşi locaţii pentru practicarea prostituţiei constituie încă un element probatoriu a coordonării membrilor grupării în scopul obţinerii de beneficii materiale.

Persoanele de sex feminin fie erau de acord să practice prostituția, fie erau recrutate prin acte de inducere în eroare, promisiuni de găsire a unui loc de muncă sau prin constrângere, ulterior acestea fiind transportate şi adăpostite încă de la început în stabilimente destinate practicării prostituţiei în scopul exploatării sexuale, profitându-se de situaţia materială precară a acestora, prezența într-o țară străină, necesitatea de a se întreţine, lipsa cunoştinţelor lingvistice, constrângerea acestora fiind realizată şi prin reţinerea actelor de identitate, limitarea accesului la mijloace de comunicare cu persoanele apropiate, controlul total şi strict atât asupra activităţii desfăşurate de acestea cât şi a sumelor de bani obţinute, ajungându-se uneori și la constrângere fizică, lovire.

Elocvente la stabilirea situaţiei de fapt menţionate anterior sunt declaraţiile persoanelor vătămate ............ ( filele 89-98 vol.I d.u.p.), ...........(filele 79-87 vol.I d.u.p.), declaraţia persoanei vătămate ........... din faza de urmărire penală (filele 71-76 vol.I d.u.p.) şi din cursul cercetării judecătoreşti la termenul de judecată din data de 20.01.2020, declaraţia dată în calitate de martor de persoana vătămată …….

Actual……….(filele 88-95 vol.2 d.u.p.), procesul-verbal întocmit la data de 06.05.2015 de organele de poliţie delegate în cauză în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile germane (filele 78-88, vol. 3 d.u.p.), adresa nr…../13.11.2015, emisă de societatea de transport ………, procesul- verbal întocmit la data de 11.03.2015 de organele de poliţie delegate în cauză, în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile italiene, declaraţia inculpatei ........... dată în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţia martortei ……. actual ……….., dată în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţiile date în cursul urmăririi penale de martorele ............, ……., ............, …., …….., ……, precum şi situaţia transferurile monetare efectuate prin serviciile de transfer …… şi ……...

Fiind audiată în cursul urmăririi penale (filele 89-98, vol.1 d.u.p.) persoana vătămată ............ a relatat că în lipsa mijloacelor necesare creşterii şi îngrijirii din partea familiei, a locuit într-un centru de plasament din municipiul ……., urmând cursurile şcolii generale „……”, unde a fost colegă cu inculpata ............

În vara anului 2009, după ce a împlinit vârsta de 20 de ani, când încă locuia în centrul de plasament, la propunerea numitei ……. a mers la o petrecere organizată într-un imobil situat pe strada ………. din municipiul …….., ocazie cu care a constatat că acesta aparţine familiei inculpatei ............

În cadrul unei discuţii private avute cu aceasta din urmă, în care a afirmat că locuieşte în continuare în cămin şi că nu are alte surse de venit cu excepţia alocaţiei lunare, inculpata ........... i-a propus persoanei vătămate ............ să o însoţească în Germania pentru a lucra împreună într-un club ca dansatoare, urmând să locuiască în ……, într-o casă ce aparţine inculpatei.

Inculpata nu i-a precizat în mod explicit că ar urma să întreţină şi relaţii sexuale cu clienţii, făcând referire doar la aspectul că trebuie să consume băuturi în clubul respectiv, context în care persoana vătămată a acceptat să părăsească România, deplasându-se împreună cu inculpata ........... la Berlin, costul transportului cu avionul fiind suportat de aceasta din urmă.

Din declaraţia persoanei vătămate mai rezultă că inculpata a condus-o într-un apartament cu trei camere închiriat de inculpată, situat pe strada ……. din ….., unde locuiau membri ai familiei acesteia, dar şi alte persoane de sex feminin, în timp ce clubul intitulat „…..” se afla pe strada ……, la o distanţă de 10-15 minute de locuinţă.

La un moment dat, în timp ce se aflau în clubul menţionat anterior, inculpata ........... i-a spus persoanei vătămate, ca, în situaţia în care vreunul dintre clienţi doreşte să întreţină raporturi sexuale să accepte acest lucru şi să meargă în camerele amenajate chiar în aceeaşi incintă.

Deşi iniţial persoana vătămată ............ nu a fost de acord cu o asemenea propunere, aceasta a fost consolată de inculpată, care îi spunea permanent că aşa o să facă mai mulţi bani, inculpata procedând în aceeaşi manieră.

A precizat persoana vătămată că, întrucât nu mai avea o locuinţă în ţară, fiind dată afară din centrul de plasament a acceptat propunerea inculpatei, drept pentru care pentru o perioadă de 8 luni a dansat în barul respectiv şi a întreţinut raporturi sexuale cu bărbaţi, toţi banii căştigaţi fiindu-i daţi inculpatei ............

Cu ocazia audierii aceeaşi persoană vătămată i-a recunoscut, prin intermediul fotografiei, pe inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ..........., despre care a afirmat că au locuit, în perioada în care s-a prostituat în beneficiul inculpatei ..........., în acelaşi apartament din ….. în care a fost cazată şi ea.

Persoana vătămată a relatat de asemenea că, în urma unui conflict avut cu inculpaţii ........... şi ........... a fugit din apartament însă, după ea a venit inculpatul ........... care a prins-o şi s-a întors din nou în casă.

De asemenea, persoana vătămată ............ a precizat că ............, cunoscută sub apelativul „…”, practica prostituţia cu sprijinul şi în beneficiul inculpatei ..........., „…”, pe care recunoscut-o în fotografia ataşată numelui ............ şi „….”, zisă „…..”, recunoscută în fotografia ataşată numelui ……, practicau prostituţia în acelaşi club pentru inculpatul ..........., ............ practica prostituţia pentru inculpatul ..........., iar „……”, pe care a recunoscut-o în fotografia ataşată numelui ..........., practica prostituţia pentru inculpatul ............

Prima instanţă a dat eficienţă juridică declaraţiei dată de persoana vătămată în cursul urmăririi penale, având în vedere că deşi în cauză s-a dispus în raport de cauza Cutean împotriva României readministrarea probelor esenţiale în cauză, inclusiv reaudierea persoanei vătămate, aceasta nu s-a prezentat în instanţă, deşi au fost efectuate actele de procedură necesare în acest scop.

Conform procesului verbal întocmit la data de 06.05.2015 (f. 78-88, v. 3 d.u.p.) de organele de poliţie delegate în cauză în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile germane persoana vătămată ............ a figurat începând cu data de 28.09.2010 ca locuind în……, strada ……, nr…, precum şi faptul că la adresa din ….., str…….. nr… au fost înregistrate locuri de muncă pentru mai multe persoane printre care şi persoana vătămată .............

De asemenea, martora ............ audiată în cursul urmăririi penale (filele 204-208 vol.2 d.u.p. a confirmat prezenţa persoanei vătămate ............ în anul 2010 în apartamentul închiriat de inculpata ..........., precum şi aspectul că persoana vătămată lucra împreună cu inculpata ca şi dansatoare, arătând totodată că a primit de la inculpată sume de bani pentru a le expedia pe numele familiei …..

Din declaraţia părţii civile ........... (filele 79-87, vol. 1 d.u.p.) rezultă că, în vara anului 2011, în timp ce se afla într-un club de pe raza municipiului …. l-a cunoscut pe inculpatul ............

Iniţial comportamentul acestuia a fost unul normal pentru ca spre finalul serii să-i spună că o caută de mai mult timp („nu mai scapi de mine”), să o urce, contrar voinţei sale, într-un taxi, şi să o conducă în locuinţa inculpatului situată pe strada …. din municipiul ….., unde persoana vătămată le-a întâlnit şi pe surorile acestuia, inculpatele ........... şi ............

În continuare, partea civilă a relatat că inculpata ..........., care venise de curând din municipiul …….. unde suferise o intervenţie chirurgicală asupra membrului inferior, posibil stâng, i-a spus că are cunoştinţă că a practicat prostituţia în Italia sub imperiul constrângerii, context în care i-a propus să îi însoţească în Germania pentru a lucra într-un club de noapte, specificându-i că tot ce va trebui să facă va fi să danseze.

Apreciind ca fiind veridică propunerea primită din partea inculpatei ..........., persoana vătămată a acceptat-o, iar în perioada următoare, cu sprijinul inculpatei ..........., a obţinut un nou act de identitate (10 august 2011).

Însoţită de aceeaşi inculpată ..........., partea civilă a părăsit teritoriul României cu un autocar al firmei …., fiind condusă în …. şi cazată într-un apartament despre care a aflat ulterior că era închiriat de inculpata ........... şi în care mai locuiau şi alte tinere respectiv ….. şi o altă tânără care s-a recomandat…., însă al cărui nume l-a aflat ulterior ca fiind …..

Chiar în ziua sosirii partea civilă a fost prezentată de inculpata ........... patronului clubului, indicat în declaraţie cu denumirea „…….”, unde lucrau şi fetele pe care le găsise în apartamentul în care a fost cazată.

A relatat partea civilă că, în momentul în care inculpata ........... a ajuns în Germania, la aproximativ două zile inculpata ........... s-a întors în ţară.

La întrebările părţii civile privind sumele de bani pe care urma să le câştige, inculpata ........... i-a spus că va câştiga 500 de euro lunar, că masa şi cazarea sunt acoperite, aspecte ce au determinat-o să semneze şi un act în limba germană, al cărui conţinut nu l-a înţeles, astfel că pentru perioada imediat următoare a fost plătită proporţional cu produsele consumate de clienţi în incinta barului, sumele de bani obţinute astfel ajungând în totalitate în posesia inculpatei ........... cu justificarea că după o perioadă mai lungă de timp, estimată la 7-10 ani, când va termina „de lucrat”, îşi va primi partea sa de câştig.

A arătat partea civilă că i s-a părut „ciudată” această decizie a inculpatei, însă deja îi era frică de acei oameni.

În continuarea declaraţiei, partea civilă a arătat că deşi înţelegerea sa cu inculpata ........... nu presupunea să întreţină şi acte sexuale pentru bani, a acceptat să facă acest lucru, fiindu-i frică de inculpaţii ..........., ........... şi familia lor.

Sub acest ultim aspect partea civilă a declarat că a fost bătută şi ameninţată în repetate rânduri de inculpatul ..........., ameninţată de inculpata ..........., controlată şi supravegheată de ambii inculpaţi, în sensul că nu putea să iasă din casă neînsoţită, nu putea să vorbească la telefon cu alte persoane, primind un telefon pe care era apelată de aceştia fără a avea credit pentru a suna.

A mai relatat partea civilă că sumele de bani obţinute de pe urma practicării prostituţiei în perioada august 2011-octombrie 2012 în cluburile „….” şi „……”, erau împărţite între patronul acestora şi inculpaţii ........... şi ..........., aceasta relatând detalii concrete privind sumele de bani obţinute, procentul care revenea patronului, respectiv cel încasat de cei doi inculpaţi, şi modalitatea în care banii ajungeau la inculpaţi când aceştia se aflau în ţară (prin transfer monetar realizat de martora ............ către mama inculpatului ...........).

Relativ la alte persoane pe care le-a cunoscut în perioada menţionată şi care la rândul lor practicau prostituţia, partea civilă a declarat că a cunoscut-o pe ............, care a practicat prostituţia pentru inculpata ..........., pe „…”, care în fapt se numea …. şi pe care a recunoscut-o după fotografie în persoana numitei…… şi pe persoana vătămată .............

Prima instanţă a avut în vedere, în egală măsură, că la data de 22.06.2020, partea civilă ........... a depus la dosar precizări scrise prin care a arătat că îşi menţine în totalitate declaraţia dată în faza de urmărire penală atât cu privire la latura civilă cât şi cu privire la latura penală a cauzei, motivând absenţa sa în cursul cercetării judecătoreşti prin afecţiunile medicale generate de traumele la care a fost supusă de inculpaţi conform înscrisurilor medicale emise de un medic psihiatru depuse la dosar şi prin starea de temere pentru siguranţa sa şi a familiei sale având în vedere că inculpaţii nu se mai află în arest, iar partea civilă a reuşit să scape din locul în care se afla sub controlul acestora.

Aşa cum rezultă din adresa nr…./13.11.2015 a societăţii de transport ……, partea civilă ........... a călătorit împreună cu inculpata ........... pe ruta ….. (…..) – …… la data de 13.08.2011 (filele 122-123, vol.3 d.u.p.)

De asemenea, conform hărţii relaţionale nr.1108406/11.12.2015, întocmită în baza datelor de natură financiară obţinute de la serviciile de transfer monetar ,, …….ʾʾ, ,,…..ʾʾ şi ……ʾʾ martora ............, a expediat din Berlin – Germania, în perioada 2011-2012, prin serviciul specializat „…..” : suma totală de 1.100 de euro către concubinul inculpatei ..........., ….. şi către tatăl acestuia,…….., suma totală de 2.500 de euro către ….., mama inculpaţilor ..........., ........... şi ..........., suma de 200 de euro numitei ……., sora aceloraşi inculpaţi, suma totală de 14.140 de euro către……, fosta cumnată a inculpaţilor ........... şi ..........., suma de 300 de euro către ….., fiul inculpatului ............

Conform procesului-verbal întocmit întocmit la data de 06.05.2015(filele 78-88, vol.3 d.u.p.) de organele de poliţie delegate în cauză în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile germane ............, a locuit pe strada ….., nr……, a fost legitimată la data de 11.03.2012 la bordelul „……” şi la data de 29.06.2012 în localul „……”, alături de inculpata ........... şi de partea civilă ............

Din coroborarea declaraţiilor părţii civile ……, actual …… din cursul urmării penale şi cercetării judecătoreşti, aceasta fiind audiată de către instanţă la termenul din data de 20.01.2020 rezultă că înaintea sărbătorilor pascale din anul 2013, partea civilă …., actual ….. l-a cunoscut pe inculpatul ........... care i-a propus să lucreze în Germania la un club pe care urma să îl deschidă sora sa, inculpata ............

Interesată fiind să lucreze într-un asemenea loc de muncă, având în vedere că în ţară avea probleme familiale, iar barul din …. în care lucrase ca şi dansatoare nu mai mergea foarte bine, aceasta a purtat o discuţie cu inculpata ........... în urma căreia a aflat că există posibilitatea să fie încadrată ca dansatoare, dar că nu va beneficia de un salariu fix ci va câştiga în funcţie de produsele ce vor fi consumate de clienţi.

Partea civilă s-a deplasat la …. cu un autocar, însoţită de inculpatul ........... care a şi achitat costul biletului, iniţial fiind cazată chiar în imobilul în care era amenajat clubul, pentru ca ulterior să fie mutată într-o altă clădire situată la o distanţă de 6 (şase) staţii de metrou.

După circa două săptămâni, în acelaşi club a început să lucreze şi inculpata ..........., o fostă colegă de serviciu din …… a părţii civile, care a fost adusă din …… de inculpatul ............

La un moment dat, inculpata ..........., i-a spus părţii civile că în cluburile din Germania se obişnuieşte să se întreţină raporturi sexuale cu clienţii, aceasta fiind o modalitatea de a-şi mări câştigurile.

Partea civilă a refuzat iniţial propunerea inculpatei ..........., dar, având în vedere că nu câştiga foarte mult ca dansatoare a acceptat să întreţină relaţii sexuale cu clienţii din club, pentru o perioadă de aproximativ 2-3 săptămâni.

De asemenea, aceasta a susţinut că inculpata ........... a avut câţiva clienţi cu care a întreţinut raporturi sexuale în camerele amenajate în aceeaşi clădire în care funcţiona clubul respectiv.

Ulterior, inculpaţii ........... şi ........... au plecat împreună în Italia, partea civilă aflând că aceasta din urmă practica prostituţia în apropierea Romei, aspect comunicat după mai multe insistenţe de inculpata ............

În contextul în care partea civilă ........... s-a arătat nemulţumită de sumele de bani pe care le câştiga în Germania, a fost întrebată de inculpata ........... dacă, la rândul său, este dispusă să practice prostituţia în Italia, fapt pe care l-a acceptat în condiţiile în care aceasta din urmă a asigurat-o că „se câştigă destul de bine” şi că sumele de bani astfel obţinute le vor împărţi la jumătate.

A declarat partea civilă că deplasarea în Italia s-a realizat în vara anului 2013 cu avionul, costul biletului de avion fiind suportat de către inculpata ..........., urmând a fi recuperat din sumele pe care partea civilă urma să le câştige în Italia, precum şi faptul că înţelegerea iniţială a fost ca din banii obţinuţi o parte să îi oprească inculpata, iar, cealaltă parte să îi revină părţii civile.

În Italia, partea civilă a locuit în aceeaşi casă închiriată, situată în apropierea …. în …. împreună cu inculpaţii ..........., ........... şi ............

În perioada cuprinsă între vara anului 2013 şi luna ianuarie 2014 partea civilă …., actual …… a practicat prostituţia la …, în …….., în special pe strada ….., banii câştigaţi de aceasta fiind insuşiţi de inculpata ........... cu excepţia a două sume de bani transferate în ţară pe numele său de aproximativ 150 şi 200 eur.

Aceste din urmă afirmaţii au fost confirmate, de altfel, şi prin harta relaţională privind transferurile monetare efectuate prin serviciul specializat „…..” din care rezultă expedierea din Italia, localitatea ….., a sumelor de 100, respectiv 150 de euro, pe numele mamei părţii civilie, numita ….., în zilele de 11.09.2013 şi 05.11.2013. (anexa v. 4)

În ceea ce priveşte conduita inculpaţilor ........... şi ..........., partea civilă a declarat că atât aceasta cât şi inculpata ........... erau supravegheate în mod continuu de inculpaţii ........... şi ..........., care nu munceau, că inculpata ........... i-a confiscat buletinul, neavând acces la telefon decât dacă era în preajma celor doi inculpaţi.

În egală măsură, partea civilă a relatat aspecte privind comportamentul violent şi ameninţător al inculpatului ..........., generat de nemulţumirile acestuia privind ajutorul dat de partea civilă inculpatei ..........., când aceasta din urmă a pierdut o sumă de bani, respectiv de intenţia manifestată de partea civilă de a reveni în România.

Din declaraţiile părţii civile rezultă că sumele de bani câştigate într-o singură zi în urma întreţinerii de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi variau între 500 şi 1000 de euro, o evidenţă strictă fiind ţinută de inculpata ..........., partea civilă fiind obligată ca prin intermediul unui telefon pus la dispoziţie de inculpatul ........... să efectueze un apel de fiecare dată când pleca însoţită de un client, dar şi la întoarcere.

Partea civilă a mai afirmat că, între timp, inculpata ........... a schimbat condiţiile stabilite iniţial referitoare la împărţirea sumelor de bani la jumătate, afirmând că la finalul unui an calendaristic petrecut în ….. urma să remită inculpatei suma de 10.000 de euro, justificat de găsirea unui „loc de muncă” şi de protecţia pe care i-o asigura.

Partea civilă a relatat că şi inculpata ........... lucra la stradă, doar că banii câştigaţi de aceasta erau opriţi de inculpatul ..........., cei doi fiind implicaţi într-o relaţie la acel moment, precum şi faptul că inculpata ........... a fost agresată fizic de către inculpatul ............

Totodată, inculpata ........... i-a reproşat părţii civile pierderea sumei de 40.000 de euro investită în amenajarea clubului din …, iar inculpatul ........... a ameninţat-o cu acte de violenţă în situaţia în care va spune altor persoane ce i s-a întâmplat.

De asemenea, partea civilă a declarat în faţa instanţei de judecată la termenul din data de 20.01.2020 că, locul unde trebuiau să practice prostituţia în …. era deja stabilit pentru fiecare persoană în parte, iar pentru perimetrul stradal pe care îl foloseau erau achitate săptămânal anumite sume de bani de către inculpatul ........... către alte persoane, aceasta menţionând în cursul urmăririi penale porecla unei astfel de persoane respectiv ,,….,,

Instanţa va înlătura susţinerile părţii civile din declaraţia dată în faţa instanţei de judecată, în sensul că, nu ar fi cunoscut că urma să practice prostituţia în …, având în vedere, pe de o parte, declaraţia dată de aceasta în cursul urmăririi penale, dar şi aspectele contradictorii existente în cuprinsul declaraţiei care a fost dată în faţa instanţei de judecată.

Astfel, deşi partea civilă a negat că ar fi cunoscut la plecarea în … că urma să practice prostituţia, aceasta a făcut trimitere în cuprinsul aceleiaşi declaraţii la o înţelegere intervenită între ea şi inculpata ........... referitoare la modalitatea de împărţire a banilor.

La rândul său, inculpata ........... prin declaraţiile date în faţa instanţei de judecată a confirmat prezenţa părţii civile în ….., în clubul administrat de inculpata ..........., aspectul că partea civilă a practicat prostituţia în această locaţie, precum şi faptul că după plecarea inculpatei ........... şi a inculpatului ........... în ….., partea civilă şi inculpata ........... s-au deplasat la rândul lor în……...

Aceeaşi inculpată a confirmat şi aspectele relatate de partea civilă ……, actual…… respectiv că aceasta din urmă a practicat prostituţia în Italia, banii obţinuţi fiind de multe ori daţi de partea civilă inculpatei ..........., că inculpata ........... i-a reţinut părţii civile actul de identitate şi i-a împiedicat acesteia împreună cu inculpatul ........... comunicările cu alte persoane, acesteia fiindu-i luat telefonul şi fiindu-i dat un alt telefon care nu avea în memorie numerele de telefon ale membrilor săi de familie.

A relatat aceeaşi inculpată că partea civilă nu avea niciun ban asupra ei şi de fiecare dată când spunea că vrea să meargă acasă, aceasta nu era lăsată de către cei doi inculpaţi care refuzau să îi dea bani pentru a ajunge în ţară.

De altfel, şi din declaraţia martorei ….. (fostă ….) ……, mama inculpatei ........... dată în cursul judecăţii (termenul de judecată din data de 20.07.2020) rezultă că, la momentul plecării fiicei sale din ţară, realizată cu sprijinul inculpatului ..........., partea civilă se afla deja în ….., precum şi faptul că aceasta împreună cu fiica sa ........... se prostituau în …., aceasta din urmă în folosul lui ............

În egală măsură, martora a relatat că atât fiica sa cât şi partea civilă ........... i-au cerut ajutorul, în sensul de a le cumpăra bilete de avion pentru a reveni în ţară, şi la întrebarea martorei privind motivul pentru care niciuna dintre ele nu i-au solicitat ajutorul atunci când au revenit pentru o scurtă perioadă de timp în ţară, acestea i-au spus că de frică.

Aceeaşi martoră a confirmat şi comportamentul violent al inculpatului ..........., precizând că fiica sa inculpata ........... a fost bătută de acesta atât în …. cât şi în ….., ultima oară pentru faptul că a refuzat să mai plece în …., martora auzind-o personal pe fiica sa ţipând în timpul unei conversaţii telefonice purtate cu aceasta.

Prima instanţă a avut în vedere şi procesul-verbal întocmit la data de 11.03.2015 de organele de poliţie delegate în cauză, în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile italiene, din care rezultă că partea civilă ........... a fost supusă unui control al identităţii la data de 28.01.2014 pentru prostituţie, ocazie cu care a fost fotografiată şi i s-au luat amprente (fiele 76-77, vol. 3 d.u.p.)

Prima instanţă a înlăturat susţinerile inculpatei ........... consemnate în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată la termenul din data de 01.02.2021 privind lipsa unei constrângeri exercitate asupra părţii civile ........... pentru a practica prostituţia şi a împrejurării că, în mod benevol partea civilă i-a înmânat inculpatei sume de bani obţinute din practicarea prostituţiei, care ar fi fost folosite de aceasta din urmă pentru a se întreţine, având în vedere că acestea sunt infirmate de celelalte mijloace de probă astfel cum aceastea au fost anterior redate şi coroborate.

Fiind audiată în calitate de martor în cursul urmăririi penale, partea civilă ….. actual ……. (filele 88-95, vol. 2 d.u.p.) a declarat că la sfârşitul anului 2009 – începutul anului 2010 a locuit în Italia, în localitatea ….., împreună cu două tinere care practicau prostituţia, pe una dintre acestea recunoscând-o în persoana martorei ……, prietenă a inculpatului ............

Ulterior a călătorit, fără să cunoască acest lucru, în ….., unde a fost aşteptată de inculpaţii ..........., fratele acestuia, ........... şi de martora ............ şi a locuit pentru două săptămâni în casa fraţilor ….. din municipiul ……….; în această perioadă a acceptat propunerea inculpatului ........... de a practica prostituţia, sub condiţia împărţirii veniturilor obţinute la jumătate, în acest scop fiindu-i cumpărată îmbrăcăminte şi condusă la saloane de înfrumuseţare.

Persoana vătămată a justificat acceptarea acestei propuneri prin faptul că familia sa avea o situaţie financiară precară şi era o posibilitate de a-şi cumpăra o locuinţă.

Deşi conform înţelegerii aceasta ar fi trebuit să practice prostituţia în …., în fapt a fost transportată în …., la clubul „….”, fiind însoţită de inculpatul ..........., de nepoata acestuia, inculpata ..........., iar la destinaţie a întâlnit şi pe sora acesteia din urmă, inculpata ..........., locuind cu toţii în apartamentul închiriat de inculpata ........... în … pe strada…., chiar deasupra bordelului ……...

Inculpata ........... i-a spus că trebuie să danseze şi să întreţină relaţii sexuale cu clienţii şi i-a comunicat totodată sumele de bani ce urmează să le solicite de la clienţi şi procentul în care urmau să fie împărţite câştigurile cu patronul clubului.

Partea civilă a declarat că a practicat prostituţia în clubul susmenţionat până la jumătatea anului 2011, în fiecare seară comunicând inculpatului ........... câştigul obţinut, iar banii îi dădea inculpatei ..........., care erau expediaţi de aceasta sau de sora sa, inculpata ..........., prin servicii monetare specializate în special către rudele inculpatului ............

La rândul său, a expediat personal prin …… sume de bani atât pe numele inculpatului ..........., cât şi pe numele nepoatei sale …...

Partea civilă a precizat că, în fapt, inculpatul ........... i-a solicitat toţi banii obţinuţi astfel, sub pretextul edificării unei locuinţe în municipiul ….., cu promisiunea că este vorba despre un împrumut, fără a-i mai restitui între timp.

Aceasta a declarat, de asemenea că a fost supusă la agresiuni fizice repetate de către inculpaţii ........... şi ..........., motivul invocat fiind sumele modice de bani modice obţinute în urma practicării prostituţiei, precum şi faptul că certificatul de naştere în original şi actul de identitate s-au aflat în posesia inculpaţilor ........... şi ..........., ulterior fiindu-i restituit doar actul de identitate.

În cursul urmăririi penale, prin intermediul fotografiei aceasta a indicat pe ............ ca practicând prostituţia pentru ........... în acelaşi club şi în aceeaşi perioadă, pe ............, ce practica aceeaşi activitate pentru inculpata ........... în perioada în care partea civilă a fost în Germania.

Martora ............, audiată în cursul urmăririi penale (filele 23-30 vol.2 d.u.p.) a recunoscut-o pe partea civilă ........... ca fiind persoana care a venit cu inculpatul ........... în …. în anul 2011, a recunoscut pe „….” în fotografia martorei ............, de la care a aflat că a practicat prostituţia atât în … pentru inculpatul ..........., cât şi în …..; aceeaşi martoră a confirmat sosirea inculpatei ........... în ….. alături de inculpaţii ........... şi ............

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, martora ............ (filele 204-208, vol. 2 d.u.p. ), a confirmat prezenţa persoanei vătămate ............, a părţii ............ şi a martorei ............ în ….., în apartamentul închiriat de inculpata ..........., în perioada 2010-2011, că acestea lucrau ca dansatoare într-un bar împreună cu inculpata ..........., că a primit de la aceasta sume de bani pentru a le expedia pe numele membrilor familiei …….

Conform hărţii relaţionale nr. 1108379 din 11.12.2015, întocmită în baza datelor de natură finanaciară obţinute de la serviciile de transfer monetar ,,….ʾʾ, ………ˮ şi ,,…ˮ martora ............ a expediat către numita ….., mama inculpaţilor ........... şi ..........., suma de 6.000 de euro la data de 25.01.2011 din …… – ……..

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, martora …. (filele 74-78, vol. 2 d.u.p) a precizat că în perioada în care s-a aflat pe teritoriul ……, începând cu anul 2011, a cunoscut mai multe tinere românce printre care persoana vătămată ............ şi martora ............, de la acestea aflând că alături de …… au practicat prostituţia în clubul „….” din ……., aduse fiind de o tânără de etnie romă pe nume …. şi de alţi doi bărbaţi, rude ale acesteia din urmă.

Din declaraţia martorei …., audiată în cursul urmăririi penale (filele 69-73, 214-217 vol.2 d.u.p.) rezultă că în vara anului 2010, pentru o perioadă de aproximativ 3 luni a practicat prostituţia în localitatea …. din ….. în beneficiul inculpatului ..........., că în casa în care locuia a sosit la un moment dat inculpatul ........... care era însoţit de ............ şi ……, de la care a aflat că se vor deplasa în ….. cu scopul de a se prostitua pentru acesta din urmă.

Martora …… audiată în cursul urmăririi penale (filele 18-22 vol.2 d.u.p.) a precizat că inculpata ……. locuia în anul 2010 la ….., într-un apartament pentru care plătea cu titlu de chirie suma de 800 de euro lunar, împreună cu sora sa, inculpata ..........., unchiul lor, inculpatul ..........., şi alte două tinere pe care le-a recunoscut ca fiind ............ şi ............ care practicau prostituţia.

Totodată, martora a mai arătat că de la comunitatea românilor din …. a aflat că inculpatul ........... se ocupă cu traficul de persoane aducând diverse tinere să practice prostituţia în …, aceleaşi preocupări avându-le şi inculpatele ........... şi ............

Martora ……, audiată în cursul urmăririi penale (filele 224-227 vol.2 d.u.p.) a declarat că la începutul anului 2011, în timp ce practica prostituţia la marginea oraşului ……, a cunoscut pe …… de la care a aflat că are un copil cu un bărbat mai vârstă în ….. pe nume „…..”

Prima instanţă a avut în vedere că, potrivit procesului-verbal întocmit la data de 06.05.2015 de organele de poliţie delegate în cauză în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile germane, inculpatul ........... figura cu locuinţă în ….., strada, ……, nr….., începând cu data de 25.02.2010;

- inculpata ........... figura în evidenţele poliţiei că a locuit în perioada 10.11.2009-17.01.2015 la mai multe adrese din …., printre care şi: strada …., nr……şi strada …….., nr…., iar cu prilejul verificării bordelului „…..”, situat pe strada …….., nr……, au fost identificate mai multe persoane, printre acestea numărându-se inculpata ..........., născută în ….., dar şi partea civilă ..........., născută în….. în………;

- inculpata ........... figura că a locuit în perioada 19.11.2009-12.05.2013 în ….. şi la adresele: strada………., nr…….. şi strada……., nr……., şi a comis furturi din magazine, una dintre aceste fapte fiind comisă pe strada ….., zonă unde se practică prostituţia, împreună cu ............ şi ............;

-cu prilejul verificării bordelului „…..”, situat în……., pe strada ………., nr……, adresă la care a figurat că a locuit inculpata ..........., a fost identificată, alături de aceasta din urmă şi de partea civilă ........... şi martora ............;

- martora ............ şi partea civilă ............ au fost depistate pe strada ……, cunoscută ca zonă unde se practică prostituţia;

- inculpatul ........... figurează cu înregistrări judiciare pentru „trafic de persoane prin exploatare sexuală”, faptă săvârşită în perioada 01.11.2009-30.04.2011 la bordelul „……”, situat în ….., pe strada ………, nr……… ( f-112-121, vol.3 d.u.p.)

- ............ figurează ca martor pentru fapta de „trafic de persoane prin exploatare sexuală”;

- martora … figurează în evidenţele poliţiei ca locuind în ….. din data de 02.04.2012;

- martora …. figurează în evidenţele poliţiei ca locuind în ……, strada ….., nr…… din data de 17.03.2010;

- adresa susmenţionată (…., strada ……, nr…..) este considerată un posibil pericol de către autorităţile germane, fiind înregistrate la diferite intervale de timp, mai multe persoane: ..........., ..........., ..........., ............, ............, ….., precum şi alte persoane care au prestat servicii de masaj erotic şi escortă;

- la adresa din ….., strada …….., nr………., au fost înregistrate ca locuind inculpatele ........... şi ..........., ulterior adresa poate fi identificată ca „…..”, în perioada 01.06.2005-01.07.2012 a funcţionat ca şi serviciu de tip pensiune pentru închiriere de camere;

- la această adresă au fost înregistrate locuri de muncă pentru următoarele persoane: ............, ............, ............, ...........,………(a lucrat ca model şi dansatoare), ............ (a lucrat ca model şi dansatoare);

- la adresa din strada …….., nr…., …… au fost înregistrate locuri de muncă pentru ........... (a lucrat ca model şi dansatoare).

Conform datelor furnizate de către serviciile de transfer monetar ,,….ˮ şi ,,……..ˮ inculpata ..........., a expediat şi primit, în perioada 2011-2015, sume de bani cuprinse între 50 şi 4200 de euro, de la ghişee ale agenţiiilor „….” din ……. – …….. şi … – ….., printre destinatari sau expeditori numărându-se atât inculpata ........... cât şi persoane cu privire la care prin probele administrate în cauză a fost confirmată practicarea prostituţiei: persoana vătămată ............ (1.150 de euro) şi martora …….. (420 de euro), fiind întocmită în acest sens harta relaţională înregistrată la B.C.C.O. ….sub nr. ……./11.12.2015.

Inculpatul ........... este destinatarul sumei totale de 600 de euro, expediate în perioada 2011-2012, din … – ……, prin serviciul „…….” de către martora ............, persoană care aşa cum rezultă din probele administrate în cauză a practicat prostituţia în beneficiul inculpaţilor ........... şi ........... (conform hărţii relaţionale nr. …../11.12.2015).

Inculpata ........... a expediat şi primit în perioada 2010-2015 sume de bani cuprinse între 50 şi 2500 de euro de la ghişee ale agenţiiilor „…..” din ……. – ….. şi ……. – …., printre destinatari sau expeditori numărându-se inculpaţii ..........., ..........., ..........., martorele …., ……, ….

Sau…… şi ………, mama respectiv fratele inculpatului ........... (harta relaţională înregistrată la B.C.C.O. ….. sub nr. …../11.12.2015).

La rândul său, inculpatul ........... a primit în data de 20.04.2015 suma de 150 de euro de la …., expediată de la un ghişeu al agenţiei „…..” din localitatea …… – …… (harta relaţională înregistrată la B.C.C.O. …. sub nr………/11.12.2015).

Inculpata ........... a expediat în perioada în care s-a aflat pe teritoriul Italiei împreună cu inculpatul ........... (2013-2014), în mod repetat, în total, suma de 1.470 de euro către mama sa, martora ............, prin serviciul specializat „…..”

Prima instanţă a constatat că au relevanţă în cauză şi discuţiile telefonice purtate de inculpatul ........... în datele de 28.06.2015, 30.06.2015, 18.07.2015, 25.07.2015, 29.07.2015, 01.08.2015, 23.09.2015, 24.09.2015, 26.09.2015, 08.10.2015 care conţin referiri exprese la inculpatul ........... sau ,,a lui …..,, …… fiind numele purtat de mama inculpatului, ….., înainte de căsătorie care trebuia să plătească diferite sume de bani pentru locurile pe care tinerele care practicau prostituţia în beneficiul acestuia le ocupau ,,la stradă,,

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., care, în perioada 2011-15.01.2016, împreună cu inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ........... a constituit un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane și proxenetism întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.1 Codul penal.

De asemenea, fapta inculpatei ..........., care, în perioada 2011-15.01.2016, împreună cu inculpaţii ….., ..........., ........... şi ........... a constituit un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane și proxenetism întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.1 din Codul penal.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ........... care, în perioada 2011 –15.01.2016, împreună cu inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ........... a constituit un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane și proxenetism întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.1 din Codul penal.

De asemenea, fapta inculpatului ........... care, în perioada 2011 –15.01.2016, împreună cu inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ........... a constituit un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane și proxenetism întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.1 din Codul penal.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ........... care, în perioada 2011 –15.01.2016, împreună cu inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ........... a constituit un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane și proxenetism întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.1 din Codul penal.

Prima instanţă a înlăturat aplicabilitatea în cauză în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.367 alin.1 Cod Penal reţinută în sarcina fiecăruia dintre inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... a dispoziţiilor art.5 Cod penal, astfel cum s-a reţinut rechizitoriu, având în vedere că infracţiunile s-au epuizat după intrarea în vigoare a noului cod penal, situaţie în care acestora le sunt aplicabile dispoziţiile acestuia din urmă, neputând fi reţinută existenţa unei succesiuni de legi penale de la săvârşirea acestora şi până la judecarea definitivă a cauzei, situaţie premisă reglementată de art.5 Cod penal.

Infracțiunile de trafic de persoane săvârșite de inculpații ..........., ........... şi ...........

În vara anului 2011, persoana vătămată ........... a fost recrutată prin constrângere pe teritoriul României de către inculpatul ..........., transportată de inculpata ........... pe teritoriul Germaniei, aceasta cunoscând că recrutarea persoanei vătămate s-a realizat prin constrângere de către inculpatul ........... şi ulterior adăpostită pe teritoriul Germaniei de inculpaţii ........... şi ........... în scopul exploatării sale sexuale, constrângerea persoanei vătămate în acest sens fiind realizată prin exercitarea de către inculpata ........... de acte de violenţă psihică (ameninţări) şi prin exercitarea de către inculpatul ........... de acte de violenţă psihică (ameninţări) şi fizică, prin controlul şi supravegherea efectuată permanent de către ambii inculpaţi, persoanei vătămate fiindu-i limitată libertatea de mişcare şi îngrădite comunicărilor telefonice.

Astfel, s-a reţinut că, în vara anului 2011, persoana vătămată l-a cunoscut pe inculpatul ........... în timp ce se afla într-un club de pe raza municipiului ….., şi deşi iniţial comportamentul acestuia a fost unul normal, spre finalul serii să-i spună că o caută de mai mult timp şi să o urce, contrar voinţei sale, într-un taxi, şi să o conducă în locuinţa inculpatului situată pe strada …… din municipiul …….., unde persoana vătămată le-a întâlnit şi pe surorile acestuia, inculpatele ........... şi ............

Inculpata ........... i-a spus persoanei vătămate că are cunoştinţă că a practicat prostituţia în … sub imperiul constrângerii, context în care i-a propus să îi însoţească în…… pentru a lucra într-un club de noapte, specificându-i că tot ce va trebui să facă va fi să danseze.

Însoţită de aceeaşi inculpată ..........., persoana vătămată a părăsit teritoriul României cu un autocar al firmei …., fiind condusă în ……… şi cazată într-un apartament despre care a aflat ulterior că era închiriat de inculpata ........... şi în care mai locuiau şi alte tinere respectiv ……. şi o altă tânără care s-a recomandat ….., însă al cărui nume l-a aflat ulterior ca fiind ………...

Chiar în ziua sosirii persoana vătămată a fost prezentată de inculpata ........... patronului clubului, indicat în declaraţie cu denumirea „……”, unde lucrau şi fetele pe care le găsise în apartamentul în care a fost cazată.

La aproximativ două zile, în …….. a ajuns inculpata ..........., moment în care inculpata inculpata ........... s-a întors în ţară.

La întrebările persoanei vătămate privind sumele de bani pe care urma să le câştige, inculpata ........... i-a spus că va câştiga 500 de euro lunar, că masa şi cazarea sunt acoperite, aspecte ce au determinat-o să semneze şi un act în limba germană, al cărui conţinut nu l-a înţeles, astfel că pentru perioada imediat următoare a fost plătită proporţional cu produsele consumate de clienţi în incinta barului, sumele de bani obţinute astfel ajungând în totalitate în posesia inculpatei ........... cu justificarea că după o perioadă mai lungă de timp, estimată la 7-10 ani, când va termina „de lucrat”, îşi va primi partea sa de câştig.

A arătat persoana vătămată că i s-a părut „ciudată” această decizie a inculpatei, însă deja îi era frică de acei oameni.

Deşi înţelegerea sa cu inculpata ........... nu presupunea să întreţină şi acte sexuale pentru bani, persoana vătămată a acceptat să facă acest lucru, fiindu-i frică de inculpaţii ..........., ........... şi familia lor.

Persoana vătămată a fost constrânsă să practice prostituţia prin exercitarea de acte de violenţă fizică şi psihică (ameninţări) de către inculpatul ..........., respectiv prin exercitarea de acte de violenţă psihică(ameninţări) exercitate de inculpata ..........., prin supravegherea şi controlul exercitat permanent de ambii inculpaţi, fiindu-i limitată libertatea de mişcare, neputând să iasă din casă neînsoţită şi îngrădite mijloacele de comunicare cu persoane apropiate prin faptul că a primit de la inculpaţii ........... şi ........... un telefon pe care era apelată de aceştia fără a avea credit pentru a suna.

Sumele de bani obţinute de persoana vătămată de pe urma practicării prostituţiei în perioada august 2011-octombrie 2012 în cluburile „…..” şi „…….”, erau împărţite între patronul acestora şi inculpaţii ........... şi ..........., banii ajungând la inculpaţi prin transfer monetar realizat de martora ............ către mama inculpatului ............

Situația de fapt reţinută anterior rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarația dată de persoana vătămată în cursul urmăririi penale (filele 79-87 vol.I d.u.p.), adresa nr……/13.11.2015 a societăţii de transport ….., depoziţia martorei ............, audiată în cursul urmăririi penale, harta relaţională nr…../11.12.2015, întocmită în baza datelor de natură financiară obţinute de la serviciile de transfer monetar ,, …….ʾʾ, ,,……….ʾʾ şi ……ʾʾ, procesul-verbal întocmit întocmit la data de 06.05.2015(filele 78-88, vol.3 d.u.p.) de organele de poliţie delegate în cauză în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile germane.

Astfel, din adresa nr…../13.11.2015 a societăţii de transport ….. rezultă că persoana vătămată ........... a călătorit împreună cu inculpata ........... pe ruta …. (….) –………. la data de 13.08.2011 (filele 122-123, vol.3 d.u.p.).

Martora ............, audiată în cursul urmăririi penale (filele 23-30 vol.2 d.u.p.) a confirmat prezenţa persoanei vătămate ........... în anul 2011 în …. în apartamentul închiriat de inculpata ........... în strada ….. nr….., precum şi faptul că aceasta lucra în club confirmând totodată aspectele relatate de persoana vătămată în sensul că la solicitarea inculpatei ........... a trimis sume de bani către ….., ……….., ........... şi……...

Elocvente în acest sens sunt şi datele de natură financiară obţinute de la serviciile de transfer monetar ,,…..ʾʾ, centralizate în harta relaţională nr…./11.12.2015 din care rezultă că martora ............, a expediat din ….. – ………, în perioada 2011-2012, prin serviciul specializat „…..” suma de 1100 de euro către concubinul inculpatei ..........., numitul ….. şi către tatăl acestuia ….., suma totală de 2.500 de euro către ……., mama inculpaţilor ..........., ........... şi ..........., suma de 200 de euro numitei ……., sora aceloraşi inculpaţi.

De asemenea, din procesul-verbal întocmit la data de 06.05.2015 (filele 78-88, vol.3 d.u.p.) de organele de poliţie delegate în cauză în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile germane rezultă că:

- inculpatul ........... figura cu locuinţă în ……., strada ……., nr…….., începând cu data de 25.02.2010;

- inculpata ........... figura în evidenţele poliţiei că a locuit în perioada 10.11.2009-17.01.2015 la mai multe adrese din ……., printre care şi: strada ……, nr……… şi strada …., nr…….., iar cu prilejul verificării bordelului „……..”, situat pe strada …………, nr……, au fost identificate mai multe persoane, printre acestea numărându-se inculpata ..........., născută la data de 13.09.1985, dar şi persoana vătămată ..........., născută la data de ….. în ……..;

- inculpata ........... figura că a locuit în perioada 19.11.2009-12.05.2013 în………. şi la adresele: strada ……, nr……. şi strada ………, nr………

- cu prilejul verificării în data de 11.03.2012 a bordelului „……”, situat în ……, pe strada ……., nr……., adresă la care a figurat că a locuit inculpata ..........., a fost identificată, alături de aceasta din urmă şi de persoana vătămată ........... şi martora .............

- la adresa din strada ….., nr…….., ……….. au fost înregistrate locuri de muncă pentru ........... (născută la data de …., a lucrat ca model şi dansatoare).

Persoana vătămată ........... nu s-a prezentat în instanţă pentru a fi audiată, însă la data de 22.06.2020, aceasta a depus la dosar precizări scrise prin care a arătat că îşi menţine în totalitate declaraţia dată în faza de urmărire penală atât cu privire la latura civilă cât şi cu privire la latura penală a cauzei, motivând absenţa sa în cursul cercetării judecătoreşti prin afecţiunile medicale generate de traumele la care a fost supusă de inculpaţi conform înscrisurilor medicale emise de un medic psihiatru depuse la dosar şi prin starea de temere pentru siguranţa sa şi a familiei sale având în vedere că inculpaţii nu se mai află în arest, iar persoana vătămată a reuşit să scape din locul în care sub controlul acestora.

Conform înscrisurilor medicale depuse la dosar, persoana vătămată ........... se află în evidenţa unui medic de specialitate pentru tulburare de stres posttraumatic, tulburare de anxietate generalizată care s-au manifestat pe o perioadă lungă de timp şi care au necesitat inclusiv administrarea unui tratament medicamentos în vederea diminuării simptomelor.

Prin urmare, s-a reţinut că inculpatul ........... în perioada august 2011-octombrie 2012 prin constrângere a recrutat pe teritoriul României şi a adăpostit pe teritoriul Germaniei pe persoana vătămată ........... în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei, că inculpata ........... în perioada 2011-octombrie 2012 a adăpostit pe teritoriul …. persoana vătămată ........... (recrutată prin constrângere pe teritoriul României de ...........), în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei, precum şi faptul că inculpata ........... în luna august 2011 a transportat pe teritoriul … persoana vătămată ........... (recrutată prin constrângere pe teritoriul României de ...........), în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei.

Persoana vătămată …….., actual ………. a fost recrutată pe teritoriul României, în cursul anului 2013 în preajma sărbătorilor pascale de către inculpaţii ........... şi ........... prin inducere în eroare, în sensul că i se va găsi un loc de muncă (dansatoare) într-un bar care urma să fie deschis de inculpata ..........., a fost transportată în … de către inculpatul ........... şi adăpostită pe teritoriul ….. de către ambii inculpaţi în scopul exploatării sale sexuale.

Ulterior, în vara anului 2013 aceasta a fost transportată în …. de către inculpata ........... şi adăpostită în perioada cuprinsă între vara anului 2013 şi luna ianuarie 2014 de ambii inculpaţi ........... şi ........... pe teritoriul …. în apropierea…….. în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei, constrângerea persoanei vătămate fiind realizată prin exercitarea de acte de violenţă psihică (ameninţări), reţinerea actului de identitate, limitarea accesului de a comunica cu persoane apropiate din ţară, imposibilitatea persoanei vătămate de a se întreţine într-o altă modalitate.

Tribunalul a reținut această situație de fapt din declarația dată de persoana vătămată în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, care se coroborează cu declarația dată de inculpata ........... în cursul judecăţii, cu declaraţia martorei …. (fostă ….) ………, mama inculpatei ........... dată în cursul judecăţii, astfel cum acestea au fost anterior redate şi coroborate la analizarea activităţii celor doi inculpaţi în cadrul grupului infracţional organizat, cu procesul-verbal întocmit la data de 11.03.2015 de organele de poliţie delegate în cauză, în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile italiene, potrivit cărora persoana vătămată ........... a fost supusă unui control al identităţii la data de 28.01.2014 pentru prostituţie, ocazie cu care a fost fotografiată şi i s-au luat amprente (fiele 76-77, vol. 3 d.u.p.), precum şi cu harta relaţională privind transferurile monetare efectuate prin serviciul specializat „….” din care rezultă expedierea din …, localitatea ……., a sumelor de 100, respectiv 150 de euro, pe numele mamei persoanei vătămate, numita ….., în zilele de 11.09.2013 şi 05.11.2013. (anexa v. 4).

Din aceste mijloace de probă, prima instanţă a reţinut că inculpatul ........... în perioada 2013-ianuarie 2014, prin constrângere şi inducere în eroare a recrutat pe teritoriul României persoana vătămată ........... pe care a transportat-o pe teritoriul Germaniei şi a adăpostit-o atât pe teritoriul Germaniei cât şi al Italiei în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei, precum şi faptul că inculpata ........... în perioada 2013-ianuarie 2014 prin constrângere şi inducere în eroare a recrutat pe teritoriul României persoana vătămată ........... pe care a transportat-o pe teritoriul Italiei şi a adăpostit-o atât pe teritoriul Germaniei, cât şi pe teritoriul Italiei în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei.

Persoana vătămată ............ a fost recrutată de inculpata ..........., în perioada 2009-2010, prin inducere în eroare, în sensul că îi va găsi un post de dansatoare într-un club din ….., a fost transportată de aceeaşi inculpată cu avionul în……, adăpostită tot de inculpată în imobilul situat în…… pe strada, ……. nr…… în scopul realizat al exploatării sexuale în clubul ,, ……,,.

Astfel, tribunalul a reținut că, în vara anului 2009, persoana vătămată ............ pe fondul unei situaţii materiale precare pe care i-a adus-o la cunoştinţă inculpatei ........... (persoana vătămată locuia într-un centru de plasament, neavând alte surse de venit cu excepţia alocaţiei lunare), aspect de altfel recunoscut şi de către inculpata ........... prin declaraţia din data de 01.02.2021 a acceptat propunerea inculpatei ........... de a pleca împreună cu aceasta la …. pentru a lucra împreună ca şi dansatoare într-un club, urmând să locuiască într-un imobil ce aparţinea acesteia.

Persoana vătămată s-a deplasat la …. împreună cu inculpata ..........., aceasta din urmă fiind şi cea care a achitat costul biletului de avion.

La ……, persoana vătămată a fost condusă de inculpată într-un imobil situat pe strada, …… nr…. unde a şi fost adăpostită şi ulterior la clubul ,, …..,, situat pe strada ….. nr……, unde persoanei vătămate i s-a adus la cunoştinţă de inculpata ........... că pentru a obţine câştiguri mai mari trebuie să întreţină relaţii sexuale cu clienţi, lucru pe care persoana vătămată l-a acceptat, în final, fiind constrânsă de situația în care se găsea (nu avea resurse financiare și nicio locuinţă stabilă în ţară, nemaiputând locui în centrul de plasament).

Nu se poate reţine că persoanei vătămate i-ar fi fost adus la cunoştinţă încă de la început că scopul deplasării în Germania l-ar fi constituit practicarea de către aceasta a prostituţiei, având în vedere că inculpata ..........., conform propriei declaraţii i-a propus acesteia să se deplaseze la Berlin pentru a lucra ca şi dansatoare într-un club, practicarea prostituţiei fiind prezentată adiacent de către inculpată ca o posibilitate ce urma să se realizeze doar pe baza unui acord explicit al persoanei în cauză.

Persoana vătămată a dansat în barul respectiv şi practicat prostituţia pentru o perioadă de 8 luni de zile, banii astfel obţinuţi fiindu-i daţi în totalitate inculpatei ............

Tribunalul a reținut această situație de fapt din declarația dată de persoana vătămată în cursul urmăririi penale filele 89-98, vol.1 d.u.p.) care se coroborează cu datele deţinute şi înaintate de autorităţile germane şi menţionate în procesul-verbal întocmit la data de 06.05.2015 (f. 78-88, v. 3 d.u.p.) de organele de poliţie delegate în cauză potrivit cărora persoana vătămată ............ a figurat începând cu data de 28.09.2010 ca locuind în ……., strada ….., nr……., precum şi faptul că la adresa din …., str………. nr…… au fost înregistrate locuri de muncă pentru mai multe persoane printre care şi persoana vătămată ............ şi cu declaraţia martorei ............ audiată în cursul urmăririi penale(filele 204-208 vol.2 d.u.p. care a confirmat prezenţa persoanei vătămate ............ în anul 2010 în apartamentul închiriat de inculpata ..........., precum şi aspectul că persoana vătămată lucra împreună cu inculpata ca şi dansatoare, arătând totodată că a primit de la inculpată sume de bani pentru a le expedia pe numele familiei ….

Aceste din urmă aspecte relatate de martoră se confirmă şi din datele financiare obţinute de la Serviciul de transfer monetar ….. din care rezultă că ............ a expediat către numita ……., mama inculpaţilor ........... şi ........... suma de 6000 eur la data de 25.01.2011 din ……(harta relaţională nr…../11.12.2015).

Prima instanţă a avut în vedere că, potrivit datelor furnizate de autorităţile germane, inculpata ........... figurează în evidenţele poliţiei că a locuit din data de 10.11.2009 până în data de 25.02.2010 în …, strada ……… nr…… şi din data de 25.02.2010 până la data de 04.03.2013 în …., str……. nr… .

Din aceste mijloace de probă, tribunalul a reținut că inculpata ........... în perioada 2009-2010 prin inducere în eroare a recrutat, transportat şi adăpostit persoana vătămată ............, pe teritoriul Germaniei, în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului ..........., care:

-în perioada august 2011-octombrie 2012 prin constrângere a recrutat pe teritoriul României şi a adăpostit pe teritoriul Germaniei pe persoana vătămată ........... în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei

-în perioada 2013-ianuarie 2014, prin constrângere şi inducere în eroare a recrutat pe teritoriul României persoana vătămată ........... pe care a transportat-o pe teritoriul Germaniei şi a adăpostit-o atât pe teritoriul Germaniei cât şi al Italiei în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal şi art.35 alin.1 Cod penal(persoane vătămate ........... şi ...........).

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatei ........... care:

- în perioada 2009-2010 prin inducere în eroare a recrutat, transportat şi adăpostit persoana vătămată ............, pe teritoriul Germaniei, în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei.

-în perioada 2011-octombrie 2012 a adăpostit pe teritoriul Germaniei persoana vătămată ...........(recrutată prin constrângere pe teritoriul României de ...........), în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei

- în perioada 2013-ianuarie 2014 prin constrângere şi inducere în eroare a recrutat pe teritoriul României persoana vătămată ........... pe care a transportat-o pe teritoriul Italiei şi a adăpostit-o atât pe teritoriul Germaniei cât şi pe teritoriul Italiei în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art.210 alin.1 lit.a Cod Penal, cu aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul Penal şi art.35 alin.1 Cod penal(persoane vătămate ............, ........... şi ...........).

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ........... care în luna august 2011 a transportat pe teritoriul Germaniei persoana vătămată ...........(recrutată prin constrângere pe teritoriul României de ...........), în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prevăzută de art. art.210 alin.1 lit.a din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cod Penal.

Infracțiunile de proxenetism săvârșite de inculpații ..........., ..........., ..........., ........... şi ............

Referitor la inculpatul ..........., s-a reţinut că în rechizitoriul nr…. în sarcina inculpatului s-a reţinut că în perioada 2011-2016 acesta a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei, Spaniei şi Germaniei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, dintre acestea fiind identificate: ............, ............, ……

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, inculpatul ........... a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Spaniei şi Germaniei, dintre acestea fiind identificate: ............, ………

Obţinerea de către inculpatul ........... de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ….. pe teritoriul Spaniei, rezultă din coroborarea declaraţiei persoanei vătămate …… dată în cursul urmăririi penale (filele 94-100, vol.1 d.u.p.), cu declaraţiile martorelor ….. şi……., date în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, relaţiile comunicate de SC …… nr……. din 15.07.2015 care probează faptul că persoana vătămată ……. a fost constrânsă de inculpata ........... (la acea dată concubina inculpatului ...........) să practice prostituţia pe teritoriul Spaniei în perioada octombrie-decembrie 2012, iar din sumele obţinute de persoana vătămată inculpata ........... a transferat la data de 05.12.2012 folosindu-se de actul de identitate al acesteia suma de 50 de euro inculpatului ........... (fila 196 vol.IV d.u.p.), persoana vătămată necunoscând nicio persoană cu acest nume.

Obţinerea de către inculpatul ........... de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ urmează să fie stabilită de către instanţă prin coroborarea următoarelor mijloace de probă:

-declaraţia persoanei vătămate ........... care a precizat că în perioada în care s-a aflat în Germania, ............ practica prostituţia pentru inculpata ..........., declaraţia martorei ….., audiată în cursul urmăririi penale care a arătat că în perioada în care s-a aflat pe teritoriul Germaniei, începând cu anul 2011 a cunoscut mai multe tinere românce printre care pe persoana vătămată ............ şi pe ……., de la acestea aflând că alături de …… au practicat prostituţia în Clubul ,, …..,, din …, aduse fiind de o tânără de etnie romă pe nume …… şi de alţi doi bărbaţi, rude ale acestuia din urmă (filele 74-78, vol.2), datele comunicate de autorităţile germane consemnate în procesul-verbal din data de din care rezultă că în data de 11.03.2012 cu prilejul verificării bordelului ,,……….,, situat în ……. pe strada ……… nr……, adresă la care a figurat că a locuit şi inculpata ..........., a fost identificată, alături de aceasta din urmă persoana vătămată ........... şi martora ............ care probează faptul că aceasta a practicat prostituţia în Germania;

- tranzacţiile financiare efectuate prin sistemul …… de către martora ............ care, în perioada 2011-2012 a expediat din ….. – …… suma totală de 2.500 de euro către ……, mama inculpaţilor ..........., ........... şi ..........., suma de 200 de euro numitei ……., sora aceloraşi inculpaţi, iar în perioada 2011-2012 a expediat tot din Berlin către inculpatul ........... suma totală de 600 euro, care probează faptul că inculpatul ........... a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către .............

În schimb, din probele administrate în cauză, nu rezultă împrejurarea că inculpatul ........... este cel care ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei de către …… şi …….. şi nici că ar determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei sau ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către .............

Prima instanţă nu a avut în vedere transferurile financiare efectuate de persoana vătămată ............ în cursul anului 2010 la care s-a făcut trimitere în actul de sesizare al instanţei având în vedere că acestea privesc o perioadă anterioară anului 2011 şi care excede cauzei.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., care în perioada 2011-15.01.2016, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Spaniei şi Germaniei, dintre acestea fiind identificate: ............ şi …… întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 Cod Penal.

Referitor la inculpata ..........., în rechizitoriul nr…… în sarcina inculpatei s-a reţinut că în perioada 2011-2016 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Germaniei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, dintre acestea fiind identificate ............, ............, ………

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatei a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, inculpata ........... a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei de către ............ şi ............ şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către .............

Înlesnirea de către inculpata ........... a practicării prostituţiei de către persoana vătămată ............ pe teritoriul Germaniei rezultă din coroborarea declaraţiei acesteia dată în cursul urmăririi penale coroborat cu datele furnizate de către autorităţile germane şi consemnate în procesul-verbal întocmit la data de 06.05.2015 (filele 78-88, vol.3 d.u.p.) de organele de poliţie delegate în cauză în baza datelor deţinute şi înaintate de autorităţile germane şi depoziţia martorei ............ dată în cursul urmăririi penale.

Astfel, persoana vătămată a arătat că în … a locuit în apartamentul închiriat de inculpata ........... situat pe strada ….., chiar deasupra bordelului ….., aceasta fiind cea care i-a indicat persoanei vătămate camere din club în care urma să practice raporturi sexuale cu clienţii, indicându-i totodată şi sumele de bani pe care urma să le ceară, adresă la care conform datelor furnizate de autorităţile germane a locuit şi inculpata ............

De asemenea, martora ............, audiată în cursul urmăririi penale a confirmat prezenţa persoanei vătămate ............ şi a martorelor ............ şi ............ în Germania, în apartamentul închiriat de inculpata ..........., în perioada 2010-2011

Nu poate fi reţinut, în schimb că inculpata ........... a determinat-o pe ............ să practice prostituţia, având în vedere că aceasta din urmă a indicat că cel care i-a propus să practice prostituţia, propunere acceptată de persoana vătămată a fost inculpatul ........... şi nici că ar fi beneficiat de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei în condiţiile în care tot aceasta a precizat că sumele de bani erau predate inculpatei ..........., însă ulterior aceasta sau sora sa inculpata ........... le expediau în special către rudele inculpatului ..........., acesta fiind cel care i-a solicitat în fapt toţi banii obţinuţi sub pretextul edificării unei locuinţe.

Înlesnirea de către inculpata ........... a practicării prostituţiei și obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ pe teritoriul Germaniei rezultă din coroborarea declaraţiei persoanei vătămate ........... care a precizat că în perioada în care s-a aflat în Germania, ............ practica prostituţia pentru inculpata ..........., cu declaraţia martorei ……, audiată în cursul urmăririi penale care a arătat că în perioada în care s-a aflat pe teritoriul Germaniei, începând cu anul 2011 a cunoscut mai multe tinere românce printre care pe persoana vătămată ............ şi pe …., de la acestea aflând că alături de …… au practicat prostituţia în Clubul ,,….,, din…, aduse fiind de o tânără de etnie romă pe nume .. şi de alţi doi bărbaţi, rude ale acestuia din urmă (filele 74-78, vol.2), datele comunicate de autorităţile germane consemnate în procesul-verbal din data de din care rezultă că în data de 11.03.2012 cu prilejul verificării bordelului ,,……,, situat în … pe…… nr……., adresă la care a figurat că a locuit şi inculpata ..........., a fost identificată, alături de aceasta din urmă persoana vătămată ........... şi martora .............

De asemenea, ............ a figurat în evidenţele poliţiei ca locuind din data de 25.02.2010 până în data de 31.10.2012 în ……, str……. nr…., adresă la care a figurat ca locuind din data de 25.02.2010 până la data de 04.03.2013 şi inculpata ............

Elocvente sunt şi tranzacţiile financiare efectuate prin sistemul … redate în conţinutul hărţii relaţionale înregistrate la B.C.C.O ….. sub nr…../11.12.2015 din care rezultă că inculpata ........... a expediat şi primit, în perioada 2011-2015, sume de bani cuprinse între 50 şi 4200 de euro, de la ghişee ale agenţiiilor „…….” din …. – …… şi …. – ……, printre destinatari sau expeditori numărându-se atât inculpata ........... şi persoana vătămată ............ (1.150 de euro) şi martora …… (420 de euro).

Totodată, martora ............, prin serviciul specializat ….. a expediat din Berlin – Germania, în perioada 2011-2012, suma totală de 2.500 de euro către ……, mama inculpaţilor ..........., ........... şi ..........., suma de 200 de euro numitei ….., sora aceloraşi inculpaţi.

Prima instanţă a înlăturat susţinerile inculpatei ........... din cursul cercetării judecătoreşti referitoare la preocupările numitei ............ în sensul că aceasta a lucrat ca dansatoare şi doar a consumat băuturi alcoolice cu clienţii având în vedere că acestea sunt infirmate din mijloacele de probă administrate în cauză astfel cum acestea au fost anterior redate şi coroborate.

Prima instanţă a reţinut că nici în cazul martorei ............ probele administrate în cauză nu relevă împrejurarea că aceasta ar fi fost determinată să practice prostituţia de către inculpata ............

Raportat la numita …. menţionată în actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut că declaraţia martorei … nu se coroborează nu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză, astfel încât, instanţa nu poate stabili dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpata ........... ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei de către numita … sau că ar fi obţinut foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ........... care în perioada 2011-15.01.2016 a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei de către ............ şi ............ şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 Cod Penal.

Referitor la inculpata ..........., în rechizitoriul nr…… în sarcina inculpatei s-a reţinut că în perioada 2011-2015 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Germaniei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, dintre acestea fiind identificate: ............, ............, …., …….

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-2015, inculpata ........... a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei pe teritoriul Germaniei de către .............

Au fost avute în vedere considerentele redate anterior la analiza activităţii infracţionale a inculpatei ........... din care rezultă că ............ a practicat prostituţia pe teritoriul Germaniei coroborat cu tranzacţiile financiare efectuate prin sistemul ……redate în conţinutul hărţii relaţionale înregistrate la B.C.C.O …… sub nr………/11.12.2015 din care rezultă că inculpata ........... a expediat şi primit în perioada 2010-2015 sume de bani cuprinse între 50 şi 2500 de euro de la ghişee ale agenţiiilor „…..” din …… – ………. şi …….. – ….., printre destinatari sau expeditori numărându-se inculpaţii ..........., ..........., ..........., martora ….. sau…….. şi….., mama respectiv fratele inculpatului ........... (harta relaţională înregistrată la B.C.C.O….. sub nr. ……/11.12.2015).

În schimb, probele administrate în cauză nu relevă împrejurarea că inculpata ........... ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei de către această persoană sau că ar fi determinat, înlesnit sau obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ……, ……..în perioada 2011-2015.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ..........., care, în perioada 2011-2015, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei pe teritoriul Germaniei de către ............, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 Cod Penal.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul ..........., în rechizitoriul nr……. în sarcina inculpatului s-a reţinut că în perioada 2011-2016 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Germaniei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane dintre acestea fiind identificate: ............ şi …..

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, inculpatul ........... a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Germaniei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane dintre acestea fiind identificate: ............ şi …..

Astfel, înlesnirea practicării prostituţiei de către …. şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta, rezultă din declaraţia martorei ............ dată în cursul urmăririi penale coroborat cu datele furnizate de autorităţile germane din care rezultă că perioada 2011-31.10.2012, martora a locuit în …, str……… nr….., imobil în care mai locuiau alte două persoane de sex feminin respectiv ............ şi …, aceasta din urmă fiind născută cam prin 91-92, avea un copil cu ….. şi i se spune ……., martora precizând că ambele practicau prostituţia în clubul ,,……..,,

Aspectele privind prezenţa numitei …… în Berlin şi practicarea de către aceasta a activităţii de prostituţie în favoarea inculpatului ........... au fost confirmate şi prin declaraţiile persoanei vătămate ............ dar şi a martorei …… dată în cursul urmăririi penale(filele 69-73, 214-2017-vol.2 d.u.p.).

Astfel, martora …. a declarat că în vara anului 2010, pentru o perioadă de aproximativ 3 luni a practicat prostituţia în localitatea …… din…….. în beneficiul inculpatului ..........., că în casa în care locuiau a sosit la un moment dat inculpatul ........... ce era însoţit de ............ şi ….. de la care a aflat că se vor deplasa în Germania cu scopul de a se prostitua pentru acesta din urmă.

Persoana vătămată ............ a relatat că la Berlin a plecat pe lângă inculpatul ........... şi nepoata acestuia Ionela şi împreună cu …., o prietenă a inculpatului ........... împreună cu care a practicat prostituţia în clubul ……, activitatea celor două fiind controlată de inculpatul ..........., acesta intrând în posesia banilor obţinuţi din practicarea prostituţiei prin transferuri finaciare efectuate de inculpatele ........... şi ........... ocazional pe numele acestuia şi frecvent pe numele soţiei acestuia, rudelor sau afinilor acestuia.

De altfel, relaţia dintre inculpatul ........... şi numita ….. a fost probată în cauză nu doar prin declaraţia martorei ….. audiată în cursul urmăririi penale şi care a relatat că de la numita ….. a aflat că are un copil cu un bărbat mai în vârstă pe nume ,,….., ci şi prin sentinţa civilă nr.7404/29.09.2020 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr……. din care rezultă că inculpatul ........... şi numita…… au avut o relaţie de uniune consensuală din care a rezultat minorul …..

Conform datelor comunicate de autorităţile germane şi consemnate în procesul-verbal din data de 06.05.2015 la adresa din ……., str………. nr…….., ulterior adresa fiind identificată ca ,, ……,, au fost înregistrate locuri de muncă ca model şi dansatoare pentru ..…….

Elocvente la stabilirea situaţiei de fapt sunt şi tranzacţiile financiare efectuate de numita ….. care a expediat către numita ……, concubina fiului inculpatului ..........., în total suma de 1.800 de euro în perioada 2011-2012, iar către numita ….., mama minculpaţilor ........... şi ..........., suma de 50 de euro (harta relaţională nr. …/11.12.2015) şi de ............ care prin serviciul specializat „…..”, a expediat din Berlin – Germania, în perioada 2011-2012, în total suma totală de 14.140 de euro către ….., fosta cumnată a inculpaţilor ........... şi ..........., suma de 300 de euro către ….., fiul inculpatului ........... (harta relaţională nr. …./11.12.2015), iar potrivit declaraţiei acesteia din urmă coroborat cu declaraţia persoanei vătămate ........... a efectuat tranferuri monetare cu sumele de bani predate de inculpata ............

La rândul său, inculpatul ........... a primit în data de 20.04.2015 suma de 150 de ruro de la ........... expediată de la un ghişeu al agenţiei ,,….” din localitatea ………. (harta relaţională înregistrată la B.C.C.O …… sub nr………/11.12.2015)

Determinarea şi înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei de către ............ şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta, rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă:

-declaraţia părţii civile …… actual …… (filele 88-95, vol. 2 d.u.p.) care fiind audiată în cursul urmăririi penale a declarat că la sfârşitul anului 2009 – începutul anului 2010 a locuit în Italia, în localitatea ….., împreună cu două tinere care practicau prostituţia, pe una dintre acestea recunoscând-o în persoana martorei ……., prietenă a inculpatului ............

Ulterior a călătorit, fără să cunoască acest lucru, în România, unde a fost aşteptată de inculpaţii ..........., fratele acestuia, ........... şi de martora ............ şi a locuit pentru două săptămâni în casa fraţilor ……. din municipiul ………..; în această perioadă a acceptat propunerea inculpatului ........... de a practica prostituţia, sub condiţia împărţirii veniturilor obţinute la jumătate, în acest scop fiindu-i cumpărată îmbrăcăminte şi condusă la saloane de înfrumuseţare.

Persoana vătămată a justificat acceptarea acestei propuneri prin faptul că familia sa avea o situaţie financiară precară şi era o posibilitate de a-şi cumpăra o locuinţă.

Deşi conform înţelegerii aceasta ar fi trebuit să practice prostituţia în Franţa, în fapt a fost transportată în Berlin, la clubul „…..”, fiind însoţită de inculpatul ..........., de nepoata acestuia, inculpata ........... şi de o tânără …..preietnă cu………, iar la destinaţie a întâlnit şi pe sora acesteia din urmă, inculpata ..........., locuind cu toţii în apartamentul închiriat de inculpata ........... în …. pe strada ………., chiar deasupra bordelului…….

Inculpata ........... i-a spus că trebuie să danseze şi să întreţină relaţii sexuale cu clienţii, arătându-i atât acesteia cât şi ……… camerele de club în care urmau să întreţină raporturi sexuale, indicându-le totodată şi sumele de bani pe care urmau să le soclicite de la clienţi şi procentul în care urmau să fie împărţite câştigurile cu patronul clubului.

La rândul său, a expediat personal prin ….. sume de bani atât pe numele inculpatului ..........., cât şi pe numele nepoatei sale ……..

Persoana vătămată a precizat că, în fapt, inculpatul ........... i-a solicitat toţi banii obţinuţi astfel, sub pretextul edificării unei locuinţe în municipiul ….., cu promisiunea că este vorba despre un împrumut, fără a-i mai restitui între timp.

Aceasta a declarat, de asemenea că a fost supusă la agresiuni fizice repetate de către inculpaţii ........... şi ..........., motivul invocat fiind sumele modice de bani modice obţinute în urma practicării prostituţiei, precum şi faptul că certificatul de naştere în original şi actul de identitate s-au aflat în posesia inculpaţilor ........... şi ..........., fiindu-i restituit ulterior doar actul de identitate.

-declaraţia martorei …. redată anterior care probează faptul că partea civilă ............ urma să se deplaseze în Gemania pentru a practica prostituţia în favoarea inculpatului ............

-datele comunicate de autorităţile germane şi consemnate în procesul-verbal din data de 06.05.2015 de către organele de poliţie delegate din care rezultă că la adresa din …., str. ……… nr…….., adresa identificată ulterior ca ,, ….,, au fost înregistrate locuri de muncă ca model şi dansatoare pentru .............

-declaraţia martorei ............ audiată în cursul urmării penale coroborat cu datele furnizate de autorităţile germane privind-o pe aceasta din care rezultă că perioada 2011-31.10.2012, martora a locuit în ….., str. ……nr……, imobil în care mai locuiau alte două persoane de sex feminin respectiv ............ şi ……, ambele practicând prostituţia în clubul ,,……,, coroborat cu tranzacţiile financiare efectuate de aceasta prin serviciul specializat „…..”, prin care din Berlin – Germania, în perioada 2011-2012 a expediat, suma totală de 14.140 de euro către ……, fosta cumnată a inculpaţilor ........... şi ..........., suma de 300 de euro către ….., fiul inculpatului ........... (harta relaţională nr. ……/11.12.2015), în condiţiile în care potrivit declaraţiei martorei coroborat cu declaraţia persoanei vătămate ..........., martora a efectuat tranferuri monetare cu sumele de bani predate de inculpata ............

-declaraţia martorei ............, care fiind audiată în cursul urmăririi penale a confirmat prezenţa părţii civile în anul 2011 în Berlin în apartamentul închiriat de inculpata ............

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului ..........., care în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Germaniei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane dintre acestea fiind identificate: ............ şi ..........., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 Cod Penal.

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, inculpatul ........... a înlesnit practicarea prostituţiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către .............

La stabilirea situaţiei de fapt, instanţa a avut în vedere în mod coroborat următoarele mijloace de probă:

-declaraţia martorei ............ dată în cursul urmăririi penale din care rezultă că în anul 2011 şi ulterior acestui an, în apartamentul închiriat de inculpata ........... la …. au mai locuit un alt unchi al inculpaţilor ..........., ........... şi ..........., respectiv ….. şi inculpatul ..........., însoţiţi de două fete, pe care martora le-a descris ca fiind brunete şi de lângă …….

-declaraţia părţii civile ............ dată în cursul urmăririi penale care a recunoscut-o pe ............ ca practicând prostituţia pentru ........... în acelaşi club şi în aceeaşi perioadă cu martora.

-datele comunicate de autorităţile germane şi consemnate în procesul-verbal din data de 06.05.2015 de către organele de poliţie delegate din care rezultă că la adresa din ……, str. …… nr……, adresa identificată ulterior ca ,, ….,, au fost înregistrate locuri de muncă ca model şi dansatoare pentru ............, precum şi transferul de către martoră a sumei de 6000 de euro la data de 25.01.2011 din Berlin către numita ……, mama inculpaţilor ........... şi ............

Cu toate acestea, mijloacele de probă administrate în cauză nu relevă împrejurarea că acest inculpat ar fi determinat-o pe numita ............ să practice prostituţia.

În ceea ce o priveşte pe numita …… prima instanţa a reţinut că deşi din declaraţia acesteia dată în cursul urmăririi penale rezultă că în vara anului 2010 pentru o perioadă de aproximativ 3 luni a practicat prostituţia în localitatea …… din Italia în beneficiul inculpatului ........... aspectele relatate de martoră coroborându-se şi cu transferul efectuat de aceasta prin serviciul …….. în cursul anului 2010 a sumei totale de 1650 de euro către numita …., concubina fiului inculpatului ..........., aceste probe fac trimitere la o perioadă anterioară celei reţinute în actul de sesizare al instanţei, urmând a fi înlăturate din materialul probator.

Prin urmare, pe baza celorlalte probe administrate în cauză, instanţa nu poate reţine dincolo de orice îndoială rezonabilă că în perioada 2011-15.01.2016 inculpatul ........... ar fi determinat sau înlesnit ori ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de numita …..

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., care în perioada 2011-15.01.2016 a înlesnit practicarea prostituţiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prevăzută de art.213 alin.1 Cod Penal.

Prima instanţă a înlăturat aplicabilitatea în cauză în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.213 alin.1 din Codul Penal reţinută în sarcina fiecăruia dintre inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... a dispoziţiilor art.5 Cod penal, astfel cum s-a menţionat în rechizitoriu, reţinând în acest sens, că infracţiunile s-au epuizat după intrarea în vigoare a noului cod penal, situaţie în care acestora le sunt aplicabile dispoziţiile noului cod penal, neputând fi astfel reţinută pentru cei cinci inculpaţi existenţa unei succesiuni de legi penale de la săvârşirea acestora şi până la judecarea definitivă a cauzei, situaţie premisă reglementată de art.5 Cod penal.

În egală măsură, prima instanţă a înlăturat susţinerile aceloraşi inculpaţi formulate la termenul de judecată din data de 01.03.2021 privind incidenţa în cauză a hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Negulescu împotriva României şi Buliga împotriva României pentru toate infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea acestora în judecată, reţinând că instanţa a efectuat în mod repetat demersuri în vederea prezentării martorilor ............, ............, ……., ……., ………, ……., constatându-se imposibilitatea audierii acestora, martora ............, a fost audiată de către instanţă, iar instanţa la stabilirea situaţiei de fapt au fost avute în mod coroborat şi alte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv declaraţia părţii civile ….., actual ….., audiată de către instanţă, declaraţiile persoanelor vătămate/păţi civile, declaraţia inculpatei ……. şi tranzacţiile financiare efectuate prin sistemele de transfer monetar.

De asemenea, nu poate fi reţinută susţinerea inculpaţilor în sensul că, raportat la dispoziţiile art.9 Cod penal ce reglementează principiul personalităţii legii penale era necesară autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art.8 alin.1 din Codul Penal care reglementează principiul teritorialităţii legii penale, legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României, iar conform alin.4 infracţiunea se consideră săvârşită pe teritoriul României şi atunci când pe acest teritoriu s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs chiar în parte rezultatul infracţiunii.

În conformitate cu dispozițiile art.9 alin.1 din Codul penal, legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean român sau de o persoană juridică română, dacă pedeapsa prevăzută de legea română este detențiunea pe viață ori închisoarea mai mare de 10 ani, iar potrivit art.9 alin.2 din Codul Penal, în celelalte cazuri, legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean român sau de o persoană juridică română, dacă fapta este prevăzută ca infracțiune și de legea penală a țării unde a fost săvârșită ori dacă a fost comisă într-un loc care nu este supus jurisdicției niciunui stat.

Prima instanţă a reţinut că principul personalităţii legii penale reglementat prin dispoziţiile art.9 din Codul Penal vine în completarea principiului teritorialităţii legii penale pentru situaţiile care nu sunt reglementate de acesta din urmă

Or, în cauză, legea penală română este aplicabilă în virtutea principiului teritorialității şi nu al personalității, astfel cum au susţinut inculpaţii, neimpunându-se astfel autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor pentru săvârşirea acestei infracţiuni.

Va fi avut în vedere ansamblul material administrat în cauză din care rezultă că inculpaţii au beneficiat de sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei de către persoanele de sex feminin individualizate anterior, pe teritoriul României, situaţie în care rezultatul infracţiunii s-a produs pe teritoriul României.

Infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor săvârșită de inculpata ...........

Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare din data de 15.01.2016, la adresa din ……, str. ……, nr…., bl……, sc…, ap…… judeţul …..a fost identificat un pistol inscripţionat ,,….,, cu seria …., prevăzut cu în încărcător ce conţine un cartuş nefolosit inscripţionat ,, ….,,(filele 162-165 vol.5 d.u.p.), deţinut de către inculpata ............

Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr…./25.01.2016 (întocmit în baza ordonanţei din data de 20.01.2016 de către un specialist care funcţionează în cadrul I.P.J. .. - Serviciul Criminalistic), arma în cauză este o armă de foc (pistol) semiautomată, neletală, confecţionată special pentru zgomot, marca ,,….,, model … de calibru 9 mm, cu seria …., conform caracteristicilor tehnice şi a inscripţiilor existente, constructiv cartuşul în litigiu este cartuş neletal, cu efect acustic, marca ,,…,, de calibru 9mm, arma şi cartuşul în litigiu sunt de provenienţă industrială şi sunt ambele în stare de funcţionare, fiind constatată prezenţa în canalul ţevii a unor urme reziduale de culoare închisă.

Din adresa nr…./21.03.2016, emisă de Serviciul Arme, Explozivi, Substanţe Toxice Periculoase din cadrul IPJ .. rezultă că inculpata ........... nu figurează în evidenţa Registrului Naţional al Armelor-Integrat ca deţinătoare legală de arme şi muniţii letale şi neletale (fila 75, vol.3 d.u.p. )

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ........... de a deţine la domiciliul său din …., str……., nr….., bl….., sc….., ap….. judeţul ……. anterior datei de 15.01.2016, fără drept, o armă de foc (pistol), semiautomată, marca „…”, de calibru 9 mm, ce face parte din categoria armelor neletale supuse autorizării, confecţionată special pentru zgomot (conform anexei 1 pct.

III categoria C pct. 24 la Legea nr. 295/2004 republicată privind regimul armelor şi muniţiilor) întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prev. de art.342 alin.2 din Codul penal.

Constatând îndeplinite condiţiile angajării răspunderii penale, prima instanţă a dispus condamnarea inculpaților ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., iar, la individualizarea pedepselor au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare şi toate celelalte date care particularizează atât faptele comise, cât şi persoana inculpaților, prevăzute de art.74 din Codul Penal, respectiv gravitatea infracţiunilor săvârşite, periculozitatea inculpatului, evaluată după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În ceea ce îl privește pe inculpatul ........... la proporţionalizarea pedepsei retributive s-a dat semnificaţie, în primul rând, periculozităţii reale, concrete a fiecărei infracţiuni reţinută în sarcina inculpatului, desprinsă îndeobşte din modul, mijloacele şi împrejurările de comitere dar și de perioada mare de timp pe durata căreia acestea au fost săvârșite, de numărul persoanelor vătămate, precum şi al persoanelor faţă de care inculpatului i se impută săvârşirea infracţiunii de proxenetism, de activitatea concretă desfăşurată de către inculpat în cadrul grupului infracţional organizat, precum şi aspectul că acesta s-a sustras urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, pe numele acestuia fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă prin încheierea nr.79/05.04.2016, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ….., mandat de arestare preventivă care nu a fost pus în executare până în prezent.

În al doilea rând, nu a fost ignorată nici vârsta (25 ani la data epuizării activității infracționale), nivelul mediu de instruire educaţională al inculpatului, situaţia civilă, conduita în familie şi comunitate, aspectul că nu are antecedente penale, apreciind că faptele săvârşite de acesta au un grad ridicat de pericol social abstract, pericolul social concret fiind, de asemenea, ridicat.

În ceea ce o privește pe inculpata ........... la proporţionalizarea pedepsei retributive s-a dat semnificaţie, în primul rând, periculozităţii reale, concrete a fiecărei infracţiuni reţinută în sarcina inculpatei, desprinsă îndeobşte din modul, mijloacele şi împrejurările de comitere dar și de perioada mare de timp pe durata căreia acestea au fost săvârșite, de numărul persoanelor vătămate, precum şi al persoanelor faţă de care inculpatei i se impută săvârşirea infracţiunii de proxenetism, de activitatea concretă desfăşurată de către inculpată în cadrul grupului infracţional organizat.

În al doilea rând, nu a fost ignorată nici vârsta (30 ani la data epuizării activității infracționale), nivelul mediu de instruire educaţională al inculpatei, situaţia civilă, conduita în familie şi comunitate, aspectul că aceasta este cunoscută cu antecedente penale pe teritoriul Italiei, că aceasta s-a prezentat pe parcursul cercetării judecătoreşti, apreciind că faptele săvârşite de acesta au un grad ridicat de pericol social abstract, pericolul social concret fiind, de asemenea, ridicat.

În al doilea rând, nu a fost ignorată nici vârsta (28 ani la data epuizării activității infracționale), nivelul mediu de instruire educaţională al inculpatei, situaţia civilă, conduita în familie şi comunitate, aspectul că aceasta este cunoscută cu antecedente penale pe teritoriul Italiei, că aceasta s-a prezentat pe parcursul cercetării judecătoreşti, apreciind că faptele săvârşite de acesta au un grad ridicat de pericol social abstract, pericolul social concret fiind, de asemenea, ridicat.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul ........... la proporţionalizarea pedepsei retributive s-a dat semnificaţie, în primul rând, periculozităţii reale, concrete a fiecărei infracţiuni reţinută în sarcina inculpatului, desprinsă îndeobşte din modul, mijloacele şi împrejurările de comitere dar și de perioada mare de timp pe durata căreia acestea au fost săvârșite, de numărul persoanelor faţă de care inculpatului i se impută săvârşirea infracţiunii de proxenetism, de activitatea concretă desfăşurată de către inculpat în cadrul grupului infracţional organizat.

În al doilea rând, nu a fost ignorată nici vârsta (48 ani la data epuizării activității infracționale), nivelul mediu de instruire educaţională al inculpatului, situaţia civilă, conduita în familie şi comunitate, aspectul că aceasta este cunoscut cu antecedente penale, întrucât aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar depusă la dosar, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 189 alin. 2 din Codul penal din 1968, a fost arestat la data de 09.05.2006 şi eliberat condiţionat la 13.11.2007 cu un rest de 414 zile de executat, faptele reţinute în sarcina acestuia în prezenta cauză fiind săvârşite înăuntrul termenului de reabilitare prevăzut de art. 166 alin. 1 din Codul penal, că inculpatul s-a prezentat pe parcursul cercetării judecătoreşti, apreciind că faptele săvârşite de acesta au un grad ridicat de pericol social abstract, pericolul social concret fiind, de asemenea, ridicat.

În al doilea rând, nu a fost ignorată nici vârsta (36 ani la data epuizării activității infracționale), nivelul mediu de instruire educaţională al inculpatului, situaţia civilă, conduita în familie şi comunitate, aspectul că aceasta nu este cunoscut cu antecedente penale şi că s-a prezentat pe parcursul cercetării judecătoreşti, apreciind că faptele săvârşite de acesta au un grad ridicat de pericol social abstract, pericolul social concret fiind, de asemenea, ridicat.

În ceea ce o priveşte pe inculpata ..........., prima instanţă a reţinut că aceasta a fost audiată în calitate de martor la data de 18.02.2016 în dosarul de urmărire penală nr. …. cu privire la perioada petrecută în Germania şi Italia între 2013-2014 (filele 162-166 vol.1 d.u.p).

Fiind audiată, inculpata ........... a susţinut următoarele: după ce a ajuns în clubul din Germania administrat de inculpata ..........., nici aceasta şi nici alte persoane nu i-au cerut să întreţină relaţii sexuale cu clienţii barului respectiv şi nici nu a făcut acest lucru; nu l-a întâlnit pe inculpatul ........... în Germania; cu acesta a început o relaţie de concubinaj după ce a revenit în România, în vara anului 2013; împreună cu inculpatul ........... a hotărât să plece din nou din ţară, de această dată în Italia, pentru a munci, fără a avea însă o pregătire specializată: „el urmând să cânte la terase, iar eu să îmi găsesc de lucru în diferite domenii”; în perioada petrecută în Italia nu a avut un loc de muncă stabil, a lucrat în diferite restaurante unde făcea curăţenie, iar inculpatul ........... a cântat în diferite localuri; au fost situaţii însă în care o dată sau la două săptămâni întreţinea relaţii sexuale cu diferiţi bărbaţi pe care îi întâlnea la restaurant sau pe stradă, fără însă ca inculpatul ........... să aibă cunoştinţă de acest lucru; împreună cu inculpatul ........... achitau cu titlu de chirie sume cuprinse între 400 şi 600 de euro pe lună; în reţeaua de socializare „….” utilizează pseudonimul „….” şi nu a recunoscut conţinutul discuţiilor prezentate de persoana vătămată ............

Prima instanţă a reţinut că aceste afirmaţii ale inculpatei ........... nu sunt conforme cu realitatea fiind infirmate de restul probatoriilor administrate în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti.

În acest sens au fost avute în vedere în mod coroborat declaraţia de recunoaştere a faptei dată de inculpata ........... în faţa instanţei de judecată la data de 25.01.2017, poziţie procesuală menţinută ulterior în cauză prin declaraţia din data de 30.09.2019, declaraţiile persoanei vătămate ……, actual ….. şi declaraţia martorei …… (fostă ….)………., mama inculpatei ............

Astfel, fiind audiată de către instanţă la termenul de judecată din data de 25.01.2017, inculpata ........... a declarat că la Parchet a relatat o stare de fapt care nu corespunde adevărului, întrucât asupra sa au fost exercitate ameninţări de către inculpatul ............

În continuare, inculpata a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul ........... înainte de a pleca în Germania, cu aproximativ un an, că în Germania a practicat prostituţia într-un club administrat de inculpata ..........., de la aceasta şi de la persoana vătămată ........... aflând că în clubul respectiv trebuie să întreţină relaţii sexuale cu clienţii, precum şi faptul că la aproximativ o săptămână-două după ce a ajuns în Germania a venit şi inculpatul ........... împreună cu care a locuit într-o garsonieră închiriată de acesta din urmă.

A relatat în continuare inculpata că, ulterior a plecat împreună cu inculpatul ........... în Italia în scopul practicării prostituţiei, sumele de bani obţinute din această activitate fiindu-i daţi inculpatului ..........., inculpata precizând că a practicat prostituţia în Italia în perioada 2013-2014.

Şi prin declaraţia dată în faţa instanţei de judecată la termenul de judecată din data de 30.09.2019, inculpata ........... şi-a menţinut poziţia procesuală exprimată anterior în cauză.

Aspectele relatate de inculpata ........... au fost confirmate prin declaraţia persoanei vătămate ……., actual …….. care a arătat că inculpata …… a practicat prostituţia atât în clubul din Germania administrat de inculpata ..........., cât şi în Italia unde inculpata a plecat împreună cu inculpatul ..........., că ambele erau supravegheate în mod continuu de inculpaţii ........... şi ..........., precum şi faptul că banii câştigaţi de inculpată din activitatea de prostituţie practicată ,,la stradă,, erau opriţi de ..........., persoana vătămată relatând în egală măsură comportamentul violent exercitat de către inculpatul ........... asupra inculpatei ............

Totodată, din declaraţia martorei ……(fostă …) ………., mama inculpatei ........... dată în cursul judecăţii, rezultă că, plecarea inculpatei din ţară s-a realizat cu sprijinul inculpatului ..........., precum şi faptul că atât persoana vătămată ........... cât şi fiica sa inculpata ........... se prostituau în Italia, fiica sa în folosul inculpatului ............

De asemenea, martora a relatat că atât fiica sa cât şi partea civilă ........... i-au cerut ajutorul în sensul de a le cumpăra bilete de avion pentru a reveni în ţară, şi fiind întrebate de către martoră care este motivul pentru care niciuna dintre ele nu i-au solicitat ajutorul atunci când au revenit pentru o scurtă perioadă de timp în ţară, aceastea i-au spus că de frică.

În egală măsură, instanţa a avut în vedere că în declaraţia dată în cursul urmăririi penale, inculpata ........... a recunoscut că în reţeaua de socializare „….” utilizează pseudonimul „…”, iar potrivit discuţiilor purtate prin intermediul reţelei de socializare ,,….,, între persoana vătămată ........... şi inculpata ..........., aceasta din urmă s-a arătat îngrijorată de faptul că anterior persoana vătămată a fost contactată de organele de poliţie şi că s-a aflat „ce a făcut în străinătate”, insistând pentru o discuţie telefonică („problemele st grave sunama sa vb”, „st probleme mari cu garda” - filele 145-156, vol. 3 d.u.p.).

Potrivit art.273 alin.1 Cod Penal constituie infracţiunea de mărturie mincinoasă fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ........... care la data de 18.02.2016, cu ocazia audierii în calitate de martor în dosarul de urmărire penală nr……, a făcut afirmaţii mincinoase şi nu a declarat tot ce ştia în legătură cu împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebată: activitatea de prostituţie practicată pe teritoriul Germaniei şi Italiei în perioada 2013-201, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzute de art. 273 alin. 1 din Codul penal.

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea subiectului activ (în speţă inculpata ...........) de a face afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebată într-o cauză penală, deşi cunoştea realitatea şi, cu toate acestea a ales să o denatureze.

Or, împrejurările în legătură cu care inculpata a fost întrebată erau esenţiale pentru justa soluţionare a cauzei şi aflarea adevărului, având în vedere infracţunile pentru săvârşirea cărora erau cercetaţi inculpaţii ........... şi ............

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru realizarea actului de justiţie, fiind o infracţiune formală, iar nu materială pentru a produce un rezultat concret.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă şi urmarea produsă rezultă din însăşi săvârşirea faptei.

În privinţa laturii subiective, inculpata a prevăzut rezultatul faptelor sale şi a urmărit producerea lui prin comiterea infracţiunii, ceea ce caracterizează forma de vinovăţie a intenţiei directe.

Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere limitele prevăzute la art. 273 alin. (1) C. pen., respectiv 6 luni și 3 ani închisoare, precum și criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială

În cauză, prima instanţă a avut în vedere că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, precum şi împrejurarea că, deşi pe parcursul urmării penale nu a avut o atitudine cooperantă, nerecunoscând săvârșirea faptei, în faţa instanţei de judecată a recunoscut săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.

Faţă de aceste aspecte și de posibilitatea de reeducare a inculpatei, prima instanţă a considerat că stabilirea unei pedepse orientate spre minimul special, este suficientă pentru a sancționa în mod corespunzător conduita ilicită a acesteia.

În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, prevăzută de art.367 alin.1 Cod Penal, reţinută în sarcina inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., prima instanţă a reţinut următoarele:

Dispoziţiile art.367 alin. (1) C. pen. reglementează infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, iar în conținutul alin. (6) este definită noțiunea de grup infracțional organizat (grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp, care acționează coordonat în scopul cerut de norma de incriminare - comiterea unor infracțiunii).

Constituirea, ca variantă normativă a elementului material al laturii obiective, implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate.

Aderarea la grupul infracţional organizat se realizează prin exprimarea consimţământului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri.

Chiar dacă nu este necesar ca cel care aderă să participe în mod direct la activitatea infracţională a grupului, se impune ca acesta să cunoască rolul pe care îl va îndeplini în cadrul asocierii şi modul în care se va subordona celorlalţi membri.

Din probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt.

În perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care prin ordonanţa emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial…. în dosarul nr…….. a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... au constituit un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii mai multor infracţiuni de proxenetism, grup la care a aderat în anul 2015 şi inculpatul ............

Grupul infracţional constituit de inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., la care a aderat în anul 2015 şi inculpatul ........... a acţionat pe o perioadă îndelungată de timp, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunii precizate respectiv proxenetism, factorul favorizant fiind tocmai legăturile de rudenie şi afinitate dintre aceştia, inculpatul ........... fiind tatăl inculpaţilor ........... şi ..........., unchiul inculpatului ........... şi fostul soţ al inculpatei ............

La rândul său, inculpatul ........... este fratele soţiei inculpatului ..........., …., fostă …..

Grupul era condus şi coordonat de către inculpatul ..........., acesta fiind persoana care hotăra cu privire la persoanele care aduceau tinere să se prostitueze în locurile controlate de inculpat, asupra „posturilor” pe care le ocupau, asupra intervalului orar în care acestea practicau prostituţia şi, nu în ultimul rând, asupra sumelor de bani care trebuiau achitate pentru „posturile” respective şi a datei la care urmau să fie efectuate aceste plăţi.

În aceeaşi calitate de lider, inculpatul ........... intervenea pentru medierea conflictelor dintre membrii grupării, ori dintre aceştia şi tinerele care practicau prostituţia, sau pentru rezolvarea unor situaţii generate de organele de aplicare a legii.

În egală măsură, acesta era implicat direct în activităţi organizate, specifice elementului material al laturii obiective a infracţiunii de proxenetism, sub forma înlesnirii practicării prostituţiei, dar şi a obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin.

Inculpaţii ..........., ........... şi ..........., în calitate de executanţi, aveau sarcini precise în ceea ce priveşte colectarea sumelor de bani obţinute din practicarea prostituţiei de către persoanele de sex feminin, recrutarea de noi tinere dispuse să practice prostituţia, repartizarea lor în locaţiile stabilite, aceştia solicitând acordul prealabil al inculpatului ........... pentru orice persoană de sex feminin adusă pentru practicarea prostituţiei.

Inculpata ..........., fosta soţie a inculpatului ..........., avea atribuţii în ceea ce priveşte primirea şi gestionarea sumelor de bani provenite din practicarea prostituţiei de către diferitele persoane de sex feminin controlate de ceilalţi membri ai grupării şi plătite fostului său soţ, inculpatul ..........., cu titlu de „taxă” a „posturilor” ocupate „la stradă”.

Inculpatul ........... a aderat la grupul infracţional organizat supunându-se regulilor prestabilite în ceea ce priveşte „postul” ocupat de tânăra căreia i-a înlesnit practicarea prostituţiei, dar şi în privinţa plăţii sumelor de bani destinate liderului de grup, respectiv inculpatului ............

Relevante la stabilirea situaţiei de fapt reţinută în sarcina fiecărui inculpat sunt convorbirile telefonice interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise de către instanţă, materializate în cuprinsul proceselor-verbale întocmite în zilele de 02.03.2016 (filele 1-56, vol.3 d.u.p), 30.03.2016 (filele 57-61, vol.3 d.u.p.), depoziţiile martorelor ……, …., ………, …….,………..,…….., martorului cu identitate protejată ,,……” , declaraţia părţii civilie …. actual …….., datele furnizate de serviciile de transfer monetar, precum şi procesul-verbal de percheziţie domiciliară efectuat la data de 15.01.2016.

Astfel, din conţinutul convorbirilor telefonice purtate de inculpatul ..........., fost …. fost …., zis ,,…..,, ,,…..,, sau …..în perioada 05.06.2015-11.10.2015, a celor purtate de inculpaţii ........... la data de 13.09.2015, 15.09.2015, 16.11.2015, ........... la data de 13.09.2015, 16.09.2015 şi 18.09.2015, ........... la data de 03.12.2015 şi ........... la data de 27.12.2015 rezultă poziţia de lider a grupului a inculpatului ..........., acesta fiind implicat direct în activităţi organizate, specifice elementului material al laturii obiective a infracţiunii de proxenetism, sub forma înlesnirii practicării prostituţiei, dar şi a obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin, recrutate în acest scop de ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat.

În acest sens, s-a reţinut că inculpatul ........... era cel care hotăra cu privire la locurile şi perioada de timp în care persoanele de sex feminin practicau prostituţia (fiind informat periodic de către ceilalţi membri ai grupului cu privire la aceste aspecte), intervenea pentru medierea unor conflicte intervenite între persoanele care practicau prostituţia legate de locul pe care îl ocupau „la stradă”, încasa sume de bani cu titlu de taxă a locului ocupat de fiecare dintre persoanele se sex feminin în timpul practicării prostituţiei.

De asemenea, din conţinutul aceloraşi convorbiri telefonice rezultă date concrete privind numele celorlalte persoane implicate, atât membri ai grupului infracţional organizat (inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ...........) ori ca aderenţi la grupare (...........) cât şi persoanele de sex feminin care practicau prostituţia (…, ……, ………, ……., „….”, ……., ….., ……., ……, ……, ……. a lui ……, ……..), precum şi locurile unde aceste persoane practicau prostituţia: „….”, „……”, „…”, „…..”, „……”, „…….”.

Aspecte privind atribuţiile inculpatului ........... în cadrul grupului sunt confirmate şi prin declaraţiile martorului cu identitate protejată,,………,, şi părţii civile….., actual ……..

Fiind audiată în cursul urmării penale (fila 150 vol.2), martora cu identitate protejată ,,….,, a declarat că are cunoştinţă despre faptul că un bărbat poreclit „…..” sau „…..” (inculpatul ...........) controlează o zonă stradală situată la periferia …. şi beneficiază de sume de bani obţinute de persoane de sex feminin, originare din România, ce practică prostituţia în această zonă.

În schimbul acestor sume de bani, „……” oferă protecţie, martorul precizând însă că nu cunoaşte exact în ce constă acest lucru.

Fiind audiată de către instanţă, partea civilă ……., actual …… a declarat că, locul unde trebuiau să practice prostituţia în Italia era deja stabilit pentru fiecare persoană în parte, iar pentru perimetrul stradal pe care îl foloseau erau achitate săptămânal anumite sume de bani de către inculpatul ........... către alte persoane, aceasta menţionând în cursul urmăririi penale porecla unei astfel de persoane respectiv ,,….,,

Sarcinile pe care inculpaţii ..........., ........... şi ........... le aveau în cadrul grupului, respectiv colectarea sumelor obţinute din practicarea prostituţiei de către persoane de sex feminin, recrutarea de noi tinere dispuse să practice prostituţia, repartizarea lor în locaţiile stabilite, cu acordul prealabil al inculpatului ........... rezultă atât din conţinutul discuţiilor telefonice purtate de aceştia, redat la filele 55-68 din rechizitoriu dar şi din depoziţiile martorelor ….., …….., actual ………, ……, ………, ……….,……….. şi a martorului cu identitate protejată,,……,,

Astfel, discuţiile telefonice purtate de inculpaţii ..........., ........... şi ..........., relevă nu numai activităţi care se circumscriu elementului material al infracţiunii de proxenetism atât sub forma determinării sau înlesnirii practicării prostituţiei, cât şi sub forma obţinerii de foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi dar şi structura ierarhizată a grupului condus de inculpatul ..........., inculpaţii ..........., ........... şi ........... având în raport cu acesta calitatea de executanţi.

În acest sens, au fost avute în vedere trimiterile concrete făcute de inculpaţi la numele persoanelor de sex femin care practicau prostituţia: …… (conversaţiile din data de 06.08.2015 ...........), …. (conversaţia din data de 15.09.2015-..........., ..(conversaţia din data de 15.09.2015 între inculpaţii ........... şi inculpatul ...........), ……, ……(conversaţia din data de 08.10.2015-...........), …., ….(conversaţia din data de 08.08.2015-...........), „..”(conversaţia din data de 16.11.2015 între inculpaţii ........... şi ...........), ….., …., ….., ….., ……., ……( conversaţia din data de 11.09.2015 purtată de concubina inculpatului ...........), „….”(conversaţia din data de 15.09.2015 între inculpaţii ........... şi ...........), „…”(conversaţia din data de 24.11.2015-...........), „…. lui …..”(conversaţia din data de 24.11.2015-...........), convingerea acestora şi modalitatea de recrutare(conversaţia din data de 07.10.2015-..........., conversaţia din data de 10.09.2015-..........., conversaţia din data de 16.08.2015 între inculpaţii ........... şi ...........), denumirea locaţiilor ocupate de acestea: „…”(conversaţia din data de 13.09.2015 şi din data de 16.11.2015-...........), „….”(conversaţia din data de 06.08.2015-..........., conversaţia din data de 16.09.2015-...........) „….” şi „…..”(conversaţia din data de 23.08.2015-..........., „….” şi repartizarea lor în aceste locuri (conversaţia din data de 13.09.2015-...........), sume de bani obţinute în diferite perioade în care au practicat prostituţia: 1970 de euro (conversaţia din data de 06.08.2015-...........), 150 de euro (conversaţia din data de 15.09.2015-...........), 130 de euro pe zi (conversaţia din data de 16.10.2015 între inculpaţii ........... şi ...........), 7-800 de euro conversaţia din data de 16.10.2015 între inculpaţii ........... şi ...........), 1.000 de euro pe săptămână, 9.000-10.000-12.000 de euro (conversaţia din data de 15.09.2015, orele 22:08:11- între inculpaţii ........... şi inculpatul ...........), 15.000 de euro ( conversaţia din data de 15.09.2015 orele 22:08:11 între inculpaţii ........... şi inculpatul ...........), 10.000 de euro pe lună (conversaţia din data de 21.08.2015-...........), 4-500 de euro pe zi (conversaţia din data de 06.10.2015-...........), 5.000 de euro (conversaţia din data de 08.10.2015-..........., 1.000 de euro sau 700 de euro pe zi (conversaţia din data de 15.11.2015-...........).

De asemenea, cei trei inculpaţi fac trimiteri exprese la acordul pe care inculpatul ........... trebuia să îl dea în prealabil cu privire la persoanele care aduceau tinere în vederea practicării prostituţiei, locaţiile şi intervalul de timp în care persoanele de sex feminin urmau să practice prostituţia, numărul acestora, precum şi la achitarea unor sume de bani către inculpatul ........... în vederea folosirii respectivelor locaţii.

Au fost reţinute sub acest aspect convorbirile telefonice din data de 13.09.2015, ora 19:10:44 şi 15.09.2015, ora 14:25:55 între inculpaţii ........... şi ..........., convorbirile telefonice din data de 13.09.2015, orele 19:05:20 şi 19:14:01 ale inculpatului ..........., convorbirile telefonice din data de 16.09.2015, orele 21:30:47, 21:58:02 şi din data de 18.09.2015, orele 15:13:00 ale inculpatului ..........., convorbirile telefonice din data de 16.11.2015, orele 14:02:21 şi din data de 03.12.2015, orele 13:12:39 ale inculpatului ............

Interpretarea dată de procuror dialogurilor purtate de inculpaţi, care fac obiectul interceptărilor, a fost apreciată de instanţă ca fiind corectă, în contextul în care apărarea nu are o interpretare proprie a acestor convorbiri, contrară acuzării, interpretare care să fie susţinută de elemente probatorii concrete în dovedirea împrejurărilor faptice, altele decât cele reţinute de parchet.

Relevante la stabilirea situaţiei de fapt sunt şi depoziţiile martorelor …, …, actual ….., ………,….., ………., ……, …….şi martorul cu identitate protejată ,,….,,

Astfel, fiind audiată de către instanţă, martora .., fostă …… a arătat că îşi menţine declaraţia dată în cursul urmăririi penale şi că semnătura de pe aceasta îi aparţine, relatând instanţei de judecată faptul că inculpatul ........... a plecat în Italia cu ……., dar nu cunoaşte dacă … ar fi practicat prostituţia în folosul inculpatului, un astfel de aspect nefiindu-i comunicat de către inculpat.

Prima instanţă a înlăturat aceste din urmă declaraţii ale martorei ca fiind nesincere şi a dat relevanţă declaraţiei pe care aceasta a dat-o în cursul urmăririi penale (filele 258-261 vol.2 d.u.p.) având în vedere, că martora a arătat că îşi menţine această declaraţie, iar, în susţinerea unor aspecte contrare celor relatate anterior nu s-a invocat şi nici nu s-a dovedit existenţa unei erori de fapt.

Prin urmare, din declaraţia dată de martora ….., actual……. în cursul urmăririi penale rezultă că în perioada 2014-noiembrie 2015, aceasta a avut o relaţie de iubire cu inculpatul ..........., împrejurare în care a cunoscut-o pe martora ….., cu privire la care a aflat pe parcurs, de la alte persoane, că practica prostituţia în Italia pentru inculpatul ..........., fapt pe care l-a lăsat să se înţeleagă chiar acesta din urmă.

Martora a precizat că din discuţiile la care a asistat era evident că martora ……. era prostituata inculpatului, nefiind nevoie ca acesta să afirme în mod expres acest lucru.

Aspectul că martora …… a practicat prostituţia în Italia pentru inculpatul ........... rezultă şi din coroborarea declaraţiei dată de martoră în cursul urmăririi penale (filele 143-149, 246-248 vol.2 d.u.p.), conţinutul conversaţiilor telefonice purtate de inculpatul ........... în datele de 01.08.2015, 02.08.2015, respectiv 28.08.2015 şi declaraţia martorului cu identitate protejată ,,….,,

Astfel, martora …… a declarat că în perioada 2012-iulie 2015 a fost implicată într-o relaţie cu inculpatul ........... şi că a practicat prostituţia pe teritoriul Italiei, negând însă faptul că inculpatul i-ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei sau că ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi.

Din conţinutul coroborat al convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul ........... în datele de 01.08.2015, 02.08.2015, respectiv 28.08.2015, rezultă că martora practica prostituţia în folosul inculpatului ..........., referirile inculpatului ........... vizând sume de bani care i-ar fi fost date martorei, respectiv 800 EUR şi reproşurile acesteia adresate inculpatului ........... şi inculpatului ........... că ar fi fost determinată să practice prostituţia, realitatea conţinutului acestei din urmă convorbiri fiind confirmată de către martora …. în declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 29.02.2016(fila 248, vol.2 d.u.p.).

De altfel, şi martorul cu identitate protejată ,,…” a declarat că sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei erau colectate de „…..” (martora…..) şi „..” (numita …..), prietenele celor doi fii ai inculpatului ..........., inculpaţii ........... şi ..........., şi trimise în România, însă nu prin servicii specializate de transfer monetar, ci transportaţi fizic de diverse persoane care aveau drum în ţară.

Martora a relatat că ,,.” şi ,,..” prietenele inculpaţilor ........... şi ........... practicau şi ele prostituţia.

De asemenea, conform hărţii relaţionale nr. …./11.12.2015, inculpatul ........... a expediat către martora …. şi tatăl acesteia, ……., în perioada 2013-2015, prin serviciul „…”, din localitatea…….., ……, în total suma de 5.400 de euro.

Martora …., audiată în cursul urmăririi penale (filele 106-110 vol.2) a declarat că în cursul anului 2010 se afla în Germania unde practica prostituţia, iar la un moment dat, fiind nemulţumită de sumele de bani pe care le câştiga, iubitul său de la acea dată, ….., i-a propus să meargă în Italia, întrucât un prieten de-al acestuia din urmă, pe nume „….” – pe care l-a recunoscut cu ocazia audierii ca fiind inculpatului ........... – are mai multe fete care practicau prostituţia şi o poate primi şi pe ea.

În aceste condiţii, împreună cu numitul …. a plecat în Italia unde s-au întâlnit cu inculpatul ........... în oraşul ……, după care toţi trei au mers la un imobil unde au făcut cunoştinţă cu inculpatul ........... şi soţia acestuia ….

Ulterior, în perioada noiembrie 2010-mai 2011 a locuit într-o casă închiriată de „.” (inculpatul ...........), nepotul inculpatului ..........., căruia îi plătea lunar suma de 250 de euro cu titlu de chirie din banii câştigaţi în urma practicării prostituţiei.

A declarat martora că preocupări de aceeaşi natură au avut: „…” (…..), soţia inculpatului ..........., „……” şi „…….”, despre care martora a afirmat că erau soţiile inculpatului ........... (identificate ca fiind …. şi inculpata…..).

Martora …., audiată în cursul urmăririi penale (filele 101-105, vol.2) a declarat că în cursul anului 2010, când avea 17 ani, s-a împrietenit cu inculpatul ..........., a locuit împreună cu acesta în imobilul situat pe strada…., nr. … din municipiul …., unde şi-a stabilit şi domiciliul, la întocmirea actelor fiind sprijinită de inculpata ............

După împlinirea vârstei de 18 ani a plecat împreună cu inculpatul ........... în Italia, acesta spunându-i că urmează să practice prostituţia „pentru a se întreţine”, fapt cu care a fost de acord.

În aceste împrejurări a locuit într-un imobil închiriat de inculpatul ........... într-o suburbie a Romei, iar pentru o perioadă de un an şi jumătate a practicat prostituţia „la stradă”, lucru pe care l-au făcut şi …. şi ..........., concubinele inculpatului ............

La jumătatea anului 2012 s-au mutat într-un alt imobil, închiriat de inculpatul ..........., zis „…..”, unde a locuit circa o lună de zile, timp în care martora a declarat că a practicat prostituţia, pentru ca ulterior să revină în România ca urmare a unor certuri cu concubinul său, inculpatul ..........., generate de faptul că acestea „avea şi alte fete”.

Conform hărţii relaţionale nr. …../11.12.2015, inculpatul ........... a trimis către …., tatăl martorelor …. şi …….., în anul 2013, suma de 999 de euro.

Martora …….., audiată în cursul urmăririi penale (filele 254-257, vol.2) a susţinut, că în perioada 2012-2014 a fost prietena inculpatului ..........., iar după o perioadă de aproximativ şase luni de la începutul relaţiei acesta i-a propus să practice prostituţia, idee cu care nu a fost de acord.

De la inculpat a mai aflat că, în situaţia în care accepta, ar fi mers în Spania, întrucât în Italia erau stabiliţi părinţii martorei care se cunosc cu inculpatul ..........., zis „……”, aflat la rândul său în Italia.

Martora a mai confirmat că în perioada relaţiei cu inculpatul ........... acesta se deplasa frecvent în Italia, iar fratele său, inculpatul ..........., avea o relaţie cu o tânără „............”, care practica prostituţia, aceleaşi preocupări avându-le şi soţia inculpatului ..........., zis „…..”,…, cunoscută martorei sub numele purtat anterior căsătoriei, …..

Coroborând declaraţia dată de martora ….. în cursul urmăririi penale (filele 162-166, vol.2) şi în cursul judecăţii (fila 3, vol.XV) rezultă că în perioada 2010-2012, aceasta a practicat prostituţia benevol în Italia, împrejurări în care a cunoscut-o pe inculpata ..........., concubina inculpatului ..........., ce practica prostituţia, dar şi pe ….., ……… ca fiind ….., soţia lui „…..”(inculpatul ...........) şi….., ca fiind ………, care aveau aceleaşi preocupări.

Conform hărţii relaţionale nr……/11.12.2015), martora ………. a expediat în cursul anului 2011, din localitatea ….., ….., pe numele …….., soţia inculpatului ..........., suma de 1150 de euro, iar acesta din urmă a trimis la rândul său, către aceeaşi numita ……, suma totală de 1.800 de euro în cursul anului 2014.

În ceea ce o priveşte pe inculpata ..........., relevante la stabilirea activităţii infracţionale a acesteia în cadrul grupului, anterior redată, sunt convorbirilor telefonice ale inculpatei din data de 27.12.2015, orele ora 11:42:30 şi 11:43:38, care relevă faptul că aceasta se interesa, la cererea inculpatului ..........., cu privire la sumele de bani pe care inculpatul le solicitase cu titlu de taxă a „posturilor” ocupate pentru practicarea prostituţiei, din data de 07.12.2015, la ora 13:35:24 din care rezultă că aceasta a ridicat sumele de bani obţinute de inculpatul ........... în urma practicării prostituţiei de către tinerele pe care aceştia le controla şi trimise în România prin intermediul martorului …. precum şi cele din 16.11.2015, orele 14:39:23, 14:44:29, 11:43:38 din care rezultă că această inculpată a asigurat sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei, că le deţinea în materialitatea lor (23.000 de euro), că avea acces la ele oricând, precum şi temerea ca transferul unei asemenea sume de bani să nu se raporteze la organele cu atribuţii de verificare, inculpata având astfel cunoştinţă despre provenienţa infracţională a sumelor de bani.

Aspectele evidenţiate în ultimele convorbiri telefonice privind suma de 23000 EUR deţinută de către inculpată şi care urma să fie predată inculpaţilor ........... şi ........... în vederea achiziţionării unui imobil şi plătită prin transfer bancar prin intermediul Băncii ……. sunt confirmate în cauză şi prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr……./16.11.2015 de Notar Public ……. potrivit căruia inculpaţii ........... şi ….. au dobândit în cote de ½ fiecare de la numita ….., imobilul situat în …., str. ….. nr.. , jud…….. compus din teren intravilan în suprafaţă de 860 mp şi construcţia C1 reprezentând casă de locuit cu regim de înălţime P+1, preţul vânzării fiind în cuantum de 34.000 EUR, din care suma de 11000 EUR a fost achitată în numerar la data autentifiării actului, iar suma de 23000 eur urma să fie achitată vânzătoarei prin virament bancar în contul acesteia deschis la Banca ….

În egală măsură, a fost avut în vedere că, inculpata ........... a expediat la data de 17.12.2014, din Roma Italia, prin serviciul „….”, suma de 966 de euro către inculpatul ........... (harta relaţională nr. …/07.12.2015).

Referitor la inculpatul ..........., s-a reţinut pe baza probelor administrate în cauză că aderarea acestuia la grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... a avut loc începând cu anul 2015 şi nu începând cu anul 2011 astfel cum s-a reţinut în rechizitoriu şi a continuat până la data de 15.01.2016, inculpatul apelând în mod direct la inculpaţii ..........., ........... ori ........... cu scopul de a-l sprijini în obţinerea unui ,,post,, în care o persoană de sex feminin cunoscută cu apelativul ,,….,, să practice prostituţia în Italia.

Relevante la stabilirea activităţii infracţionale a inculpatului şi a perioadei de timp în care aceasta a avut loc sunt convorbirile telefonice în care ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat fac referire la inculpat, sub porecla acestuia de „..” sau „…..” şi la persoana de sex feminin cunoscută sub apelativul ,,….,, care practica prostituţia pentru inculpatul ........... într-o locaţie controlată de inculpatul ........... şi pentru care trebuia să achite acestuia din urmă o taxă, convorbirea telefonică a inculpatului ........... cu inculpatul ..........., zis ,,….,, depoziţia martorei ….., actual…….şi procesul-verbal de percheziţie domiciliară din data de 15.01.2016.

Astfel, din conţinutul convorbirilor telefonice purtate de inculpatul ........... la data de 06.06.2015, 28.06.2015, 02.08.2015 şi din conţinutul convorbirilor telefonice din data de 30.06.2015 purtate între inculpaţii ........... şi ..........., respectiv în data de 09.10.2015, între inculpaţii ........... şi ........... rezultă că persoana de sex feminin cunoscută cu apelativul,,….,, practica prostituţia în folosul inculpatului ..........., fiind făcute referiri atât la apelativul acesteia, la porecla inculpatului cât şi locul unde aceasta practica prostituţia.

Astfel, la data de 06.06.2015, în contextul care inculpatul ........... se interesa de prezenţa altor tinere în locurile în care acestea practicau prostituţia întreabă persoana cu care discută „Și aia, a lu' …., mai e acolo?”

De asemenea în convorbirea din data de 09.06.2015, inculpatul ........... precizează numele persoanei de sex femeiesc ce a practicat prostituţia în folosul inculpatului ........... ca fiind „Liza” :

,,DOAMNA: Da, tată?

….: Cine e tată acolo? Decât tu cu …., ăăă?

DOAMNA: Ce?

….: Cine e la muncă? Tu și cu ……, nu?

DOAMNA: Și cu ……..

…...: Aaa! Aia a lu'………... Uitasem de ea! Acum îmi adusăi aminte.

În continuare, în convorbirea din data de 28.06.2015 acelaşi inculpat face trimitere la locul unde persoana de sex feminin cunoscută cu apelativul ,….,, practica prostituţia respectiv ,,…,,:

„Și din ….. câți bani ai luat? Păi el ia de la ….. și eu.... joia de la... aia, a lu' ……. De la ………”;

La data de 30.06.2015 inculpatul ........... este informat de inculpatul ........... despre faptul că în locaţia unde se practica prostituţia intitulată „…” este „aia a lui „…” ce urma să rămână în continuare în acelaşi „post” cu ….. şi cu „…” (alte persoane care practicau prostituţia), iar la data de 09.10.2015 inculpatul ........... îl informează pe acelaşi inculpat că „aia a lu … e la …….. pe zi”;

De asemenea, la data de 02.08.2015 inculpatul ........... se interesează dacă „aia a lui …. a ajuns” şi dacă „a ieşit la muncă aseară”.

Aspectele că inculpatul ........... plătea o taxă inculpatului ........... pentru activitatea de prostituţie a „….” şi că acesta nu era îndreptăţit să hotărască asupra ,,posturilor,, folosite pentru practicarea prostituţiei se regăsesc în convorbirile telefonice din zilele de 05.06.2015(„Păi și banii lu' …, nu-i luași de la ……?” ), 19.09.2015 („şi de la ….. ţi-i luaşi”), 26.09.2015 („Îi adusă încoace….”), 03.10.2015 („Să-i spui să se ducă să ia banii de la …., să-mi pună astă seară”), respectiv afimaţia inculpatului ........... din data de 29.09.2015(„…… nu știe cum sunt treburile pe acolo.

Trebuie să mă suni pe mine... să-mi spui mie” )

La rândul său, însuşi inculpatul ..........., titular al postului telefonic cu numărul ……., aparţinând unui operator telefonic italian, ia legătura la data de 29.09.2015 cu inculpatul ..........., zis „….”, căruia îi comunică nemulţumirile acestuia că „………”, persoana care practica prostituţia în folosul său, a fost mutată în alt loc decât cel stabilit iniţial:

„... ieri... mi-a zis că a pus-o pe una de a venit cu ăsta... a lui …....... sau nu știu cum îl cheamă. A pus-o lângă ….., colo.

...: Păi, de ce? Sunt prea multe? De ce?

DOMNUL: Nu știu... că a pus-o …. (inculpatul ...........) pe a lui undeva... nu știu unde. Și i-am zis: „Mă, mie nu-mi zisă nimica! Și pe tine nu te sună ……..... să-ți spună... sau altcineva. Și... să-i spui să se dea la o parte!”

… .: Păi îți dai seama acuma... e …..! Face... șef acolo! (limbaj trivial) Păi câte sunt? Câte femei sunt acolo?

DOMNUL: Sunt o grămadă... Nu știu! Că... ba, a mai venit una... acuma a venit și …….... Din câte știu... cred că sunt vreo... minim patru - cinci! Nu știu..

...: Păi ce... n-au loc pe acolo?

N-au loc acolo?

Că e și …, sunt...

Colo e ăla... de două locuri... ăla, Postul ăl mare... și în PECO stau trei femei.

Stă...

Păi cred că...

Păi nu... că acolo în PECO așa stau!

Dar stau așa, separate.

Una la pompă, una la intrare și una la ieșire.

Și …. mi se pare că era la pompe sau la ieși...

Nu știu... la iesire... nu știu unde se pusese”;

„Mă sună …. că cică... să nu se mai ia ….de ălea, să nu le mai gonească de acolo!

….: Păi da' nu întrebași: „Ea, unde stă? Cum stă... acolo?”.,,

Relevantă este şi discuţia inculpatului ........... din data de 03.12.2015, purtată cu inculpatul ..........., referitor la anumite probleme cu organele judiciare italiene pe care le aveau tinerele care se prostituau din cauza comportamentului indecent al celei care practica prostituţia în beneficiul inculpatului ...........:

„Mă, vere... ia fii atent!

Ce vreau să vorbesc cu tine...

Sun-o pe asta a lu' …….. și vorbește cu ea... să nu mai stea în pi...a (limbaj trivial) goală!

Să stea dracu în chiloți, în sutien... că ne-a înnebunit garda, mânca-ți-aș!

Că vine toată ziua pe capul lor!

Le fugărește să le ia la...

Le terorizează!

De două săptămâni, mânca-ți-aș!

Cică au prea multe... prea multe ălea (n.l.: sesizări)... că stau în pielea goală!”

Fiind audiată în cursul urmăririi penale şi întrebată dacă îi este cunoscută o persoană cu numele ,,..,,, martora ………, actual…………, a recunoscut această persoană în fişa de evidenţă ca fiind inculpatul ..........., declarând în continuare că acesta era prieten cu ........... şi fratele lui ………, umblând împreună.

În contextul în care inculpatul ........... a avut discuţii telefonice personale atât cu inculpatul ...........,, zis ,,…..,, cât şi cu inculpatul ..........., interceptate în contextul mandatului de supraveghere tehnică referitor la aceştia din urmă, iar, martora …….., actual……. a relatat aspecte cunoscute personal privind relaţia de prietenie dintre acest inculpat şi inculpaţii ........... şi ........... coroborat şi cu aspectul că inculpatul ........... este fratele soţiei inculpatului ........... este evident că aceşti inculpaţi se cunoşteau.

De asemenea, conţinutul propriei convorbiri telefonice relevă faptul că inculpatul ........... avea cunoştinţă de existenţa grupului constituit din ceilalţi inculpaţi şi a scopului în care acesta a fost constituit acceptând să facă parte dintr-o astfel de structură, prin recunoaşterea implicită a faptului că locurile în care persoana cunoscută cu apelativul,,….,, nu era hotărât de acesta fiind stabilită de un alt membru al grupului infracţional, respectiv de inculpatul ............

Referitor la inculpatul ..........., prima instanţă a dat valoare probatorie şi procesului-verbal de percheziţie domiciliară încheiat la data de 15.01.2016, din care rezultă că, urmare a percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului, în camera în care locuia inculpatul ........... a fost găsită suma de 4640 EUR.

Cu privire la provenienţa acestei sume de bani, instanţa a reţinut că la data efectuării percheziţiei domiciliare, inculpatul ........... a declarat că o parte, respectiv suma de 8000 lei provine din pariuri sportive, iar, restul din economii personale, însă aceste susţineri ale inculpatului sunt lipsite de suport probatoriu.

Astfel, inculpatul ........... nu a depus la dosar înscrisuri care să ateste provenienţa acestei sume, astfel cum a fost indicată de către inculpat, în condiţiile în care, acesta nu are venituri declarate care să poată constitui o sursă a economiilor indicate, iar, potrivit înscrisului depus în dosarul nr…….. al Tribunalului Dolj, în care inculpatul a contestat măsura sechestrului asigurător, rezultă că suma de aproximativ 10000 lei a fost obţinută în anul 2011 cu titlu de venituri de jocuri de noroc dar de numitul …….. şi nu de inculpatul ............

Ulterior, în faţa instanţei de judecată, inculpatul a susţinut că suma de 4640 EUR reprezintă economiile personale ale părinţilor săi, care realizau venituri de natură salarială, fiind destinate acoperirii cheltuielilor ocazionate de spitalizarea inculpatului la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă în perioada 14.09-09.10.2014, urmare a unui accident de circulaţie.

Prima instanţă a înlăturat această susţinere a inculpatului ca nefiind veridică, în condiţiile în care înştiinţarea emisă de către Spitalul Judeţean de Urgenţă … inculpatului ........... privind achitarea cheltuielile ocazionate de spitalizarea sa în sumă de 16996,59 lei a fost emisă la data de 21.12.2015, iar, raportat la cuantumul veniturilor de natură salarială realizate de părinţii inculpatului în luna decembrie 2015, respectiv sub 1500 lei fiecare, conform înscrisurilor depuse la dosar, este evident că aceştia nu ar fi putut să economisească în mai puţin de o lună de zile suma de 4640 EUR, astfel cum a susţinut inculpatul.

Prin urmare, instanţa a constatat că suma de 4640 EUR reprezintă folosul material obţinut de către inculpatul ........... de pe urma practicării prostituţiei de către persoana de sex feminin cunoscută sub apelativul ,,…”.

Instanţa reţine totodată că, în cauză există probe certe că cele două grupuri infracţionale au interacţionat, în special în ceea ce priveşte plata unor sume de bani achitate inculpatului ........... cu titlu de ,, taxă,, a ,,postului,, ocupat de tinerele care practicau prostituţia ,, la stradă,,

Au fost avute în vedere declaraţiile părţii civile …., actual … şi a martorului cu identitate protejată ,,…,, redate în considerentele ce preced coroborat cu conţinutul convorbirilor telefonice din data de 28.06.2015, ora 16:35:31, 30.06.2015, ora 23:02:50, 18.07.2015, ora 10:22:19, 18.07.2015, ora 16:15:00, 18.07.2015, ora 16:20:17, 25.07.2015, ora 21:04:24, 29.07.2015, ora 22:59:38, 23.09.2015, ora 15:27:50, 26.09.2015, ora 11:28:47, 08.10.2015, ora 15:05:55, 01.08.2015, ora 19:03:00, 24.09.2015, ora 12:02:05 care conţin referiri exprese la inculpatul ........... sau la „ai lui …” (Udilă fiind numele purtat de mama inculpatului, ….., înainte de căsătorie), care trebuiau să plătească diferite sume de bani pentru locurile pe care tinerele care practicau prostituţia în beneficiul acestora le ocupau „la stradă”.

Prima instanţă a înlăturat susţinerile inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... formulate prin apărător ales la termenul de judecată din data de 01.03.2021 privind împlinirea termenului de prescripţie al răspunderii penale în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, în raport de efectele deciziei CCR nr.297/2018, având în vedere următoarele considerente:

S-a reţinut că prin Decizia nr.297/2018 a Curţii Constituţionale a României, publicată în M.

Of. nr. 518 din 25 iunie 2018, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen., este neconstituţională.

În cuprinsul deciziei, Curtea a constatat că „dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. instituie o soluţie legislativă de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situaţie juridică incertă referitoare la condiţiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârşite” (paragraful 30).

Totodată, a constatat că „soluţia legislativă anterioară, prevăzută la art. 123 alin. (1) C. pen. anterior, îndeplinea condiţiile de previzibilitate impuse prin dispoziţiile constituţionale analizate în prezenta cauză, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat” (paragraful 34).

Considerentele Deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale sunt obligatorii.

În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat cu valoare de principiu că forţa obligatorie care însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care acesta se sprijină (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1995, publicată în M.

Of. nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în M.

Of. nr. 256 din 18 aprilie 2012, Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, publicată în M.

Of. nr. 71 din 29 ianuarie 2014).

Referitor la efectele deciziilor Curţii Constituţionale, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, toate deciziile Curţii Constituţionale au ca efect obligaţia de conformare, în cazul deciziilor interpretative urmând ca practica judiciară să se adapteze în conformitate cu interpretarea dată normei de către instanţa de contencios constituţional.

Prin deciziile interpretative se constată constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea, însă într-o anumită interpretare a textului de lege supus controlului de constituţionalitate, textul de lege putând fi în continuare aplicat, însă în interpretarea obligatorie stabilită de Curtea Constituţională, respectiv cu eliminarea acelei interpretări constatate ca fiind neconstituţională.

Or, prin Decizia nr.297/2018 a Curţii Constituţionale, nu s-a constatat numai neconstituţionalitatea soluţiei legislative care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen., ci instanţa de contencios constituţional a oferit o interpretare sintagmei respective prin trimiterea făcută la reglementarea din cuprinsul art. 123 alin. (1) C. pen. anterior care prevedea întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat suspectului sau inculpatului, statuând, astfel, că în această interpretare legea să devină previzibilă.

Aşadar, contrar susţinerilor inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., Curtea Constituţională nu a înţeles să considere că nu ar mai exista instituţia prescripţiei speciale a răspunderii penale şi actele de procedură întrerupătoare de prescripţie, ci a statuat că norma trebuie aplicată în raport cu prevederile art. 123 alin. (1) C. pen. anterior.

Astfel, prin paragraful 24 din Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituţională a precizat că „întreruperea cursului termenului de prescripție a răspunderii penale devine eficientă, producându-și efectele, într-o manieră completă, doar în condițiile existenței unor pârghii legale de încunoștințare a persoanei în cauză cu privire la începerea unui nou termen de prescripție.

Or, o astfel de procedură de aducere la cunoștință poate consta tocmai în comunicarea acelor acte efectuate în cauză, ce au ca efect curgerea unui nou termen de prescripție a răspunderii penale.”

Curtea Constituţională a statuat că „se impune a fi garantat caracterul previzibil al efectelor dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen. asupra persoanei care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, inclusiv prin asigurarea posibilității acesteia de a cunoaște aspectul intervenirii întreruperii cursului prescripției răspunderii penale și al începerii cursului unui nou termen de prescripție.

De altfel, data efectuării unui act de procedură ce produce efectul anterior menționat este și data de la care începe să curgă și poate fi calculat noul termen de prescripție.

A accepta soluția contrară înseamnă a crea, cu ocazia efectuării unor acte procedurale care nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului și care au ca efect întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, pentru persoana în cauză o stare de incertitudine perpetuă, dată de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp în care poate fi trasă la răspundere penală pentru faptele comise, incertitudine ce poate dura până la împlinirea termenului prescripției speciale, prevăzut la art. 155 alin. (4) C. pen.” (paragraful 28).

Aplicarea pentru viitor a deciziilor Curţii Constituţionale vizează, în mod primordial, situaţiile juridice pendinte, deci cele care nu au devenit facta praeterita.

Pornind de la aceste consideraţii de ordin teoretic, s-a reţinut că inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... au fost cercetaţi pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută în art.367 alin.1 Cod Penal săvârşite în perioada 2011-2016.

Pedeapsa prevăzută de Codul Penal pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat este închisoarea de la unu la 5 ani.

Potrivit art.154 alin.1 lit.d Cod Penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani, iar potrivit alin.2 termenul începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, respectiv în cazul infracţiunii continue de la data încetării acţiunii.

Astfel cum s-a reţinut şi în considerentele ce preced, data epuizării infracţiunii de grup infracţional organizat este data de 15.01.2016, dată la care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva inculpaţilor pentru săvârşirea acestei infracţiuni.

Conform art.155 alin.4 Cod Penal termenele prevăzute la art.154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni, astfel că, în speţă termenul special de prescripţie a răspunderii penale este de 10 ani, care începe să curgă din data de 15.01.2016.

Raportat la limitele de pedeapsă ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art.367 alin.1 Cod Penal s-a constatat că termenul general al prescripţiei răspunderii penale este de 5 ani şi că acesta nu s-a împlinit mai înainte de a fi întrerupt prin acte care trebuiau comunicate suspecţilor sau inculpaţilor.

Astfel, în cauză, a fost începută urmărirea penală faţă de inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat la data de 14.01.2016, la data de 15.01.2016 au fost întocmite procesele-verbale prevăzute de art.307 Cod procedură penală, pusă în mişcare acţiunea penală prin ordonanţa din 15.01.2016, la data de 15.01.2016 au fost întocmite procesele-verbale prevăzute de art.309 alin.2 Cod procedură penală, la data de 25.05.2016 a fost emis rechizitoriul în dosarul nr……….. acesta fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj la data de 26.05.2016, procesul continuând cu toate actele efectuate ulterior sesizării instanţei şi care se impuneau a fi comunicate inculpaţilor, respectiv rechizitoriu(comunicat inculpaţilor la data 27.05.2016), încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară la data de 16.09.2016 în dosarul nr…… (comunicată inculpaţilor la data de 06.10.2016), încheierea penală nr.109/04.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr……… comunicată inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ........... la data de 16.11.2016 şi inculpatului ........... la data de 21.11.2016, citarea acestora pentru procedura de judecată care a debutat la termenul de judecată din data de 15.12.2016(citaţii comunicate inculpaţilor la data de 07.12.2016), aducerea la cunoştinţa inculpaţilor de către instanţă a învinuirii(25.01.2017), citarea acestora pentru termenul de judecată din data de 13.05.2019 urmare a unei noi repartizări a cauzei prezentului complet de judecată (citaţii comunicate inculpaţilor la data de 08.04.2019).

Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi declararea "Pandemiei" de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu numărul 212 din data de 16 martie 2020, Preşedintele României a instituit starea de urgenţă pe întreg teritoriul României pe o durată de 30 de zile.

Potrivit art. 41 din Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, ”prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.”.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. 8 din Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, ”pe durata stării de urgenţă, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripţia răspunderii penale se suspendă.”.

Se observă că textul art. 43 alin. 8 din Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nu face distincţie între prescripţia generală sau cea specială a răspunderii penale, or, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem).

Prima instanţă a constatat că, prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu numărul 311 din data de 14 aprilie 2020, Preşedintele României a decretat că, începând cu data de 15 aprilie 2020, se prelungeşte cu 30 de zile starea de urgenţă pe întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020.

Potrivit art.156 din Codul penal, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal, prescpţia reluându-şi cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.

Prin urmare, termenul de prescripţie specială intervine numai la momentul la care termenul de prescripţie de 5 ani, la care se adaugă încă o dată durata acestui termen, respectiv 5 ani şi perioada de 60 de zile în care a fost instituită, respectiv prelungită starea de urgenţă s-a împlinit.

În prezenta cauză, instanţa a constatat că nu a intervenit, încă, prescripţia specială a răspunderii penale a celor 5 inculpaţi, nefiind împlinit termenul special de prescripţie a răspunderii penale de 10 ani şi 60 de zile.

Totodată, prima instanţă a înlăturat susţinerile inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... formulate la termenul de judecată din data de 01.03.2021 privind incidenţa în cauză a hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Negulescu împotriva României şi Buliga împotriva României, având în vedere că instanţa a efectuat în mod repetat demersuri în vederea prezentării martorilor ……., ……, ……., ……. şi martorului cu identitate protejată ,,…..”, constatându-se imposibilitatea audierii acestora, martorele …….

Actual……, …… şi………, precum şi partea civilă …., actual …….. au fost audiate de către instanţă, iar instanţa la stabilirea situaţiei de fapt au fost avute în mod coroborat şi alte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv convorbiri telefonice, interceptate în baza autorizării emise de instanţă şi tranzacţii financiare efectuate prin sistemele de transfer monetar.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., care în perioada 2011-15.01.2016 a constituit alături de inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ........... un grup infracţional organizat, la care a mai aderat în anul 2015 şi inculpatul ..........., pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. 1 din Codul penal.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., zis „……”, care în perioada 2011-15.01.2016 a constituit alături de inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ........... un grup infracţional organizat, la care a mai aderat în anul 2015 şi inculpatul ..........., pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. 1 din Codul penal

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ..........., care în perioada 2011-15.01.2016 a constituit alături de inculpaţii ..........., ..........., ........... şi ........... un grup infracţional organizat, la care a mai aderat în anul 2015 şi inculpatul ..........., pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. 1 din Codul penal

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., zis „…..’”, care în perioada 2015-15.01.2016 a aderat la grupul infracţional organizat constituit din inculpaţii ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. 1 din Codul penal

Prima instanţă a înlăturat aplicabilitatea în cauză în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.367 alin.1 reţinută în sarcina fiecăruia dintre cei şase inculpaţi a dispoziţiilor art.5 Cod penal, astfel cum s-a menţionat în rechizitoriu, reţinând în acest sens, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ........... că infracţiunile s-au epuizat după intrarea în vigoare a noului cod penal, situaţie în care acestora le sunt aplicabile dispoziţiile noului cod penal, iar în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ........... că infracţiunea a fost săvârşită după intrarea în vigoare a noului cod penal, neputând fi astfel reţinută pentru cei şase inculpaţi existenţa unei succesiuni de legi penale de la săvârşirea acestora şi până la judecarea definitivă a cauzei, situaţie premisă reglementată de art.5 Cod penal.

Constatând îndeplinite condiţiile angajării răspunderii penale, prima instanţă a dispus condamnarea inculpaților ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., iar, la individualizarea pedepselor au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator şi toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă, cât şi persoana inculpaților, prevăzute de art.74 din Codul Penal, respectiv gravitatea infracţiunilor săvârşite, periculozitatea inculpatului, evaluată după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin urmare, pruima instanţă a reţinut împrejurările concrete în care a fost desfășurată activitatea infracțională, perioada pe care aceasta a fost derulată, activitatea desfăşurată de fiecare inculpat în cadrul grupului infracţional organizat astfel cum aceasta a fost anterior descrisă, gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, dar și circumstanțele personale pozitive ale inculpaților cu precădere lipsa antecedentelor penale și prezentarea acestora în instanţă în cursul cercetării judecătoreşti

În raport de ansamblul tuturor acestor elemente, s-a reţinut că atingerea scopului preventiv - educativ al pedepsei este posibilă numai prin aplicarea acesteia într-un cuantum stabilit în limitele speciale prevăzute de lege, nereduse ca efect al unor eventuale circumstanțe atenuante.

Infracţiunea de proxenetism reţinută în sarcina inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ............

Referitor la inculpatul ..........., în rechizitoriul nr……în sarcina inculpatului s-a reţinut că în perioada 2011-2016 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane (unele cunoscute sub numele: ….., …., ……., ….., „..”, ……, …., …, ……., ……., …….. a lui…….., ……, ……, „aia de la ……..”,……., ………, ……., ….., ……, …….., ……, ……., ………, ……, …….., „…….”, „…….”, „……..”), dintre acestea fiind identificate: …., ………,……., ………,………, ………., ……., ……., …….,…….

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, inculpatul ........... a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, respectiv: ….., ………, …………, ………..,……….., ………, ……., ……..

Înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ........... şi ……. rezultă din coroborarea declaraţiei martorei ……., care a relatat că atât ........... cât şi ……… au practicat prostituţia pentru inculpatul ..........., declaraţia martorei …… care a precizat că locuind până în luna aprilie-mai 2011 în Italia în casa închiriată de inculpatul ........... l-a văzut în repetate rânduri pe inculpatul ........... venind în acest imobil însoţit de …. şi ........... care practicau prostituţia ,, la stradă,, , declaraţia martorei ….. care a menţionat că în perioada 2010-2012 a practicat prostituţia benevol în Italia, împrejurări în care a cunoscut-o pe inculpata ..........., concubina inculpatului ..........., ce practica prostituţia, dar şi pe ……, care avea aceleaşi preocupări.

În egală măsură, a fost avută în vedere şi convorbirea telefonică purtată cu inculpatul ........... la data de 01.01.2016 de către ........... din care rezultă că aceasta din urmă a practicat anterior prostituţia cu sprijinul şi în beneficiul acestui inculpat:

,,- 01.01.2016, la ora 13:43:27 (discuţie cu inculpatul ...........) DOMNUL: Fă! Făcu aia, a lu' colegu... 1.700 de euro, azi noapte!

…..: Da?!

DOMNUL: Să moară ce am mai scump dacă te mint!

….: Succes! Şi... dacă făcu, ce să-i faci? De ce-mi spui mie că făcu aia, a lu' colegu' ,1.700 de euro?

DOMNUL: Adică... e mai grasă ca tine! Vreau să spun...

….: Eee, lasă! Nu-ţi mai fă tu planuri! Că eu dacă mi-aş face planuri d-ăstea... nu te-ar include pe tine! Că m-am săturat aşa... să faci tu planuri pe spinarea altora!

… DOMNUL: Vine socotelile... Nu mai am nicio producţie săptămânile ăştia! N-am de unde să-ţi mai dau nici de papa!,,

Înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ….. rezultă din coroborarea declaraţiei martorei …. care a recunoscut pe ….. ca fiind ……, concubina numitului ….. care de asemenea practica prostituţia în împrejurimile oraşului Roma, declaraţia martorei cu identitate potejată,,…..,, care a recunoscut pe………. ca fiind ……, concubina numitului …… care practica prostituţia în împrejurimile oraşului Roma, declaraţia martorei …… care a cunoscut pe o tânără …….. ca fiind …….concubina numitului………, care de asemenea practica prostituţia în împrejurimile oraşului Roma şi conţinutul convorbirilor telefonice ale inculpatului ........... din data de 06.06.2015, 25.06.2015, 30.06.2015, 18.07.2015, 31.07.2015, 01.08.2015, 02.08.2015, 05.08.2015, 05.09.2015, 19.09.2015, 30.09.2015 şi ale inculpatului ........... din data de 23.08.2015 şi 14.09.2015 din care rezultă că ….. practica prostituţia în locurile controlate de inculpatul ..........., iar pentru folosirea acestora numitul ............ achita o sumă de bani obţinută din practicarea prostituţiei de ............ inculpatului ..........., în conţinutul convorbirilor telefonice fiind făcute trimiteri exprese la suma de 300 EUR, 400 EUR, respectiv 650 EUR.

Înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ ............ rezultă din coroborarea declaraţiei acesteia cu declaraţiile martorelor ……, fostă ............, martorului cu identitate protejată …., convorbirile telefonice purtate de inculpatul ........... în data de 30.06.2015, 29.07.2015, 31.07.2015, 01.08.2015, 02.08.2015, respectiv 28.08.2015 şi declaraţia martorului cu identitate protejată ,,…,, din care rezultă că martora ............ ............ a practicat prostituţia în locaţiile controlate de inculpatul ..........., iar din sumele obţinute în această modalitate o parte era plătită inculpatului ........... cu titlu de taxă pentru folosirea respectivelor locaţii.

Înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ rezultă din coroborarea declaraţiei martorei ............ care a declarat că ….............., recunoscută ulterior de martoră ca fiind ............ practica prostituţia la stradă pentru ,,……., recunoscut de martoră ca fiind inculpatul ..........., cu declaraţia martorei cu identitate protejată ,,…,, care a recunoscut pe ,,Luci,, ca fiind ............ şi care a practicat prostituţia, declaraţia martorei …. care a arătat că pe perioada relaţiei cu inculpatul ..........., respectiv 2012-2014 a constatat că prietenele bărbaţilor din familia acestora ori soţiile lor practicau prostituţia, că are cunoştinţă că soţia lui ........... zis ,,… ,, ............, practica prostituţia, declaraţia martorei …… care a recunoscut pe ............ ca fiind … soţia inculpatului ........... şi care a practicat prostituţia împreună cu martora şi împreună cu ….. şi ………, coroborat cu conţinutul convorbirile telefonice purtate de inculpatul ........... în datele de 06.06.2015, 09.06.2015, 27.06.2015, 30.06.2015, 18.07.2015, 18.07.2015 care probează faptul că ............ a practicat prostituţia în locaţiile controlate de inculpatul ..........., acesta obţinând foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi sub forma încasării unei sume de bani cu titlu de taxă pentru folosirea respectivelor locaţii, sume de bani predate inculpatului ........... de către inculpatul ............

Înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către …… rezultă din coroborarea declaraţiei martorei ............ care a relatat că în casa în care a locuit în Italia împreună cu inculpatul ........... a mai locuit pentru o scurtă perioadă de timp şi inculpatul ........... împreună cu o tânără ,,…,, care era implicată într-o relaţie cu acesta şi care practica prostituţia, declaraţia martorului cu identitate protejată ,, ….,, care a susţinut că „….” (numita …), prietena inculpatului ..........., fiul inculpatului ........... practica de asemenea prostituţia, colectând de asemenea, alături de ............ ............ sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei şi convorbirea telefonică purtată la data de 18.07.2015, ora 10:22:19 între inculpaţii ........... şi ........... care probează faptul că ............ a practicat prostituţia în locaţiile controlate de inculpatul ..........., iar, inculpatul ........... îi preda inculpatului ........... o parte din sumele de bani rezultate din practicarea prostituţiei cu titlu de taxă pentru folosirea respectivelor locaţii, în acest sens fiind făcute trimiteri exprese la suma de 400 EUR.

Înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ rezultă din coroborarea declaraţiei acestei martore care a relatat că începând cu anul 2011 şi până la jumătatea anului 2012 a locuit într-o suburbie a oraşului … într-o casă închiriată de inculpatul ..........., timp în care a practicat prostituţia ,, la stradă,, la propunerea inculpatului ........... şi conţinutul convorbirii telefonice purtată la data de 18.07.2015, ora 17:25:37 de inculpatul ........... din care rezultă că inclusiv inculpatul ........... îi preda inculpatului ........... o parte din sumele de bani rezultate din practicarea prostituţiei, în acest sens fiind făcute trimiteri exprese la suma de 400 EUR.

Înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei de către ............ şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de ............ rezultă din coroborarea depoziţiei de martor a acesteia care probează faptul că inculpatul ........... este cel care i-a înlesnit practicarea prostituţiei în Italia ,, la stradă,, în una din zonele pe care acesta le controla, aceasta deplasându-se în acest scop în Italia însoţită de prietenul ei numitul ............, depoziţia martorului cu identitate protejată,,…,, care a susţinut că persoanele de sex feminin care voiau să practice prostituţia în locaţiile controlate de inculpatul ........... sunt, de cele mai multe ori, însoţite de prietenii lor care discută în mod direct cu inculpatul ........... referitor la „postul” pe care urmează să-l ocupe fetele „la stradă” şi la preţul perceput şi conţinutul convorbirilor telefonice redate în procesele-verbale încheiate la data de 02.03.2016(filele 1-56, vol.3 d.u.p), 30.03.2016(filele 57-61, vol.3 d.u.p.).

Din probele administrate în cauză nu rezultă că acest inculpat a determinat practicarea prostituţiei de către persoanele reţinute anterior în condiţiile în care determinarea la practicarea prostituţiei presupune convingerea unei persoane la practicarea prostituţiei sau începerea practicării prostituţiei sau atragerea persoanelor cu scopul ca acestea să intre în slujba celui care organizează practicarea prostituţiei, or, în cauză nu a fost probat elementul material al infracţiunii de proxenetism sub forma determinării la practicarea prostituţiei.

Totodată, instanţa a constatat că din probele administrate în cauză nu se poate stabili dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul ........... ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei de numita …… ori ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către această persoană, în condiţiile în care depoziţia martorei ............ ............ care a indicat-o pe numita ….. ca fiind persoana care a avut o relaţie cu ........... şi care a practicat prostituţia în Italia nu se coroborează cu depoziţiile martorilor indicaţi în rechizitoriu în susţinerea acuzaţiei şi nici cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

S-a avut în vedere şi faptul că martorii indicaţi în rechizitoriu, audiaţi în cursul urmăririi penale sau al cercetării judecătoreşti nu au relatat aspecte privind-o numita ……, în sensul că aceasta ar fi practicat prostituţia cu sprijinul sau în folosul inculpatului ........... şi nici din celelalte mijloace de probă administrate în cauză nu rezultă astfel de fapte în sarcina inculpatului.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., care în perioada 2011-15.01.2016 a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, respectiv: …., ….., ............, ............, ............, ............, ……., ............, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 din Codul Penal.

Referitor la inculpatul ..........., în rechizitoriul nr….. în sarcina inculpatului s-a reţinut că în perioada 2011-2016 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, (unele cunoscute sub numele: …., …., …., ............, „….”, ….., ……, ……, ……,……, …… a lui ……..,…., ……, „aia de la ……”, ……., ….., ………, …., …., ………, ……., ……., ………, …….., ……, „…….”, „…….”, „…… lui…..”), dintre acestea fiind identificate: …., …….., ….., ............, ............, ……, ............, ............, … ............ , ............

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, inculpatul ........... a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către …..

Înlesnirea practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ….. rezultă din coroborarea declaraţiei martorului cu identitate protejată ,,….,, care a relatat că ,,…,, prietena lui…… fiul bărbatului poreclit ,,…,, sau ,,…,,(inculpatul ...........) practica prostituţia, ocupându-se şi de colectarea sumelor de bani obţinute din prostituţie, declaraţia martorei ............ care a susţinut că în imobilul în care a locuit cu ........... l-a cunoscut şi pe inculpatul ........... ce era împreună cu o tânără ,,….,, care practica la rândul său prostituţia, precum şi din conţinutul convorbirii telefonice purtate la data de 18.07.2015, ora 10:22:19 între inculpaţii ........... şi ........... din care rezultă că inculpatul ........... obţinea foloase patrimoniale din practicarea prostituţiei de persoane de sex feminin în locaţiile controlate de inculpatul ........... din care îi preda acestuia din urmă o parte cu titlu de taxă pentru folosirea respectivelor locaţii, în acest sens fiind făcute trimiteri exprese la suma de 400 EUR.

În schimb, în cauză nu rezultă împrejurarea că inculpatul ........... a determinat-o pe … să practice prostituția şi nici faptul că inculpatul ........... ar fi determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către …, …….., ……, ............, ............, …., ............, …...... şi ............, astfel cum s-a reţinut în actul de sesizare.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ........... care în perioada 2011-15.01.2016 a înlesnit practicarea prostituţiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ….. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 din Codul Penal

Referitor la inculpatul ..........., în rechizitoriul nr….în sarcina inculpatului s-a reţinut că în perioada 2011-2016 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, (unele cunoscute sub numele: ., …, ….., ............, „….”, …, …, ….., ……., ….., …….. a lui ……, ……, ……., „aia de la ……..”,………, …….., ……, …., ….,…….., …., …….., ………., ….., ……, „……..”, „…….”, „……..”), dintre acestea fiind identificate: …., ……., ………, ............, ............, ……, ............, ............, ............ , .............

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, inculpatul ........... a determinat şi a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, respectiv: ............ şi ............ .............

Determinarea şi înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei de către ............ pe teritoriul Italiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ rezultă din coroborarea declaraţiei acesteia cu situaţia transferurilor financiare realizate prin sistemul …..

Astfel, martora a declarat că propunerea de a practica prostituţia pentru a se întreţine a venit din partea inculpatului ..........., lucru acceptat de martoră, că începând cu anul 2011 timp de un an şi jumătate a locuit în … în localitatea ……… 2 împreună cu inculpatul ........... într-o casă închiriată de inculpatul ..........., timp în care a practicat prostituţia ,, la stradă,, după care aproximativ la jumătatea anului 2012 s-a mutat cu acelaşi inculpat într-o localitate situată lângă oraşul …. într-o casă închiriată de inculpatul ........... practicând de asemenea prostituţia la stradă.

Conform hărţii relaţionale nr. ……/11.12.2015, inculpatul ........... a expediat către către ….., tatăl martorelor ............ şi ............, în anul 2013, suma de 999 de euro.

Determinarea şi înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei de către ............ ............ şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ ............ rezultă din declaraţia martorei … actual …. din cursul urmăririi penale care a relatat că, în perioada 2014-noiembrie 2015, aceasta a avut o relaţie de iubire cu inculpatul ..........., împrejurare în care a cunoscut-o pe martora ............ ............, cu privire la care a aflat pe parcurs, de la alte persoane, că practica prostituţia în Italia pentru inculpatul ..........., fapt pe care l-a lăsat să se înţeleagă chiar acesta din urmă.

Martora a precizat că din discuţiile la care a asistat era evident că martora ............ ............ era prostituata inculpatului, nefiind nevoie ca acesta să afirme în mod expres acest lucru.

Aspectul că martora ............ a practicat prostituţia în Italia pentru inculpatul ........... rezultă şi din coroborarea declaraţiei dată de martoră în cursul urmăririi penale(filele 143-149, 246-248 vol.2 d.u.p.), conţinutul conversaţiilor telefonice purtate de inculpatul ........... în datele de 01.08.2015, 02.08.2015, respectiv 28.08.2015 şi declaraţia martorului cu identitate protejată ,,..,,

Astfel, martora ............ ............ a declarat că în perioada 2012-iulie 2015 a fost implicată într-o relaţie cu inculpatul ........... şi că a practicat prostituţia pe teritoriul Italiei, negând însă faptul că inculpatul i-ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei sau că ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi.

Însă din conţinutul coroborat al convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul ........... în datele de 01.08.2015, 02.08.2015, respectiv 28.08.2015, rezultă că martora practica prostituţia în folosul inculpatului ..........., referirile inculpatului ........... vizând sume de bani care i-ar fi fost date martorei, respectiv 800 EUR şi reproşurile acesteia adresate inculpatului ........... şi inculpatului ........... că ar fi fost determinată să practice prostituţia, realitatea conţinutului acestei din urmă convorbiri fiind confirmată de către martora ............ ............ în declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 29.02.2016(fila 248, vol.2).

De altfel, şi martorul cu identitate protejată ,,….” a declarat că sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei erau colectate de „............” (martora ............ ) şi „….” (numita ……), prietenele celor doi fii ai inculpatului ..........., inculpaţii ........... şi ..........., şi trimise în România, însă nu prin servicii specializate de transfer monetar, ci transportaţi fizic de diverse persoane care aveau drum în ţară.

Martora a relatat că ,,............” şi ,,….,, prietenele inculpaţilor ........... şi ........... practicau şi ele prostituţia.

De asemenea, conform hărţii relaţionale nr. …../11.12.2015, inculpatul ........... a expediat către martora ............ ............ şi tatăl acesteia, …., în perioada 2013-2015, prin serviciul „….”, din localitatea……., ……., în total suma de 5.400 de euro.

Din probele administrate în cauză nu se poate reţine că acest inculpat ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei de către ..........., …., ……, ............, ……, ............, ............ sau ............ sau ar fi obţinut foloase patrimoniale în urma practicării prostituţiei de către aceste persoane.

Astfel, martorii indicaţi în rechizitoriu audiaţi în cursul urmăririi penale sau al cercetării judecătoreşti nu au relatat aspecte sau împrejurări din care să rezulte că persoanele menţionate anterior ar fi practicat prostituţia determinate de acest inculpat, cu sprijinul sau în folosul acestuia şi nici din celelalte mijloace de probă administrate în cauză nu rezultă astfel de fapte în sarcina inculpatului.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., care în perioada 2011-15.01.2016 a determinat şi a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, respectiv: ............ şi ….., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 din Codul Penal.

Referitor la inculpatul ..........., în rechizitoriul nr….. în sarcina inculpatului s-a reţinut că în perioada 2011-2016 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane (unele cunoscute sub numele:…, …, ……., ............, „…”, …, …., ….., ……., ……., …….. a lui….., …..,………, „aia de la ……”,……, ……, …….., …….., ….,……, ……, …….., ………., ……., ……., „……..”, „……”, „………”), dintre acestea fiind identificate: ……., ………, …….., ............, ............, ……, ............, ............, ….., .............

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, aceasta din urmă fiind data la care împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, inculpatul ........... a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către .............

Înlesnirea de către inculpatul ........... a practicării prostituţiei pe teritoriul Italiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ rezultă din coroborarea următoarelor declaraţii: declaraţia martorei ............ care a relatat faptul că ............, recunoscută de martoră în persoana numitei ............ practica în Italia prostituţia ,, la stradă,, pentru .. în aceeaşi perioadă cu martora, respectiv jumătatea anului 2012, declaraţia martorei ............ care a precizat că ............ practica prostituţia ,,la stradă,, în aceeaşi perioadă cu martora respectiv noiembrie 2010-aprilie-mai 2011, declaraţia martorei ............-............ care a precizat că în perioada 2012-iulie 2015, în imobilul în care a locuit cu inculpatul ........... a mai locuit pentru scurte perioade de timp şi inculpatul ..........., împreună cu soţia sa ............, aceasta din urmă, practicând, de asemenea, prostituţia, declaraţia martorului cu identitate protejată,,..,, care a recunoscut pe ,,……,, ca fiind ............ şi care practica prostituţia, declaraţia martorei ............, care a susţinut, că în perioada relaţiei cu ..........., respectiv 2012-2014 soţia inculpatului ..........., zis „…”, ……, cunoscută martorei sub numele purtat anterior căsătoriei, …… practica la rândul său prostituţia, declaraţiile coroborate ale martorei …….. în cursul urmăririi penale(filele 162-166, vol.2) şi în cursul judecăţii(fila 3, vol.XV) din care rezultă că în perioada 2010-2012, ............ recunoscută de martoră ca fiind …, soţia lui „…..”(inculpatul ...........) practicau de asemenea, prostituţia.

Aspectele relatate de martorii menţionaţi anterior privind activitatea inculpatului ........... de a înlesni practicarea prostituţiei de către ............ şi de a obţine foloase patrimoniale din această activitate sunt confirmate de conţinutul convorbirilor telefonice ale inculpatului ........... din data de 06.06.2015, 09.06.2015, 27.06.2015, 30.06.2015, 18.07.2015, 18.07.2015, 03.12.2015 din care rezultă că numita ............ practica prostituţia în locaţiile controlate în Italia de către inculpatul ..........., pentru care inculpatul ........... plătea la rândul său o taxă în vederea folosirii acestora de către persoana care practica prostituţia în folosul său, precum şi de conţinutul convorbirii din data de 08.10.2015, orele 15:16:44 purtate între inculpatul ........... şi ........... care fac trimitere explicită la suma de 5000 de euro obţinută din practicarea prostituţiei de către ............ şi care a fost folosită de către inculpat.

În schimb, în cauză nu rezultă împrejurarea că inculpatul ........... a determinat-o pe ............ să practice prostituția şi nici faptul că inculpatul ........... ar fi determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către …., …….., ……, ............, ............, …….., ............, ……. şi ............, astfel cum s-a reţinut în actul de sesizare.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ..........., care în perioada 2011-15.01.2016 a înlesnit practicarea prostituţiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 din Codul Penal

Referitor la inculpata ..........., în rechizitoriul nr….. în sarcina inculpatei s-a reţinut că în perioada 2011-2016 a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, (unele cunoscute sub numele: …., …., …., ............, „…….”, …….., ……, …., ……..,…….,…… a lui ….., ……., ……, „aia de la ……”,……, ….., …….., …….., ….., …….., ……..,…….,……,……,…….., „……., „…….”, „…… lui …….”), dintre acestea fiind identificate: ……, …….., ............, ............, …., ............, ............, ….., .............

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că în perioada 2011-15.01.2016, inculpata ........... a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei respectiv ….., ............, ............, ............, ............, ………, .............

La stabilirea acestei situaţii de fapt, prima instanţă a avut în vedere considerentele expuse anterior la analiza activităţii infracţionale a inculpatului ..........., în care s-a reţinut pe baza mijloacelor de probă administrate că acest inculpat a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ….., ............, ............, ............, ............, ……., ............ coroborat cu conţinutul convorbirilor telefonice ale inculpatei din data de 27.12.2015, orele ora 11:42:30 şi 11:43:38 din care rezultă că aceasta se interesa, la cererea inculpatului ..........., cu privire la sumele de bani pe care acesta le solicitase cu titlu de taxă a „posturilor” ocupate pentru practicarea prostituţiei, din data de 07.12.2015, la ora 13:35:24 din care rezultă că aceasta a ridicat sumele de bani obţinute de inculpatul ........... în urma practicării prostituţiei de către tinerele pe care aceştia le controla şi trimise în România prin intermediul martorului …. precum şi cele din 16.11.2015, orele 14:39:23, 14:44:29, 11:43:38 din care rezultă că această inculpată a asigurat sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei, că le deţinea în materialitatea lor (23.000 de euro), că avea acces la ele oricând, precum şi temerea ca transferul unei asemenea sume de bani să nu se raporteze la organele cu atribuţii de verificare, inculpata având astfel cunoştinţă despre provenienţa infracţională a sumelor de bani.

Aspectele evidenţiate în ultimele convorbiri telefonice privind suma de 23000 EUR deţinută de către inculpată şi care urma să fie predată inculpaţilor ........... şi ........... în vederea achiziţionării unui imobil şi plătită prin transfer bancar prin intermediul Băncii …. sunt confirmate în cauză şi prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr…../16.11.2015 de Notar Public …. potrivit căruia inculpaţii ........... şi …… au dobândit în cote de ½ fiecare de la numita ….., imobilul situat în ………. str……….nr……, jud….. compus din teren intravilan în suprafaţă de 860 mp şi construcţia C1 reprezentând casă de locuit cu regim de înălţime P+1, preţul vânzării fiind în cuantum de 34.000 EUR, din care suma de 11000 EUR a fost achitată în numerar la data autentifiării actului, iar suma de 23000 eur urma să fie achitată vânzătoarei prin virament bancar în contul acesteia deschis la Banca…….

În egală măsură a fost avută în vedere fişa de evidenţă auto asociată inculpatei conform căreia aceasta a deţinut, în calitate de proprietar, nu mai puţin de 12 (douăsprezece) autovehicule mărcile ….(5 bucăţi), „…..” (2 bucăţi), „……. (3 bucăţi)”, „…….” şi „….”, înstrăinate ulterior către diferite persoane, în condiţiile în care nu există dovezi în ceea ce priveşte achiziţionarea acestora cu mijloace băneşti obţinute în mod legal.

Au fost înlăturate susţinerile inculpatei ........... privind modalitatea licită de dobândire a bunului mobil sechestrat reprezentat de autoturismul marca „…..”, serie motor ….., serie şasiu ……., dobândit la data de 02.12.2015, în sensul că banii necesari achiziționării acelui autoturism au fost împrumutaţi de la mama inculpatei ca urmare a unui contract de credit încheiat în data de 20.11.2015 cu Banca …… dar şi ca urmare a vânzării unui alt autoturism.

S-a reţinut sub acest aspect că inculpata nu a făcut dovada obţinerii unor venituri de natură licită prin care să-şi asigure mijloacele de existenţă, precum şi faptul că deşi veridice susţinerile acesteia în sensul că mama sa a contractat un credit la o instituţie bancară, sens în care a fost depus la dosar contractul de credit încheiat de aceasta din urmă cu Banca …. în data de 20.11.2015, afirmaţiile inculpatei privind existenţa unui contract de împrumut încheiat cu mama sa sunt lipsite de suport probatoriu.

În schimb, în cauză, nu rezultă împrejurarea că inculpata ........... ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei de către persoanele menţionate anterior, aspectele relatate de inculpatul ........... în cadrul convorbirii telefonice purtate la data de 06.06.2015, în sensul că inculpata ........... era titulara unor contracte de utilităţi („…… are curentul pe numele ei acolo”) aferente imobilului în care locuiau persoanele de sex feminin ce întreţineau relaţiile sexuale, nu pot conduce în mod singular, în lipsa altor mijloace de probă la concluzia că această inculpată ar fi asigurat în această modalitate condiţiile necesare practicării prostituţiei de către alte persoane.

De asemenea, pe baza probelor administrate în cauză, nu se poate stabili că inculpata ........... ar fi efectuat activităţi specifice infracţiunii de proxenetism în raport de numitele …. şi …….

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ..........., care în perioada 2011-15.01.2016, inculpata ........... a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei respectiv ……, ............, ............, ............, ............, ……., ............ întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art.213 alin.1 din Codul Penal

Având în vedere considerentele expuse la analiza activităţii infracţionale a inculpatului ........... sub aspectul infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, instanţa a reţinut că, în perioada 2015-15.01.2016, inculpatul ........... a înlesnit practicarea prostituţiei de către o persoană de sex feminin pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de această persoană, cunoscută sub apelativul „….”.

Cum s-a reţinut şi în considerentele ce preced care îl privesc pe acest inculpat, prezintă relevanţă în cauză următoarele mijloace de probă:

- conţinutul convorbirilor telefonice purtate de inculpatul ........... la data de 06.06.2015, 28.06.2015, 02.08.2015, a celor din data de 30.06.2015 purtate între inculpaţii ........... şi ..........., respectiv la data de 09.10.2015, între inculpaţii ........... şi ........... din care rezultă că persoana de sex feminin cunoscută cu apelativul ,….,, practica prostituţia în folosul inculpatului ..........., fiind făcute referiri atât la apelativul acesteia, la porecla inculpatului cât şi locul unde aceasta practica prostituţia.

- convorbirile telefonice din zilele de 05.06.2015(„Păi și banii lu' …, nu-i luași de la …?” ), 19.09.2015 („şi de la …. ţi-i luaşi”), 26.09.2015 („Îi adusă încoa …..”), 03.10.2015 („Să-i spui să se ducă să ia banii de la ….., să-mi pună astă seară”), respectiv afimaţia inculpatului ........... din data de 29.09.2015(„…… nu știe cum sunt treburile pe acolo.

Trebuie să mă suni pe mine... să-mi spui mie” ) din care rezultă aspectul că inculpatul ........... plătea o taxă inculpatului ........... pentru activitatea de prostituţie a „…….” şi că acesta nu era îndreptăţit să hotărască asupra ,,posturilor,, folosite pentru practicarea prostituţiei

-convorbirea telefonică a inculpatului ..........., titular al postului telefonic cu numărul ….., aparţinând unui operator telefonic italian, care la data de 29.09.2015 ia legătura cu inculpatul ..........., zis „…..”, căruia îi comunică nemulţumirile acestuia cu privire la faptul că „….”, persoana care practica prostituţia în folosul său, a fost mutată în alt loc decât cel stabilit iniţial.

-convorbirea telefonică a inculpatului ........... din data de 03.12.2015, purtată cu inculpatul ..........., referitor la anumite probleme cu organele judiciare italiene pe care le aveau tinerele care se prostituau din cauza comportamentului indecent al celei care practica prostituţia în beneficiul inculpatului ............

-procesul-verbal de percheziţie domiciliară încheiat la data de 15.01.2016, din care rezultă că, urmare a percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului, în camera în care locuia inculpatul ........... a fost găsită suma de 4640 EUR, sumă cu privire la care instanţa a stabilit în considerentele ce preced că are caracter ilicit şi că reprezintă folosul material obţinut de către inculpatul ........... de pe urma practicării prostituţiei de către persoana de sex feminin cunoscută sub apelativul,,..,, expunând în egală măsură şi raţionamentul pentru care a înlăturat susţinerile inculpatului ........... privind provenienţa acestora.

În schimb, din probele administrate în cauză, nu rezultă împrejurarea că inculpatul ........... a determinat această persoană să practice prostituţia, respectiv că acest inculpat este cel care a convins sau a atras respectiva persoană la practicarea prostituţiei.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ........... care în perioada 2015-15.01.2016 a înlesnit practicarea prostituţiei de către o persoană de sex feminin pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de această persoană, cunoscută sub apelativul „…” întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prevăzute de art.213 alin.1 Cod Penal.

În egală măsură, prima instanţă a înlăturat susţinerile inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... formulate la termenul de judecată din data de 01.03.2021 privind incidenţa în cauză a hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Negulescu împotriva României şi Buliga împotriva României, având în vedere că instanţa a efectuat în mod repetat demersuri în vederea prezentării martorilor ............, ……, ............ ............, ............ şi martorului cu identitate protejată ,,….” constatându-se imposibilitatea audierii acestora, martorele ….., actual……, ….. şi……., au fost audiate de către instanţă, iar instanţa la stabilirea situaţiei de fapt au fost avute în mod coroborat şi alte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv convorbiri telefonice, interceptate în baza autorizării emise de instanţă şi tranzacţii financiare efectuate prin sistemele de transfer monetar, precum şi proces-verbal de percheziţie domiciliară.

De asemenea, prima instanţă nu a reţinut susţinerea inculpaţilor în sensul că, raportat la dispoziţiile art.9 Cod penal ce reglementează principiul personalităţii legii penale în ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism era necesară autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor pentru săvârşirea acestei infracţiuni, având în vedere următoarele considerente:

A fost avut în vedere ansamblul material administrat în cauză din care rezultă că inculpaţii au beneficiat de sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei de către persoanele de sex feminin individualizate anterior, pe teritoriul României, iar, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ........... acţiunea de determinare a numitelor ............ ............ şi …… s-a realizate pe teritoriul României.

Constatând îndeplinite condiţiile angajării răspunderii penale, prima instanţă a dispus condamnarea inculpatului ..........., iar la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator şi toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă, cât şi persoana inculpatului, prevăzute de art.74 din Codul Penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea inculpatului, evaluată după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În cauză, prima instanţă a reţinut împrejurările concrete în care a fost desfășurată activitatea infracțională, perioada pe care aceasta a fost derulată, numărul persoanelor cu privire la care acestuia i se impută săvârşirea infracţiunii de proxenetism, gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, dar și circumstanțele personale pozitive ale inculpatului cu precădere lipsa antecedentelor penale și prezentarea acestuia în instanţă în cursul cercetării judecătoreşti

În raport de ansamblul tuturor acestor elemente, instanţa a constatat că atingerea scopului preventiv - educativ al pedepsei este posibilă numai prin aplicarea acesteia într-un cuantum stabilit în limitele speciale prevăzute de lege, nereduse ca efect al unor eventuale circumstanțe atenuante.

Prima instanţă a reţinut în cauză împrejurările concrete în care a fost desfășurată activitatea infracțională, perioada pe care aceasta a fost derulată, numărul persoanelor cu privire la care acestuia i se impută săvârşirea infracţiunii de proxenetism, gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, dar și circumstanțele personale pozitive ale inculpatului cu precădere lipsa antecedentelor penale și prezentarea acestuia în instanţă în cursul cercetării judecătoreşti

În raport de ansamblul tuturor acestor elemente, instanţa a arătat că atingerea scopului preventiv - educativ al pedepsei este posibilă numai prin aplicarea acesteia într-un cuantum stabilit în limitele speciale prevăzute de lege, nereduse ca efect al unor eventuale circumstanțe atenuante.

Constatând îndeplinite condiţiile angajării răspunderii penale, prima instanţă a dispus condamnarea inculpatului ..........., iar, la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator şi toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă, cât şi persoana inculpatului, prevăzute de art.74 din Codul Penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea inculpatului, evaluată după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin urmare, prima instanţă a reţinut împrejurările concrete în care a fost desfășurată activitatea infracțională, perioada pe care aceasta a fost derulată, numărul persoanelor cu privire la care acestuia i se impută săvârşirea infracţiunii de proxenetism, gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, dar și circumstanțele personale pozitive ale inculpatului cu precădere lipsa antecedentelor penale și prezentarea acestuia în instanţă în cursul cercetării judecătoreşti

În raport de ansamblul tuturor acestor elemente, prima instanţă a arătat că atingerea scopului preventiv - educativ al pedepsei este posibilă numai prin aplicarea acesteia într-un cuantum stabilit în limitele speciale prevăzute de lege, nereduse ca efect al unor eventuale circumstanțe atenuante.

Constatând îndeplinite condiţiile angajării răspunderii penale, instanţa a dispus condamnarea inculpatei ..........., iar la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator şi toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă, cât şi persoana inculpatului, prevăzute de art.74 din Codul Penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea inculpatei, evaluată după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin urmare, instanţa a reținut împrejurările concrete în care a fost desfășurată activitatea infracțională, perioada pe care aceasta a fost derulată, numărul persoanelor cu privire la care inculpatei i se impută săvârşirea infracţiunii de proxenetism, gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, dar și circumstanțele personale pozitive ale inculpatei cu precădere lipsa antecedentelor penale și prezentarea acestuia în instanţă în cursul cercetării judecătoreşti

Constatând îndeplinite condiţiile angajării răspunderii penale, prima instanţă a dispus condamnarea inculpatului ..........., iar la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator şi toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă, cât şi persoana inculpatului, prevăzute de art.74 din Codul Penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea inculpatei, evaluată după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prima instanţă a reţinut împrejurările concrete în care a fost desfășurată activitatea infracțională, perioada pe care aceasta a fost derulată, numărul persoanelor cu privire la care acestuia i se impută săvârşirea infracţiunii de proxenetism, gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, dar și circumstanțele personale pozitive ale inculpatului cu precădere lipsa antecedentelor penale și prezentarea acestuia în instanţă în cursul cercetării judecătoreşti

În ceea ce o priveşte pe inculpata ..........., prima instanţă a reţinut următoarele:

În fapt, din coroborarea declaraţiei persoanei vătămate ….. dată în cursul urmăririi penale (filele 94-100, vol.1 d.u.p.), cu declaraţiile martorelor….. şi……., date în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, relaţiile comunicate de SC …. prin adresa nr….. din 15.07.2015 şi situaţia transferurilor monetare efectuate în perioada reţinută în rechizitoriu, instanţa a reţinut că, în perioada octombrie-decembrie 2012, inculpata ........... prin constrângere şi inducere în eroare, a recrutat, transportat şi adăpostit pe persoana vătămată …. pe teritoriul Spaniei, în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei

Astfel, fiind audiată în cursul urmăririi penale persoana vătămată … a declarat, că în primăvara anului 2012, prin intermediul reţelei de socializare „……”, a cunoscut o tânără „…..”, pe care a recunoscut-o ulterior cu ocazia audierii din 27.10.2015 în fotografia ataşată inculpatei ............

A declarat în continuare că, la scurt timp după împlinirea vârstei de 18 ani (16 august 2012), fiind nevoită să-şi schimbe actul de identitate, persoana vătămată a fost ajutată benevol de inculpata ..........., aceasta însoţind-o la serviciul de specialitate din comuna …, judeţul…, cu toate că i-a dat asigurări că se poate descurca şi singură.

În aceeaşi perioadă inculpata ........... i-a propus persoanei vătămate să muncească în Barcelona, Spania, ca barman într-un restaurant în care lucra şi inculpata şi unde aceasta câştiga destul de bine.

În continuare, persoana vătămată a arătat că, în cursul lunii octombrie 2012 a plecat singură spre Barcelona cu un autocar al firmei „…..”, inculpata ........... fiind deja acolo unde avea închiriat un apartament în care a locuit şi persoana vătămată până la reîntoarcerea sa în România.

În ceea ce priveşte contravaloarea transportului, aceasta a arătat că a fost achitată cu o sumă de bani trimisă de inculpata ........... prin intermediul unei prietene de-ale sale.

Dacă la început persoana vătămată a observat că inculpata pleca de acasă, spunând că merge la restaurant şi că în acelaşi timp îi caută loc de muncă, după câteva săptămâni a fost condusă de acesta în zona …. din apropierea……., ocazie cu care i s-a spus că aici trebuie să practice prostituţia acela fiind locul său de muncă, refuzul persoanei vătămate fiind urmat de ameninţări atât la adresa sa cât şi a membrilor de familie.

În ciuda refuzului persoanei vătămate, inculpata ........... a condus-o în mod repetat pe aceasta în aceeaşi zonă, solicitându-i să practice prostituţia, pentru ca, după circa o săptămână persoana vătămată să fie urcată cu forţa de inculpată în autoturismul unui bărbat spaniol, cu vârsta aproximativă de 30-35 de ani, cu care a întreţinut raporturi sexuale contrar voinţei sale pentru suma de 50 de euro, bani care au fost încasaţi de inculpata ..........., lucruri care s-au repetat timp de mai multe zile.

În acest sens, persoana vătămată a declarat că până la revenirea în România (17 decembrie 2012) a întreţinut raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi (în număr de 2 sau 3 pe zi) cu sprijinul nemijlocit al inculpatei ..........., ce o însoţea „la stradă”, i-a pus la dispoziţie prezervative, existând situaţii în care aceasta „a preluat” dintre clienţii persoanei vătămate, întrucât şi inculpata practica la rândul său prostituţia.

De asemenea, persoana vătămată a declarat că atât cartea sa de identitate cât şi certificatul său de naştere au rămas în posesia inculpatei, precum şi faptul că toţi banii obţinuţi în urma practicării prostituţiei au fost încasaţi de inculpata ..........., astfel încât, neavând niciun ban la întoarcerea sa în ţară, sora sa a fost cea care a achitat taxiul de la autogară până la domiciliul său.

Cu privire la circumstanţele în care s-a reîntors în România, persoana vătămată a arătat că a călătorit cu acelaşi mijloc de transport împreună cu inculpata ........... şi cu o rudă a acesteia, identificată ulterior în fotografia ataşată inculpatei ............

Din relaţiile comunicate de către SC ….prin adresa nr. ……. din 15.07.2015, rezultă că …… a călătorit pe ruta ….-……. la data de 10.10.2012, iar pe ruta ……-…… la data de 13.12.2012, pe lista de pasageri regăsindu-se atât inculpata ..........., cât şi mama sa, inculpata ..........., fiind confirmate astfel elementele de fapt expuse de persoana vătămată privind destinaţia, modalitatea de transport, perioada în care s-a aflat pe teritoriul Spaniei şi persoanele care se aflau împreună cu aceasta la întoarcerea în România.

Instanţa de judecată a reţinut ca fiind veridice afirmaţiile persoanei vătămate în sensul că sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei au ajuns în integralitatea lor în posesia inculpatei ..........., având în vedere şi depoziţia martorei ……, audiată la data de 09.12.2019 care a confirmat aspectele expuse de persoana vătămată, în sensul că martora este cea care a achitat pentru persoana vătămată contravaloarea cursei de taxi de la autogară la domiciliul său, întrucât aceasta din urmă nu avea nicio sumă de bani asupra ei.

Elocventă la stabilirea activităţii inculpatei ........... de inducere în eroare a persoanei vătămate cu privire la activitatea pe care aceasta urma să o desfăşoare în Barcelona este şi declaraţia martorei ….., aceasta relatând faptul că persoana vătămată a fost plecată în cursul anului 2012, până în luna decembrie a aceluiaşi an în Spania împreună cu prietena sa …., scopul plecării sale fiind însă acela de a lucra la un restaurant.

Din declaraţiile martorei ….. date în cursul urmăririi penale (filele 167-171 vol.2 d.u.p.) şi în cursul cercetării judecătoreşti la termenul de judecată din data de 20.01.2020, rezultă că persoana vătămată o cunoştea pe inculpata ..........., împreună cu care a fost la Barcelona, unde persoana vătămată a practicat prostituţia.

Prima instanţă nu a dat eficienţă doar depoziţiei din cursul cercetării judecătoreşti a martorei …… având în vedere împrejurarea că, fiind audiată de către instanţă aceasta a declarat că îşi menţine declaraţia dată în cursul urmăririi penale, al cărei conţinut l-a citit înainte de a semna.

Prima instanţă a reţinut că precizările persoanei vătămate referitoare la controlul total exercitat de inculpata ........... asupra sa în perioada în care a practicat prostituţia pe teritoriul Spaniei, prin deţinerea actelor de identitate, sunt susţinute şi de transferul sumei de 50 de euro, la data de 05.12.2012, de pe numele ….. pe numele inculpatului ..........., în condiţiile în care acesta era concubinul inculpatei ........... la acea dată, iar persoana vătămată nu a cunoscut o persoană cu acest nume.

Prima instanţă a dat valoare probatorie şi transferurilor monetare similare efectuate în perioada şi din localitatea indicată de persoana vătămată către alte rude sau cunoştinţe ale inculpatei ........... printre care ….. şi …….. (harta relaţională nr. ……../10.12.2015 – fila 196, vol. 4 d.u.p. şi situaţia transferurilor de bani prin ……filele 162-164 vol.4 d.u.p.).

S-a arătat că activitatea de inducere în eroare şi constrângere a persoanei vătămate a fost realizată şi în contextul determinat de vârsta acesteia, şi ulterior prin faptul că aceasta nu avea o sursă de venit şi nu cunoştea limba spaniolă.

Potrivit art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, forma în vigoare la data de 31.12.2012 constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Raportat la considerentele de fapt şi de drept anterior expuse, instanţa a constatat că fapta inculpatei ........... care în perioada octombrie-decembrie 2012, prin constrângere şi inducere în eroare, a recrutat, transportat şi adăpostit pe persoana vătămată …. pe teritoriul Spaniei, în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, forma în vigoare la data de 31.12.2012.

Astfel, elementul material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de persoane s-a realizat prin acţiunea de recrutare, trasportare şi adăpostire a persoanei vătămate……, în scopul exploatării sexuale a acestei, victima fiind indusă în eroare prin oferirea unui loc de muncă în ….., iar ulterior fiind constrânsă să practice prostituţia în folosul inculpatei ............

Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că inculpata a săvârşit fapta cu intenţie directă, întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptelor sale, urmărind producerea lor prin săvârşirea faptei, respectiv exploatarea sexuală a victimei.

Fiind îndeplinite condiţiile răspunderii penale prev. de art. 396 alin.2 C.p.p. întrucât din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, examinate şi evaluate conform dispoziţiilor art. 103C.p.p. a rezultat vinovăţia inculpatei dincolo de orice îndoială rezonabilă, respectiv că fapta există, constituie infracțiune şi a fost săvârşită de inculpată, instanţa a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.pen respectiv, gradul de pericol social al faptelor, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, limitele de pedeapsă prevăzute de textul sancţionator, perioada în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, natura şi gravitatea rezultatului produs care imprimă faptelor săvârşite un caracter grav şi nu justifică aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, circumstanţele personale invocate de către inculpată neputând prevala la stabilirea modalităţii de executare a pedepsei.

În ceea ce o priveşte pe inculpata ..........., instanţa a reţinut că aceasta este mama inculpatei ..........., iar, la data de 03.02.2016 a fost audiată în calitate de martor în dosarul de urmărire penală nr. …. cu privire la deplasarea de la … la ……. în data de 17.12.2012(filele 181-184 vol.1 d.u.p).

Sub acest aspect, instanţa a reţinut că fiind audiată, după ce şi-a manifestat acordul de a da declaraţii în cauză inculpata ........... a susţinut, în prezenţa apărătorului ales, următoarele: în perioada petrecută în Spania, la Barcelona, cuprinsă între octombrie-decembrie 2012 a muncit alături de fiica sa, inculpata ..........., făcând curăţenie în diverse imobile, contra unor sume de 8-10 euro pentru o oră; au locuit într-un apartament închiriat, prevăzut cu o singură cameră, pentru care plăteau sume de 200 de euro lunar, iar persoana vătămată …. a locuit în acelaşi imobil, dar într-un apartament separat; persoana vătămată a fost ajutată în obţinerea actului de identitate de către o prietenă a fiicei inculpatei, …..; persoana vătămată……… a ajuns la Barcelona după ce i-a cerut ajutorul inculpatei ........... pentru a-i găsi un loc de muncă, care i-a spus că pentru sume cuprinse între 8 şi 10 euro pe oră fac curăţenie în diferite locuinţe, condiţii pe care persoana vătămată le-a acceptat; nu a cunoscut cu ce s-a ocupat persoana vătămată cât timp a stat în Spania, dar a observat că în perioada în care inculpata ........... şi fiica sa erau plecate la muncă, … ajungea seara acasă; după ce a afirmat că biletul persoanei vătămate de întoarcere în România a fost achitat de cele două inculpate, ........... a revenit, declarând că nu cunoaşte cine a plătit contravaloarea transportului; inculpata a susţinut că ea a fost cea care a plătit contravaloarea chiriei apartamentului în care a locuit persoana vătămată, deşi a observat asupra acesteia sume cuprinse între 20 şi 30 de euro ce proveneau din furturi de la persoane de origine asiatică.

Prima instanţă a reţinut că aceste afirmaţii ale inculpatei ........... sunt nesincere fiind infirmate de restul probatoriilor administrate în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti.

În acest sens, au fost avute în vedere declaraţia persoanei vătămate …… din faza de urmărire penală, care a relatat în detaliu faptele comise de inculpata ..........., modul în care a fost indusă în eroare de aceasta să meargă în Spania, cum a fost asigurat transportul, unde a fost cazată şi ulterior modalitatea în care a fost obligată să practice prostituţia pentru inculpată care se coroborează în cauză cu adresa emisă de SC ….., declaraţia martorei…….care a confirmat aspectul că persoana vătămată a fost plecată în Spania îmrpeună cu inculpata ..........., scopul plecării fiind acela de a lucra într-un restaurant, că la întoarcerea în România aceasta nu avea asupra sa sume de bani cerându-i martorei…….. să achite contravaloarea taxiului, declaraţia martorei ……. potrivit căreia persoana vătămată o cunoştea pe inculpata ..........., împreună cu care a fost la Barcelona, unde persoana vătămată a practicat prostituţia şi cu transferul în mod repetat a unor sume de bani către rude sau cunoştinţe ale inculpatei ............

Prin urmare, deşi inculpata ........... s-a aflat împreună cu inculpata ........... în perioada octombrie-decembrie 2012 în Barcelona Spania aceasta nu a declarat adevărul cu privire la preocupările fiicei sale ........... şi ale persoanei vătămate…….. pe teritoriul Spaniei, în perioada octombrie-decembrie 2012 şi în egală măsură nu a relatat tot ce ştia cu privire la aceste aspecte.

Potrivit art.273 alin.1 Cod penal constituie infracţiunea de mărturie mincinoasă fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei ........... care la data de 03.02.2016, cu ocazia audierii în calitate de martor în dosarul de urmărire penală nr……., a făcut afirmaţii mincinoase şi nu a declarat tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebată: preocupările fiicei sale, inculpata ..........., şi ale persoanei vătămate …… pe teritoriul Spaniei, în perioada octombrie-decembrie 2012, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzute de art. 273 alin. 1 din Codul penal.

Or, împrejurările în legătură cu care inculpata a fost întrebată erau esenţiale pentru justa soluţionare a cauzei şi aflarea adevărului, având în vedere infracţunea pentru săvârşirea căreia era cercetată inculpata ............

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru realizarea actului de justiţie, fiind o infracţiune formală, iar nu materială pentru a produce un rezultat concret.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă şi urmarea produsă rezultă din însăşi săvârşirea faptei.

Faţă de aspectele anterior menţionate, constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei şi condiţiile răspunderii penale a acesteia, în temeiul art. 396 alin.2 C.p.p instanţa va dispune condamnarea inculpatei pentru infracţiuna reţinută în sarcina sa.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatei ..........., instanţa a avut în vedere dispoziţiile art.74 alin.1 şi 2 din actualul Cod penal, potrivit cărora stabilirea duratei sau cuantumului pedepsei dar şi alegerea pedepsei, atunci când legea prevede pedepse alternative, se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În consecinţă, instanţa a avut în vedere modul de comitere a infracţiunii, respectiv, declararea necorespunzătoare a adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale infracţiunii săvârşite de inculpata ..........., că infracţiunea reţinută în sarcina acesteia este în legătură cu comiterea unei infracţiuni grave, împrejurare ce reflectă o gravitate mai mare a faptei comise, că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale, precum şi aspectele care ţin de afecţiunile medicale ale inculpatei aşa cum acestea rezultă din înscrisurile depuse la dosar.

În baza art.20 C.proc.pen s-a luat act că persoanele vătămate ............ şi …. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că persoanele vătămate ............ şi ….. nu s-au constituit părţi civile în cauză, manifestare de voinţă de care instanţa a luat act în baza art.20 Cod procedură civilă, fiind formulate, în schimb cereri de constituire ca parte civilă de către persoanele vătămate ……, ............ şi ............

Potrivit art. 19 alin. 1 Cod procedură penală, acţiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, iar potrivit dispoziţiilor cuprinse în alin. 5 al aceluiaşi articol repararea pagubei se face potrivit legii civile.

Potrivit dispoziţiilor art.1357 alin.1 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, iar, potrivit alin.2, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existenţa cumulată a patru condiţii sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

În afara existenţei unei fapte ilicite, pentru a putea angaja răspunderea delictuală pentru fapta proprie, aşa cum este reglementată în art. 1349 coroborat cu art. 1357-1371 din noul Cod civil, mai este necesară şi producerea unei pagube victimei.

Esenţa răspunderii civile delictuale constă în existenţa unui prejudiciu, cauzat prin încălcarea drepturilor subiective sau a unor interese legitime ale unei persoane, condiţii obiective în lipsa cărora nu se poate stabili obligaţia de reparare ce se naşte în sarcina persoanei responsabile.

În noul Cod civil nu se dă o definiţie legală prejudiciului, dar aceasta se poate deduce din analiza textelor care reglementează răspunderea civilă delictuală în ansamblu şi în mod deosebit cele cuprinse în art. 1381-1395 din noul Cod civil, privind „Repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale”.

Astfel, în alin. 1 al art. 1349 din noul Cod civil, care reglementează obligaţia generală a oricărei persoane de a nu vătăma sau prejudicia o altă persoană, se dispune că orice atingere adusă drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane atrage, pentru cel vinovat, răspunderea pentru toate prejudiciile cauzate, fiind obligat la repararea integrală acestora.

Prejudiciile patrimoniale sunt cele care au o valoare economică şi pot fi evaluate în bani şi care rezultă din încălcarea drepturilor şi intereselor economice.

Prejudiciile morale sau daunele morale sunt cele cauzate prin atingerile aduse personalităţii afective sau sociale a unei persoane, cum ar fi moartea unei rude apropiate, atingerile aduse vieţii private sau intime, atentatele la onoarea, demnitatea şi cinstea victimei, etc.

Pentru a se putea repara prejudiciul cauzat victimei, acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie cert, să nu fi fost reparat încă, să fie direct, să fie personal şi să rezulte din încălcarea sau atingerea unui interes legitim.

Prin urmare, prejudiciul este condiţia sine qua non a răspunderii civile delictuale în lipsa acestuia neputându-se angaja o asemenea răspundere, iar pentru a fi susceptibil de reparare prejudiciul trebuie sa fie cert si sa nu fi fost încă reparat.

Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta sa fie sigur atât in privinta existentei sale, cat si in privinta posibilitatii de evaluare.

Un prejudiciu este cert daca este actual sau daca este viitor, prin prejudiciu viitor întelegand un prejudiciu care deşi nu s-a produs este sigur a se va produce în viitor, exista siguranţa producerii sale, precum si suficiente elemente îndestulătoare pentru a-i determina întinderea, el fiind astfel susceptibil de evaluare.

Raportând considerentele de ordin teoretic la prezenta cauză, tribunalul a reţinut că acţiunea civilă formulată de partea civilă……, în contradictoriu cu inculpaţii ........... şi ........... este întemeiată doar în parte respectiv doar în ceea ce priveşte suma de 50.000 lei reprezentând daune morale şi neîntemeiată în ceea ce priveşte suma de 54000 EUR reprezentând daune materiale.

Cu privire la daunele morale, instanţa a constatat că acestea reprezintă consecinţe de natura nepatrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând in atingerile aduse personalităţii sale psihice si sociale, prin lezarea unui interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale dacă fapta ilicită s-a produs in afara unui cadru contractual.

În speţă, instanţa a reţinut că părţii civile ........... i-au fost produse asemenea consecinţe, ţinând cont de faptul că infracţiunea de trafic de persoane reţinută în sarcina inculpaţilor ........... şi ........... reprezintă o formă gravă de încălcare a relațiilor de conviețuire socială, dar şi împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, care au afectat în mod direct şi pe o perioadă îndelungată dezvoltarea psihică a părţii civile, cu repercusiuni în modul de relaţionare şi de integrare a acesteia în mediul social şi familial, raportul de evaluare psihologică depus la dosar, întocmit la data de 20.04.2017 de către Cabinet Individual de Psihologie …. concluzionând că partea civilă suferă de anxietate severă, stare de deprimare severă, emoţii negative puternic perturbatoare şi disfuncţionale, afecţiuni stabilite pe baza istoricului de victimizare al acesteia.

Prin urmare, instanţa a apreciat că suma de 50.000 lei, solicitată cu titlu de daune morale reprezintă o satisfacţie echitabila a prejudiciului moral suferit de partea civilă ............

Instanţa a avut în vedere la stabilirea acestui cuantum împrejurarea ca prin acordarea daunelor morale se urmăreşte a se da si părţii vătămate, ca persoana prejudiciata, o satisfacţie echitabila iar pe de alta parte, ca acestea constituie si o sancţiune pentru inculpat, ca autor al faptei ilicite, in scopul de a contribui la prevenirea eficienta a unor fapte similare in viitor.

Referitor la daunele materiale în cuantum de 54.000 EUR solicitate de partea civilă ca reprezentând contravaloarea unei părţi din sumele de bani obținute prin practicarea prostituției, instanţa a reţinut că această sumă nu are un caracter cert, neexistând suficiente elemente îndestulătoare pentru a-i determina întinderea.

Astfel, în cauză, nu există tranzacţii financiare prin sistemele de transfer monetar efectuate de pe numele părţii civile către cei doi inculpaţi sau către membri de familie ai acestora, iar, pe baza tranzacţiilor monetare efectuate nu se poate determina în concret care este cuantumul sumei de bani rezultată din practicarea prostituţiei de către partea civilă, având în vedere că aceste sume nu au provenit exclusiv din practicarea prostituţiei de către partea civilă, fiind sume obţinute de toţi membrii grupului infracţional organizat şi urmare a practicării prostituţiei de către mai multe persoane în aceeaşi perioadă de timp.

Faţă de considerentele ce preced, în temeiul art.19 şi art.397 Cod procedură penală s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ….., în contradictoriu cu inculpaţii ........... şi ........... şi au fost obligaţi în solidar inculpaţii ........... şi ........... la plata către partea civilă ….. a sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale.

S-a respins petitul având ca obiect obligarea inculpaţilor ........... şi ........... la plata de daune materiale în cuantum de 54.000 EUR, ca neîntemeiat.

Prin declaraţia de constituire parte civilă ............ a solicitat obligarea inculpatului ........... la plata sumei de 70.000 EUR reprezentând banii obţinuţi din prostituţie în perioada 2009-2011 sumă în care este inclusă şi suma de 40.000 EUR pe care a plătit-o inculpatului în momentul în care a plecat de la acesta.

În prealabil, s-a reţinut că perioada 2009-2010 excede obiectului sesizării instanţei, astfel încât nu va fi analizată nici sub aspectul întrunirii condiţiilor răspunderii civile delictuale.

Referitor la daunele materiale solicitate pentru perioada 2011 reprezentând banii obţinuţi din practicarea prostituţiei de către partea civilă, instanţa a constatat că nici această sumă nu are un caracter cert, neexistând suficiente elemente îndestulătoare pentru a-i determina întinderea, întrucât, pe baza tranzacţiilor monetare efectuate nu se poate determina în concret ce sumă de bani rezultată din practicarea prostituţiei de către partea civilă a fost însuşită de către inculpatul ..........., având în vedere că aceste sume nu au provenit exclusiv din practicarea prostituţiei de către partea civilă, fiind sume obţinute de toţi membrii grupului infracţional organizat şi urmare a practicării prostituţiei de către mai multe persoane în aceeaşi perioadă de timp.

Cu privire la suma de 40.000 EUR, instanţa a arătat că, în soluţionarea acţiunii civile trebuie urmărite, mutatis mutandis şi în măsura în care legea procesual penală nu conţine dispoziţii contrare, regulile care guvernează sarcina probei în procesul civil, respectiv dispoziţiile art. 249 Cpc. care reglementează că “cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească”.

Or, pentru dovedirea daunelor pretinse în cuantum de 40.000 EUR, partea civilă nu a solicitat administrarea altor probe în dovedirea existenţei şi întinderii prejudiciului de natură materială, în condiţiile în care chiar partea civilă a arătat în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată la data de 21.01.2018 că nu este sigură că această sumă ar fi ajuns la familia lui ..........., în condiţiile în care această sumă a fost predată altei persoane.

Faţă de considerentele ce preced, s-a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă ............, în contradictoriu cu inculpatul ..........., ca neîntemeiată.

Persoana vătămată ........... s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale la data de 03.08.2015 cu suma de 40.000 EUR reprezentând daune morale pentru suferinţele fizice şi psihice suferite în urma exploatării sale sexuale de către inculpaţii ..........., ........... şi ........... (fila 86, vol.I d.u.p.) aceasta menţinându-şi declaraţia de constituire parte civilă şi în cursul judecăţii, solicitând obligarea în solidar a celor trei inculpaţi la plata sumei de 40.000 EUR cu titlu de daune morale.

În cauză, s-a reţinut că acţiunile ilicite ale inculpaţilor ..........., ........... şi ........... au adus atingere personalităţii psihice şi sociale a persoanei vătămate ..........., ţinând cont de faptul că infracţiunea de trafic de persoane reţinută în sarcina celor trei inculpaţi reprezintă o formă gravă de încălcare a relațiilor de conviețuire socială, dar şi împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, care au afectat în mod direct şi pe o perioadă îndelungată dezvoltarea psihică a persoanei vătămate, cu repercusiuni în modul de relaţionare şi de integrare a părţii civile în mediul social şi familial.

Prima instanţă a dat eficienţă juridică sub acest aspect înscrisurilor medicale depuse în probaţiune la dosar din care rezultă că partea civilă se află în evidenţa unui medic de specialitate pentru tulburare de stres posttraumatic, tulburare de anxietate generalizată care s-au manifestat pe o perioadă lungă de timp şi care au necesitat inclusiv administrarea unui tratament medicamentos în vederea diminuării simptomelor.

Referitor la cuantumul daunelor morale, instanţa a avut în vedere împrejurarea că aceste sume nu trebuie sa constituie nici amenzi excesive pentru autorul faptei ilicite, si nici venituri nejustificate pentru victima prejudiciului precum si principiul potrivit căruia stabilirea indemnizaţiei destinate reparării prejudiciului moral se face in funcţie de gravitatea acestui prejudiciu.

Prin urmare, instanţa a apreciat că suma de 15.000 EUR acordată cu titlu de daune morale reprezintă o satisfacţie echitabila a prejudiciului moral suferit de partea civilă ............

Având în vedere considerentele anterior expuse şi reţinând totodată şi dispoziţiile art.1382 Cod Civil, potrivit cărora cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat, instanţa, în temeiul art.19 şi art.397 Cod procedură penală s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ........... şi au fost obligaţi în solidar pe inculpaţii ..........., ........... şi ........... la plata către partea civilă a sumei de 15.000 EUR în echivalent lei la cursul BNR din ziua plăţii, reprezentând daune morale.

Având în vedere că acţiunea părţii civile a fost admisă în parte, instanţa în raport de dispoziţiile art.276 alin.2 Cod procedură penală, a admis în parte cererea de obligarea a inculpaţilor ..........., ........... şi ........... la plata cheltuielilor de judecată şi au fost obligaţi inculpaţii ..........., ........... şi ........... la plata către partea civilă ........... a sumei de 4200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat acordat proporţional cu partea din pretenţiile civile admise.

În baza art. art.404 alin.4 lit.c C.pr.penală, pentru a se evita ascunderea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care fac obiectul confiscării speciale şi confiscării extinse, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispus prin ordonanţa nr…… din data de 04.02.2016 asupra: sumelor de 300 (trei sute) de euro şi 350 (trei sute cincizeci) de lei ridicate din imobilul situat la adresa unde locuia în fapt inculpatul ..........., respectiv municipiul ……, str. ……, nr. …, judeţul……; sumei de 4640 (patru mii şase sute patruzeci) de euro din imobilul situat la adresa de domiciliu a inculpatului ..........., respectiv ….., str……, nr……., bl………, sc.., ap. …, judeţul….; mijlocului de transport marca „……”, serie motor …….. serie şasiu ….., dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata ...........; imobilului situat în municipiul ….., str. ……., bl…, sc……, ap….., judeţul ……, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr……/23.05.2013 de inculpatul ...........; imobilului situat în …, str……., nr…., judeţul …., compus din casă în suprafaţă de 557,69 m.p. şi teren în suprafaţă de 860 m.p., dobândit de inculpatul ..........., împreună cu ........... în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …/16.11.2015; autoturismului marca …., serie şasiu ….., dobândit la data de 10.09.2012 de inculpatul ...........; imobilului situat în …., str……., nr……, compus din casă în suprafaţă de 183 m.p. şi teren în suprafaţă de 438 m.p., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …/14.04.2015 de inculpatul ...........; mijlocului de transport marca „…..”, serie motor ….., serie şasiu ……., dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul ............

Referitor la sumele de 300 (trei sute) de euro (consemnată la …..

Sucursala… conform chitanţei de depunere numerar nr……/04.02.2016) şi 350 (trei sute cincizeci) de lei (consemnată la Trezoreria Municipiului …….. conform chitanţei seria…….., nr……) ridicate de la inculpatul ..........., respectiv la suma de 4640 (patru mii şase sute patruzeci) de euro consemnată la …..Sucursala ……… conform chitanţei de depunere numerar nr……./04.02.2016), ridicată de la inculpatul ........... că acestea au fost dobândite ca urmare a săvârşirii infracţiunii de proxenetism de către inculpaţi, astfel încât în baza art.112 alin.1 lit.a şi e din Codul Penal s-a dispus confiscarea acestora de la inculpaţi.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.112/1 alin.2 Cod Penal, în baza art.112/1 alin.1 lit.b şi g din Codul Penal s-a dispus confiscarea următoarelor bunuri: mijloc de transport marca „….”, serie motor ……., serie şasiu ….., dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata ...........; imobilul situat în municipiul ….., str………., bl…., sc….., ap. …, judeţul ….., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ……/23.05.2013 de inculpatul ...........; imobilul situat în ……, str………., nr……., judeţul ……, compus din casă în suprafaţă de 557,69 m.p. şi teren în suprafaţă de 860 m.p., dobândit de inculpatul ..........., împreună cu ........... în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …../16.11.2015; autoturismul marca ……., serie şasiu …….., dobândit la data de 10.09.2012 de inculpatul ...........; imobilul situat în ….., str. ……..nr. ….., jud……., compus din casă în suprafaţă de 183 m.p. şi teren în suprafaţă de 438 m.p., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …../14.04.2015 de inculpatul ...........; mijloc de transport marca „……”, serie motor ……, serie şasiu……., dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul ............

Prima instanţă a înlăturat susţinerile inculpatului ..........., în sensul că imobilul situat în …., str….., nr……, compus din casă în suprafaţă de 183 m.p. şi teren în suprafaţă de 438 m.p., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ……/14.04.2015 se află în proprietatea exclusivă a numitei ……, care nu are nicio calitate în cauză, având în vedere următoarele considerente:

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…../14.04.2015 de Notar Public …..din ……., numita ……… şi inculpatul ........... au dobândit, în regim de comunitate legală de bunuri, imobilul situat în ….., str……….nr……, jud……….. compus din teren intravilan, în suprafaţă de 448 mp din acte şi 438 mp din măsurători şi construcţia C1-casă de locuit cu regim de înălţime P+M, preţul vânzării fiind de 120.600 lei, în conţinutul contractului de vânzare-cumpărare făcându-se menţiunea expresă că regimul de comunitate legală de bunuri nu a fost lichidat până la data încheierii actului.

Prin urmare, contrar susţinerilor inculpatului ........... imobilul menţionat anterior nu are caracterul unui bun propriu al numitei …., fiind deţinut în devălmăşie de cei doi soţi, iar separarea în fapt a părţilor invocată de inculpat în susţinerea caracterului nelegal al măsurii asigurătorii nu are relevanţă juridică, întrucât potrivit art.355 alin.1 Cod Civil la încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial, situaţie care nu este incidentă în cauză, iar, potrivit alin.2 până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor cât şi în privinţa obligaţiilor.

De asemenea, suma de 41.000 lei încasată de inculpatul ........... şi de numita ............ ca preţ al vânzării imobilului situat în ……… str……, nr…, judeţul ….., proprietatea acestora, conform contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr…../10.04.2015 şi veniturile lunare realizate de numita ............ (filele 27-40 -dosar nr……….. al Tribunalului Dolj nu reprezintă surse de venit proporţionale cu valoarea bunului achiziţionat.

Totodată, s-a reţinut că în susţinerea aspectului că numita ............ ar fi obţinut credite bancare şi care ar fi fost utilizate în scopul achiziţionării bunului imobil indicat anterior nu au fost depuse înscrisuri emise de instituţiile bancare care să ateste încheierea acestor contracte, data încheierii şi suma acordată, susţinerile astfel formulate fiind lipsite de suport probatoriu.

Prima instanţă a înlăturat, de asemenea şi susţinerile inculpaţilor ........... şi ........... privind nelegalitatea măsurii asigurătorii instituie asupra imobilului situat în….., str. ……., nr. …., judeţul……., compus din casă în suprafaţă de 557,69 m.p. şi teren în suprafaţă de 860 m.p., dobândit de inculpatul ..........., împreună cu ........... în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …./16.11.2015, respectiv a imobilului situat în municipiul …., str. ……., bl…., sc……, ap…., judeţul ……., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …/23.05.2013 de inculpatul ..........., având în vedere următoarele considerente:

Conform contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr…../16.11.2015 de Notar Public ……, încheiat cu numita ………, inculpaţii ........... şi ….. au dobândit în cote de ½ fiecare, imobilul situat în ……., str. ……. nr………, jud……. compus din teren intravilan în suprafaţă de 860 mp şi construcţia C1 reprezentând casă de locuit cu regim de înălţime P+1, preţul vânzării fiind în cuantum de 34.000 EUR, din care suma de 11.000 EUR a fost achitată în numerar la data autentifiării actului, iar suma de 23.000 euro urma să fie achitată vânzătoarei prin virament bancar în contul acesteia deschis la Banca ….., sumă care a şi fost achitată vânzătoarei aşa cum rezultă din declaraţia acesteia aut. sub nr……/16.11.2015 de Notar Public ….. (filele 13-17 dosar nr…… al Tribunalului Dolj).

Conform menţiunilor din contractul de vânzare-cumpărare, vânzătoarea a dobândit terenul prin uzucapiune în baza sentinţei civile nr.11359/2013, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr…… şi în baza Ordinului Prefectului nr…./2012, iar construcţia a fost dobândită prin accesiune conform sentinţei civile nr.4619/2015, pronunţată de Judecătoria Craiova.

Prin urmare, dreptul de proprietate al numitei ….. cu privire la imobilul situat în în …., str……. nr…, jud…. a fost constatat direct în patrimoniul acesteia de către instanţa de judecată ca efect al uzucapiunii şi accesiunii, respectiv de către autoritatea jurisdicţională administrativă prin emiterea ordinului prefectului, astfel încât susţinerile inculpaţilor privind evetualalele pretenţii ale moştenitorilor defuncţilor …. şi ……. şi care ar fi determinat încheierea acestui contract sunt lipsite de suport probatoriu.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…../23.05.2013 de Notar Public ……., încheiat cu numita ……., inculpatul ........... a dobândit dreptul de proprietate cu privire la imobilul situat în …….., str………., nr……, bl…….., sc….. jud……., preţul vânzării fiind în cuantum de 22.200 lei, achitat în totalitate de către inculpat până la data autentificării actului.

Conform menţiunilor din contractul de vânzare-cumpărare antemenţionat, numita …. a dobândit dreptul de proprietate cu privire la acest imobil în baza certificatului de moştenitor nr……/2012 de pe urma autorilor ……. şi …….. (filele 18-19 dosar nr….. al Tribunalului Dolj).

Or, potrivit certificatului de moştenitor nr.11/08.03.2012 emis de Notar Public ……, numita ……. este singura moştenitoare a celor doi autori, ceilalţi moştenitori ai autorilor fiind străini de succesiunea defunctei ……. prin neacceptare, respectiv renunţători la succesiunea defunctului ….., astfel încât susţinerile inculpatului ........... în sensul că prin încheierea acestui contract s-ar fi preîntâmpinat o eventuală intervenţie din partea altor rude, care ar fi emis vreo pretenție la moştenirea defuncţilor ….. şi ………sunt lipsite de suport probatoriu.

De asemenea, instanţa a arătat că susţinerile inculpaţilor ........... şi ........... privind provenienţa licită a sumei de 4640 EUR, respectiv a sumei de bani cu care a fost achiziţionat autoturismului marca „…”, serie motor ……., serie şasiu ….. au fost analizate în considerentele ce preced, astfel încât nu se mai impune reiterarea acestora.

În temeiul art.112 lit.f din Codul Penal, s-a dispus confiscarea de la inculpata ........... a unui pistol marca ,,….,, model ,,….,, seria …….. şi a unui cartuş percutat inscripţionat ,……..,, depus la IPJ……j conform dovezii seria….. nr……..(fila 195 vol.V d.u.p).

În temeiul art.118 lit. e Cod penal de la 1968, s-a dispus confiscarea de la inculpata ........... a echivalentului în lei a sumei de 3620 EUR euro la data executării măsurii, având în vedere că această sumă a fost dobândită de către inculpată ca urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, suma fiind stabilită pe baza tranzacţiilor financiare efectuate în perioada octombrie-decembrie 2012 (filele 162-164, vol.4 d.u.p.).

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ............

Inculpatul ........... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea sa, în baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. a şi c Cod pr.penală.

In fapt, a arătat că a fost condamnat de către instanţa de fond în considerarea relaţiilor pe care le-a avut cu părţile vătămate …. (fosta …….) …… respectiv …….

În urma unei relaţii de prietenie cu numita…. a cunoscut-o pe numita ……, cele doua lucrând într-un club de noapte în mun. ………...

In acea perioadă, sora sa, ........... îşi deschisese în….. un club si avea nevoie de personal, asfel ca numita ….., aflând de la……… l-a abordat rugandu-l să o pună în legătura cu sora sa.

Inculpatul a arătat faptul că nu el a racolat-o, convins-o sau constrans-o pe ….. sa meargă în Germania la sora sa, aceasta fiind dorinţa sa exclusiv.

Ulterior, ….. a luat legătura cu sora sa în Germania, s-au pus de acord cu toate datele colaborării, iar dat fiind faptul că urma să se deplaseze la sora sa, …… l-a rugat sa o transporte până acolo.

Din cauza dificultăţilor financiare cu care se confrunta, ............ i-a cerut o suma de bani împrumut pe care i-a dat-o si pe care i-a inapoiat-o dupa câteva zile de lucru în Germania.

În Germania a stat câteva zile, dupa care a revenit în România.

In perioada în care s-a aflat în România, în Germania a sosit numita .............

Dupa aproximativ o luna de stat în România, s-a întors în Germania unde a întâlnit-o pe ............ şi au început o relaţie sentimentala.

La scurt timp dupa ce a ajuns în Germania, a fost nevoit să se deplaseze în Italia, făcând parte dintr-o formaţie de muzicanţi cu care avea diferite angajamente muzicale în Italia.

In acest context, iubita sa, ............ a decis să îl însoteasca în Italia, acolo unde mergea zilnic la diferite evenimente muzicale.

După o scurta perioada de timp, ............ i-a spus că o prietena de-a sa o va ajuta sa se angajeze barmanita. Dupa circa doua săptămâni de locuit în Italia a venit si sora sa împreuna cu .............

Inculpatul a arătat faptul că el era ocupat toata ziua cu activitatea muzicala, ajungând acasă dupa evenimente, spre dimineaţa, nepetrecând timp cu ............ si cu .............

Dupa câteva săptămâni, observând starea fizică în care se prezentau cele două, de multe ori ajungând acasă sub influienţa băuturilor alcoolice, a aflat că ele se prostituau, el fiind foarte deranjat de acest lucru, astfel că de câteva ori s-a cercetat cu ............ din cauza îndeletnicirii sale.

Inculpatul a arătat că nu a avut niciun fel de legătura cu numita ............, neajutand-o cu nimic în activităţile sale şi neprimind niciodată nicio suma de bani de la aceasta nici măcar imprumut.

In ceea ce priveşte legaturile sale cu numita ............ inculpatul a arătat că a cunoscut-o în anul 2011 în timp ce mergea în clubul de noapte ……...

In dimineaţa următoare, a gasit-o pe numita ............stand de vorba la o masa în restaurant cu sora sa, ........... în legătura cu cluburile din Germania.

Ulterior ............a mers în Germania sa lucreze la clubul la care lucra şi sora sa.

In momentul în care mergea în Germania, a arătat că se vedea cu numita ……., iar în perioadele în care revenea în România nu mai păstrau legătura decât sporadic.

In luna august aceasta a revenit în România, au mers împreuna la mare şi la botezul fiului sorei sale ..........., unde a fost în calitate de mosi ai nepotului său.

Dupa aceste evenimente, ............a revenit în Germania şi a încetat orice fel de comunicare cu ea.

Inculpatul a arătat că în niciun moment nu a primit vreo suma de bani de la numita ….., nu a agresat-o niciodată, nu a exercitat niciun fel de presiuni asupra sa, iar în momentul în care i-a transmis că are o alta relaţie a încetat orice fel de legătura directă sau prin interpuşi.

Inculpata ........... a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de trafic de persoane în formă continuată prev.de art.210 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplic.art.5 Cod penal şi proxenetism în infracţiunea de proxenetism în forma continuată prev.de art.213 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 Cod penal.

Inculpata a pretins că probele nu confirmă tipicitatea infracţiunii de trafic de persoane, în niciuna din formele alternative descrise de legiuitor, pentru niciuna din persoanele vătămate.

Dincolo de diferenţele şi asemănările dintre cele două infracţiuni (proxenetism şi trafic de persoana) problema cea mai dificilă o reprezintă încadrarea juridică a faptei penale supuse analize, în situaţia unei modalităţi asemnătoare de realizare a laturii obiective a celor două infracţiuni, respectiv în cazul recrutării/transportării/adăpostirii unei persoane pentru practicarea prostituţiei şi în cazul înlesnirii/determinării/obţinerii de foloase din practicarea prostituţiei.

Prostituţia presupune oferirea de bună voie de către o persoană a serviciilor sexuale pentru a-şi procura existenţa.

Victima traficului de persoane, în schimb, este obligată prin diverse mijloace (violenţă sau profitând de starea de vulnerabilitate) să presteze activităţi sexuale în folosul traficanţilor.

Chiar şi în situaţia în care victima a avut cunoştinţă despre faptul că la locul de destinaţie urmează să întreţină raporturi sexuale cu clienţii, odată ajunsă acolo este obligată să facă acest lucru, este deposedată de banii obţinuţi, ţinută sub control 24 de ore, fără a avea libertate de mişcare, atunci ne aflăm în situaţia infracţiunii de trafic de persoane, nu de proxenetism.

Reţinând considerentele expuse mai sus, se trage concluzia că valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei în trafic de persoane, conform art.210 Cod penal este libertatea persoanei, iar titularul acesteia este chiar persoana exploatată.

În cazul infracţiunii de proxenetism, recrutarea şi traficul de persoane nu se fac în scopul obligării la practicarea prostituţiei, persoana recrutată sau traficată practicând de bună voie prostituţia.

În cazul infracţiunii de proxenetism realizată prin recrutarea de persoane, consimţământul persoanei recrutate este unul neviciat, pe când în cazul infracţiunii de trafic de persoane realizate prin aceeaşi modalitate, persoana exprimă – eventual – un consimţământ viciat, aceasta fiind şi raţiunea pentru care legea prevede expres „consimţământul persoanei victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.

Consimţământul persoanei care practică prostituţia constituie cel mai important element de diferenţiere între infracţiunea de trafic de persoane şi aceea de proxenetism.

În ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism a solicitat condamnarea la o pedeapsă minimă, cu aplicarea art.91 Cod penal.

În ceea ce priveşte infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor a solicitat condamnarea la pedeapsa amenzii.

În teză subsidiară, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi reindividualizarea cuantumului pedepsei, în sensul reducerii către limita minimă a fiecăreia din infracţiuni, ţinând cont de circumstanţele personale şi de perioada lungă de timp scursă de la data săvârşirii presupuselor fapte.

Inculpata ........... a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de trafic de persoane prev.de art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplic.art.5 Cod penal şi proxenetism prev.de art.213 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.5 Cod penal, în infracţiunea de proxenetism prev.de art.213 alin.1 Cod penal.

Nici procurorul nu a reţinut la descrierea faptei, vreuna din modalităţile alternative prevăzute de art.210 alin.1 lit.a Cod penal.

Este evident că nu sunt îndeplinite condiţiile tipicităţii de trafic de persoane, sens în care s-a reţinut că a transportat pe teritoriul Germaniei persoana vătămată ........... (recrutată prin constrângere), în scopul exploatării sale prin practicarea prostituţiei, de vreme ce aceasta a arătat că şi-a exprimat consimţământul în acest sens şi nu a existat o recrutare prin constângere.

Prostituţia presupune oferirea de bună voie de către o persoană a serviciilor sexuale pentru a-şi procura existenţa.

Victima traficului de persoane, în schimb, este obligată prin diverse mijloace (violenţă sau profitând de starea de vulnerabilitate) să presteze activităţi sexuale în folosul traficanţilor.

Consimţământul persoanei care practică prostituţia constituie cel mai important element de diferenţiere între infracţiunea de trafic de persoane şi aceea de proxenetism.

Cu privire la infracţiunea de grup infracţional organizat a solicitat achitarea în baza art.16 lit.c Cod pr.penală.

Inculpatul ........... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea în temeiul art.396 alin.5 rap.la art.16 alin.1 lit.c Cod pr.penală, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup organizat prev.de art.367 alin.1 Cod penal.

Din probele administrate rezultă un dubiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Instanţa de fond a reţinut în mod greşit că a contribuit la realizarea scopului infracţional al grupului prin determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei de către persoane de sex feminin, acestea fiind cazate locaţii în Germania destinate practicării prostituţiei.

Probele administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti confirmă doar prezenţa sa în Germania, împreună cu ceilalţi inculpaţi, dar nu şi contribuţia sa în interiorul presupusului grup infracţional.

În al doilea rând, hotărârea instanţei de fond este netemeinică în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat şi proxenetism, solicitând reindividualizarea acestora.

La individualizarea pedepsei a solicitat să fie avută în vedere vârsta, dar şi participarea sa efectivă la săvârşirea infracţiunilor, apreciind că pedeapsa este deosebit de aspră, în raport de datele personale, nefiind în măsură să-şi atingă scopul.

A solicitat redozarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii la minimul special, acesta fiind de natură să atingă scopul preventiv-educativ al pedepsei.

Cu privire confiscarea extinsă asupra imobilului din ……., str…….. – a arătat că motivarea lacunară a instanţei în ceea ce priveşte această măsură de siguranţă, în sensul că din considerente lipseşte de unde rezultă convingerea instanţei că acel bun a fost achiziţionat ca urmare a activităţii infracţionale.

Din probele administrate nu s-au probat sumele de bani care au ajuns la el, iar instanţa de fond nu a putut stabili cu exactitate valoarea totală a acestora.

Instanţa de fond nu a putut stabili în concret sumele de bani ce au intrat în patrimoniul său, privarea de proprietate asupra bunului imobil este nelegală şi neproporţională, valoarea imobilului la momentul confiscării extinse depăşind cu mult sumele de bani menţionate în hotărâre.

Un alt aspect de nelegalitate a hotărârii cu privire la această soluţie este reprezentat de lipsa menţiunilor referitoare la regimul juridic al imobilului, el nefiind unic proprietar, consideră că se impunea ca instanţa de fond să dispună conceptarea şi citarea numitei ............, în vederea oferirii de lămuriri.

Un alt doilea aspect – imobilul în discuţie a fost achiziţionat prin contractul de vânzare-cumpărare de către numita ............, cu ajutorul contractării unor credite bancare sau a economiilor acesteia.

Având în vedere aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi înlăturarea măsurii confiscării extinse dispuse prin sentinţa penală atacată.

Inculpatul ........... a arătat că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiunea de constituirte de grup infracţional organizat prev.de art.367 alin.1 şi 3 Cod penal.

A arătat că nu sunt analizate elementele constitutive ale infracţiunii, acţiunile prin care s-ar fi realizat obiectul material al laturii obiective al acestei infracţiuni, în modalitatea alternativă a constituirii.

Prima instanţă nu a fost preocupată de a dovedi prin mijloace de probă structura grupului sau coordonarea activităţilor, în scopul comiterii infracţiunii de care este acuzat, ierarhia membrilor grupului.

Nici instanţa prin hotărâre şi nici rechizitoriul nu au indicat elementele privind modalitatea în care a avut loc înţelegerea infracţională, locul şi timpul acestor pretinse înţelegeri, respectiv elementele constitutive ale infracţiuni d constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 şi 3 Cod penal.

Din probele administrate rezultă că în perioada 2011-2016 nu a desfăşurat nicio acţiune care să se circumscrie infracţiunii de grup criminal organizat.

Din baza de date comunicate de autorităţile germane, rezultă că nu a fost identificat ca având locuinţă în….. şi nu a fost niciodată identificat cu prilejul vreunui control efectuat în legătură cu activitatea de prostituţie.

A solicitat achitarea în temeiul art.16 alin.1 lit.c Cod pr.penală.

În mod greşit a fost condamnat pentru infracţiunea de proxenetism prev.de art.213 alin.1 Cod penal.

Inculpatul a arătat că în descrierea faptei de proxenetism, prin actul de sesizare trebuia să se stabilească precis momentul de debut şi momentul la care infracţiunea se consideră săvârşită, faţă de care devin aplicabile anumite instituţii procesuale, aplicarea legii mai favorabile, prescripţia răspunderii penale.

A solicitat achitarea în temeiul art.396 alin.5 Cod pr.penală rap.la art.16 alin.1 lit.a Cod pr.penală.

În subsidiar, a apreciat că pedeapsa de 3 ani închisoare şi modalitatea de executare în regim de detenţie sunt greşit individualizate.

A solicitat aplicarea art.91 Cod penal, având în vedere circumstanţele reale ale faptei săvârşite, dar şi circumstanţele personale, fiind la primul conflict cu legea penală, astfel încât apreciază că se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Inculpata ........... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea sa.

În teză subsidiară, a solicitat admiterea apelului, desfiinţara sentinţei şi schimbarea modalităţii de individualizare a pedepsei de 3 ani închisoare în regim de detenţie pentru fapta prevăzută de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.5 Cod penal şi suspendarea executării pedepsei.

Inculpata a arătat că sentinţa este nelegală, întrucât instanţa de fond a dat eficienţă în mare parte declaraţiilor persoanei vătămate ….., coroborând cu adresele de la serviciile de transfer, a firmei de transport …. şi a martorelor ……… şi……..

Având în vedere că instanţa de fond a schimbat încadrarea juridică în legea mai favorabilă, a solicitat aplicarea dispoziţiilor art.86 ind. 1 Cod penal de la 1969, fiind îndeplinite condiţiile pentru aplicarea suspendării pedepsei.

A solicitat să se aibă în vedere că este la primul contact cu legea penală, consideră că i se poate aplica o pedeapsă neprivativă de libertate, având în vedere perioada îndelungată de la comiterea infracţiunii, are un copil minor în întreţinere cu probleme de sănătate.

Apreciază că scopul educativ al pedepsei poate fi atins şi printr-o pedeapsă neprivativă de libertate.

Inculpaţii ..........., ........... şi ..........., cu privire la infracţiunea de grup infracţional organizat au solicitat în baza art.396 alin.5 rap.la art.16 lit.c Cod pr.peală, achitarea, întrucât nu se poate reţine ca fiind dovedită susţinerea, conform căreia interceptările convorbirilor telefonice se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, aspect ce ar putea duce la probarea grupului infracţional organizat, respectiv activităţilor desfăşurate de fiecare inculpat ca şi membrii ai presupului grup infracţional organizat.

Acele convorbiri interpretate în faza de urmărire penala constituie un mijloc dc proba administrat care ar fi trebuit sa fie susţinut în mod evident si de alte mijloace de proba, respectiv declaraţii de martori sau transferuri financiar bancare, neputand conduce în mod singular la o soluţie de condamnare a inculpaţilor, pentru aceasta infracţiune.

Niciuna din persoanele audiate în cauză nu confirma aspecte legate de poziţia de lider al grupului al inculpatului ..........., asa cum acesta a fost descris în rechizitoriu, în raport de activităţile desfăşurate in aceasta calitate.

De asemenea, nu rezulta din aceste declaraţii, în ceea ce priveşte activitatea inculpaţilor ........... şi ……. în calitate de executanţi, în ceea ce priveşte colectarea sumelor, recrutarea de tinere dispuse sa practica prostituţia, repartizarea lor în locaţiile stabilite.

Cu privire la infracţiunea de grup infracţional organizat, în baza art.396 alin.6 rap. la art.16 lit.f teza a II-a, s-a solicitat să se dispună încetarea procesului penal, fiind intervenita prescriscripţia răspunderii penale.

S-a invocat decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale.

Inculpaţii consideră că efectele produse de aceasta decizie sunt mult mai ample decât se văd în aplicarea acesteia în speţele de pe rolul instanţelor de judecată.

Această decizie a Curţii Constituţionale, are ca efect eliminarea termenelor de prescripţie speciale prevăzute de Codul Penal, prin imposibilitatea întreruperii termenului de prescripţie.

Cu privire la infracţiunea de proxenetism, în baza art.396 alin.6, rap. la art.16 lit.e teza a II-a, s-a solicitat încetarea procesului penal, având în vedere lipsa autorizaţiei procurorului general.

Cu privire la măsurile asigurătorii au solicitat:

A. ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit în cursul urmăririi penale asupra imobilului situat în Mun….., str………, bl.. sc……, ap…… jud….., dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare nr.… din 23.05.2013 de inculpatul …. si asupra imobilului situat în …, str…….., nr…., jud….., compus din casa în suprafaţa de 557,69 m.p. si teren în suprafaţa de 860 m.p., dobândit de inculpatul ..........., impreuna cu ….., în baza contractului de vanzare-cumparare nr….. din 16.11 2015 , pentru următoarele considerente:

In privinţa imobilului situat în …., str…., nr…, jud…., s-a arătat faptul că acestea au fost cumpărate de către inculpaţi de la mătuşa lor, .…, aceste imobile fiind deţinute de ….. (sora inculpatului ...........)în baza certificatului de moştenitor nr….. din 8 martie 2012 de pe urma defuncţilor … şi … – părinţi.

Sumele de bani menţionate în cele doua contracte de vânzare-cumpare, respectiv 34.000 Euro si 22.200 lei erau destinate despăgubirii în timp a celorlalţi moştenitori legali conform unei înţelegeri între membrii familiei si provin de la mama naturala a celor doi inculpaţi, numita…… si au fost obţinute de aceasta prin vânzarea unui autoturism …… cu suma de 88.500 lei la data de 26.11.2011 si respectiv a unei garsoniere cu suma de 51.000 lei la data de 28.11.2014 conform actelor de vânzare cumpărare anexate.

Inculpaţii ........... si …. au arătat că imobilul din str …., nr….. a constituit domiciliul, în fapt, al celor doi inculpaţi, înca de la naşterea acestora, Acest imobil a fost construit de bunicii lor paterni, care i-au crescur pe cei doi inculpaţi, dupa ce părinţii acestora s-au despărţit.

Inca din perioada vieţii bunicilor paterni, s-a stabilit în cadrul familiei ca acest imobil sa ramână moştenire lui ........... si …..

Insa, în momentul în care ambii bunici au decedat, cei doi inculpaţi erau minori, iar situaţia juridica a imobilului urma sa fie stabilita pe rolul instanţei de judecata, ca urmare a unei cereri de recunoaştere a dreptului de proprietate.

În cadrul familiei, s-a luat decizia "ca matusa inculpaţilor sa devină unic moştenitor al bunurilor mobile si immobile- aparţinând bunicilor paterni, pentru a simplifica demersurile de obţinere a titlului de proprietate asupra imobilului, lucru care s-a întâmplat în vara anului 2015 a fost pronunţată o hotărâre judecătorească definitivă care o desemna ca proprietar.

Conform convertiei, imediat după intabulare a imobilului la OCPI….., în acelaşi an cuemiterea dreptul de proprietate, inculpaţii au încheiat cu matusa lor un contract de vâzare cumpărare, astfel încât să le revină în mod legal proprietatea moştenită în fapt, după decesul bunicilor.

Toate aceste demersuri au fost doar în definitivarea situaţiei juridice a imobilului.

Pentru a obţine calitatea de proprietari, cei doi inculpaţi au incheiat acel contract de vanzare-cumparare, aceasta fiind cea mai simpla si sigura metoda.

Pentru a putea încheia acest contract de vânzare cumpărare, a trebuit să facă dovada unei tranzacţii bancare, la un pret reglementat de normele legale în vigoare, tranzactie ce făcea obiectul contractului de vânzare-cumpărare, depunandu-se astfel în contul matusii-inculpatilor, in cote egale, preţul minim impus de lege.

Suma a fost pusa la dispoziţie de mama inculpaţilor, care anterior vanduse un alt imobil.

Inculpatul ........... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi rejudecarea de către instanţa de fond.

În teză subsidiară, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea sa în temeiul art.396 alin.5 rap.la art.16 alin.1 lit.a Cod pr.penală, în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.367 alin.1 Cod penal şi respectiv art.396 alin.5 rap.la art.16 alin.1 lit.c Cod pr.penală pentru fapta prevăzută de art.213 alin.1 Cod penal.

Într-o altă teză, a solicitat aplicarea unei pedepse orientată spre minimulspecial prevăzut de lege pentru cele două fapte reţinute. În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei a solicitat aplicarea dispoziţiilor art.91 Cod penal.

Inculpatul a arătat că nici latura civilă a cauzei nu a fost corect soluţionată, având în vedere faptul că nu s-au făcut dovezi că sumele de bani provenite din practicarea prostituţiei de către cele două martore ….. şi ……. nu au fost însuşite de el.

De asemenea, a apreciat că instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor sale, ca o consecinţă a obţinerii beneficiilor materiale din activitatea de proxenetism este nesusţinută in punct de vedere probator şi în totală neconcordanţă cu înscrisurile depuse la dosar, care atestă dobândirea acestor bunuri anterior presupusei activităţi infracţionale, fie dobândirea bunurilor în mod legal cu contribuţie bănească din surse legale.

În mod nelegal instanţa de fond a judecat cauza fără a audia toate părţile vătămate şi martorii pe care se sprijină soluţiile de condamnare dispuse.

Sentinţa pronunţată de prima instanţă nu este motivată în privinţa confiscării extinse a bunurilor deţinute de el.

În mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art.367 alin.1 Cod penal.

În mod greşit prima instanţă a dispus condamnarea sa pentru infracţiunea de proxenetism prev.de art.213 alin.1 Cod penal.

Inculpata ........... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.

Sentinţa primei instanţe este lovită de nulitate, deoarece judecătorul fondului a preluat fără rezerve expunerea din actul de sesizare a instanţei, fără a exista o analiză proprie a judecătorului fondului asupra probatoriului administrat în cauză.

A arătat că nici un martor audiat în cauză nu a făcut referire la vreo activitate infracţională desfăşurată de al, nici măcar o parte vătămată nu a declarat că ea ar fi săvârşit infracţiunile de care este acuzată, astfel încât condamnarea întemeiată exclusiv pe preluarea fără rezerve a modului în care procurorul a interpretat convorbirile telefonice, nu asigură standardele unui proces echitabil, ceea ce atrage cu lipsa unei judecăţi efective şi implicit nulitatea hotărârii apelate.

În teză subsidiară, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea în temeiul art.16 alin.1 lit.c Cod pr.penală.

În măsura în care vor fi apreciate ca nefondate primele două critici, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi rejudecând cauza, să se aprecieze că pedeapsa aplicată şi modalitatea de executare sunt severe în raport de datele cauzei şi elementele care circumstanţiază persoana sa.

A arătat că este la primul conflict cu legea penală, lucrează de 2 ani în străinătate şi are în întreţinere o fiică în clasa a XII-a, iar pe parcursul procesului penal a avut o conduită corespunzătoare, a respectat obligaţiile fixate în cadrul măsurilor preventive, menifestând responsabilitate faţă de procedura penală în curs, solicitând redozarea pedepsei.

Apreciază că scopul educativ al pedepsei poate fi atins şi printr-o pedeapsă neprivativă de libertate.

Inculpatul ........... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, având în vedere că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, cu consecinţe asupra nerealizării dublului grad de jurisdicţie în materie penală, din perspectiva unei motivări succinte a soluţiei.

Consideră că nu a fost judecată în mod echitabil prezenta cauză, a fost condamnat la pedeapsa închisorii în absenţa oricărei motivări pertinente şi fără ca instanţa să fi răspuns argumentelor care au fost expuse în cadrul dezbaterilor.

În ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism reţinută în sarcina sa, a solicitat achitarea în temeiul art.16 alin.1 lit.c Cod pr.penală – întrucât nu există probe că a săvârşit infracţiunea.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional reţinută în varianta adevării prev.de art.367 alin.1 Cod penal, a solicitat achitarea în temeiul art.16 alin.1 li.c Cod pr.penală - întrucât nu există probe că a săvârşit infracţiunea.

În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi reindividualizarea pedepselor spre limita minimă prevăzută de lege şi aplicarea unei pedepse care să nu fie executată în regim de detenţie.

Inculpata ........... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea sa în temeiul art.396 alin.5 Cod pr.penală rap.la art.16 alin.1 lit.c Cod pr.penală.

În subsidiar, a solicitat aplicarea unei amenzi sau amânarea aplicării pedepsei conform art.83 Cod penal, având în vedere circumstanţele reale şi personale, gradul scăzut de pericol social şi actele din care rezultă că suferă de boli cronice.

A solicitat să se dea eficienţă maximă dispoziţiilor art.74 Cod penal, să se aibă în vedere vârsta, problemele de sănătate, lipsa antecedentelor penale, gravitatea infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată şi condamnată.

În cursul judecăţii apelului, la termenul din data de 13.01.2022, au fost audiaţi inculpaţii ........... şi ..........., declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la filele 109, 110 vol.

II apel.

De asemenea, a fost audiată persoana vătămată ….., declaraţia fiind consemnată şi ataşată la filele 111 - 112 vol.

II dosar apel.

La acelaşi termen de judecată, fiind interpelaţi de instanţă, inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... au precizat că nu înţeleg să dea declaraţie în faţa instanţei de apel.

Prin încheierea din 28.01.2022, ataşată la fila 154 vol. II apel, instanţa de apel a soluţionat cererile de probatorii formulate de părţi în şedinţa din data de 13.01.2022.

La termenul din 04.05.2022, a fost audiată inculpata ..........., declaraţia fiind consemnată şi ataşată la filele 44 - 45 vol. III apel.

La acelaşi termen de judecată, au fost audiate martorele …., încuviinţată inculpatului ..........., şi ............, încuviinţată inculpatei ..........., declaraţiile fiind consemnate la filele 46-48 vol. III apel.

Prin încheierea de şedinţă din data de 04.05.2022, s-a constatat imposibilitatea audierii martorei ..........., încuviinţată inculpatului ..........., din cuprinsul procesului verbal de imposibilitate a executării mandatului de aducere rezultând că este plecată în Germania, însă familia acestia nu a putut furniza date privind o locaţie anume pe teritoriul Germaniei.

La acelaşi termen de judecată, inculpatul ..........., prin apărător ales, a formulat cerere de suplimentare a probatoriului, solicitând audierea martorei cu identitate protejată „…..”, cererea fiind încuviinţată de instanţă.

La data de 30.05.2022, DIICOT – ST …… a depus la dosar procesul verbal întocmit de BCCO ……. din care rezultă că martora cu identitate protejată este plecată din ţară (fila 137 vol. III dosar apel).

În şedinta publică din data de 30.05.2022, instanţa de apel a constatat imposibilitatea audierii martorei cu identitate protejată „…..”.

În aceeaşi şedinţă de judecată, s-au discutat cereri suplimentare de probe, precum şi cererile de sesizare a CCR, a ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, a CJUE, precum şi cererile de schimbare a încadrărilor juridice formulate de inculpatele ........... şi ..........., instanţa pronunându-se asupra acestora în şedinţă, conform menţiunilor din încheierea ataşată la filele 1 -117 vol.

IV apel.

La acelaşi termen, au avut loc dezbaterile.

La data de 28.10.2022, urmare a pronunţării deciziei nr. 67/2022 a ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, cauza a fost repusă pe rol.

La termenul din data de 08.12.2022, s-a pus în discuţia părţilor incidenţa legii penale mai favorabile şi au avut loc dezbaterile.

Inculpaţii ..........., ........... şi ........... nu au fost audiaţi în apel, neprezentându-se la niciun termen de judecată.

Analizând apelurile declarate, Curtea constată că sunt fondate, pentru motivele ce urmează:

Prin rechizitoriul cu nr. ….. din data de 25 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial ……, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. ..........., ..........., ..........., ........... şi ..........., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 367 alin. 1 C.p.

Verificând acuzaţiile reţinute de prima instanţă, în concordanţă cu disp. art. 418 C.p.p., Curtea constată că tribunalul a reţinut că, în perioada 2011-15.01.2016, inculpaţii mai sus menţionaţi au constituit un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane și proxenetism.

2. ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., ..........., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 367 alin. 1 C.p.

Verificând acuzaţiile reţinute de prima instanţă, în concordanţă cu disp. art. 418 C.p.p., Curtea constată că tribunalul a reţinut că, în perioada 2011-15.01.2016, inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ........... au constituit un grup infracţional organizat, la care în anul 2015 a aderat inculpatul ..........., grup ce acţiona în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism.

Prioritar, cu privire apărările formulate de apărătorii aleşi cu ocazia dezbaterilor - de ex.

Inculpatul ..........., în sensul achitării, instanţa constată că niciunul dintre inculpaţii reţinut de parchet a fi în „grupul …..” nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că aceste apărări nu vor mai fi analizate.

Faţă de data epuizării presupuselor infracţiuni prev. de art. 367 alin. 1 C.p., respectiv 15.01.2016, Curtea va analiza problema intervenirii prescripției răspunderii penale, în condițiile pronunțării Deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României şi a Deciziei nr. 67/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Întreruperea cursului prescripției răspunderii penale era reglementată in actualul Cod penal în art. 155 alin. (1), textul legal având următoarea formă: ”Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

Prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituțională a României a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională.

Prin decizia nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată și s-a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) C.pen., în forma ulterioară deciziei nr. 297/2018, sunt neconstituționale.

Pentru a pronunța această soluție instanța de contencios constituțional a reținut că decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 este o decizie simplă/extremă, iar în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.

În conformitate cu considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale, rezulta că în perioada cuprinsă între momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297/2018, respectiv la 25 iunie 2018, și momentul publicării O.U.G. nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Codul Penal, 30 mai 2022, în legislația națională penală nu au fost prevăzute cazuri de întrerupere a prescripției răspunderii penale, aplicabile în această materie fiind, exclusiv, dispozițiile cuprinse în prevederile art. 153 – 154 Cod penal, termenele de prescripție a răspunderii penale fiind cele menționate în art. 154 alin. (1), fără ca acestea să fie susceptibile de a fi întrerupte.

Prin decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.

Din interpretarea coroborată a deciziilor precitate, rezultă faptul că prin prisma legii penale mai favorabile, în conformitate cu prevederile art. 5 C.pen., este necesar a se analiza prescripţia răspunderii penale prin raportare la dispoziţiile art. 153 – 154 C.pen., fără a mai fi avută în vedere instituţia prescripţiei speciale a răspunderii penale reglementata de art 155 alin 4 Cod penal.

În condiţiile în care în perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022 legislaţia activă penală nu a cuprins nici un caz de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, această situație legislativă constituie legea penală mai favorabilă pentru inculpatii din dosar, având în vedere că, infracțiunile prev. de art. 367 alin. 1 C.p. ce fac obiectul prezentei cauze s-au epuizat la 15.01.2016, iar soluţionarea definitivă a cauzei se realizează ulterior perioadei 25 iunie 2018 – 30 mai 2022.

În conformitate cu prevederile art. 5 C.pen, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.

Se reţine că în prezenta cauză legea penală mai favorabilă pentru inculpați este Codul Penal actual, în forma anterioară OUG nr. 71/2022, faptele imputate fiind epuizate la data de 15.01.2016, fiind îndeplinit termenul de prescripție a răspunderii penale, așa cum acesta este prevăzut în art. 154 alin. (1) lit. d C.pen.

Pentru infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. 1 C.p. pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani.

Conform art. 154 alin 1 lit. d Cod penal, termenul general de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani.

Termenul de prescripție general a început sa curgă, conform art. 154 alin 2 Cod penal, de la data de 15.01.2016, a fost suspendat conform disp. art. 156 alin. 1 C.p., în perioada 16.03.2020 – 14.05.2020, şi s-a împlinit la data 14.03.2021, faţă de toţi inculpaţii de mai sus, cu excepţia inculpatului ..........., acest termen fiind unul substanțial.

Cu privire la inculpatul ..........., instanţa de apel reţine că probele pe care se sprijină acuzaţia în ceea ce priveşte participaţia sa la constituirea şi derularea activităţii grupului infracţional se rezumă la nivelul anului 2011 şi numai în raport de martora ............, luând în considerare şi principiul non reformatio in peius.

Astfel, din declaraţiile martorei ............ instanţa reţine că în cursul anului 2010 aceasta din urmă a început o relaţie sentimentală cu inculpatul ............

I-a cunoscut acestuia familia şi a plecat în Germania cu ..........., unde a rămas câteva luni, timp în care a locuit cu ............

Conform declaraţiei martorei ............, fila 55 vol. 7 dosar fond, ............ se prostitua pentru inculpatul ............

Conform procesului verbal de la filele 78-88 vol. 3 dup, ............ a figurat în bazele de date ale autorităţilor din Germania înregistrată ca model şi dansatoare la …… începând cu data de 16.09.2010.

Conform hărţilor relaţionale privind tranzacţiile financiare, ............ a expediat către ……. la data de 25 ianuarie 2011 suma de 6000 euro.

Din acelaşi înscris rezultă că la data de 04.02.2011, ............ a fost identificată pe teritoriul Germaniei, strada ……., ……. – în zona în care se practica prostituţia.

Din probele expuse mai sus, rezultă că martora ............ a practicat prostituţia în beneficiul inculpatului ..........., însă nu până în anul 2016 astfel cum a reţinut instanţa de fond, adevărul juridic stabilit pe bază de probe reflectând activitate infracţională a inculpatului ........... doar în cursul anilor 2010-2011.

Faţă de limita învestirii instanţei prin rechizitoriu (începând cu anul 2011) instaţa de apel nu va avea în vedere activitatea infracţională aferentă anului 2010.

Având în vedere că ulterior anului 2011 nu există nicio probă cu privire la continuarea activităţii infracţionale a inculpatului ..........., termenul de prescripţie în ceea ce îl priveşte pe acesta se va raporta la nivelul lunii februarie 2011 – dată la care ............ a fost identificată pe strada …….,…….. – în zona în care se practica prostituţia.

În consecinţă, termenul de prescripţie generală a răspunderii penale s-a împlinit în cursul lunii februarie 2016.

Faţă de cele expuse, în ceea ce priveşte infracţiunile prev. de art. 367 alin. 1 C.p., se va dispune încetarea procesului penal faţă de toţi inculpaţii.

De asemenea, cu privire la infracţiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. 1 C.p., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, reţinută în sarcina inculpatului ........... – în raport de probele analizate mai sus, termenul de prescripţie de 8 ani prev. de art. 154 alin. 1 lit. c C.p., s-a împlinit la nivelul lunii februarie 2019, astfel că se va dispune încetarea procesului penal.

Referitor la apărările formulate de inculpatul ..........., instanţa de apel constată că sunt parţial fondate, neexistând probe care să dovedească activitate infracţională ulterior anului 2011.

De altfel, pe baza probelor expuse mai sus, Curtea a reţinut epuizarea activităţii infracţionale la nivelul lunii februarie 2011, aspect care se coroborează cu adeverinţa eliberată de Şcoala Postliceală …… ……., cu înscrisurile ataţate la filele 72-76 vol. 4 apel, precum şi cu declaraţia martorei ............ de la filele 204-208 vol. 2 dup, din care rezultă că s-a aflat pe teritoriul Germaniei doar cateva luni, iar ulterior, cu sprijinul financiar al mamei sale a revenit în ţară şi a urmat cursurile şcolii de asistenţi medicali.

Cu privire la inculpaţii ..........., ........... şi ..........., prima instanţă a mai reţinut săvâşirea unor infracţuni de trafic de persoane privind victimele:

- ........... (zisă ….) – recrutată prin constrângere de inculpatul ........... (august 2011), transportată de inculpata ........... (august 2011), adăpostită de inculpaţii ........... şi ........... (Germania – până în octombrie 2012).

- …… (……) …….. - recrutată (prin inducere în eroare - loc de muncă) de inculpaţii ........... şi ........... (anul 2013), transportată de inculpatul ........... în Germania, adăpostită de inculpaţii ........... şi ........... – iunie/iulie 2013, ulterior transportată în Italia de inculpata ..........., adăpostită pe teritoriul Italiei de inculpaţii ........... şi ........... (vara anului 2013 - până în ianuarie 2014).

- ............ – recrutată (inducere în eroare – dansatoare), transportată, adăpostită în Germania de inculpata ..........., în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei, în perioada 2009-2010.

Conform disp. art. 210 alin. 1 lit. a C.p., infracţiunea de trafic de persoane este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Termenele de prescripţie de 8 ani prev. de art. 154 alin. 1 lit. c C.p. au început să curgă şi s-au împlinit după cum urmează:

- Pentru inculpata ........... – persoană vătămată ...........: august 2011 – august 2019.

- Pentru inculpaa ...........: - persoană vătămată ............: 2010-2018;

- Pentru inculpaţii ........... şi ........... - persoane vătămate ….. şi ….: ianuarie 2014 – martie 2022. (8 ani plus 60 zile perioada de suspendare a termenului de prescripţie).

În consecinţă, se va dispune încetarea procesului penal.

Referitor la infracţiunile de proxenetism, Curtea reţine că probatoriul susţine faptul că inculpatul ..........., în perioada 2011- octombrie 2012, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ pe teritoriul Germaniei.

Referitor la peroana vătămată ….., instanţa de apel constată că nu există nicio probă că inculpatul ........... avea cunoştinţă că aceasta era exploatată sexual de ........... pe teritoriul Spaniei şi nicio probă că banii trimişi de ........... către ........... proveneau din practicarea prostituţiei de către……..

De altfel, fiind audiată de instanţa de apel, persoana vătămată …….a declarat că nu ştie cine este inculpatul ……..

Faptul că a existat un transfer bani efectuat cu actul de identitate al persoanei vătămate ….. la data de 05.12.2012 nu face dovada că inculpatul cunoştea că aceasta era exploatată sexual de inculpata ........... şi nici că banii transferaţi ar fi provenit din practicarea prostituţiei de către ……..

Pentru aceste motive, în ceea ce priveşte această acuzaţie, Curtea constată că nu există probe care să dovedească că fapta există, fiind incidente disp. art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p.

În consecinţă, Curtea reţine că infracţiunea de proxenetism reţinută în sarcina inculpatului ........... este epuizată în octombrie 2012, iar probele confirmă numai comiterea acesteia în raport de martora .............

Referitor la inculpatele ........... şi ..........., instanţa de apel reţine că probele dovedesc activitate infracţională de proxenetism numai în perioada 2011- octombrie 2012, în raport de martorele …. şi ….., iar nu până în 2016, respectiv 2015, astfel cum a reţinut instanţa de fond, urmând ca termenul de prescripţie să fie calculat din octombrie 2012.

Activitatea infracţională a inculpaţilor ..........., ........... şi ........... în raport de martora …. va fi reţinută exclusiv până în octombrie 2012, neexistând probe că ulterior acestui moment inculpaţii ar mai fi obţinut foloase de pe urma acesteia.

Astfel, pe baza declaraţiei persoanei vătămate …. care a indicat-o pe martora …… în jurul lunii octombrie 2012 , a tranzacţiilor financiare care datează tot din anul 2012, a procesului verbal de la fila 81 vol. 3 dup din care rezultă că martora a locuit până la 31.10.2012 în …, str……., nr….., rezultă că infracţiunea de proxenetism a fost epuizată în octombrie 2012, iar dincolo de acest moment nu există probe pe care instanţa să-şi întemeieze convingerea că infracţiunea de proxenetism a fost epuizată în anul 2015, respectiv 2016, astfel cum a reţinut tribunalul.

De asemenea, referitor la inculpatul ..........., probele susţin acuzaţia privind activitatea infracţională de proxenetism numai până în aprilie 2015, cu privire la acesta stabilindu-se vinovăţia şi nefiind împlinit termenul de prescripţie generală a răspunderii penale.

Din declaraţiile martorei ............, atât cea din cursul urmăririi penale, cât şi cea dată în faţa primei instanţe (f. 155 vol. 7), instanţa reţine că, în timp ce se afla în Italia a cunoscut pe …, care se prostitua pentru ..........., şi pe „……..” care se prostitua pentru …., locuind o perioadă cu cele două.

După aproximativ o săptămână, întrucât au apărut probleme cu proprietarul, au părăsit acea locuinţă, martora fiind luată de un microbuz şi dusă în România, unde a fost aşteptată de ........... şi ............ şi condusă la locuinţa familiei ….. situată pe str……...

În acest timp a fost abordată de ........... pentru a practica prostituţia în Franţa, fiind ajutată în acest scop cu obiecte de îmbrăcăminte, vizite la coafor şi cosmeticiană.

În timpul deplasării cu avionul, fiind însoţită de ..........., ........... şi ..........., şi-a dat seama că vor merge la Berlin. Acolo au fost aşteptaţi de inculpata ........... şi au locuit cu toţii în apartamentul acesteia.

Până la jumătatea anului 2011 a practicat prostituţia în clubul ….. şi, deşi la început împărtea banii 50/50 cu inculpatul ..........., după o perioadă scurtă de timp a început să-i comunice prin SMS lui ..........., care venea în Germania destul de rar, suma de bani câştigată în fiecare seară, iar banii îi dădea inculpatei ..........., care îi dădea martorei ..........., iar aceasta din urmă îi expedia prin ….. către diverşi membri ai familiei …….

Banii ajungeau la ........... prin intermediul inculpatelor ........... şi ..........., care îi expediau pe numele unor membri de familie, dar a trimis şi ea personal bani pe numele acestuia, dar şi pe numele unei nepoate – …….

De asemenea, martora …. a declarat cu privire la activitatea de prostituţie a martorei ........... în beneficiul inculpatului ..........., precum şi cu privire la violenţele la care a fost supusă de către inculpaţii ..........., ........... şi ..........., care erau nemulţumiţi de sumele de bani câştigate din prostituţie.

Infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este dovedită cu declaraţia martorei … – f. 214-217 vol 2 dup – indică pe …… şi…… care plecau în Germania cu ........... pentru a practica prostituţia, procesul verbal din vol. 3 dup – declaraţiile martorelor …, …….. – aceasta din urmă menţionând că în timp ce se prostitua în Italia a cunoscut-o pe …., despre care a aflat că e din …., şi că are un copil cu un bărbat mai în vârstă de etnie rromă, pe nume .., şi .............

De asemenea, din harţile relaţionale privind transferurile de bani rezultă că martora ........... a efectuat transferuri de bani către ........... până în aprilie 2015.

Pe baza probelor analizate mai sus, Curtea reţine că fapta inculpatului ........... care, în perioada 2011-aprilie 2015, a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către martorele ............ şi ..........., constituie infracţiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. 1 C.p.

În ceea ce priveşte infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. 2 C.p. reţinută în sarcina inculpatei ..........., Curtea reţine că este pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la un an sau amendă, termenul de prescripţie generală a răspunderii penale fiind de 3 ani, conform disp. art. 154 alin. 1 lit. e C.p.

Având în vedere data epuizării infracţiunii – 15.01.2016, se constată că termenul de presripţie s-a împlinit la data de 14.01.2019, astfel că se va dispune încetarea procesului penal.

Având în vedere că cercetarea judecătorească a fost finalizată anterior constatării intervenirii termenului general de prescripţie, precum şi apărările formulate de inculpatul ..........., care, de altfel, a şi solicitat continuarea procesului penal cu consecinţa achitării sale, instanţa va face analiza grupului infracţional organizat constituit din membrii familiei .. în vederea motivării soluţiei de încetare a procesului penal, în detrimentul soluţiei de achitare.

Conform art. 367 alin. 6 C.p.p., prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe peroane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Grupul infracţional organizat, reprezentând o formă a pluralităţii constituite, este caracterizată prin asocierea mai multor persoane în vederea comiterii de infracţiuni, care din perspectiva laturii subiective acţionează cu intenţie calificată prin scop (în acelaşi sens, ICCJ, s. pen., Decizia penală nr. 604 din 19 februarie 2013)

Există un grup infracţional organizat dacă inculpaţii au acţionat pentru o perioadă de timp şi în mod coordonat, fiecare dintre aceştia îndeplinind roluri determinate în executarea planului infracţional, în scopul comiterii unor infracţiuni, iar iniţierea şi constituirea unui astfel de grup se încadrează în conţinutul infracţiunii.

Raportat la consideraţiile de ordin general astfel cum au fost anterior evocate, Curtea reţine că acuzaţiile cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, sunt susţinute de elemente probatorii concrete care dovedesc structura organizatorică, planificarea şi conducerea activităţilor în realizarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii.

Scopul comun prevăzut în conţinutul constitutiv al infracţiunii nu presupune în mod exclusiv comiterea aceleiaşi infracţiuni de către toţi membrii grupării.

Încadrarea juridică diferită pentru actele comise în acelaşi scop, de trei sau mai multe persoane, cu împărţirea rolurilor între membrii grupării, în vederea atingerii scopului unic stabilit, nu înlătură condiţia de tipicitate.

Actele coordonate între membrii grupului infracţional organizat există nu numai atunci când membrii grupării sunt acuzaţi de săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, având aceeaşi încadrare juridică, dar şi atunci când scopul în vederea căruia s-a constituit grupul de trei sau mai multe persoane se realizează prin infracţiuni diferite care însă au în comun elementul material al laturii obiective sau o parte a acestuia, dar care, în considerarea calităţii subiectului activ sau în considerarea adăugării unei condiţii suplimentare ori a omiterii uneia dintre condiţiile infracţiunii de bază, primesc o caracterizare în drept diferită faţă de unii dintre membrii grupării respective. (ICCJ, Sentinţa penală nr. 286 din 9 mai 2018)

În concluzie, pluralitatea constituită de tipul grupului infracţional organizat trebuie să fie întotdeauna caracterizată de coeziunea subiectivă exprimată prin existenţa unui scop unic, aceasta putând fi îndeplinită chiar şi atunci când infracţiunile comise de membrii grupării în realizarea scopului respectiv sunt distincte (sau instanţa nu a fost sesizată cu acestea), dar au un element material comun.

În concret, în actul de sesizare, după cum de altfel este confirmat şi de către instanţa de fond, structura grupului infracţional organizat a presupus plasarea membrilor săi pe diferite paliere de acţiune, sarcini conturate şi delimitate de ale celorlalţi membri, astfel încât acţiunile lor să se desfăşoare în mod coordonat în scopul săvârşirii unor infracţiuni contra persoanelor vulnerabile.

În fapt, probele evidenţiază faptul că în cadrul grupului infracţional organizat fraţii coinculpaţi ........... şi ........... aveau în principal rolul de a recruta, transporta şi adăposti persoanele vătămate şi martorele, iar ........... le transporta şi le pregătea pentru activitatea de prostituţie.

De asemenea, coinculpaţii ........... şi ........... (fraţi între ei şi unchii inculpaţilor …) aveau rolul de a determina sau înlesni practicarea prostituţiei de către persoanele vulnerabile, toţi membrii grupului numit „ai lu …..” având un scop comun, respectiv obţinerea de bani din exploatarea sexuală a persoanelor vulnerabile.

Referitor la apărările inculpaţilor în sensul că nu există probe pentru a fi dovedită infracţiunea de grup infracţional organizat, Curtea constată că acuzaţiile sunt susţinute de un ansamblu de probe directe şi indirecte care coroborate au răsturnat prezumţia de nevinovăţie de care au beneficiat aceştia.

Inculpaţii au invocat în esenţă că nu există un grup infracţional, iar faptul că sunt membri ai aceleiaşi familii nu poate conduce la concluzia că a existat o structură infracţională.

Atunci când probele administrate în cauza scot în evidenta o anumita situație de fapt, iar faptele judecate sunt de genul celor care se săvârșesc pe perioade lungi de timp şi pe teritoriul mai multor state, probele indirecte sunt de natură să întărească și să consolideze raționamentul instanţei atunci când stabilește situația de fapt și vinovăția persoanei acuzate.

Este adevărat că inculpaţii care formează grupul „…..” sunt membri ai aceleiaşi familii extinse, aspect care a ajutat grupul în crearea unei coeziuni şi a unui nucleu infracţional, concentrat pe exploatarea persoanelor vulnerabile, în special pe teritoriul Germaniei, unde inculpata ........... a fost angajată în diverse cluburi, cunoscând astfel detaliile organizatorice şi locative, dar şi pe teritoriul Italiei, unde existau conexiuni cu grupul „…..”, după cum va fi redat în continuare.

Din declaraţiile coroborate ale persoanelor vătămate … (…..) ….., ..........., ............ şi ale martorelor … (…..)….,……,…….. (…….)……..,………., …….., precum şi din declaraţia inculpatei ........... (f. 70-76 vol.

I dup, vol. 13 instanţă fila 172, instanţă vol. 2 f. 43-45, f. 106 vol. 3, f. 23-30 vol. 2 dup, f. 79-87 vol. 1 dup, f. 89-92 vol.

I dup, instanţă vol 7 fila 4, f. 214-217 vol 2 dup, 74-78 vol 2 dup), instanţa de apel reţine că rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că fraţii …. şi fraţii…….. constituiau un grup infracţional organizat în sensul legii penale, având ca scop săvârşirea de infracţiuni prevăzute în Titlul I, capitolul VII din Codul Penal, concretizate în trafic de persoane şi proxenetism, în vederea dobândirii de sume de bani.

Astfel, din declaraţia persoanei vătămate ............, dată în cursul urmăririi penale, instanţa reţine că în cursul anului 2009, în timp ce participa la un grătar la unul dintre membrii familiei .. (fiind invitată de ..) aceasta a fost recrutată prin inducere în eroare – asigurarea unui loc de muncă ca dansatoare într-un club din Germania - transportată şi adăpostită de inculpata ..........., pe teritoriul Germaniei, în scopul exploatării sale prin practicarea prostituţiei.

Persoana vătămată a călătorit în Germania împreună cu inculpata ........... şi a fost angajată la clubul …, unde a lucrat aproximativ 8 luni.

În decursul acestei perioade, inculpata ........... i-a spus că dacă vreunul dintre clienţii barului doreşte să întreţină raporturi sexuale cu ea, trebuie să accepte şi să meargă cu clientul în camerele situate la etajul barului, expunându-i beneficiile prostituţiei – câştigarea facilă şi rapidă a unor sume mari de bani.

Toţi banii câştigaţi de persoana vătămată au fost luaţi de inculpata ..........., motivându-i persoanei vătămate că avea nevoie de ajutor pentru a-şi construi o casă în România.

Referitor la existenţa şi activitatea grupului infracţional, în cuprinsul aceleiaşi declaraţii persoana vătămată a identificat membrii familiei „….” care veneau cu anumită ritmicitate în Germania, tot în scopul exploatării sexuale a altor persoane vulnerabile.

Astfel, se constată că persoana vătămată a furnizat detalii despre ............ – despre care a declarat că practica prostituţia în beneficiul inculpatei ..........., ............ şi ........... – care practicau prostituţia în beneficiul inculpatului ..........., ............ – care practica prostituţia în beneficiul inculpatului ..........., ........... – care practica prostituţia în beneficiul inculpatului ............

A menţionat că toţi inculpaţii au locuit în apartamentul din .. unde a fost cazată de inculpata ............

Din declaraţia dată în cursul urmăririi penale de persoana vătămată ..........., instanţa reţine că aceasta a fost recrutată prin constrângere de inculpatul ........... în luna august 2011, când s-a întâlnit la clubul ….. din …… cu inculpatul.

Acesta i-a cumpărat băuturi, iar ulterior i-a spus că „nu mai scapă de el, că a căutat-o mult timp”, a luat-o cu un taxi şi a dus-o la locuinţa lui, unde se mai aflau mama inculpatului, inculpata ........... şi periodic veneau alte două surori ale inculpatului – „…. şi ….”.

Această replică a venit ca urmare a faptului că membrii familiei Constantin cunoşteaau că persoana vătămată fusese anterior victima traficului de persoane (........... spunându-i în dimineaţa următoare că „ştie că a practicat prostituţia pentru o persoană de etnie romă”, propunându-i să meargă în Germania pentru a dansa la un bar).

Urmare a acestor discuţii, persoana vătămată le-a spus inculpaţilor că nu poate pleca din ţară pentru că are buletinul expirat, însă, sprijinită de inculpaţi, la data de 10.08.2011 a obţinut un nou act de identitate.

La 13.08.2011, persoana vătămată a fost transportată de inculpata ........... în Germania, astfel cum rezultă din adresa nr. …../2015 emisă de …., pe ruta….- …….

Ulterior, a fost adăpostită de inculpaţii ........... şi ........... până în octombrie 2012, timp în care a practicat prostituţia în beneficiul inculpaţilor, fiind lovită în repetate rânduri pentru a produce mai mulţi bani din prostituţie.

Toţi banii erau luaţi de inculpaţii ........... şi ..........., iar când inculpatul nu era în .., primea banii prin intermediul martorei ............ (care, de asemenea, se prostitua în beneficiul familiei ….) care îi expedia prin ….. pe numele mamei inculpatului, ….. dar şi către alţi membri ai familiei …, aspecte ce rezultă din hărţile relaţionale ce probează tranzacţiile financiare ataşate în anexa vol.

IV dup.

Instanţa de apel constată că, în raport de disp. art. 113 alin. 2, 4 C.p.p., victimele traficului de persoane sunt prezumate vulnerabile, iar reaudierea acestora se face numai dacă acest lucru este strict necesar pentru desfăşurarea procesului penal.

În raport de aceste dispoziţii legale şi având în vedere actele medicale depuse de apărătorul ales al persoanei vătămate, nici instanţa de fond, şi nici instanţa de apel nu au dispus reaudierea victimei, constatând că nu este strict necesar pentru desfăşurarea procesului penal.

Pe baza actelor medicale şi a înscrisurilor depuse la dosar, prin intermediul apărătorului ales, Curtea constată că persoana vătămată nu a retractat declaraţiile date în cursul urmăririi penale, menţionând expres că menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, că a fost victima traficului de persoane, iar consecinţele infracţiunii continuă să se producă asupra sa, fiind diagnosticată cu tulburare de anxietate nespecificată – aspecte de tulburare de stres posttraumatic, panică, anxietate generalizată, urmând tratament medicamentos prescris de medic psihiatru. (f. 117-119 vol.

II apel).

Din declaraţiile persoanei vătămate ............, atât cea din cursul urmăririi penale, cât şi cea dată în faţa primei instanţe (f. 155 vol. 7), instanţa reţine că, în timp ce se afla în Italia a cunoscut pe …, care se prostitua pentru ..........., şi pe „….” care se prostitua pentru …, locuind o perioadă cu cele două.

În acest timp a fost abordată de ........... pentru a practica prostituţia în Franţa, fiind ajutată în acest scop cu obiecte de îmbrăcăminte, vizite la coafor şi cosmeticiană.

Până la jumătatea anului 2011 a practicat prostituţia în clubul … şi, deşi la început împărtea banii 50/50 cu inculpatul ..........., după o perioadă scurtă de timp a început să-i comunice prin SMS lui ..........., care venea în Germania destul de rar, suma de bani câştigată în fiecare seară, iar banii îi dădea inculpatei ..........., care îi dădea martorei ..........., iar aceasta din urmă îi expedia prin … către diverşi membri ai familiei………

De asemenea, persoana vătămată a declarat cu privire la activitatea de prostituţie a martorei ........... în beneficiul inculpatului ..........., precum şi cu privire la relaţiile strânse dintre membrii grupului infracţional, precum şi cu privire la violenţele la care a fost supusă de către inculpaţii ..........., ........... şi ..........., care erau nemulţumit de sumele de bani câştigate din prostituţie.

Din declaraţia inculpatei ..........., instanţa reţine că aceasta a avut o relaţie sentimentală cu inculpatul ..........., împrejurare în care a cunoscut membrii familiei acestuia.

La aproximativ un an după debutul relaţiei, inculpatul i-a propus să meargă în Germania pentru a munci la un club, despre care inculpata ştia că aparţine surorii lui - ..........., club în care a practicat prostituţia, timp în care a locuit într-o garsonieră împreună cu inculpatul ............

Întrucât acesta a fost nemulţumit de sumele de bani câştigate în Germania, i-a propus să practice prostituţia în Italia.

În timp ce se aflau în Italia, au venit şi persoana vătămată Liuliu, însoţită de inculpata ............

În acea perioadă, au locuit toţi 4 în aceeaşi casă, ambele au practicat prostituţia, nicuna dintre ele nu avea voie să vorbească cu familia şi nici să aibă documentul de identitate asupra sa, iar banii obţinuţi de persoana vătămată ….. din practicarea prostituţiei erau luaţi de inculpata ............

Existenţa şi activitatea grupului pe teritoriul Italiei sunt confirmate şi prin interceptările telefonice autorizate cu privire la grupul …., redate la filele 46-48 din rechizitoriu, în cursul discuţiilor fiind menţionaţi „ai lui …”/…...

Infracţiunea prev. de art. 367 C.p. are o construcţie atipică pentru un grup constituit în vederea exploatării persoanelor vulnerabile, întrucât scopul în vederea căruia s-a constituit grupul s-a realizat nu numai prin infracţiuni comise în coautorat, ci şi prin infracţiuni diferite, aceste aspecte însă nefiind apte să înlăture tipicitatea infracţiunii.

Se constată că fiecare dintre inculpaţi a beneficiat uneori în mod exclusiv de sumele de bani obţinute de persoanele traficate sau care au practicat prostituţia, însă existenţa şi coeziunea grupului sunt dovedite prin acţiunile comune, inclusiv locaţiile comune ale exploatării victimelor, prin modul de recrutare, transportare, adăpostire, şi prin modul de a obţine foloasele, fiecare membru beneficiind de sprijinul celorlalţi pentru a-şi atinge scopul îmbogăţirii – atât proprii, cât şi comune.

În acord cu prima instanţă, Curtea de Apel constată că sunt întrunite toate elementele esenţiale de existenţă a grupului infracţional organizat: perioada de timp în care acesta a acţionat (2011-2016), împrejurarea că a fost constituit de mai multe persoane – fraţii Constantin şi fraţii Udilă (cu menţiunile făcute mai sus în cuprinsul prezentei decizii, în sensul că probatoriul susţine participaţia inculpatului ........... numai pe perioada anului 2011) toţi membri ai aceleiaşi familii extinse, faptul ca aceştia s-au sprijinit reciproc în vederea asigurării reuşitei activităţii infracţionale, scopul grupului, obţinerea de venituri financiare, faptul că acest grup a avut continuitate, că membrii grupului au colaborat în vederea atingerii obiectivelor grupului. (în acelaşi sens, decizia nr. 195/RC/2021, ÎCCJ).

Instanţa de apel nu va mai analiza probatoriul cu privire la infracţiunile de trafic de persoane şi proxenetism, cu excepţia precizărilor făcute mai sus, privind pe inculpaţii ..........., ..........., ….., întrucât niciunul dintre cei trei nu a solicitat continuarea procesului penal.

Referitor la inculpata ..........., prima instanţă a reţinut că este dovedită acuzaţia din rechizitoriu în sensucl că la data de 03.02.2016, cu ocazia audierii în calitate de martor în dosarul de urmărire penală nr….., a făcut afirmaţii mincinoase şi nu a declarat tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebată: preocupările fiicei sale, inculpata ..........., şi ale persoanei vătămate …. pe teritoriul Spaniei, în perioada octombrie-decembrie 2012, apreciind că în cauză inculpata a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. 1 C.p.

Întrucât anterior constatării intervenirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale cercetarea judecătorească a fost finalizată, iar în cauză sunt incidente disp. art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.p.p., instanţa o va achita pe aceasta.

Referitor la ordinea de prioritate a reţinerii cauzelor care împiedică exercitarea acţiunii penale, Curtea reţine că în ipoteza în care sunt incidente disp. art. 16 alin. 1 lit. a-d C.p.p., dar şi disp. art. 16 alin. 1 lit. e-j C.p.p., se va dispune achitarea şi numai pe un singur temei – primul dintre cele prevăzute de art. 16 alin. 1 lit. a-d C.p.p., în ordine cronologică.

Curtea reţine că la data de 03.02.2016, inculpata ........... a fost audiată în calitate de martor în dosarul de urmărire penală nr. ….. cu privire la deplasarea de la ….. la ……. în data de 17.12.2012 (filele 181-184 vol.1 d.u.p).

Conform menţiunilor din cuprinsul declaraţiei de martor, inculpatei ........... i s-a adus la cunoştinţă că va fi audiată cu privire la deplasarea de la …. la ….. din data de 17.12.2012 – fila 182 vol. I dup.

Referitor la aspectele pentru care a fost chemată să declare ca martor, inculpata a declarat adevărul cu privire la această deplasare, precizând că a revenit din Spania, de la Barcelona, împreună cu fiica sa, ........... şi o altă tânără pe care a recunoscut-o din fotografie ca fiind ……...

În cursul audierii, inculpata ........... a relatat liber ceea ce a considerat şi nu i-au fost puse întrebări de organele judiciare sau de avocaţi, astfel că instanţa de apel nu poate reţine că ar fi făcut afirmaţii mincinoase şi că nu a declarat tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale ale cauzei cu privire la care a fost întrebată, astfel cum s-a susţinut în rechizitoriu.

Pe de altă parte, „preocupările fiicei sale” nu constituie un element esenţial pentru cauză, inculpata ........... fiind acuzată de infracţiunea de trafic de persoane.

Ceea ce ar fi putut prezenta interes pentru cauză ar fi fost activităţile de exploatare a persoanei vătămate ….., însă despre aceasta a declarat că nu ştia cu ce se ocupa, întrucât inculpata pleca la serviciu şi se întorcea seara.

Nu i-au fost puse întrebări cu privire la practicarea prostituţiei la stradă de către persoana vătămată ….., iar în fapt şi în drept, pentru reţinerea infracţiunii de mărturie mincinoasă acestea erau aspectele esenţiale.

Pentru motivele expuse, Curtea constată că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, astfel că în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.p.p. o va achita pe inculpata ............

Cu privire la inculpata ..........., prima instanţă a reţinut că în perioada octombrie-decembrie 2012, prin constrângere şi inducere în eroare, a recrutat, transportat şi adăpostit pe persoana vătămată …. pe teritoriul Spaniei, în scopul realizat al exploatării sale prin practicarea prostituţiei. faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, forma în vigoare la data de 31.12.2012.

Prin încheierea din data de 18.01.2021, Tribunalul Dolj a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, reţinând legea penală mai favorabilă legea veche - de art.12 alin.1 din Legea nr. 678/2001, forma în vigoare la data de 31.12.2012.

Având în vedere că potrivit art. 210 alin. 1 lit. a C.p., infracţiunea de trafic de persoane este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani, termenul de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani, conform art. 154 alin. 1 lit. c C.p., Curtea constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal actual, astfel că va desfiinţa în parte încheierea din data de 18.01.2021.

Constatând că infracţiunea de trafic de persoane a fost epuizată în decembrie 2012, termenul de prescripţie de 8 ani (la care se adaugă cele 60 zile perioada de suspendare a termenului de prescripţie) s-a împlinit în februarie 2021, astfel că se va dispune încetarea procesului penal.

În ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism imputată inculpatului ..........., Curtea constată că starea de fapt reţinută de prima instanţă este corectă şi în concordanţă cu probele administrate pe parcursul procesului penal, în sensul că, în perioada 2011-15.01.2016, inculpatul ........... a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, respectiv: ……, ……, ............, ............, ............, ............, …........., .............

De asemenea, în mod corect s-a reţinut că, în perioada 2011-15.01.2016, inculpatul ........... a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către …...

Cu privire la inculpatul ...........

Curtea reţine că în perioada 2011-2015, nu 2016, cum a reţinut instanţa de fond (având în vedere că din declaraţia martorei …….............. a rezultat că a aceasta a practicat prostituţia şi a avut o relaţie cu inculpatul menţionat până în anul 2015), a determinat şi a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ şi ............ .............

Totodată, în mod corect a reţinut prima instanţă că, în perioada 2011-15.01.2016, inculpatul ........... a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............, soţia inculpatului.

Cu privire la inculpatul ..........., în mod corect s-a reţinut că, în perioada 2015-15.01.2016, acesta a înlesnit practicarea prostituţiei de către o persoană de sex feminin pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de această persoană, cunoscută sub apelativul „…..”.

Acestea au rezultat, aşa cum a reţinut şi prima instanţă, din declaraţiile martorei ............, care a relatat că a avut o relaţie de concubinaj cu inculpatul……, care i-a propus să practice prostituţia pentru a se întreţine amândoi, lucru acceptat de martoră, astfel că, în anul 2011 a plecat împreună cu acesta în Italia, unde a practicat prostituţia „la stradă”, locuind într-o casă închiriată de inculpatul ..........., tatăl concubinului său, banii obţinuţi fiind folosiţi de ea şi de inculpatul ….

În acel imobil au locuit şi inculpatul ..........., dar şi………., care practica şi ea prostituţia „ la stradă” pentru inculpatul ............

A venit la acea locaţie şi inculpata ……, despre care cunoaştea că a practicat prostituţia pentru inculpatul ............

Pe la jumătatea anului 2012, pentru că inculpatul ........... a predat casa proprietarului şi a plecat în România, s-au mutat la locuinţa inculpatului ..........., unde a continuat să practice prostituţia pentru aproximativ o lună de zile, după care a plecat în România.

De asemenea, din declaraţia acesteia a rezultat că în această locuinţă stăteau şi inculpatul ........... zis …….. şi martora ............, care practica în Italia prostituţia ,, la stradă,, pentru……….

Din declaraţia martorei ............ se reţine că, în anul 2010 a plecat din Germania în Italia pentru a practica prostituţia, iar în anul 2011, până în luna aprilie-mai 2011 (nefiind avută în vedere perioada anului 2010 instanţa fiind sesizată începând cu anul 2011), a practicat prostituţia „ la stradă” în Italia, unde, prin intermediul inculpatului ..........., cu privire la care concubinul său ……… îi relatase că are mai multe fete care practică prostituţia şi îi poate primi, a locuit în casa închiriată de inculpatul ............

În această perioadă l-a văzut în repetate rânduri pe inculpatul ........... venind în acest imobil însoţit de …… şi ........... care practicau prostituţia ,, la stradă,, acestea fiind identificate de martoră ca ‚fiind „soţiile” inculpatului ............

Martora a mai precizat că ............ practica prostituţia ,,la stradă”.

Martora …….. a arătat că în perioada 2010-2012 a practicat prostituţia în Italia, unde a constatat că inculpata ..........., concubina inculpatului ..........., martorele………, ............ practicau prostituiţia, martora chiar arătând că practica împreună cu acestea prostituţia, mai mult , cele 3 locuiau împreună.

De asemenea, martora a mai indicat-o pe o tânără „ ….. „, identificată ca fiind ............, ca practicând prostituţia „ la stradă”.

Mai mult, chiar inculpata ........... a arătat cu ocazia audierii în apel că a practicat prostituţia până în anul 2012 în Italia. De asemenea, aceasta a arătat că numita ............ a practicat prostituţia.

Martora ............ ............, a arătat că a fost concubina inculpatului ........... în perioada 2012-2015 şi că a practicat prostituţia pe teritoriul Italiei, că martorele …… ( zisă „…..”, care avea o relaţie cu inculpatul ...........), ….( soţia inculpatului ...........), practicau şi ele prostituţia şi au locuit împreună pentru o perioadă de timp.

În Italia a locuit împreună cu inculpatul …., banii obţinuţi din practicarea prostituţiei erau folosiţi de amândoi pentru a se întreţine.

De asemenea, a confirmat susţinerile martorei …, arătând că numita ............ ( ….) concubina numitului ............ a practicat prostituţia în împrejurimile oraşului Roma, dar şi că inculpata ........... şi martora ….., practicau prostituţia.

Cu toate că martora ............ ............ a arătat că inculpatul …….. nu a avut nicio implicare în faptul că ea practica prostituţia, din declaraţia martorei ….actual …., care a avut de asemenea o relaţie cu inculpatul în perioada 2014-noiembrie 2015, se reţine că aceasta a cunoscut-o pe martora ............ ............, cu privire la care a aflat, de la alte persoane, că practica prostituţia în Italia pentru inculpatul ..........., fapt pe care l-a lăsat să se înţeleagă chiar acesta din urmă.

Totodată, din declaraţia martorei ............ se reţine că pe perioada relaţiei cu inculpatul ..........., respectiv 2012-2014 a constatat că prietenele bărbaţilor din familia acestuia ori soţiile lor practicau prostituţia, că soţia inculpatului ........... zis ,,…. ,, ............a, practica prostituţia, că martora ............, concubina inculpatului …., practica prostituţia.

Susţinerile martorei ............, concubina lui ............, în sensul că nu a practicat prostituţia în Italia sunt infirmate atât de declaraţiile martorelor de mai sus, cât şi de convorbirile telefonice existente la dosar:

Discuţie din 31.07.2015 purtată de inculpatul ...........: ( fila 12 vol. 3 dup).

….: Şi cine e acolo seara?

…: Păi suntem noi ăstea ale noastre.

….: Ale noastre...

….: Eu, ............, ……., …… şi……..

Discuţie din 02.08.2015 purtată de inculpatul ...........:

…... Da, aia a lu ….. ajunse acolo?

….: Da. A ajuns de aseară.

…...: A ieşit la muncă aseară?

…..: Da.

…. Şi cine a rămas acum acolo? ….şi cu aia lu ……..şi cine mai este?

Discuţie din 14.09.2015, la ora 18:38:47 (discuţie referitoare la depistarea unei tinere „….” de către organele judiciare italiene în timp ce practica prostituţia):

… DOMNUL: Uite, acuma, ajunsă și …... (n.l.: fusese reținută de poliția italiană)

…..: Aaa!

DOMNUL: Cică a luat-o că n-a avut buletinul, vere!

… .: Să aibă și ea grijă când vine acasă...

DOMNUL: Îhî...

…..: ...să nu fie... să-și ia coadă... că îți dai seama că...

DOMNUL: Da! Îi zisei... Te sunasem că cică, aia, ….aia, a lui ……..... că cică de mâine n-o mai lasă să stea acolo, la ….. (loc unde se practica prostituţia).

… DOMNUL: Păi nu știu! Cică n-o mai lasă... să se mute ….. în altă parte. Să se mute ea în postul ăl mare! (loc unde se practica prostituţia).

… .: Lasă că-l sun eu pe unchiu-meu și vorbesc cu el (inculpatul ...........). ( fila 37 vol. 3 dup).

Cu toate că martorele de mai sus au susţinut, în esenţă, că practicau prostituţia pe cont propriu, implicarea inculpaţilor în activitatea infracţională a rezultat în mod clar şi din convorbirile telefonice purtate de inculpaţi.

Astfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ........... reiese că acesta era cel care coordona activitatea de prostituţie desfăşurată în zonele controlate de el, stabilea locul unde fiecare persoană practica prostituţia, încasa sume de bani cu titlu de taxă a locului ocupat de fiecare dintre tinerele menţionate mai sus în timpul practicării prostituţiei, interesându-se de situaţia „ posturilor” şi de colectarea sumelor de bani.

Relevantă este şi discuţia din data de 30.06.2015, purtată de inculpatul ........... în care acesta chiar afirmă, în legătură cu plata sumelor de bani, „ Înţelegi?

Eu din asta trăiesc, mânca-ţi- aş!

Şi dacă ală nu plăteşte, ăla nu plăteşte...Păi şi.. până la urmă, cine să aibă prioritate?

Care nu plăteşte?”

Relevante sub acest aspect sunt şi declaraţiile martorelor ............ şi ............ la care am făcut referire mai sus, care confirmă implicarea inculpatului ........... în activitatea de înlesnire a practicării prostituţiei.( imobilul închiriat de inculpatul ........... unde locuiau persoanele care practicau prostituţia, „ primirea pentru practicarea prostituţiei”- ceea ce însemna plasarea acestora în locurile în care se practica prostituţia, controlate de inculpat).

Cu privire la inculpatul ..........., din interceptările telefonice a rezultat prezenţa inculpatului şi a martorei ............ în Italia, fiind relevantă următoarea discuţie, purtată la data de 29.06.2015 de inculpatul ........... cu o doamnă:

- 29.06.2015, la ora 20:09:16 … DOAMNA: Ascultă-mă două cuvinte și nu mai urla!

Plecă ….. (prostituată) cu ….. (inculpatul ...........) de acasă, acuma, și cu …. (inculpatul ...........).

Și rămasă să se întâlnească... s-o lase pe …. …… și să se întâlnească cu ….... că au programare acolo.

Și …. rămasă cu …….. să-și ia adidași....

Eu știu de unde?!

De la ….., din altă parte... să-și ia și ăla adidași.

… .: Câți bani sunt la tine? Două mii? ( fila 7 vol 3 dosar u.p.).

De asemenea, prezintă relevanţă probatorie convorbirile din datele de 06.08.2015 purtate de inculpatul ........... cu o persoană de sex feminin, din care rezultă interesul acestuia cu privire la sumele de bani obţinute de aceasta din practicarea prostituţiei.

- 06.08.2015, la ora 21:54:47: … DOAMNA: Bine, ete, acuma mă duc acasă că mă întorsăi să iau pe …… de aici de la peco ăstă („post” unde se practica prostituţia) de pe negrese.

…. Mmm!

DOAMNA: Că după ce plecai eu cu ….., cică se ridicară toate femeile de pe stradă.

…..: Mmm!

DOAMNA: Adică amândouă rotundele.

… : Câți bani făcuși?

DOAMNA: Vorbim acasă.

……. Bine atuncea, mă suni când ajungi!

06.08.2015, la ora 22:26:10, ……: Ce mai făcuși?

DOAMNA: Nu mai făcui nimic. Fusei la muncă. Vezi că mă duc cu fetele la tiribombă…

…..: Mmm!

DOAMNA: …și făcui douăș' unu.

… ….. Și câți bani ai acasă toți?

DOAMNA: Păi o mie nouăsute șaptezeci cu douăș' unu (sume de bani obţinute din prostituţie).

… DOAMNA: Îhî! Șaizeci, pardon.

…... Bine iubita mea atuncea. Hai că vorbim. ( filele 24, 25 vol. 3 dosar u.p.).

Discuţie ce apare datată 23.08.2015 purtată de inculpatul ........... cu ...........:

- 23.08.2015, la ora 15:37:28 (discuţie cu inculpatul ...........): … .: Trebuie să vorbesc cu frate-tău, neapărat.... că nu se văzu cu sacii-n căruță!

….: Păi da... dar și ea a exagerat prea mult acuma... dă-o dracu de aicea! (n.l.: se referă la ............, martora ............ ............ - prietena lui …….., inculpatul ……)

….: Las-o-n morții ei că dacă mai face... știi ceva?

O încercare, n-are moarte!

Nu mai vorbiți voi!

Că până la urmă...uite că ți-a întors... miloaga aia, a ta... și ai făcut și tu 12 - 13 mii!

N-a mai...

Ți-au stricat în buzunar??? (sumă de bani obţinută din prostituţie de o persoană de sex femeiesc adusă de inculpatul ...........)

…...: Nu mi-au stricat... îți dai seama! Dar... ( fila 15 vol. 3 dosar u.p).

Cu privire la inculpatul ........... este relevantă şi convorbirea telefonică purtată la data de 18.07.2015, ora 10:22:19 între inculpaţii ........... şi …… din care rezultă că inculpatul …… obţinea foloase patrimoniale din practicarea prostituţiei de persoane de sex feminin în locaţiile controlate de inculpatul ........... din care îi preda acestuia din urmă o parte cu titlu de taxă pentru folosirea respectivelor locaţii, în acest sens fiind făcute trimiteri exprese la suma de 400 EUR.

Discuţie din 18.07.2015, ora 10:22:19 (discuţie dintre inculpaţii ........... şi …..)… …..: Vezi că trebuie să iei banii de la ………..(inculpatul ...........), tată... astăzi! ...Și banii de la aia... de la aia, a lu' …..(inculpatul ...........)... 250.

Patru sute de la ….și patru sute ai tăi.

Să-i dai lu' …. să mi-i aducă!

O mie cincizeci de euro. ( fila 9 vol. 3 dup).

Cu privire la inculpatul ........... sunt relevante şi convorbirile purtate de către inculpatul ........... în datele de 01.08.2015, 02.08.2015, respectiv 28.08.2015, din care reiese că martora ............ practica prostituţia în folosul inculpatului ..........., referirile inculpatului ........... vizând sume de bani care i-ar fi fost date martorei, respectiv 800 EUR şi reproşurile acesteia adresate inculpatului ........... şi inculpatului ........... că ar fi fost determinată să practice prostituţia, realitatea conţinutului acestei din urmă convorbiri fiind confirmată de către martora ............ ............ în declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 29.02.2016 (fila 248, vol.2), filele 12, 13 vol. 3 dup).

Discuţie din 01.08.2015, la ora 23:39:23 … ...........: Și mâine la ce oră pleacă aia?

DOAMNA: La 12 jumate.

...........: Să îi dați banii să mi-i aduceți.Nu?

… ...........: Și câți bani? Sunt opt sute de euro să mi-i dai să mi-i aducă ea.

DOAMNA: Păi (neinteligibil)îmi dădu patru sute.

...........: Cine?

DOAMNA: ….

...........: Patru sute îți dete……?

DOAMNA: Da.

...........: De la cine?

DOAMNA: De la …….. și de la ……… , cred, că nu îmi spuse. Aaa! Da, tată sunt opt sute. Nu-mi spuse, nu-mi spuse că luă și de la…că luă ............ și de la ……. Da, sunt opt sute.

… ...........: Păi și ............ a mai luat de la ….. două sute.

DOAMNA: Da.

...........: Și sunt o mie.

Discuţie din 02.08.2015, la ora 15:39:24 … ...........: Câți bani i-ai dat lu ............ ?

DOAMNA: Opt sute.

… ...........: Păi tu 500 de euro avusăși toți banii de două săptămâni de când a plecat…

DOAMNA: Nu avusăi, nu avusăi 500 de euro toți banii. Avusăi o mie și ceva.

Dicuţie din 28.08.2015, la ora 21:27:23 … DOAMNA: Dar ce a făcut …... că am auzit-o pe…… că e cu una acuma...

............: E cu una, mânca-ți-aș...

DOAMNA: Îîî?!

P.I.: Cu una... … (martora ............).

… ….: E de un an de zile cu ea. E doctor... E... termină facultatea...

DOAMNA: Adevărat? Și e frumușică?

P.I.: E frumoasă foc! Se p… (limbaj trivial) pe zece ca ............ (martora ............ ............)!

Doamna: Cred că înnebuneşte ............!

...DOAMNA: Da, dar cu asta nu mai face el ce vrea din ea!

…...: Cu ce să facă „ce vrea din ea”?

DOAMNA: Adică... na! Pentru alte treburi (prostituţie)... mă refer...

….: Eee! Păi o lasă și el acasă! Vrea să facă și el copii! Dac-o găsi să facă cu alta, face! Dacă nu... Ia salariu femeia 50 de milioane pe lună...

DOAMNA: Normal! Păi și n-o lași? Lasă-l în pace! Mai bine una de asta liniștită! Mai dă-le-n sărăcie să le bată! Și ............ nu-l mai caută, nu mai...?

…...: Păi dă-o dracu de aici... că l-a înnebunit de cap! … (limbaj trivial)! Striga c-am băgat-o noi la treabă! (la prostituţie)

DOAMNA: I-am zis că i-o face dacă nu se potolește!

Cu privire la inculpatul ........... prezintă importanţă probatorie şi convorbirile telefonice ale inculpatului ........... din data de 06.06.2015, 27.06.2015, 18.07.2015, 03.12.2015 din care rezultă că numita ............ practica prostituţia în locaţiile controlate în Italia de către inculpatul ..........., pentru care inculpatul ........... plătea la rândul său o taxă în vederea folosirii acestora de către persoana care practica prostituţia în folosul său, precum şi de conţinutul convorbirii din data de 08.10.2015, orele 15:16:44 purtate între inculpatul ........... şi ........... care fac trimitere explicită la suma de 5000 de euro obţinută din practicarea prostituţiei de către ............ şi care a fost folosită de către inculpat.

Discuţie din 06.06.2015, la ora 12:41:32 (referitor la încasarea unor sume de bani obţinute de tinerele care practicau prostituţia în Italia): … ….: …….. nu-ți adusă banii, ăăă?

DOAMNA: Acuma e pe drum. Vine.

…..: Vezi că trebuie să-ți dea 300 și …… (inculpatul ...........) patru.

DOAMNA: Cât?

…….: ……. patru și ……… 300! ( fila 2 vol 3 dup).

Discuţei din 27.06.2015, la ora 20:45:52 … ...: Luarăți banii de la…….. (inculpatul ...........)?

DOMN: Da.

….: Și de la………, îi luarăți?

DOMN: Da. Nu știu... Mâine... zisă că îi ia …. Nu știu... Sau ………. Îi dă lu' ……, mâine.

…..: Vezi, să-l învățați să dea banii sâmbătă! Să nu-i mai dea duminică! Auziși?

DOMN: Auzii.

…..: Și... ăștia ce făcură?

DOMN: Ăștia... care?

...: Ăștia... lu' ……. (grupul infracţional organizat format din membrii familiilor …… şi………)!

DOMN: Ce făcură?

…..: Păi când a rămas... banii... luni? ( filele 7 vol 3 dup).

Discuţie din 18.07.2015, la ora 10:22:19 (discuţie cu inculpatul ...........)… P.I.: Vezi că trebuie să iei banii de la …. (inculpatul ...........), tată... astăzi! ...Și banii de la aia... de la aia, a lu' ….. (inculpatul ...........)... 250.

Patru sute de la ….. și patru sute ai tăi.

Să-i dai lu' ….. să mi-i aducă!

O mie cincizeci de euro. ( fila 9 vol 3 dup).

Discuţie din 03.12.2015, la ora 12:37:11 (discuţie purtată de inculpatul ........... cu inculpatul ........... în care îi cere acordul pentru a „ocupa” unul din posturile în care se practica prostituţia)

… .:... Voiam să vorbesc și eu cu tine ceva... Voiam să vin și eu acolo... și voiam să... poți să mă lași să stau și eu acolo două săptămâni? Să lucrez și eu acolo? Pe zi?

DOMNUL: Unde „colo”?

..: Acolo, pe ……….

DOMNUL: Păi unde vere... acolo?

…….: Mă, acolo! Să stau și eu două săptămâni, acolo. Pe …..! La voi!

DOMNUL: Păi unde dracu, vere?! Că sunt... Lucrez eu acolo. Ești nebun?! Și așa... ce dracu?!

…..: Păi ce dracu mă... că aia stă acolo... Se duce săraca aia... Aia nu stă deloc! Se duce după masă... dup-aia pleacă în partea aia! Nici nu stă pe acolo!

DOMNUL: Cine, vere?

…..: Aia, a ta. Nu stă deloc pe acolo!

… .: Voiam să plec și eu... Voiam să vin și eu acolo să stau vreo două săptămâni că nu mai am niciun ban! Am cheltuit acuma... 4.500 de euro ma...... Sunt vai de capul meu!

… DOMNUL: Mă, vere... ia fii atent!

Ce vreau să vorbesc cu tine...

Sun-o pe asta a lu' ….. și vorbește cu ea... să nu mai stea în pi...a (limbaj trivial) goală!

Să stea dracu în chiloți, în sutien... că ne-a înnebunit garda, mânca-ți-aș!

Că vine toată ziua pe capul lor!

Le fugărește să le ia la...

Le terorizează!

De două săptămâni, mânca-ți-aș!

Cică au prea multe... prea multe ălea (n.l.: sesizări)... că stau în pielea goală!

… .: Îhî... Păi și zi-i mă... ce zici? Poți să mă ajuți și pe mine sau...?

… DOMNUL: Mă, vere... nu pot, mânca-ți-aș!...

DOMNUL: Colo, nu te duci? Că oricum... Oricum...

...: Da vere... dar nu poate să stea aia... Nu poate să stea aia că e frig și îți dai seama... nu stă aia atâtea ore! Ce dracu să facă?! Nu stă atâtea ore... E vai de capul ei!

DOMNUL: Nu e, vere! Dacă iasă seara, mânca-ți-aș... face bani!

….: Știu vere dar nu e vorba...

E frig!

Bă, vere... e frig acolo!

Ești nebun?!

E frig rău acolo și de asta nu...

Așa, pe zi, acolo... putea.

Rezista să stea până la cinci, când se înnegura.

De asta voia să se ducă acolo!

Acolo trebuie să se ducă de dimineață să stea până târziu... să facă ceva.

Stă prea mult și e frig!

Ce dra...

Nu poate!

Nu rezistă!

De asta...

DOMNUL: Mă, vere... dacă stă până la opt - zece, mânca-ți-aș... cum stau toate, face câteva sute!

…..: Zău... dacă stă!

Păi nu poate!

Trebuie să stea până la 12!

Parcă n-am lucrat de atâtea ori?!

Ce dracu?!

Nu știi c-am lucrat de atâtea ori acolo?!

Trebuie să stea până la 12... că o cunosc ăia și nu face nimic!

Și îți dai seama că stă prea mult...

E prea frig... până la 12!

Ulterior inculpatul ........... ia legătura cu martora ............ şi între aceştia are loc următoarea discuţie:

03.12.2015, la ora 13:12:39 … .: Vorbii cu (limbaj trivial) acesta (inculpatul ...........),……..... Nu vrea! …

DOAMNA: Îîî?!

…..: Da... Și îți dai seama că nici ta'su (inculpatul ...........) nu vrea să... Doar ce stă fiu' său acolo! A zis că are să-i dea lu' ta'su niște bani... Că nu-l lasă nici …..

DOAMNA: Păi și... atuncea vorbește cu unchiu-tău (inculpatul ...........) să mă lase în Postul Mare!

….: Unde... în Postul Mare?

DOAMNA: Păi... colo, pe ….! Nu mă duc eu să stau la ….. cu …… și cu ……..!

….. Păi îţi dai seama că o să te lase acolo!

DOAMNA. Mă duc şi mă pun în partea aia, în colţ... că ele stau toate grămadă la pom! La pom toate grămadă, una peste alta. ( filele 44- 45 vol 3 dosar up.).

Discuţie din 08.10.2015, la ora 15:16:44 (discuţie purtată de inculpatul ........... cu inculpatul ........... despre sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei de către „Luci”, concubina inculpatului ...........)

… .: Deja, din toți banii care i-am făcut, dacă-ți spun câți bani mai am... Din banii... Să moară ce-am mai scump dacă te mint cu ceva! Nouă mii de euro! Din banii care i-am făcut, vere, în ITALIA! Ești nebun?!

… .: Bă vere, am avut... Ascultă-mă! Am avut 40.000 de euro! 40.000 de euro am avut... banii de i-am făcut! Să moară ce-am mai scump dacă nu mai sunt 9.500... 9.600, să nu jur fals pe bani! …

….: E bine! Mănânci și tu de 30.000 pe...

….: Păi nu, vere!

E cu tot, cu mașină!

Pune mașina...

Pune mașina, cu tot, cu cheltuieli... ce-am cheltuit... pune 18.000!

Și restul... mânca-ți-aș... s-au dus!

Și plus c-am mai făcut... mai făcuse … ăia 5000... de-i făcuse atunci! (n.l.: când……. a plecat singură în ITALIA pentru câteva zile)

...: Eee! Păi ce zisăi și eu?! Mănânci câte 40.000... 35.000 pe... în două luni! ( filele 39, 40 vol. 3 dup).

Cu privire la inculpatul ........... prezintă relevanţă şi convorbirile telefonice din datele de 28.06.2015, 02.08.2015, 30.06.2015 purtate de inculpatul ..........., respectiv la data de 09.10.2015, între inculpaţii ........... şi ........... din care rezultă că persoana de sex feminin cunoscută cu apelativul ,,….,, practica prostituţia în folosul inculpatului ..........., fiind făcute referiri atât la apelativul acesteia, la porecla inculpatului ( ….) cât şi locul unde aceasta practica prostituţia.

Discuţie din 28.06.2015, la ora 16:35:31, purtată de inculpatul ...........:

… .: Ai strâns ceva din banii lu' …?

DOMN: Da. I-am strâns.

….: Câți bani ai strâns?

DOMN: Am... cinci mii.

….: Și din….. câți bani ai luat?

DOMN: Păi el ia de la … și eu.... joia de la... aia, a lu' ………. (inculpatul ...........). De la………. ( fila 7 vol 3 dosar u.p.).

Discuţie din 02.08.2015, la ora 15:53:47 … ...........: Da, aia a lu …….. (inculpatul………) ajunse acolo?

DOAMNA: Da. A ajuns de aseară.

...........: A ieșit la muncă aseară?

DOAMNA: Da.

...........: Și cine a rămas acum acolo? ……și cu aia lu ……… și cine mai este?

DOAMNA: Cu…. , cu …… a lu …….și atâta. Și cu ……….

( fila 13 vol 3 dosar u.p.).

Discuţie din 30.06.2015 purtată de inculpatul ........... :

...........: Păi cine-i tată în Peco ? Ia spune-mi şi mie !

…: Păi e aia a lu …., ............ şi asta……. şi cu aia... cu ….. şi cu …... „. ( fila 13 vol 3 dosar u.p.).

Are relevanţă şi convorbirea din 09.06.2015 dintre ........... şi o persoană de sex feminin:

…..- „ Cine e la muncă ? Tu şi cu…., nu?

….: Si cu…...

…….: Aaa! Aia a lu „ …………” ( inculpatul ...........).. Uitasem de ea! Acum îmi adusei aminte. ( fila 4 vol 3 dosar u,p,).

Din convorbirile telefonice din zilele de 06.06.2015 purtate de inculpatul ........... (...........: „Păi și banii lu' ….., nu-i luași de la ……..?”, Doamna: Nu, Nu-i luai... ...........: Vezi ce faci să-mi da ), 19.09.2015 („şi de la ….. ţi-i luaşi”), 26.09.2015

- ...........: La ….. , fusăşi?

Doamna – „Da!

Îi adusă încoa ……”), 03.10.2015 („Să-i spui să se ducă să ia banii de la …., să-mi pună astă seară asta.. banii, acasă!”), rezultă aspectul că inculpatul ........... plătea o taxă inculpatului ........... pentru activitatea de prostituţie a „….”. ( filele 3, 14,17 - vol 3, dosar u.p.).

-convorbirea telefonică a inculpatului ..........., titular al postului telefonic cu numărul ……, aparţinând unui operator telefonic italian, care la data de 29.09.2015 ia legătura cu inculpatul ..........., zis „….”, căruia îi comunică nemulţumirile acestuia cu privire la faptul că „….”, persoana care practica prostituţia în folosul său, a fost mutată în alt loc decât cel stabilit iniţial.

„... ieri... mi-a zis că a pus-o pe una de a venit cu ăsta... a lui …....... sau nu știu cum îl cheamă. A pus-o lângă …, colo.

…..: Păi, de ce? Sunt prea multe? De ce?

DOMNUL: Nu știu... că a pus-o …(inculpatul ...........) pe a lui undeva... nu știu unde. Și i-am zis: „Mă, mie nu-mi zisă nimica! Și pe tine nu te sună …..... să-ți spună... sau altcineva. Și... să-i spui să se dea la o parte!”

… .: Păi îți dai seama acuma... e… Face... șef acolo! (limbaj trivial) Păi câte sunt? Câte femei sunt acolo?

DOMNUL: Sunt o grămadă... Nu știu! Că... ba, a mai venit una... acuma a venit și ……….... Din câte știu... cred că sunt vreo... minim patru - cinci! Nu știu..

…..: Păi ce... n-au loc pe acolo?

N-au loc acolo?

Că e și ….., sunt...

Colo e ăla... de două locuri... ăla, Postul ăl mare... și în PECO stau trei femei.

Stă...

Păi cred că...

Păi nu... că acolo în PECO așa stau!

Dar stau așa, separate.

Una la pompă, una la intrare și una la ieșire.

Și …. mi se pare că era la pompe sau la ieși...

Nu știu... la iesire... nu știu unde se pusese”. ( fila 38 vol. 3 dosar u.p.).

...........: „Mă, vere... ia fii atent!

Ce vreau să vorbesc cu tine...

Sun-o pe asta a lu' …….. și vorbește cu ea... să nu mai stea în pi...a (limbaj trivial) goală!

Să stea dracu în chiloți, în sutien... că ne-a înnebunit garda, mânca-ți-aș!

Că vine toată ziua pe capul lor!

Le fugărește să le ia la...

Le terorizează!

De două săptămâni, mânca-ți-aș!

Cică au prea multe... prea multe ălea (n.l.: sesizări)... că stau în pielea goală!”

...........: „O să vorbesc.. bat-o sărăcia!” ( fila 45 vol. 3 dosar u.p.).

În ceea ce priveşte declaraţia martorului cu identitate protejată „ …….”, Curtea constată că cele declarate de acesta sunt confirmate atât de declaraţiile martorelor de mai sus, care au arătat ce persoane au practicat prostituţia în Italia, dar şi de convorbirile telefonice purtate de inculpaţi, care relevă că inculpatul ........... era cel care coordona activitatea de proxenetism.

De asemenea, martorul a arătat că martorele …… şi …….., iubitele inculpaţilor ........... şi ..........., care practicau şi ele prostituţia, adunau sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei, aspect ce reiese şi din convorbirile redate la fila 47 din rechizitoriu.

Mai mult, susţinerile martorului că ............, ............ practicau prostituţia sunt confirmate şi de declaraţiile martorelor de mai sus.

Cu ocazia audierii martorul l-a identificat pe martorul ………, cu privire la care probele au relevat că transporta sumele de bani provenite din practicarea prostituţiei din Italia în România, după cum reiese din discuţiile telefonice din data de 27.06.2015 ( discuţie purtată de inculpatul ...........- „ Îi spui : Sâmbătă- sâmbăta, zisă tata să-i dai banii că duminică sunt cursele .

Pleacă ……”).

Faptul că acest martor nu a fost audiat în faza de judecată nu poate conduce la înlăturarea acestei declaraţii din ansamblul probator, în condiţiile în care vinovăţia inculpaţilor rezultă şi din alte probe expuse anterior.

În acord cu prima instanţă, Curtea constată că inculpaţii de mai sus, pe tot parcursul procesului penal nu au dat declaraţii în cauză, nu au prezentat în faţa organelor judiciare o altă semnificaţie a discuţiilor telefonice interceptate decât cea reţinută de acuzare, nu au combătut în niciun fel aspectele rezultate din declaraţiile martorilor.

Faţă de cele expuse, solicitările inculpaţilor de mai sus de a se dispune achitarea pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism, sunt nefondate.

Mai mult, Curtea reţine că nu poate constitui un impediment în stabilirea vinovăţiei inculpatului ........... faptul că nu s-a stabilit identitatea numitei „ ……..”, având în vedere că atât existenţa acesteia cât şi practicarea prostituţiei de către aceasta sunt certe.

În drept, faptele inculpatului ........... care, în perioada 2011-15.01.2016, a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, respectiv: ..........., …., ............, ............, ............, ............, ............, ............, contituie infracţiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. 1 C.p.

Fapta inculpatului ........... care, în perioada 2011-15.01.2016, a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ….., constituie infracţiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. 1 C.p.

Faptele inculpatului ……. care, în perioada 2011-2015, a determinat şi a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............ şi ............ ............, constituie infracţiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. 1 C.p.

Fapta inculpatului ........... care, în perioada 2011-15.01.2016, a înlesnit practicarea prostituţiei pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către ............, constituie infracţiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. 1 C.p.

Fapta inculpatului ........... care, în perioada 2015-15.01.2016, a înlesnit practicarea prostituţiei de către o persoană de sex feminin pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de această persoană, cunoscută sub apelativul „…..”, constituie infracţiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. 1 C.p.

Referitor la solicitarea de desfiinţare a sentinţei cu consecinţa trimiterii spre rejudecare, Curtea constată că nu poate fi primită.

Criticile formulate în acest sens sunt nefondate, întrucât sentinţa apelată corespunde standardului de motivare impus de dispoziţiile legale, chiar instanţa de apel însuşind în mare parte argumentele instanţei de fond.

Pentru ca obligaţia de motivare a hotărârilor, reglementata prin dispoziţiile art. 403 Cpp sa corespunda standardului atât naţional cat si european, componenta a dreptului la un proces echitabil, conform art. 6 CEDO, este necesar ca motivarea soluţiei trebuie sa fie reala si completa, cuprinzătoare, fundamentata intr-o maniera concreta pe materialul probatoriu al cauzei, oferind imaginea clara a rezolvării conflictului de drept penal dedus judecaţii.

In egala măsura, o hotărâre motivata corespunzător, cu indicarea elementelor de fapt si de drept, va permite instanţei de control judiciar sa verifice in condiţii procesuale adecvate legalitatea si temeinicia hotărârii pronunţate.

În prezenta cauză, hotărârea apelată este motivată corespunzător, cuprinde argumentele reţinute de instanţa de fond, precum şi înlăturarea apărărilor formulate de inculpaţi, analiza în fapt şi în drept, precum şi toate detaliile adiacente soluţiilor principale dispuse.

Cu privire la procesul de individualizare, instanţa are în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator şi toate celelalte date care particularizează atât faptele şi inculpaţii. prevăzute de art.74 din Codul Penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea inculpaţilor, evaluată după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor de exploatare a persoanelor vulnerabile, conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Faţă de noţiunile generale reţinute mai sus, Curtea constată că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepselor, aplicând inculpaţilor pedepse la aproximativ la nivelul minim prevăzut de lege, astfel încât nu se impune reformarea sentinţei sub acest aspect, cu excepţia inculpatului ..........., cu privire la care se va reduce pedeapsa de la 4 ani la 3 ani închisoare.

Referitor la acesta din urmă, instanţa de apel are în vedere că proporţionalizarea pedepselor trebuie făcută şi în raport de pedeapsa cea mai grea aplicată în cauză – respectiv cea a aplicată inculpatului ..........., pentru a nu exista o disproporţie de tratament penal, având în vedere anvergura activităţii infracţionale a inculpatului ............

De asemenea, cu privire la modalitatea de executare, Curtea reţine că în mod corect a apreciat instanţa de fond că pedepsele trebuie executate în regim de detenţie.

Ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite, în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care-l prezintă, în mod real persoana inculpatului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii şi modalităţii de executare, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio - etice impuse de societate.

Având în vedere natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor de exploatare a persoanelor vulnerabile, Curtea nu poate primi solicitările de aplicare a disp. art. 91 C.p.

În ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism imputată inculpatei ..........., Curtea constată că prin actul de sesizare s-a reţinut că în perioada 2011-2016, a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei şi a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane, (unele cunoscute sub numele: ….., ….., ….., ............, „..”,…….., …….., ……., …….., …….., ……… a lui …., …,…….., „aia de la ……”,…….., ……., …..,……..,…….,………,……,…….,………, ……, .., „……”, „……..”, „…….. lui….”), dintre acestea fiind identificate: …., ……., ............, ............, .., ............, ............, ............, .............

Prima instanţă a reţinut că în cauză nu rezultă împrejurarea că inculpata ........... ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituţiei de către persoanele menţionate anterior şi că nu se poate stabili că inculpata ........... ar fi efectuat activităţi specifice infracţiunii de proxenetism în raport de numitele ….. şi ……..

Astfel, prima instanţă a dispus condamnarea inculpatei ........... pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, constând în aceea că, în perioada 2011-15.01.2016, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei respectiv …., ............, ............, ............, ............, ............ , .............

Starea de fapt reţinută de prima instanţă raportat la această infracţiune a constat în aceea că inculpata se interesa, la cererea inculpatului ..........., cu privire la sumele de bani pe care acesta le solicitase cu titlu de taxă a „posturilor” ocupate pentru practicarea prostituţiei, că aceasta a ridicat sumele de bani obţinute de inculpatul ........... în urma practicării prostituţiei de către tinerele pe care acesta le controla şi trimise în România prin intermediul martorului … precum şi că inculpată a asigurat sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei, că le deţinea în materialitatea lor (23.000 de euro), că avea acces la ele oricând, precum şi temerea ca transferul unei asemenea sume de bani să nu se raporteze la organele cu atribuţii de verificare, inculpata având astfel cunoştinţă despre provenienţa infracţională a sumelor de bani.

De asemenea, prima instanţă a arătat că a avut în vedere şi fişa de evidenţă auto asociată inculpatei conform căreia aceasta a deţinut, în calitate de proprietar, nu mai puţin de 12 (douăsprezece) autovehicule mărcile ……(5 bucăţi), „……” (2 bucăţi), „.. (3 bucăţi)”, „…” şi „..”, înstrăinate ulterior către diferite persoane, în condiţiile în care nu există dovezi în ceea ce priveşte achiziţionarea acestora cu mijloace băneşti obţinute în mod legal.

Analizând cele reţinute de prima instanţă prin prisma activităţii infracţionale a inculpatei descrise în actul de sesizare, Curtea constată că ridicarea de către inculpată a unei sume de bani de la martorul …., ( discuţia telefonică cu inculpatul ...........), la solicitarea inculpatului ..........., interesul acesteia privind colectarea sumelor de bani ( discuţiile telefonice cu ........... şi ...........), tot la solicitarea inculpatului ..........., precum şi asigurarea sumelor de bani, deţinerea sumelor de bani în materialitatea lor (23.000 de euro), că ar fi avut acces la ele oricând, nu se circumscriu elementului material al infracţiunii de proxenetism, ci reprezintă conduite imputate acesteia în cadrul grupului infracţional organizat.

În atare situaţie, Curtea reţine că starea de fapt corespunzătoare infracţiunii de proxenetism de care este acuzată inculpata conform actului de sesizare şi limitelor învestirii instanţei de apel, ar consta în aceea că, perioada 2011-15.01.2016, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane pe teritoriul Italiei respectiv …….., ............, ............, ............, ............, ............, ............, având în vedere că a deţinut, în calitate de proprietar, nu mai puţin de 12 (douăsprezece) autovehicule mărcile.. (5 bucăţi), „…” (2 bucăţi), „.. (3 bucăţi)”, „…” şi „…”, înstrăinate ulterior către diferite persoane, în condiţiile în care nu există dovezi în ceea ce priveşte achiziţionarea acestora cu mijloace băneşti obţinute în mod legal.

Analizând această acuzaţie, Curtea constată că aceasta este lipsită de conţinut, simpla indicare a elementului material al infracţiunii de proxenetism (obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei) fără a preciza în concret modalitatea de obţinere a acestor foloase patrimoniale, făcând imposibilă verificarea temeiniciei acestei acuzaţii şi stabilirea vinovăţiei inculpatei.

Faptul că inculpata a achiziţionat mai multe autovehicule, în lipsa altor probe şi a unei descrieri corespunzătoare a faptei, nu este suficientă pentru angajarea răspunderii penale.

Astfel, din declaraţiile martorelor arătate mai sus a rezultat că inculpata a practicat prostituţia în Italia, însă nu a reieşit şi că aceasta ar fi obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către persoanele indicate în actul de sesizare.

Este adevărat că inculpata, cu ocazia audierii în apel, a relatat că a primit de la inculpatul ........... sume de bani, cu privire la care Curtea apreciază că avea cunoştinţă că proveneau din infracţiunea de proxenetism comisă de inculpat, contrar celor declarate de inculpată, însă în lipsa altor date privind perioada în care aceste sume au fost primite, cuantumul acestora, modalitatea de dobândire a foloaselor patrimoniale, a unei descrieri detaliate a acuzaţiei, nu se poate stabili în mod cert vinovăţia inculpatei.

Mai mult decât atât, convorbirile telefonice interceptate de organele de judiciare care o vizează pe inculpată nu oferă probe suplimentare în susţinerea acuzaţiei de proxenetism.

În atare situaţie, Curtea apreciază că nu există probe certe care să conducă la condamnarea inculpatei, fiind incident temeiul de achitare prev. de art. 16 alin. 1 lit. c) C.p.p.

Referitor la măsurile asiguratorii instituite în cauză şi a dispoziţiilor de confiscare extinsă, Curtea reţine că pe baza probelor administrate, dar având în vedere şi soluţia dispusă de instanţa de fond şi disp. art. 418 C.p.p., se impune ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra mijlocului de transport marca „..”, serie motor ……., serie şasiu ……., dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata ...........; imobilului situat în …., str……, nr…., judeţul….., compus din casă în suprafaţă de 557,69 m.p. şi teren în suprafaţă de 860 m.p., dobândit de inculpatul ........... împreună cu ........... în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ../16.11.2015; autoturismului marca….., serie şasiu ….., dobândit la data de 10.09.2012 de inculpatul ...........; imobilului situat în ……, str………, nr……., compus din casă în suprafaţă de 183 m.p. şi teren în suprafaţă de 438 m.p., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …../14.04.2015 de inculpatul ........... şi înlăturarea dispoziţiilor de confiscare a acestora, pentru următoarele motive.

Cu privire la inculpaţii ........... şi …., se constată că sechestrul a fost instituit în vederea confiscării extinse.

Conform disp. art. 112 ind. 1 C.p., sunt suspuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112 C.p., când faţă de o persoană se dispune condamnarea (...)

Având în vedere că faţă de inculpaţii menţionaţi nu există nicio soluţie de condamnare, Curtea constată că nu se poate dispune confiscarea extinsă.

Referitor la imobilului situat în …, str. ….., nr…., judeţul …., compus din casă în suprafaţă de 557,69 m.p. şi teren în suprafaţă de 860 m.p., dobândit de inculpatul ........... împreună cu ........... în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …../16.11.2015; imobilului situat în ….., str………., nr……., compus din casă în suprafaţă de 183 m.p. şi teren în suprafaţă de 438 m.p., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …./14.04.2015 de inculpatul ..........., de asemenea, se va dispune înlăturarea dispoziţiilor de confiscare a acestora şi ridicarea măsurilor asiguratorii pentru următoarele motive.

Conform disp. art. 112 ind. 1 alin. 1 C.p., sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale.

Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei.

Referitor la inculpaţii menţionaţi – ..........., ........... şi ..........., deşi instanţa a constatat că aceştia se fac vinovaţi de infracţiunile de proxenetism nu a reţinut săvârşirea infracţiunilor imputate astfel cum au fost deduse judecăţii prin actul de sesizare.

Atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel – îndeosebi prin prisma interdicţiei impuse de art. 418 C.p.p., au reţinut o activitate infracţională redusă şi numai în raport de una sau maxim două persoane vulnerabile în sensul legii.

Astfel, cu privire la inculpatul ….., se constată că infracţiunea de proxenetism a fost reţinută în mod definitiv numai în raport de ............ şi ............ ............, epuizată în anul 2015.

Cu privire la inculpatul ..........., s-a reţinut în mod definitiv activitate infracţională de proxenetism numai în raport de persoana vulnerabilă …...

Cu privire la ..........., s-a reţinut în mod definitiv activitate infracţională de proxenetism numai în raport de persoanele vulnerabile ............ şi ............

În aceste condiţii, Curtea constată întemeiate criticile inculpaţilor sub aspectul dispoziţiei de confiscare a extinsă a acestor imobile – a căror valoare este una considerabilă, în raport de situarea lor şi suprafaţa terenului, precum şi a locuinţelor construite, întrucât pe baza probelor administrate, instanţa nu şi-a format convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale.

Pe de altă parte, cu privire la inculpatul ..........., instanţa va menţine măsura sechestrului şi dispoziţia de confiscare extinsă cu privire la imobilul situat în municipiul … str. ….., bl…, sc…., ap….., judeţul ….., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ../23.05.2013, urmând a modifica doar temeiul dispoziţiei, constatând că faţă de activitatea infracţională aferentă anilor 2011-2015 şi a sumelor de bani obţinute din infracţiunea de proxenetism, măsura nu este disproporţionată, iar cu privire la acest bun, instanţa de apel şi-a format convingerea că este obţinut în condiţiile disp. art. 112 ind. 1 alin. 1 C.p.

Aceleaşi considerente se applică şi cu privire la mijlocul de transport marca „…..”, serie motor …., serie şasiu……….., dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul ............

Referitor la sumele de bani ridicate de la inculpaţii ........... şi ..........., prima instanţă a făcut o analiză corectă şi completă a naturii sumelor bani şi a înlăturat în mod corect apărările formulate de inculpatul Bărăgan, iar acesta din urmă nu a prezentat instanţei de apel apărări suplimentare care să necesite o nouă analiză.

Pentru motivele expuse mai sus, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinţei apelate, iar acţiunile civile au fost soluţionate în mod corect, atât sub aspectul reţinerii condiţiilor răspunderii civile delictuale, cât şi sub aspectul cuantumului daunelor acordate, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., se vor admite apelurile declarate.

Va fi desfiinţată în parte s.p. nr. 136/2021 a Tribunalului Dolj şi în parte încheierea din data de 18.01.2021 şi rejudecând,

Se va constata că legea penală mai favorabilă inculpaţilor este Codul penal actual, forma în vigoare anterioară OUG nr. 71/2022.

1. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ........... în pedepsele componente.

În baza art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului ........... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 367 alin. 1 C.p., art. 210 alin.1 lit. a Cod Penal cu apl. art. 35 alin.1 Cod penal, art. 213 C.p., toate cu apl. art. 5 C.p.

2. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei ........... în pedepsele componente.

În baza art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei ........... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 367 alin. 1 C.p., art. 210 alin.1 lit. a Cod Penal cu apl. art. 35 alin.1 Cod penal, art. 213 C.p., art. 342 alin. 2 C.p., toate cu apl. art. 5 C.p.

Se va constata că inculpata ........... a fost reţinută, arestată preventiv şi la domiciliu în perioada 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

3. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei ........... în pedepsele componente.

În baza art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei ........... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 367 alin. 1 C.p., art.210 alin.1 lit. a Cod Penal, art. 213 C.p., toate cu apl. art. 5 C.p.

Se va constata că inculpata ........... a fost reţinut 24 ore începând cu 15.01.2016.

4. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ........... în pedepsele componente.

Va fi redusă pedeapsa aplicată inculpatului ........... la 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

Se vor menţine pedepsele complementare şi accesorii aplicate, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 213 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 din Codul Penal. (în raport de ............ şi ...........).

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului ..........., perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

5. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ........... în pedepsele componente.

6. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ........... în pedepsele componente.

Va fi menţinută dispoziţia de condamnare a inculpatului ........... la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, precum şi pedepsele complementare şi accesorii aplicate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 213 alin. 1 Cod Penal.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului ..........., perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 25.01.2017.

7. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ........... în pedepsele componente.

Va fi menţinută dispoziţia de condamnare a inculpatului ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, precum şi pedepsele complementare şi accesorii aplicate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 213 alin. 1 Cod Penal.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului ..........., perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

8. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ........... în pedepsele componente.

Se va menţine dispoziţia de condamnare a inculpatului ........... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, precum şi pedepsele complementare şi accesorii aplicate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 213 alin. 1 Cod Penal.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului ..........., perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

9. Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ........... în pedepsele componente.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului ........... perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

10. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei ........... în pedepsele componente.

În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. c C.p.p., va fi achitată inculpata ..........., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de proxenetism prev. de art. 213 alin. 1 C.p.

11. Va fi descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ........... în pedepsele componente.

Se va menţine dispoziţia de condamnare a inculpatului ........... la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, precum şi pedepsele complementare şi accesorii aplicate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 213 alin. 1 Cod Penal.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului ........... perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 22.04.2016.

12. În baza art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei ........... sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.p., cu apl. art. 5.

Se va constata că inculpata ........... a fost arestată preventiv în perioada 22.01.2017 - 16.03.2017.

13. În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.p.p., va fi achitată inculpata ........... sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 273 alin. 1 C.p.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţii ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... în vederea introducerii profilelor genetice în Serviciul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Va fi modificat temeiul dispoziţiei de confiscare în ceea ce o priveşte pe inculpata ........... din art. 118 lit. e Cod penal de la 1968 în art. art. 112 alin. 1 lit. e C.p.

Vor fi menţinute în parte măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanţa nr… din data de 04.02.2016 asupra: sumelor de 300 (trei sute) de euro şi 350 (trei sute cincizeci) de lei ridicate din imobilul situat la adresa unde locuia în fapt inculpatul ..........., sumei de 4640 (patru mii şase sute patruzeci) de euro din imobilul situat la adresa de domiciliu a inculpatului ..........., imobilului situat în municipiul ……, str……, bl…., sc…., ap…., judeţul ….., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …./23.05.2013 de inculpatul ...........; mijlocului de transport marca „….”, serie motor …….., serie şasiu ….., dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul ............

Vor fi ridicate măsurile asiguratorii instituite asupra mijlocului de transport marca „….”, serie motor …….., serie şasiu ………, dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata ...........; imobilului situat în …, str………., nr……, judeţul…, compus din casă în suprafaţă de 557,69 m.p. şi teren în suprafaţă de 860 m.p., dobândit de inculpatul ........... împreună cu ........... în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ../16.11.2015; autoturismului marca …, serie şasiu ….., dobândit la data de 10.09.2012 de inculpatul ...........; imobilului situat în ……, str……, nr…., compus din casă în suprafaţă de 183 m.p. şi teren în suprafaţă de 438 m.p., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …/14.04.2015 de inculpatul ........... şi vor fi înlăturate dispoziţiile de confiscare a acestora.

Va fi modificat temeiul dispoziţiei de confiscare extinsă din art.112 ind. 1 alin.1 lit. b şi g din Codul Penal în art. 112 ind. 1 alin. 1 C.p., cu privire la imobilul situat în municipiul …., str…….., bl….., sc…., ap……, judeţul …., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …../23.05.2013 de inculpatul ...........; mijlocului de transport marca „……”, serie motor ., serie şasiu …….., dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul ............

Vor fi înlăturate dispoziţiile de obligare a inculpaţilor ..........., ..........., ..........., ..........., ........... şi ........... la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat, în baza art. 275 alin. 3 C.p.p., urmând a rămâne în sarcina statului.

Va fi modificat temeiul plăţii cheltuielilor judiciare privind pe inculpatul ........... în art. 275 alin. 1 pct. 3 lit. b C.p.p.

Vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare efectuate în apel vor rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, majorate cu 50%.