Curtea de Apel CRAIOVA · .

Decizie nr. 433 din 13.03.2023

Instanță: Curtea de Apel CRAIOVA
Dosar: .
Obiect: 1. Infractiunea de evaziune fiscala, prevazuta de art9 alin 1 lit c din legea 241/2005. Impozitul de 16% din venituri obținute de persoanele fizice. 2.Suspendarea cursului prescripției răspunderii penale
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Asupra apelurilor de faţă;

Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 438 din 31 octombrie 2022, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. …., în baza art.9 alin.1 lit. c şi alin.2 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 din Codul penal 1968, art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal 1968, art. 76 lit. b din Codul penal 1968 și art.5 alin.1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul ……, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.71 alin.1 din Codul penal din 1968 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c din Codul penal din 1968, a fost interzisă inculpatului …… ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat și de a fi administrator al unei societăți comerciale, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 861 alin.1 din Codul penal din 1968, a fost suspendată executarea pedepsei aplicate inculpatului ........ sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 5 ani, ce se calculează de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art.863 alin.1 din Codul penal din 1968, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune …….;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1968 cu aplic. art.5 din Codul penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului ........ pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În temeiul art.16 din Legea nr.187/2012, s-a atras atenţia inculpatului ........ asupra dispoziţiilor art.864 din Codul penal din 1968 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art.26 din Codul penal din 1968 raportat la art.9 alin.1 lit.c, alin.2 din Legea 241/2005, cu aplic. art.41 din Codul penal 1968, art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal 1968, art. 76 lit. b din Codul penal 1968, art.5 alin.1 din Codul penal a fost condamnată inculpata ........., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.71 alin.1 din Codul penal din 1968 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c din Codul penal din 1968, a fost interzisă inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat și de a exercita profesia de contabil, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile cu privire la care i s-a aplicat inculpatei ......... pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 10 luni închisoare prin sentinţa penală nr 560/28.11.2019 definitivă prin decizia penală nr. 1337/04.11.2020 a Curții de Apel Craiova pronunţată în dosar nr. ………, cu infracţiunea pentru care s-a aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 327/28.06.2019 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr 21/15.01.2021 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. ……. şi cu infracţiunile pentru care s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj definitivă prin decizia penală nr. 1463/31.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în dosar nr. …..

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr 560/28.11.2019 definitivă prin decizia penală nr. 1337/04.11.2020 a Curții de Apel Craiova, în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare de art.26 din Codul penal din 1968 rap. la art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005 cu aplic. art.41 alin.1 din Codul penal din 1968 cu aplic. art.5 C.p.

- pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.178/17.03.2017 pronunțată în dosarul nr…….al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.611 din 18.04.2019 a Curții de Apel Craiova descontopită în pedepsele componente după cum urmează:

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 din Codul penal de la 1968 rap. la art.9 alin.1 lit.c alin.2 din Legea 241/2005, cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal din 1968 cu aplic. art.5 C.p.,

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 din Codul penal din 1968 rap. la art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal din 1968 cu aplic. art.5 C.p.,

- pedeapsa de 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.1 din Codul penal din 1968, cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 C.p.

- pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.332/14.06.2018 pronunțată în dosarul nr….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.782 din 22.05.2019 a Curții de Apel Craiova, descontopită în pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 din Codul penal din 1968 rap. la art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal din 1968, art.74 alin.1 lit.a şi alin.2 din Codul penal din 1968, art.76 alin.1 lit.d şi alin.3 din Codul penal din 1968, art.5 din Codul penal,

- pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.48 din Codul penal rap. la art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.35 alin.1 din Codul penal (pedeapsă aplicată prin sentința penală nr.380/23.06.2017 pronunțată în dosarul nr….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.77 din 29.01.2018 a Curții de Apel Craiova).

- înlătură sporul de 2 ani și 10 luni închisoare

În baza art.97 din Codul penal raportat la art.38 alin.1 – art.39 alin.1 din Codul penal cu aplicarea Deciziei nr.7/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj definitivă prin decizia penală nr. 1463/31.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în dosar nr. …….

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj definitivă prin decizia penală nr. 1463/31.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în dosar nr. ……., în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată în baza de art. 48 din Codul penal, rap. la art.9 alin 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal, art.35 al.1 din Codul penal, art.396 al.10 CPP şi art.5 din Codul penal;

- pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.48 din Codul penal rap. la art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.35 alin.1 din Codul penal (pedeapsă aplicată prin sentința penală nr.380/23.06.2017 pronunțată în dosarul nr…….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.77 din 29.01.2018 a Curții de Apel Craiova), pentru care s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 15 din Legea nr.187/2012 raportat la art. 85 din Codul penal din 1968 a fost anulată suspendarea condiţionată a pedepsei de 3 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 327/28.06.2019 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr 21/15.01.2021 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. ……..

În baza art.39 alin.1 lit. b din Codul penal raportat la art.10 din Legea nr.187/2012 cu aplicarea Deciziei nr.7/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, au fost contopite pedepsele principale aplicate inculpatei ......... prin sentinţa penală nr 560/28.11.2019 definitivă prin decizia penală nr. 1337/04.11.2020 a Curții de Apel Craiova, sentinţa penală nr. 327/28.06.2019 a Tribunalului Dolj , definitivă prin decizia penală nr 21/15.01.2021 a Curţii de Apel Craiova, sentința penală nr.178/17.03.2017 pronunțată în dosarul nr……. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.611 din 18.04.2019 a Curții de Apel Craiova, prin sentința penală nr.380/23.06.2017 pronunțată în dosarul nr…….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.77 din 29.01.2018 a Curții de Apel Craiova și prin sentința penală nr.332/14.06.2018 pronunțată în dosarul nr…….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.782 din 22.05.2019 a Curții de Apel Craiova, prin sentinţa penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj definitivă prin decizia penală nr. 1463/31.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în dosar nr. …….., cu pedeapsa principală aplicată acesteia prin prezenta sentință – 3 ani - și s-a aplicat inculpatei ......... pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 2 luni închisoare, compusă din pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și din sporul de 5 ani și 2 luni închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate.

În baza art.45 alin.3 lit.a din Codul penal s-a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a , lit.b, lit.g din Codul penal - aceasta din urmă constând în decăderea din dreptul de a fi contabil, pe durata a 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.45 alin.5 rap. la art.45 alin.3 lit.a C.p. s-a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat și de a exercita profesia de contabil de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 2 luni închisoare, durata reținerii și a arestării preventive de la 01.10.2014 la 08.10.2014 precum şi perioada executată la zi ( începând cu data de 04.11.2020 ).

S-a dispus anularea mandatelor de executare a pedepsei închisorii şi emiterea unor noi forme de executare.

În baza art.26 din Codul penal din 1968 raportat la art.9 alin.1 lit.c, alin.2 din Legea 241/2005, cu aplic. art.41 din Codul penal 1968, art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal 1968, art. 76 lit. b din Codul penal 1968, art.5 alin.1 din Codul penal, a fost condamnată inculpata .........., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.71 alin.1 din Codul penal din 1968 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c din Codul penal din 1968, a fost interzisă inculpatei .......... ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat și de a exercita profesia de contabil, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile cu privire la care i s-a aplicat inculpatei .......... pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare prin prin sentinţa penală nr 560/28.11.2019 definitivă prin decizia penală nr. 1337/04.11.2020 a Curții de Apel Craiova pronunţată în dosar nr. …….. şi cu infracţiunea pentru care s-a aplicat pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 327/28.06.2019 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr 21/15.01.2021 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. ……. şi cu infracţiunile pentru care s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj definitivă prin decizia penală nr. 1463/31.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în dosar nr. ……..

În baza art. 15 din Legea nr.187/2012 raportat la art. 85 din Codul penal din 1968 a fost anulată suspendarea condiţionată a pedepsei de 1 an şi 8 luni închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 327/28.06.2019 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr 21/15.01.2021 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. ……..

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr 560/28.11.2019 definitivă prin decizia penală nr. 1337/04.11.2020 a Curții de Apel Craiova, în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată în baza art.26 din Codul penal din 1968 raportat la art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.1 din Codul penal din 1968 și art.5 alin.1 din Codul penal raportat la art.396 alin.10 din Codul de procedură penală;

- pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.178/17.03.2017 pronunțată în dosarul nr……….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.611 din 18.04.2019 a Curții de Apel Craiova, descontopită în pedepsele componente, repuse în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 din Codul penal din 1968 rap. la art.9 alin.1 lit.c și alin.2 din Legea 241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal din 1968 cu aplic. art.5 C.p.,

- pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.332/14.06.2018 pronunțată în dosarul nr……. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.782 din 22.05.2019 a Curții de Apel Craiova, descontopită în pedepsele componente, repuse în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 din Codul penal din 1968 rap. la art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal din 1968 și art.5 din Codul penal (pedeapsă aplicată prin sentința penală nr.380/23.06.2017 pronunțată în dosarul nr…….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.77 din 29.01.2018 a Curții de Apel Craiova)

În baza art. 15 din Legea nr.187/2012 raportat la art. 85 din Codul penal din 1968 a fost anulată suspendarea condiţionată a pedepsei de 2 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj definitivă prin decizia penală nr. 1463/31.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în dosar nr. ……..

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 1463/31.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în dosar nr. ………, în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în baza art.26 din Codul penal 1969, rap la art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal 1968 şi art.5 din Codul penal;

În baza art.34 alin.1 lit.b din Codul penal de la 1968, au fost contopite pedepsele principale aplicate inculpatei .......... prin sentința penală nr.178/17.03.2017 pronunțată în dosarul nr……. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.611 din 18.04.2019 a Curții de Apel Craiova, prin sentința penală nr.380/23.06.2017 pronunțată în dosarul nr…….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.77 din 29.01.2018 a Curții de Apel Craiova prin sentința penală nr.332/14.06.2018 pronunțată în dosarul nr……… al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.782 din 22.05.2019 a Curții de Apel Craiova, prin sentința penală nr.560/28.11.2019 pronunțată în dosarul nr……….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.1337 din 04.11.2020 şi prin sentința penală nr. 327/28.06.2019 pronunțată de Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.21/15.01.2021 a Curții de Apel Craiova, prin sentinţa penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 1463/31.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în dosar nr. ……. cu pedeapsa principală aplicată acesteia prin prezenta sentință, inculpata .......... urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art.35 alin.2 din Codul penal din 1968 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c din Codul penal din 1968, s-a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi lit.c din Codul penal din 1968 - acesta din urmă constând în decăderea din dreptul de a fi contabil, pe durata a 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale (pedeapsă complementară aplicată prin sentința penală nr.178/17.03.2017 pronunțată în dosarul nr….. al Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.611 din 18.04.2019 a Curții de Apel Craiova).

În baza art.71 alin.1 din Codul penal din 1968 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a 2-a, lit.b și lit.c din Codul penal din 1968, a fost interzisă inculpatei .......... ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat și de a exercita profesia de contabil, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.861 alin.1 din Codul penal din 1968, a fost suspendată executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatei .......... sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 6 ani, ce se calculează de la data de 29.01.2018.

În baza art.863 alin.1 din Codul penal din 1968, pe durata termenului de supraveghere, inculpata .......... a fost obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune ….;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1968 cu aplicarea art.5 din Codul penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatei .......... pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În temeiul art.16 din Legea nr.187/2012, s-a atras atenţia inculpatei .......... asupra dispoziţiilor art.864 din Codul penal din 1968 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

S-a dispus anularea formelor de executare emise în baza sentinţelor penale enumerate mai sus şi emiterea unor noi forme de executare la rămânerea definitivă a prezentei.

3. În temeiul art. 12 din Legea 241/2005 s-a dispus ca inculpaţii să nu fie fondatori, administratori, directori sau reprezentanţi legali ai unei societăţi comerciale iar dacă au fost, vor fi decăzuţi din drepturi.

În baza art. 397 alin.1 din Codul de procedură penală raportat la dispozițiile art.19 din Codul de procedură penală, art.23 alin.2 și 3 din Codul de procedură penală, art.1357, 1381 şi 1385 din Codul Civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin ….. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice ……..

Au fost obligaţi inculpații ........, ......... în solidar la plata către partea civilă a sumei de 1.271.714 lei (compus din 19.248 lei impozit pe profit, 8.898 lei TVA, 1.243.568 impozit pe venituri din alte surse), respectiv în solidar şi cu inculpata .......... pentru suma de 848.918‬ lei reprezentând parte din prejudiciu corespondent participării sale la comiterea infracţiunii (compus din 12.804 lei, 8.898 lei TVA, 827.216 lei impozit pe venituri din alte surse), la care se adaugă accesoriile fiscale calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, cu luarea în calcul a părţii din prejudiciu deja achitată în faza de judecată.

În temeiul art.404 alin.4 lit.d din Codul de procedură penală, raportat la art.11 din Legea nr.241/2005 şi la art.249 din Codul de procedură penală, au fost menţinute în parte măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţa procurorului din data de 10.10.2017 emisă în dosarul nr. …… cu privire la dispoziţia de instituire a sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 1.271.714 lei asupra bunurilor proprietate a inculpaţilor ........ şi ......... identificate la acea dată, respectiv:

Proprietatea inculpatului ........:

- Autoutilitara … marca……… cu număr de înmatriculare ………., serie motor …….. şi număr de identificare …….

Proprietatea inculpatei .........:

- teren situat în ….., …, …, proprietari tabulari……. şi ……….. – nr. carte funciară ….. (CF vechi …..), număr cadastral/topografic ……… (nr. cad. vechi …..)

- casă de locuit situată pe raza comunei ……., sat ……….., str……….. nr….., în suprafaţă de 144 mp, construită în anul 2006, cu o valoare impozabilă de 83.160 lei, fără autorizaţie de construcţie.

- casă de locuit situată în comuna ….., sat ……, str. ……… nr…….., în suprafaţă de 62 mp, construită în anul 1923, cu o valoare impozabilă de 10.318 lei şi anexe la aceasta în suprafaţă de 73 mp construită în anul 1923, cu o valoare impozabilă de 3683 lei, fără autorizaţie de construcţie.

- 0,22 ha teren intravilan, din care: 0,05 ha curţi construcţii situat în ……, …….. şi 0,17 ha arabil situat în …., ……. şi ……..

- 3,27 ha teren extravilan, din care: 2,78 ha arabil (2,49 ha în …, ……., 0,26 ha în …., ….., 0,03 ha în …, …..) şi 0,49 ha păşune situat în …, …..

Au fost menţinute în parte dispoziţiile din Încheierea din data de 12.11.2019 pronunţată în dosar nr. ….. privind instituirea masurilor asiguratorii a sechestrului şi popririi asupra patrimoniilor inculpaţilor ........, ......... (inclusiv asupra asupra sumelor din conturile bancare şi asupra sumelor datorate cu orice titlu inculpaţilor), până la concurenţa sumei de 1.271.714 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate din ziua imediat urmatoare termenului de scadenta pana la data stingerii sumei datorate, conform dispozitiilor art. 174 şi 176 din Codul de procedura fiscala şi privind instituirea masurilor asiguratorii a sechestrului şi popririi asupra patrimoniului inculpatei .......... (inclusiv asupra asupra sumelor din conturile bancare şi asupra sumelor datorate cu orice titlu inculpatei), până la concurenţa sumei de 848.918‬ lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate din ziua imediat urmatoare termenului de scadenta pana la data stingerii sumei datorate, conform dispozitiilor art. 174 şi 176 din Codul de procedura fiscală, cu luarea în calcul a părţii din prejudiciu deja achitată în faza de judecată.

În baza art. 25 alin. 5 C.proc.pen. a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă ……….

În baza art.25 alin.3 din Codul de procedură penală, s-a dispus anularea facturilor fiscale fictive şi a actelor subsecvente enumerate în rechizitoriu, cu excepţia celor de la punctul 18.

În temeiul art. 251 Cod procedură penală măsurile asiguratorii vor fi aduse la îndeplinire de către organele de executare silită din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În baza art. 13 din Legea nr.241/2005 s-a dispus comunicarea sentinței la Oficiul National al Registrului Comerțului, pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod Procedură Penală, au fost obligaţi inculpaţii ........, .......... şi ........., la plata sumei de câte 13.000 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat (din care 20.120 lei contravaloare onorariu expertiză contabilă), din care 6000 lei cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală.

În baza art. 275 alin. 6 C.pr.pen, onorariul majorat al apărătorului din oficiu desemnat să acorde asistenţă judiciară inculpatei .........., în cuantum de 3000 lei, a rănmas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 6 C.pr.pen, onorariul majorat al apărătorului din oficiu desemnat să acorde asistenţă judiciară inculpatei ........., în cuantum de 1500 lei, a rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul nr…….. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, înregistrat pe rolul instanţei la data de 29.03.2018 sub nr. ….., au fost trimişi în judecată, inculpaţii ………, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 alin.1 lit. c şi alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, ........., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art.48 alin.1 din Codul penal rap. la art.9 alin.1 lit.c, alin.3 din Legea 241/2005, cu aplic. art.35 alin.1 din Codul penal şi ……., pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. şi ped. de art.48 alin.1 din Codul penal rap. la art.9 alin.1 lit.c, alin.3 din Legea 241/2005, cu aplic. art.35 alin.1 din Codul penal.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că faptele comise de inculpatul ........, constând în aceea că, în calitate de administrator de fapt al SC ……., în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada martie 2011 – ianuarie 2013 a înregistrat în evidenţa contabilă şi a declarat la organele fiscale un număr de 1.750 operaţiuni comerciale fictive de achiziţii deşeuri feroase şi neferoase de la persoane juridice, astfel încât s-a sustras de la plata către bugetul de stat a sumei de 2.766.747 lei, reprezentând impozit pe profit, impozit pe veniturile din alte surse, TVA şi taxa de mediu, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art.9 alin.1 lit.c, alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 din Codul penal (1.750 acte materiale).

Faptele comise de inculpata ........., care în perioada martie 2011 – ianuarie 2013, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a sprijinit moral şi material activitatea infracţională derulată de inculpatul ........ - în calitate de administrator de fapt al SC …… prin evidenţierea în actele contabile şi alte declaraţii fiscale a unui număr de 1.750 operaţiuni comerciale fictive de achiziţie de la persoane juridice şi determinarea inculpatei ….. să falsifice mai multe documente justificative, facilitând astfel sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat în cuantum de 2.766.747 lei , întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art.48 din Codul penal rap. la art.9 alin.1 lit.c, alin.3 din Legea 241/2005, cu aplic. art.35 alin.1 din Codul penal (1.750 acte materiale).

Faptele comise de inculpata ………, care în perioada 01.11.2011 – 31.03.2013, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a sprijinit moral şi material activitatea infracţională derulată de inculpatul ........ - în calitate de administrator de fapt al SC ……, prin falsificarea unui număr de 1.171 facturi fiscale şi 903 chitanţe fiscale, pe care le-a încredinţat apoi inculpatei ......... pentru a le înregistra în evidenţa contabilă, facilitând astfel sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat în cuantum de 2.766.747 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art.48 din Codul penal rap. la art.9 alin.1 lit.c, alin.3 din Legea 241/2005, cu aplic. art.35 alin.1 din Codul penal.

Mijloacele de probă propuse în cauză pentru dovedirea stării de fapt sunt următoarele: proces – verbal de sesizare din oficiu; Ordonanţă sechestru; referat sechestru; proces – verbal instituire măsuri asiguratorii asupra bunurilor deţinute de inculpatul ........; adresă ……. privind situaţia bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpaţii: ........ şi ……; proces – verbal instituire măsuri asiguratorii asupra bunurilor deţinute de inculpata .........; adresă ….. şi O.C.P.I. … privind situaţia bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpata .........; declaraţii suspect/inculpat ........; declaraţii suspect/inculpat …..; declaraţie suspect/inculpat .........; declaraţie suspect/inculpat …..; proces – verbal privind recunoaşterea celor 1171 facturi şi 903 chitanţe aferente acestora scrise de către inculpat …..; cazier judiciar ……; adresă Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară …….; adresă Primăria ……. privind situaţia bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpata ……; proces – verbal aducere la cunoştinţă raport de expertiză contabilă; proces – verbal investigaţii privind sediul şi punctul de lucru al SC ……; verificare fiscală ANAF– Garda Financiară, Secţia Judeţeană ….., (VOL.

II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIII, XIV, XV); adresa de la băncile: ……, … ŞI ………. privind documentele bancare ale societăţi şi extrasele conturilor bancare ale SC …. (VOL XVI, XVII); răspuns Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Oficiile Registrelor judeţene (VOL XVIII); raport de expertiză contabilă-judiciară întocmită de expertul contabil ……… (filele 1-102, VOL XIX); raport de expertiză grafoscopică întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. …; răspuns ANAF …. privind raportul de expertiză contabilă, constituire ca parte civilă; răspuns Administraţia Fondului de Mediu privind constituirea ca parte civilă; adresa Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Activitatea de Inspecţie Fiscală …., privind efectuarea unei inspecţii fiscale; adresa Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală a Finanţelor Publice …., priviind deconturile TVA şi declararea impozitului pe profit; proces-verbal privind verificarea a administratorilor SC…….; proces-verbal privind verificarea administratorilor societăţilor comerciale furnizoare, care figurează decedaţi la data emiterii facturilor (SC … şi SC …….); proces – verbal privind constatarea a 3 societăţi comerciale furnizoare ca fiind radiate sau în insolvenţă judiciară la data emiterii facturilor(SC ….., SC ……… şi SC ………=SC …….; adresă IGPF privind intrările/ieşirile din/în România ale administratorilor (cetăţeni străini) unor societăţi comerciale care figurează ca furnizori ai SC …….; adrese comunicări de la 21 de furnizori: SC ….. (vol 20 filele 13-15), SC ……… (vol 20 filele 16-17), SC ….(vol 20 filele 18-19), SC ……(vol 20 filele 20-26), SC …..(vol 20 filele 27-55), SC …….(vol 20 filele 56-58), SC …..(vol 20 filele 59-60), SC ……(vol 20 filele 61-63), SC …..(vol 20 filele 64-65), SC …..(vol 20 filele 66-70), SC ……, (vol 20 filele 71-72), SC …(vol 20 filele 73-74), SC …..(vol 20 filele 75-83), SC…..(vol 20 filele 84-88), SC …..(vol 20 filele 89-90), SC …….vol 20 filele 91-92), SC …..(vol 20 filele 93-94), SC …..(vol 20 filele 95-96), SC ………(vol 20 filele 97-110), SC…….(vol 20 filele 111-112),SC ……(vol 20 filele 113-114), proces-verbal privind verificarea numerelor de înmatriculare ale autoturismelor care sunt înscrise pe facturile de achiziţie la rubrica „date privind expediţia” înregistrate în evidenţa SC ….; copie xerox agenda ce contine consemnarile inculpatei .........; adresa SC ……; dDeclaraţii martori: ….. (filele 271-272, VOL.

I), ……… (filele 273-275, VOL.

I), …….. (vol 22 filele 63-77); …….(vol 22 filele 78-81 ); ……….(vol 22 filele 82-86 ); ……(vol 22 filele 87-93 ), …….(vol 22 filele 94-99 ); ………(vol 22 filele 100- 118); ……(vol 22 filele 119- 126);……….(vol 22 filele 127- 145); ……..(vol 22 filele 146-154); …..(vol 20 filele 116-119), ……(vol 22 filele 165-181); ………(vol 22 filele 182-190); ………(vol 22 filele 191-203);………..(vol 22 filele 204-211); ……….(vol 22 filele 212-219); ……., ……….. (vol 22 filele 212-235); …………(vol 22 filele 236-252); ………..(vol 22 filele 253-261); ……..(vol 22 filele 268-270);…………(vol 22 filele 271-273);………..(vol 22 filele 274-286); ……(vol 22 filele 287-289); ……….(vol 22 filele 290-295); ……….(vol 22 filele 296-300); ……., ……. (vol 22 filele 301-307); ……(vol 22 filele 314-323); …….(vol 22 filele 324-334); ……, …… (vol 22 filele 335-353); …….(vol 22 filele 354-358); …(vol 22 filele 359-372); ………..(vol 22 filele 373-376); …….(vol 22 filele 377-379); …..(vol 22 filele 380-385); ……..(vol 22 filele 389-392); …….(vol 22 filele 393-401); ……..(vol 22 filele 402-407); …….(vol 22 filele 411-415); ……(vol 22 filele 416-429); …….(vol 22 filele 430-434); …….(vol 22 filele 435-436); ……..(vol 20 filele 67-70); ……..(vol 20 filele 75-83),……, (vol 23, filele 1-28); ….., (vol 23, filele 29-47);…….., (vol 23, filele 48-193);………, (vol 23, filele 194-227);……., (vol 23, filele 228-308);………, (vol 23, filele 309-460) ; documente primite de la SC …….; documente primite de la SC …….; documente primite de la SC …..; documente primite de la SC …….; facturile fiscale şi chitanţe aferente în original ridicate de la SC ……..

În faza de judecată, au fost audiaţi inculpaţii, martorii propuşi prin rechizitoriu şi s-a dispus efectuarea unei expertize contabile.

La termenul de la 04.05.2022, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor astfel:

- din infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 alin.1 lit. c şi alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, în infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 alin.1 lit. c şi alin.2 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 din Codul penal 1968, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ........;

- din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art.48 alin.1 din Codul penal rap. la art.9 alin.1 lit.c, alin.3 din Legea 241/2005, cu aplic. art.35 alin.1 din Codul penal în infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art.26 din Codul penal 1968 rap. la art.9 alin.1 lit.c, alin.2 din Legea 241/2005, cu aplic. art.41 din Codul penal 1968, în ceea ce o priveşte pe inculpata .........;

La termenul din data de 15.06.2022, instanţa a constatat că forma legii aplicabilă este Legea nr. 241/2005 aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 50/2013.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a reţinut următoarele:

Cu privire la excepţia prescripţiei răspunderii penale, invocată în mod repetat de inculpatul ........ prin apărător ales:

Potrivit art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005, „dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani”, limitele de pedeapsă de la alin. 1 fiind de la 2 ani la 8 ani închisoare.

Prin urmare, limitele de pedeapsă sunt de la 7 ani la 13 ani închisoare, astfel că termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 10 ani, potrivit art. 154 alin. 1 lit. b C.pen. raportat la art. 155 C.pen., Decizia nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale şi Decizia nr. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi se va împlini la data de 30.03.2023.

Cu privire la fondul cauzei, s-au reţinut următoarele:

În luna decembrie 2010 a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj S.C. ……., CUI RO ………, cu sediul în comuna în com. …….. nr……., jud. …….., având ca obiect de activitate „comerţul cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice şi valorificarea deşeurilor reciclabile” , administratorul de fapt fiind inculpatul ........, aşa cum reiese din declaraţia sa dată în faza de judecată, declaraţie care se coroborează cu cele ale coinculpatelor.

La data de 13.03.2013, societatea a fost lichidată şi radiată, dar cu toate acestea inculpaţii au emis acte contabile false pentru a sprijini sustragerea de la plata unor sume către stat şi după această dată.

Astfel, apare chitanţa nr. …../28.03.2013 emisă către SC…….. (pct. 3 din rechizitoriu), chitanţele nr. …/27.03.13, …/29.03.13, ……/30.03.13 emise către ….(pct. 24 din rechizitoriu), chitanţele nr. …./23.03.13, …../24.03.13, ……/26.03.13, ……/27.03.13 emise către SC ….. (pct. 36 din rechizitoriu), chitanţele nr. … – …. emise către SC …… (pct. 63 din rechizitoriu), ultima din 31.03.2013, toate acestea fiind înregistrate în contabilitate.

În toată această perioadă, evidenţa contabilă şi declaraţiile fiscale au fost întocmite de inculpata ........., cu ajutorul inculpatei .........., care a recunoscut că, la solicitarea inculpatei ........., personal a completat un număr de 1171 facturi fiscale şi un număr de 903 chitanţe fiscale, declaraţia sa coroborându-se cu raportul de expertiză grafologică.

Deşi ultima factură datează din 05.01.2013 (fila 249 vol.

I d.u.p.), inculpata .......... a avut reprezentarea că activitatea infracţională a inculpaţilor ........ şi ......... s-a desfăşurat şi după această dată, asigurând un ajutor moral până la final, respectiv 31.03.2013, data până la care s-a întocmit ultima declaraţie fiscală, pentru ultima lună de activitate a societăţii comerciale.

Din declaraţiile martorilor …., …….., ………,………., ……….,………., şoferi în cadrul SC ……. şi SC ………… - FILIALA…….., coroborate cu rulajul conturilor bancare deţinute de S.C. ……. în perioada martie 2011 – martie 2013, precum şi a situaţiei privind persoanele autorizate să efectueze operaţiuni financiar – bancare în conturile respective, anexându-se copii după extrasele de cont, fişele cu specimenele de semnătură şi documentele justificative aferente retragerilor de numerar, a rezultat că în perioada martie 2011 - ianuarie 2013, inculpatul ……. a valorificat în numele S.C. …., la SC ………, SC ……., SC …….., SC ……… şi SC …….., importante cantităţi de deşeuri feroase, suma totală a veniturilor realizate de societate din această activitate fiind de 7.957.982 lei (6.731.569 lei retrageri de la bancă plus 1.226.413 lei numerar incasat prin chitante), sumă încasată integral prin viramente bancare efectuate în conturile societăţii de la …… şi ……….

Cu ocazia controlului efectuat de Garda Financiară – Secţia Judeţeană ……. au fost constatate următoarele aspecte:

- pe unele facturi de achiziţie înregistrate de societate nu sunt înscrise toate datele de identificare ale furnizorului (valoarea capitalului social şi adresa completă a sediului social);

- pe unele facturi de achiziţie înregistrate de societate nu este menţionat numele şi nici datele de identificarer ale persoanei care a întocmit facturile;

- pe unele facturi de achiziţie înregistrate de societate este înscris atributul fiscal RO pentru furnizor, chiar şi daca în aceea perioadă societatea respectiva nu a fost înregistrată în scop de TVA, iar la rubrica TVA este menţionat pe facturi taxare inversă;

- majoritatea facturilor sunt numerotate şi datate consecutiv iar valoarea acestora este apropiată sumei de 5.000 lei;

– societatea nu a facut dovada intrării efective în gestiune a bunurilor achiziţionate de acei furnizori, nefiind prezentate note de recepţie şi constatare diferenţe sau documente de cântărire;

- niciuna din societăţile furnizoare nu a declarat prin declaraţia 394 livrări cu taxare inversă către societatea în cauză;

- toate facturile au valoarea apropiată de 5.000 lei iar achitarea acestora s-a făcut în numerar, prin creditarea societăţii de către administrator;

- societatea nu deţine mijloace de transport şi nici a avut angajaţi pe perioada verificată;

- societatea nu poate justifica modalitatea de achiziţie a mărfurilor cu documente justificative de transport, înregistrate în evidenţa contabilă.

Din cei 78 de furnizori fictivi indicaţi în rechizitoriu, numai unul s-a dovedit a fi real în faza cercetării judecătoreşti, respectiv la SC ……..

CUI ………., de la care au fost înregistrate 20 facturi fiscale, emise în perioada 19.05.2012 – 14.01.2013, în valoare totală de 49.897,50 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, martorul …… declarând că nu a recunoscut numele deoarece îl cunoştea pe inculpatul ........ doar după poreclă.

De altfel, martorul a şi depus la dosarul cauzei documente contabile din care reiese colaborarea dintre cele două societăţi comerciale.

….., CUI ……….., de la care au fost înregistrate 14 facturi fiscale, emise în perioada 31.08.2011 - 10.09.2012, în valoare totală de 63.122,09 lei, reprezentând deşeuri fier şi cupru, cu taxare inversă, are ca obiect principal de activitate al furnizorului îl constituie “alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”, conturi bancare deschise la Banca …….şi Banca ……., nu la……… cum figurează pe facturi, folosea alt tip de facturi şi nu a desfăşurat niciodată activităţi de vanzare cumparare de mărfuri, ci doar de prestări servicii.

Fiind audiat administratorul – martorul ……., a declarat că delegaţii înscrişi pe facturile de livrare - ….. şi ………. - nu au fost niciodată angajaţi ai societăţii sale, nu recunoşte mijloacele de transport după numerele de înmatriculare completate în facturile fiscale, tipizatul de factură şi impresiunile ştampilei aplicate pe facturile prezentate nu corespund celor reale, seriile şi plajele de numere nu corespund cu cele utilizate de societatea pe care o reprezintă iar datele emiterii acestor facturi emise în numele societăţii sale nu sunt reale şi nu îi cunoaşte pe inculpaţii …….. şi .........

SC ……, CUI………, de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……./22.07.2011, în valoare de 4,708,23 lei pentru 193 kg cupru, cu taxare inversă, are ca obiect principal de activitate “comerţul cu amanuntul în magazine nespecializat, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”, respectiv comercializarea produselor brand …….. în magazine proprii, iar datele de identificare ale furnizorului înscrise pe factura fiscală, respectiv codul de identificare fiscală, capitalul social, sediul social şi contul bancar sunt eronate.

În baza de date DEPABD – Evidenţa Persoanelor nu a putut identificată nicio persoană cu numele "……..", iar numărul de înmatriculare …….. a fost atribuit unui autoturism marca….., înmatriculat pe numele unei persoane fizice cu domiciliul în mun….., autoturism care, în mod evident, nu putea transporta cantitatea de deşeuri feroase înscrisă în factură.

SC …., CUI ……., de la care au fost înregistrate 25 facturi fiscale, emise în perioada 04.12.2011 – 24.09.2012, în valoare totală de 117.104,67 lei reprezentând deşeuri fier, alamă, radiatoare, inox, cupru, aluminiu, cu taxare inversă, are ca obiect principal de activitate „activitatea de intermedieri în comerţul cu produse diverse”, iar datele de identificare ale furnizorului înscrise pe facturile fiscale, respectiv sediul social, contul bancar şi capitalul social sunt eronate.

În urma verificării în bazele de date ale MAI a numărelor de înmatriculare aparţinând mijloacelor de transport înscrise pe facturi – „….” şi „……”- s-a constatat că acestea fuseseră atribuite unor autoturisme marca ……, respectiv ………, care nu au capacitatea de a transporta cantităţile de deşeuri menţionate în facturi.

SC ……, CUI ….., de la care au fost înregistrate 2 facturi fiscale, emise la datele de 09.08.2011 şi 11.08.2011, în valoare totală de 8.845,87 lei reprezentând deşeuri fier şi cupru, cu taxare inversă, a fost radiată din data de 01.06.2009.

Numărului de înmatriculare “…….” care apare completat la rubrica “date privind expediţia”, pe facturile de achiziţie emise de furnizorul SC …….., a fost atribuit unui autoturism marca …….., proprietatea unei persoane fizice cu domiciliul în mun. ……..

SC ……., CUI ……….., de la care au fost înregistrate 5 facturi fiscale, emise în perioada 01.08.2011 – 11.08.2011, în valoare totală de 19.181,91 lei reprezentând deşeuri cupru, alamă, radiatoare, fier, aluminiu, cu taxare inversă este o societate comercială cu sediul în ….., Sectorul …, ………, nr………..

Bl…, sc…., Et….,Ap … are cod unic de înregistrare(CUI) …., iar obiectul principal de activitate îl constituie “fabricarea altor articole de îmbracăminte şi accesorii”, are conturi deschise doar la Banca ……, nu şi la ….. cum apare pe facturi, are un capital social de 200 lei, nu de 17.350 lei, iar din anul 2008 nu a mai desfasurat activitate.

SC …, CUI…….., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr…../11.07.2011, în valoare de 3.439,45 lei, cu taxare inversă este o societate comercială cu sediul în Mun…., str……, nr….., are cod unic de înregistrare (CUI) …., iar obiectul principal de activitate, îl constituie “fabricarea altor produse din cauciuc”, are un capital social de 210 lei, nu de 250 lei cum apare pe factură.

Nu a putut fi identificată persoana care apare ca delegat pe factură, iar mijlocul de transport menţionat pe documentul justificativ este un autoturism marca …., aflat în proprietatea unei unităţi militare din mun…...

SC …., CUI ……….., de la care au fost înregistrate 8 facturi fiscale, emise în perioada 12.07.2011 – 19.07.2011, în valoare totală de 31.284,51 lei reprezentând deşeuri cupru, fier, plumb, cu taxare inversă, are ca obiect principal de activitate îl constituie activitatea “fabricarea de articole confecţionate din textile”, nu a desfasurat de la înfiinţare până la data controlului alte activităţi decât vânzari huse auto, iar documentele justificative nu cuprind adresa completă a sediului social şi au înscris eronat capitalul social.

SC …, CUI ………, de la care au fost înregistrate 7 facturi fiscale, emise în perioada 05.12.2011 – 16.12.2011, în valoare totală de 29.208,17 lei, reprezentând deşeuri fier cu taxare inversă , a fost radiată la data de 23.04.2012, iar ultimul decont de TVA depus la organul fiscal a fost pentru luna septembrie 2010 şi a avut ca obiect principal de activitate “comerţul cu amanuntul în magazine specializate”, administratorul societăţii fiind cetăţeanul grec ……

SC ……., CUI ………, de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……./08.01.2013 în valoare de 5.000 lei, reprezentând deşeuri fier cu taxare inversă are ca obiect principal de activitate “comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”.

Delegatul …….. înscris pe factură nu a putut fi identificat, iar numărul de înmatriculare al mijlocului de transport nu era alocat niciunui autovehicul.

SC …., CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……./09.01.2013 în valoare de 3.000 lei, reprezentând deşeuri fier cu taxare inversă are ca obiect principal de activitate “comerţul cu amanuntul al textilelor, în magazine specializate”, iar capitalul social înscris pe factură este eronat.

Martora …. - fostul contabil al societăţii – a precizat că singura activitate desfăşurată a fost comerţul cu amănuntul al textilelor, nu s-au comercializat niciodată deşeuri feroase sau neferoase, nu au avut relaţii comerciale cu SC …., facturile emise nu erau tipizate, aşa cum este cea în cauză, semnătura nu îi aparţine reprezentantului societăţii, amprenta ştampilei nu corespunde cu cea originală, nu cunoaşte numele delegatului sau mijlocul de transport înscris pe această factură.

Delegatul înscris pe factură - ……… - nu a putut fi identificat, iar numărul de înmatriculare al mijlocului de transport nu era alocat niciunui autovehicul.

SC …., CUI …….., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……../07.09.2011 în valoare de 2.847,50 lei, reprezentând deşeuri fier cu taxare inversă, are ca obiect principal de activitate “comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat”, nu este înregistrată în scopuri de TVA.

Numărul de înmatriculare al mijlocului de transport era alocat unui autoturism marca ….., care nu avea capacitatea de a transporta cantitatea de deşeuri şi era proprietatea unei persoane fizice

SC …..

CUI ……….., de la care au fost înregistrate 55 facturi fiscale, emise în perioada 23.07.2011 – 10.09.2012, în valoare totală de 234.824,14 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, inox, plumb, alamă cu taxare inversă , are ca obiect principal de activitate “comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încalţămintei”, nu a comercializat niciodată deşeuri feroase sau neferoase, ci doar articole de îmbrăcăminte.

SC …..

CUI ……., de la care au fost înregistrate 2 facturi fiscale, emise la datele de 03.06.2012 şi 04.06.2012, în valoare totală de 9.793,60 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă şi-a schimbat denumirea în SC …. din data de 10.12.2009, prin urmare datele furnizorului înscrise în facturi nu mai erau de actualitate.

SC ….

CUI …………., de la care au fost înregistrate 55 facturi fiscale, emise în perioada 16.05.2011 – 09.08.2011, în valoare totală de 235.682,17 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, aluminiu, inox, alamă, cu taxare inversă are ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-ului”, iar administrator a fost cetăţeanul ……. – …………., care nu figurează cu intrări sau ieşiri din ţară în perioada 2011-2013.

SC …… CUI ……….., de la care au fost înregistrate 24 facturi fiscale, emise în perioada 22.04.2011 – 31.08.2012, în valoare totală de 106.052,68 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, inox, baterii, cu taxare inversă avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu amanuntul al textilelor, îmbrăcămintei şi încalţămintei efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe” şi era administrată de cetăţeanul chinez ……..

SC ……..

CUI …………, de la care au fost înregistrate 64 facturi fiscale, emise în perioada 01.07.2011 – 18.12.2011, în valoare totală de 280.260,30 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, inox, alamă, aluminiu, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu ridicata al covoarelor şi mochetelor”, iar facturile cuprind menţiuni eronate privind sediul social.

SC ……..

CUI …………, de la care a fost înregistrată factura fiscală nr…../01.07.2011, în valoare de 1972,50 lei, reprezentând deşeuri fier şi alamă, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu amănuntul al ceasurilor şi bijuteriilor, în magazine specializate”, iar la data de 27.06.2011 Tribunalul Braşov a dispus radierea.

Factura conţine menţiuni eronate privind adresa sediului social şi contul bancar.

SC ….

CUI……….., de la care au fost înregistrate 10 facturi fiscale, emise în perioada 02.05.2011 – 04.08.2011, în valoare totală de 41.476,68 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, alamă, inox, plumb, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “transporturi rutiere de mărfuri”, iar livrările sunt făcute în taxare inversă, deşi din data de 01.06.2011 furnizorul nu mai era plătitor de TVA.

SC …..

CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr…../03.06.2012, în valoare de 4.995,90 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate ”lucrări de demolare a construcţiilor”, fiind administrată de martorul ….., care a declarat că nu a desfăşurat niciodată activităţi de comercializare deşeuri feroase sau neferoase, documentul justificativ nu corespunde tipizatului folosit de societatea sa, ştampila este diferită, iar semnătura emitentului nu îi aparţine.

SC …..

CUI ………., de la care au fost înregistrate 7 facturi fiscale, emise în perioada 01.04.2012 – 31.08.2012, în valoare totală de 34.387,45 lei, reprezentând deşeuri fier şi inox, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate ”comerţul cu amănuntul al textilelor în magazine specializate”, nu a comercializat niciodată deşeuri feroase sau neferoase, iar facturile nu au înscrisă adresa completă a sediului social, impresiunea ştampilei nu este corespunzătoare.

Nu a putut fi identificat numitul ……, care figurează ca delegat pe facturi, iar seria şi numărul actului de identitate menţionat pentru acesta a aparţinut unei alte persoane, fiind retrasă la data de 27.02.2010.

SC …..

CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……./08.01.2013 în valoare de 5.000 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “lucrări de constructii a drumurilor şi autostrăzilor”, iar factura conţine menţiuni eronate privind capitalul social şi contul bancar.

SC ……… CUI ……….., de la care au fost înregistrate 4 facturi fiscale, emise în perioada 28.08.2012 – 02.12.2012, în valoare totală de 18.733,57 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă şi cu TVA, a avut ca principal obiect de activitate “fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)”, a desfăşurat doar activităţi de confecţii textile în sistem lohn.

SC …..

CUI ……….., de la care au fost înregistrate 48 facturi fiscale, emise în perioada 01.09.2012 – 08.12.2012, în valoare totală de 231.024,55 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă şi cu TVA a avut ca principal obiect de activitate ”lucrări de construcţii ale cladirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”, iar facturile conţin menţiuni eronate privind capitalul social şi contul bancar şi au fost înseriate şi datate consecutiv, au o valoare înscrisă pe facturi aproaape de 5.000 lei, iar plata contravalorii acestor facturi a fost făcută prin casierie, în numerar.

SC ……..CUI………., de la care au fost înregistrate 49 facturi fiscale, emise în perioada 01.07.2012 – 19.08.2012, în valoare totală de 232.012,51 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca obiect principal de activitate “colectarea deşeurilor nepericuloase”, respectiv a deşeurilor menajere, avand în acest sens contracte cu primarii.

Numerele de înmatriculare ale vehiculelor înscrise în facturile fiscale nu erau alocate la data emiterii facturilor.

SC …..

CUI ……….., de la care au fost înregistrate 20 facturi fiscale, emise în perioada 02.05.2011 – 03.06.2012, în valoare totală de 83.318,28 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, alamă, inox, cu taxare inversă, a avut ca obiect principal de activitate “lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”, iar facturile au înscrise menţiuni eronate privind adresa sediului social, cuprind menţiunea …. şi sunt întocmite în taxare inversă, deşi de la data de 01.12.2010 societatea nu mai era plătitoare de TVA. ….., CNP ………., administratorul furnizorului S.C………. a decedat la data de 09.01.2012.

SC …… CUI …………, de la care au fost înregistrate 23 facturi fiscale, emise în perioada 01.09.2011 – 02.12.2012, în valoare totală de 105.088,54 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă şi cu TVA, a avut ca obiect principal de activitate “fabricarea încălţămintei”, denumirea exactă a societăţii este „……”, iar facturile conţin menţiuni eronate privind denumirea societăţii, adresa sediului social, capitalul social şi contul bancar.

SC …….

CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……./04.01.2013 în valoare de 5.000 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca obiect principal de activitate “comerţul cu amănuntul al textilelor, în magazine specializate”, iar factura conţine menţiuni eronate privind adresa sediului social, capitalul social şi contul bancar.

SC …..

CUI ………, de la care au fost înregistrate 103 facturi fiscale, emise în perioada 16.03.2011 – 21.11.2012, în valoare totală de 471.822,84 lei, reprezentând deşeuri fier, alamă, cupru, aluminiu, baterii, cu taxare inversă, a avut ca obiect principal de activitate “recuperarea materialelor reciclabile sortate”, iar furnizorul nu a declarat livrări de bunuri în taxare inversă.

În urma verificării în bazele de date ale MAI a numerelor de înmatriculare înscrise pe facturi, s-a constatat că acestea fuseseră alocate unor autoturisme care nu aveau capacitatea de a transporta cantităţile de deşeuri înscrise pe facturi.

SC ….

CUI ………, de la care au fost înregistrate 113 facturi fiscale, emise în perioada 01.08.2012 – 05.01.2013, în valoare totală de 539.973,96 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “intermedieri în comerţul cu produse diverse”, facturile au fost înseriate şi datate consecutiv în majoritatea cazurilor, au o valoare inscrisa pe facturi aproape de 5.000 lei, iar plata contravalorii acestor facturi a fost făcuta prin casierie, în numerar.

Nu a putut fi identificat numitul ……. - persoană care figurează la rubrica „delegat” în facturile de achiziţie, iar numărul de înmatriculare al mijlocului de transport înscris pe facturi nu era alocat niciunui autovehicul.

SC …… CUI ………, de la care au fost înregistrate 12 facturi fiscale, emise în perioada 01.05.2011 – 25.05.2011, în valoare totală de 55.133,80 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, alamă, baterii, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate „lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale” şi nu a mai desfaşurat activitate din septembrie 2009.

SC ….

CUI …….., de la care au fost înregistrate 21 facturi fiscale, emise în perioada 01.05.2011 – 06.12.2011, în valoare totală de 92.103,29 lei, reprezentând deşeuri fier, aluminiu, inox, plumb, alamă, cupru, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “pregatirea fibrelor şi filarea în fire de bumbac şi tip bumbac”, iar prin sentinţa comercială nr. 3765/10.05.2010 a Tribunalului Bucureşti s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului împotriva debitoarei ….., s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitorului şi desemnarea lichidatorului judiciar ……..

Ulterior, prin sentinţa civilă nr. 6863/11.06.2012 s-a dispus închiderea procedurii simplificate a falimentului şi radierea societăţii din Registrul Comerţului …..

SC ….

CUI …….., de la care au fost înregistrate 5 facturi fiscale, emise în perioada 25.08.2011 – 07.09.2011, în valoare totală de 18.135,32 lei, reprezentând deşeuri fier şi cupru, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate ”fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice”, facturile conţin date eronate privind capitalul social şi au fost înseriate şi datate consecutiv, nu a desfăşurat activităţi de valorificare a deşeurilor feroase sau neferoase.

Nu au putut fi identificaţi numiţii …… şi……… - persoane care figurează la rubrica „delegat” în facturile de achiziţie, iar numerele de înmatriculare ale mijloacelor de transport înscrise pe facturi nu erau alocate niciunui autovehicul sau erau alocate unor vehicule ce nu aveau capacitatea de a transporta respectriva cantitate de deşeuri.

SC ….

CUI ……… au fost înregistrate 18 facturi fiscale, emise în perioada 07.10.2011 – 05.06.2012, în valoare totală de 80.568,91 lei, reprezentând deşeuri fier şi cupru, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor”, societatea având ca asociaţi persoana juridică ………, cu sediul social în … şi persoana fizică – cetăţean grec ……., acesta din urmă fiind numit şi administrator, însă mandatul i-a expirat la data de 22.05.2011.

SC …..

CUI ……., de la care au fost înregistrate 22 facturi fiscale, emise în perioada 01.05.2011 – 26.05.2011, în valoare totală de 100.352,87 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, radiatoare, baterii, alamă, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei”, capitalul social înscris în facturi este eronat, a avut ca asociaţi cetăţenii libanezi …… şi ………., care în perioada 2011-2013 nu figurează cu intrări sau ieşiri în şi din România, aşa cum rezultă din adresa nr……../08.01.2015, emisă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

SC …….

CUI ………, de la care au fost înregistrate 46 facturi fiscale, emise în perioada 01.09.2012 – 06.12.2012, în valoare totală de 221.202,84 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă şi cu TVA, avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu amănuntul al textilelor, îmbrăcămintei şi încaltamintei efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe”, nu a fost înregistrată ca plătitor de TVA, iar singura activitate desfasurată de societate o constitue comerţul cu amănuntul al textilelor, îmbrăcămintei şi încaltamintei efectuat în ….. din ………..

Nu a putut fi identificat numitul „……” – persoana care figurează ca delegat pe facturi, iar numărul de înmatriculare menţionat nu era alocat niciunui autovehicul.

SC …… CUI ………, de la care au fost înregistrate 3 facturi fiscale, emise în perioada 28.08.2012 – 20.09.2012, în valoare totală de 13.319,25 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “comerţ cu amanuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”, iar facturile conţin menţiuni eronate privind sediul şi capitalul social.

SC …….

CUI …….., de la care au fost înregistrate 36 facturi fiscale, emise în perioada 12.08.2011 – 16.09.2011, în valoare totală de 147.087,24 lei, reprezentând deşeuri fier, alamă, aluminiu, radiatoare, cupru, inox, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate ”fabricarea de construcţii metalice şi părţi component ale structurilor metalice”, iar din luna decembrie 2010 a avut activitatea suspendată.

SC ….

CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr…../04.01.2013, în valoare de 5.000 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu amănuntul al textilelor, în magazine specializate”, iar la data de 13.12.2012, prin încheierea nr. 1121 în dosarul nr……. al Tribunalului Hunedoara s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă.

SC …… CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……../07.10.2011, în valoare de 4.503 lei, reprezentând deşeuri cupru, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “fabricarea altor articole de îmbrăcăminte”, iar la data de 07.12.2011 Garda Financiară-Comisariatul General a efectuat un control la SC ……, constatând că societatea nu mai desfasoara activitate de aproximativ şase luni .

SC …… CUI ……….., de la care au fost înregistrate 44 facturi fiscale, emise în perioada 01.07.2011 – 11.08.2011, în valoare totală de 183.673,53 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, alamă, radiatoare, inox, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu amănuntul al florilor, plantelor şi seminţelor, al animalelor de companie şi al hranei pentru acestea”, societatea nu a fost înregistrată în scopuri de TVA, facturile nu cuprind adresa completă a sediului social şi au fost înseriate şi datate consecutiv în majoritatea cazurilor, au o valoare aproape de 5.000 lei, iar plata a fost făcută prin casierie, în numerar.

SC …….

CUI …………., de la care au fost înregistrate 26 facturi fiscale, emise în perioada 22.04.2011 – 02.12.2012, în valoare totală de 114.125,20 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, baterii, plumb, alamă, inox, radiatoare, cu taxare inversă şi cu TVA, avea ca obiect principal de activitate “comerţul cu ridicata al îmbrăcamintei şi încălţămintei", iar societatea a avut ca unic asociat şi administrator pe cetăţeanul chinez …., domiciliat în ………. şi a fost plătitoare de TVA doar până la data de 01.06.2011, sediul social fiind expirat din data de 18.03.2011.

SC …… CUI………., de la care au fost înregistrate 2 facturi fiscale, emise în perioada 13-17.07.2011, în valoare totală de 8.982,28 lei, reprezentând deşeuri cupru, cu taxare inversă avea ca obiect principal de activitate “comerţul cu ridicata al produselor textile”, a fost administrată de cetăţeanul irakian ……, care însă nu figurează cu intrări sau ieşiri din România în cursul anului 2011, aşa cum rezultă din Adresa nr……../08.01.2015, emisă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră – Serviciul Evidenţă Operativă.

SC ……..

CUI ………, de la care au fost înregistrate 2 facturi fiscale, emise în perioada 01-07.09.2011, în valoare totală de 5.038,80 lei, reprezentând deşeuri fier şi alamă, cu taxare inversă, avea ca obiect principal de activitate “comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei în magazine specializate”, iar singura activitate desfasurata de societate o constituie comerţul cu amanuntul al rochiilor de mireasă, rochiilor de seară, perne şi accesoriile aferente.

SC …… CUI ……….., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr…./03.01.2013, în valoare de 5.000 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, avea ca obiect principal de activitate “comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei în magazine specializate”, s-a ocupat de importul şi distribuţia produselor textile.

Nu a putut fi identificat numitul " ……. " - persoană care figurează la rubrica „delegat” pe factura de achiziţie, iar numărul de înmatriculare înscris pe factură nu era alocat la data respectivă niciunui autovehicul.

SC ….

CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……./06.06.2012, în valoare de 4.991,40 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a funcţionat până în anul 2006, a avut ca obiect de activitate „restaurant”, nu a comercializat niciodată deşeuri feroase sau neferoase.

SC …… CUI …….., de la care au fost înregistrate 3 facturi fiscale, emise în perioada 19-22.07.2011, în valoare totală de 11.875,36 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru şi alamă, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate “comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei”, iar contul bancar înscris pe facturi este eronat, a fost administrată de cetăţeanul chinez……, domiciliat în …….., care însă nu figurează cu intrări sau ieşiri din România în cursul anului 2011, aşa cum rezultă din Adresa nr……/08.01.2015, emisă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră – Serviciul Evidenţă Operativă .

SC ……… CUI ……… au fost înregistrate 2 facturi fiscale, emise în perioada 01-09.08.2011, în valoare totală de 8.068,49 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate “comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei”, a fost administrată de cetăţeanul chinez ……., domiciliat în ……., care însă nu figurează cu intrări sau ieşiri din România în cursul anului 2011, aşa cum rezultă din Adresa nr……./08.01.2015, emisă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră – Serviciul Evidenţă Operativă.

SC …… CUI ………., de la care au fost înregistrate 6 facturi fiscale, emise în perioada 03.01.2013-10.01.2013, în valoare totală de 30.000 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate “lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”, facturile nu cuprind adresa completă a sediului social, capitalul social şi contul bancar.

SC …… CUI ……….., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……../06.06.2012, în valoare de 4.9851,50 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă (vol.19, fila 52), a fost radiată la data de 30.01.2009.

SC …….

CUI ………., de la care au fost înregistrate 30 facturi fiscale, emise în perioada 02.08.2011 – 13.12.2011, în valoare totală de 125.844,60 lei, reprezentând deşeuri cupru, fier, inox, radiatoare, plumb, aluminiu, alamă, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate “comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi incaltamintei”, facturile nu cuprind adresa completă a sediului social şi au fost înseriate şi datate consecutiv, au o valoare sub 5.000 lei, iar plata contravalorii acestor facturi a fost facuta prin casierie, în numerar.

SC …… CUI ……, de la care a fost înregistrată factura fiscală …./03.01.2013, în valoare de 5.000 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate “fabricarea altor articole de îmbrăcăminte-exclusiv lenjerie de corp”, factura conţine menţiuni eronate privind contul bancar şi capitalul social.

SC …… CUI ……….., de la care au fost înregistrate 20 facturi fiscale, emise în perioada 01.05.2011 – 07.10.2011, în valoare totală de 88.400,65 lei, reprezentând deşeuri cupru, fier, radiatoare, baterii, alamă, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate “fabricarea încălţămintei”, nu era plătitoare de TVA, iar facturile cuprind menţiuni eronate privind capitalul social.

SC ….

CUI ………., de la care au fost înregistrate 4 facturi fiscale, emise în perioada 01.05.2011 – 21.05.2011, în valoare totală de 19.381,80 lei, reprezentând deşeuri cupru, fier, radiatoare, alamă, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate comercializarea de produse nealimentare, nu a emis facturi fiscale, ci toate încasările s-au efectuat prin casa de marcat.

SC …..

CUI ……….., de la care au fost înregistrate 8 facturi fiscale, emise în perioada 01.10.2012 – 08.10.2012, în valoare totală de 38.115,45 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca obiect principal de activitate „recuperarea materialelor reciclabile”, nu era plătitoare de TVA.

SC …….

CUI ……….., de la care au fost înregistrate 7 facturi fiscale, emise în perioada 04.03.2011 – 15.03.2011, în valoare totală de 29.224,25 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a fost încadrată ca firmă fantomă din punct de vedere al Gărzii Financiare, s-a stabilit faptul că administratorii şi asociaţii acestei societăţi sunt 2 cetăţeni din ……, şi anume ……. respectiv ………, despre care nu există date privind adresa de domiciliu.

SC …… CUI ………., de la care au fost înregistrate 3 facturi fiscale, emise în perioada 18.07.2011 – 20.07.2011, în valoare totală de 8.824,64 lei, reprezentând deşeuri fier, radiatoare, alamă, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “comerţul cu amanuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate”, a fost administrată de cetăţeanul italian …….., nu a fost plătitoare de TVA.

SC …… CUI……….., de la care au fost înregistrate 27 facturi fiscale, emise în perioada 20.09.2011 – 11.01.2013, în valoare totală de 117.701,42 lei, reprezentând deşeuri fier, radiatoare, alamă, aluminiu, cupru, inox, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “lucrări de instalaţii electrice”, nu mai era plătitoare de TVA din data de 19.04.2012, iar mijloacele de transport înscrise pe facturi nu aveau capacitatea de a transporta respectivele cantităţi de deşeuri.

SC ……..

CUI …………., de la care au fost înregistrate 13 facturi fiscale, emise în perioada 01.10.2012-13.10.2012, în valoare totală de 61.285,60 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, avea ca administrator pe …….., care figurează şi ca delegat pe facturi şi se afla încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă ….., astfel încât nu putea livra deşeurile.

SC …..

CUI ……….., de la care au fost înregistrate 7 facturi fiscale, emise în perioada 05.12.2011-22.01.2012, în valoare totală de 32.654,95 lei, reprezentând deşeuri fier şi aluminiu cu taxare inversă, avea ca obiect principal de activitate “intermedieri în comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun”, a emis facturi doar în format electronic, în timp ce facturile înregistrate în evidenţa SC ……..sunt facturi tipizate.

SC …… CUI …………, de la care au fost înregistrate 9 facturi fiscale, emise în perioada 31.08.2011-16.06.2012, în valoare totală de 47.051,39 lei, reprezentând deşeuri fier şi cupru, cu taxare inversă, avea obiect de activitate consultanţă pentru afaceri şi management, singurul cont curent al societatii fiind deschis la Banca …….

SC …….

CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……/22.07.2011 în valoare de 4.561,86 lei, reprezentând deşeu cupru, cu taxare inversă, avea ca obiect principal de activitate “comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încalţămintei” şi nu mai era plătitoare de TVA din data de 01.06.2011.

SC ….

CUI ………., de la care au fost înregistrate 228 facturi fiscale, emise în perioada 09.04.2012-04.01.2013, în valoare totală de 1.077.946,27 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, radiatoare, alamă, plumb, aluminiu, cu taxare inversă şi cu TVA, a avut ca principal obiect de activitate “comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor”, nu mai era plătitor de TVA din data de 09.03.2012.

SC …… CUI ………, de la care au fost înregistrate 121 facturi fiscale, emise în perioada 02.01.2012-25.07.2012, în valoare totală de 555.820,58 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, aluminiu, inox, cu taxare inversă, avea ca obiect principal de activitate “comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”, nu mai este platitoare de TVA din data de 20.04.2012, iar din declaraţia martorului …… – administrator al SC ….., rezultă că, după presluarea părţilor sociale, nu a derulat activitate economică, nu a emis facturi fiscale şi nu a avut relaţii comerciale cu SC …….., fiind plecat în Italia.

SC ……..

CUI ……….., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr………../05.01.2013, în valoare de 5.000 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei în magazine specializate” iar factura nu cuprinde adresa completă a sediului social, însă menţionează un capital social eronat.

SC …., de la care au fost înregistrate 35 facturi fiscale, emise în perioada 12.08.2011 – 13.09.2011, în valoare totală de 134.964,93 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, alamă, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate „fabricarea articoleleor de voiaj şi marochinărie şi a articolelor de harnaşament”.

SC ….., de la care au fost înregistrate 21 facturi fiscale, emise în perioada 01.10.2012-21.10.2012, în valoare totală de 100.301,85 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a a avut ca obiect de activitate “colectarea deşeurilor nepericuloase”, nu mai era plătitoare de TVA din data de 10.09.2012, nu a depus situaţia financiară pentru anul 2012, iar facturile sunt înseriate şi datate consecutiv.

SC ……, de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……/22.07.2011 în valoare de 1.414 lei, reprezentând deşeuri alamă şi radiatoare, cu taxare inversă, a avut ca obiect de activitate “comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”, nu mai era plătitoare de TVA din data de 01.05.2011, a avut activitatea suspendată din anul 2008, nu a emis niciodată facturi fiscale, ci doar bonuri fiscale.

SC …..

CUI ……….., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr…../03.06.2012 în valoare de 4.967,80 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii”, a fost administrată de cetăţeanul polonez ……. şi de cetăţeanul cipriot……….., nu a fost înregistrată ca plătitor de TVA.

SC ……..

CUI ………., de la care au fost înregistrate 46 facturi fiscale, emise în perioada 18.06.2011-13.11.2011, în valoare totală de 191.304,91 lei, reprezentând deşeuri fier, alamă, cupru, radiatoare, inox, cu taxare inversă, şi-a schimbat denumirea în SC ……, iar în luna mai 2009 în SC …, obiectul principal de activitate fiind ,,activităţi de design specializat”.

SC ….

CUI ……….., de la care au fost înregistrate 2 facturi fiscale, emise în perioada 04-05.06.2012, în valoare totală de 9.965,10 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, aceasta fiind dizolvată în anul 2009.

SC …….

CUI …….., de la care au fost înregistrate 142 facturi fiscale, emise în perioada 20.09.2011-14.05.2012, în valoare totală de 651.581,60 lei, reprezentând deşeuri fier, cupru, aluminiu, inox, alamă, radiatoare, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “recuperarea materialelor reciclabile sortate”, facturile conţin menţiuni eronate privind sediul social, au fost înseriate şi datate consecutiv în majoritatea cazurilor şi au o valoare aproape de plafonul de casă de 5.000 lei.

SC … CUI ………., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……../25.07.2011 în valoare totală de 2.742,27 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii”, iar în perioada 2009-2012 a emis numai facturi reprezentând contravaloare chirie.

SC …….

CUI ………… de la care au fost înregistrate 32 facturi fiscale, emise în perioada 25.03.2012-07.12.2012, în valoare totală de 146.305,06 lei, reprezentând deşeuri fier, cu taxare inversă şi cu TVA, avea ca principal obiect de activitate “comerţul cu ridicata al florilor şi plantelor”, a desfăşurat doar activitatea de comerţ cu ridicata al florilor şi al plantelor, având cont deschis la …., ceea ce nu corespunde cu contul înscris pe facturile înregistrate de SC ………, iar în perioada martie – decembrie 2012 nu a desfăşurat activitate.

SC …… CUI ………, de la care au fost înregistrate 65 facturi fiscale, emise în perioada 17.06.2011-02.12.2012, în valoare totală de 273.051,52 lei, reprezentând deşeuri feroase şi neferoase, cu taxare inversă şi cu TVA, a avut ca principal obiect de activitate „restaurante”, nu era plătitoare de TVA, facturile conţin menţiuni eronate privind capitalul social, contul bancar şi sediul social şi au fost înseriate şi datate consecutiv, având o valoare aproape de plafonul de casă de 5.000 lei.

SC …… CUI ………, de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……/07.01.2013 în valoare de 5.000 lei, reprezentând deşeu fier, cu taxare inversă, avea ca obiect principal de activitate “comerţul cu amanuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”, iar factura conţine menţiuni eronate privind capitalul social şi contul bancar.

SC …… CUI …….., de la care au fost înregistrate 2 facturi fiscale, emise la datele de 03.06.2012 şi 04.06.2012, în valoare totală de 9.764,80 lei, reprezentând deşeu fier, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”,a fost dizolvată la data de 23.02.2007.

SC …… CUI ……….., de la care a fost înregistrată factura fiscală nr……/04.06.2012 în valoare de 4.956 lei, reprezentând deşeu fier, cu taxare inversă, a avut ca principal obiect de activitate “comerţul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-ului” şi a fost radiată din data de 04.05.2012.

În faza de judecată, a fost dispusă o expertiză contabilă judiciară, iar în raportul întocmit expertul contabil ………. a concluzionat că pentru perioada 03/2011-03/2013, în documentele contabile ale societății ……, ……., (CUI ………, …/…/23.12.2010), au fost înregistrate un număr de 1.750 facturi fiscale în care se consemnează achiziția a 5410.619 kg de deșeuri metalice feroase şi neferoase, precum şi achiziții de bunuri (achiziții de tablă 30.OL.37).

Valoarea totală a achizițiilor de la furnizorii vizați de expertiza înregistrată în documentele contabile ale societății ……- a fost de 7.842.610,27 lei, cu mențiunea că valoarea totală a achizițiilor consemnate în facturilor fiscale de achiziție a fost de 7.842.981,07 lei, rezultând o diferență neînregistrată în contabilitate de 370,80 lei (7.842.610,27 lei valoarea înregistrată în documentele contabile - 7.842.981,07 lei valoarea consemnată în facturile fiscale de achiziție).

Pentru operațiunile de achiziție bunuri (deșeuri metalice feroase şi neferoase, inclusiv tablă) în condițiile în care acestea au ca sursă de proveniență furnizorii vizati de expertiză ca documente legale ar fi trebuit ca pe lângă facturile fiscale de achiziție emise de furnizorii vizați, societatea …..- ar fi trebuit să recepționeze bunurile pe baza de Nota de recepție şi constatare de diferențe (abreviat NIR), iar apoi în baza recepționării lor acestea să fie evidențiate în contabilitatea stocurilor de marfă.

Aceeași procedură ar fi în cazul achizițiilor de bunuri (deșeuri metalice feroase 9i neferoase, inclusiv tablă) în condițiile în care acestea au ca sursă de proveniență persoanele fizice, deosebirea constă în faptul că documentul de achiziție, în acest caz, îl reprezintă Borderoul de achiziție care se întocmește de către societatea ……- care efectuează aprovizionarea, după caz, conform legislației aplicabile pentru deșeuri se întocmește şi Adeverința de primire platã (art.7 alin.(5) din OUG nr. 16/2001).

Pentru aceste bunuri de natura stocurilor, consemnate în aceste facturi fiscale, nu au fost întocmite documente de recepție a acestora, nu au fost întocmite Note de recepție şi constatare de diferențe (NIR-uri) nu au existat alte documente care să ateste recepția lor.

Înregistrarea contabilă a acestor documente au fost efectuate direct, fără recepție, doar în baza facturilor fiscale, iar valoarea acestor înregistrări au fost evidențiate în registrele jurnale anexe NC.

Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilității nr.82/1991, republicată, consemnează operațiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative, pe baza cărora se fac înregistrări în contabilitate (jurnale, fise şi alte documente contabile, după caz, cu precizarea că în evidența societății …..- în afară de factura fiscală de achiziție şi notele contabile care consemnează înregistrarea lor, nu există documente de gestiune pentru evidențierea bunurilor de natura stocurilor.

Pentru perioada expertizată expertul desemnat a stabilit următoarele obligații către stat:

-TVA de plată datorat bugetului de stat în sumă de 8.898 lei;

-Impozitul pe profit datorat bugetului de stat în sumă de 19.248 lei;

-Impozitul pe venituri din alte surse datorat bugetului de stat în sumă de 1.243568 lei;

Pentru perioada expertizată 03/2011-03/2013 societatea …- a înregistrat un profit impozabil declarat organelor fiscale competente în valoare de 60.939,54 lei (9.104,57 lei profit impozabil aferent anului 2011 + 51.83497 lei profit impozabil aferent anului 2012) şi căruia i-a corespuns un impozit pe profit de 9.751 lei (1.457 lei impozit pe profit aferent anului 2011 + 8.294 lei impozit pe profit aferent anului 2012).

Pentru perioada 01/2013-03/2013 s-a înregistrat o pierdere fiscală de 1.004,72 lei şi nu a rezultat impozit pe profit către bugetul de stat.

Valoarea reală a cheltuielilor efectuate cu mărfurile livrate de societate în perioada dedusă judecății 03/2011-03/2013 a fost de 7.772.299,40 lei.

Valoarea cu care a fost diminuat profitul societății a fost de 70.310,87 lei şi reprezintă valoarea cheltuielilor nedeductibile cu descărcarea de gestiune, înregistrată în contabilitatea societății …. stabilită ca diferență intre suma de 7.842.610,27 lei reprezentând valoarea totală a cheltuielilor cu descărcarea de gestiune înregistrată în contabilitatea societății …. şi suma de 7.772.299,40 lei reprezentând valoarea reală a cheltuielilor efectuate cu mărfurile livrate de societate în perioada dedusă judecății 03/2011-03/2013.

Influenta fiscală la calculul impozitului pe profit doar pentru valoarea de 70.310,87 lei cu care a fost diminuat profitul societății este de 11.250 lei (70.310,87 lei cheltuielilor nedeductibile cu descărcarea de gestiune, înregistrată în contabilitatea societății … 16% cotă impozit pe profit).

Pentru perioada expertizată expertul desemnat a calculat/stabilit un TVA de plată datorat bugetului de stat în sumă de 8.898 lei (calculat prin diferența dintre 8.942 lei reprezentând TVA colectată aferentă facturii fiscale de livrare nr…./04.12.2012, emisă către …..- şi 44 lei TVA de rambursat conform deconturilor depuse la organele fiscale competente, cu precizarea că nu există TVA deductibilă aferentă unor operațiuni reale/nefictive care să fie dedusă conform legii).

Valoarea operațiunilor comerciale neînregistrate şi nedeclarate la organele fiscale a fost de 46.977,84 lei şi au constat în faptul că în contabilitatea societății …- nu s-au înregistrat toate operațiunile de livrare, operațiuni pentru care s-a aplicat taxarea inversă.

Influenta fiscală la calculul impozitului pe profit doar pentru valoarea de 46.977,84 lei reprezentând venituri neînregistrate în contabilitatea societății ……, cu care a fost diminuat profitul societății, este de 7.516 lei (46.977,84 lei veniturilor neînregistrare în contabilitatea societății …… 16% cotă impozit pe profit = 7.516,45 lei, rotunjit la leu 7.516 lei).

Din perspectiva TVA, aceste erori de neînregistrare a veniturilor (46.977,84 lei) nu au produs efecte fiscale deoarece au fost constatate la operațiunile pentru care s-a aplicat mecanismul de simplificare (taxare inversă) şi deci nu a avut consecințe fiscale la această obligație fiscală.

În ceea ce priveşte documentele contabile completate de inculpata .........., experții fac precizarea că nu au existat 1171 facturi fiscale, au fost confundate numărul de poziții cu numărul de facturi (1171 de poziții şi 1171 de facturi scrise de .........., în fapt fiind vorba de 1125 de facturi), din cuprinsul Anexei nr. .. de la Procesul Verbal întocmit de Inspectoratul General al Politiei Române-Secția Regională de Politie Transporturi ……- Biroul de Investigare a Fraudelor.

Pe baza celor 1125 de facturi fiscale recunoscute ca fiind completate de către .......... a reieșit că în aceste facturi se consemnează achiziția a 4.382.126 kg de deșeuri metalice feroase şi neferoase, precum achiziții de tablă, valoarea totală a achizițiilor conform facturilor de la furnizorii vizați de expertiză, înregistrată în contabilitatea societății …., a fost de 5.216.870,23 lei, cu mențiunea că valoarea totala a achizițiilor consemnate în facturile fiscale de achiziție a fost de 5.216.236,48 lei, rezultând o diferență înregistrată în plus în contabilitate de 633,75 lei (5.216.870,23 lei valoarea înregistrată în documentele contabile - 5.216.236,48 lei valoarea consemnată în facturile fiscale de achiziție).

Conform suplimentului la raportul de expertiză, valoarea prejudiciului defalcat, folosind o cheie de repartizareprin raportare la valoarea consemnată în facturile de achiziţie emise este de de 848.918‬ lei pentru inculpata .......... (compus din 12.804 lei, 8.898 lei TVA, 827.216 lei impozit pe venituri din alte surse).

Societatea ..- în condițiile în care achiziționa bunuri/mărfuri (inclusiv deşeuri) de la persoane fizice avea obligaţia de a înregistra, declara şi plăti impozitul pe venituri din alte surse, așa cum este definit în Codul fiscal aplicabil şi în normele lui de aplicare (art. 79 alin1-3).

Acest lucru se realiza prin completarea şi declararea, după caz:

-Declaratia 100 "Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat" pentru impozitul pe veniturile din alte surse calculat şi reținut, iar această declarație avea ca termen de depunere data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost retinut;

-Declaratia informativă 205 privind impozitul reținut la sursă, pe beneficiari de venit nominal (Ordin nr.52/2012) care se completează şi se depune de către plătitorii de venituri care au obligația calculării, reținerii şi virării impozitului pe veniturile cu regim de reținere la sursă, conform Titlului III din Codul fiscal.

Termenul de depunere pentru Declaratia informativà 205 este "până în ultima zi a lunii februarie anul următor".

În drept, faptele comise de inculpatul ........, constând în aceea că, în calitate de administrator de fapt al SC ……, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada martie 2011 – martie 2013 a înregistrat în evidenţa contabilă şi a declarat la organele fiscale un număr de 1.750 operaţiuni comerciale fictive de achiziţii deşeuri feroase şi neferoase de la persoane juridice, astfel încât s-a sustras de la plata către bugetul de stat a sumei de 1.271.714 lei (compus din 19.248 lei impozit pe profit, 8.898 lei TVA, 1.243.568 impozit pe venituri din alte surse), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art.9 alin.1 lit. c şi alin.2 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 din Codul penal 1968 și art.5 alin.1 din Codul penal (1.750 acte materiale).

Faptele comise de inculpata ........., care în perioada martie 2011 – martie 2013, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a sprijinit moral şi material activitatea infracţională derulată de inculpatul ........ - în calitate de administrator de fapt al SC ……, prin evidenţierea în actele contabile şi alte declaraţii fiscale a unui număr de 1.750 operaţiuni comerciale fictive de achiziţie de la persoane juridice şi determinarea inculpatei ….. să falsifice mai multe documente justificative, facilitând astfel sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat în cuantum de 1.271.714 lei, întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art.26 din Codul penal din 1968 raportat la art.9 alin.1 lit.c, alin.2 din Legea 241/2005, cu aplic. art.41 din Codul penal 1968 (1.750 acte materiale).

Faptele comise de inculpata …., care în perioada 01.11.2011 – 31.03.2013, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a sprijinit moral şi material activitatea infracţională derulată de inculpatul ........ - în calitate de administrator de fapt al SC ….., prin falsificarea unui număr de 1125 de facturi fiscale şi chitanţele aferente, pe care le-a încredinţat apoi inculpatei ......... pentru a le înregistra în evidenţa contabilă, facilitând astfel sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat în cuantum de 848.918‬ lei reprezentând parte din prejudiciu corespondent participării sale la comiterea infracţiunii (compus din 12.804 lei, 8.898 lei TVA, 827.216 lei impozit pe venituri din alte surse), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. şi ped. de art.26 din Codul penal din 1968 raportat la art.9 alin.1 lit.c, alin.2 din Legea 241/2005, cu aplic. art.41 din Codul penal 1968.

La sancţionarea faptei, tribunalul a avut în vedere că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

A fost avut în vedere faptul că inculpaţii nu erau cunoscuţi cu antecedente penale la momentul săvârşirii infracţiunii, toţi declarând cu ocazia audierii că recunosc săvârşirea infracţiunii, dar au contestat modul de calcul al prejudiciului.

Având în vedere că de la momentul descoperirii faptelor până la momentul trimiterii în judecată au trecut circa 5 ani, iar până la momentul pronunţării unei soluţii a trecut o perioadă de aproape 9 ani, în care inculpaţii au colaborat cu organele de cercetare penală şi cu instanţa de judecată, tribunalul a reţinut circumstanţa atenunată prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal 1968 şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 76 lit. b din Codul penal 1968.

Cu privire la acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin …….., tribunalul a reţinut următoarele:

La data de 26.02.2019, Statul Român prin ….. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.255.265 lei impozit pe veniturile din alte surse, 1.266.905 lei impozit pe profit şi 8942 lei TVA, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, solicitând la aceeaşi dată şi aplicarea de măsuri asiguratorii.

În faza de judecată, a fost dispusă o expertiză contabilă judiciară, iar în raportul întocmit expertul contabil …. a concluzionat că pentru perioada 03/2011-03/2013, în documentele contabile ale societății ……, (CUI ……., ……/…/23.12.2010), au fost înregistrate un număr de 1.750 facturi fiscale în care se consemnează achiziția a 5410.619 kg de deșeuri metalice feroase şi neferoase, precum şi achiziții de bunuri (achiziții de tablă 30.OL.37).

Valoarea totală a achizițiilor de la furnizori vizați de expertiza înregistrată în documentele contabile ale societății …..- a fost de 7.842.610,27 lei, cu mențiunea că valoarea totală a achizițiilor consemnate în facturilor fiscale de achiziție a fost de 7.842.981,07 lei, rezultând o diferență neînregistrată în contabilitate de 370,80 lei (7.842.610,27 lei valoarea înregistrată în documentele contabile - 7.842.981,07 lei valoarea consemnată în facturile fiscale de achiziție).

Pentru perioada expertizată ../2011-03/2013 societatea …..- a înregistrat un profit impozabil declarat organelor fiscale competente în valoare de 60.939,54 lei (9.104,57 lei profit impozabil aferent anului 2011 + 51.83497 lei profit impozabil aferent anului 2012) şi căruia i-a corespuns un impozit pe profit de 9.751 lei (1.457 lei impozit pe profit aferent anului 2011 + 8.294 lei impozit pe profit aferent anului 2012).

Pentru perioada 01/2013-03/2013 s-a înregistrat o pierdere fiscală de 1.004,72 lei şi nu a rezultat impozit pe profit către bugetul de stat.

Valoarea reală a cheltuielilor efectuate cu mărfurile livrate de societate în perioada dedusă judecății 03/2011-03/2013 a fost de 7.772.299,40 lei.

Valoarea cu care a fost diminuat profitul societății a fost de 70.310,87 lei şi reprezintă valoarea cheltuielilor nedeductibile cu descărcarea de gestiune, înregistrată în contabilitatea societății ….. stabilită ca diferență intre suma de 7.842.610,27 lei reprezentând valoarea totală a cheltuielilor cu descărcarea de gestiune înregistrată în contabilitatea societății ……şi suma de 7.772.299,40 lei reprezentând valoarea reală a cheltuielilor efectuate cu mărfurile livrate de societate în perioada dedusă judecății 03/2011-03/2013.

S-a stabilit că pentru perioada expertizată expertul desemnat a stabilit următoarele obligații către stat:

-TVA de plată datorat bugetului de stat în sumă de 8.898 lei;

-Impozitul pe profit datorat bugetului de stat în sumă de 19.248 lei;

-Impozitul pe venituri din alte surse datorat bugetului de stat în sumă de 1.243.568 lei.

Potrivit art. 11 din Legea 241/2005, ,,în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie".

Tribunalul a reţinut că măsurile asiguratorii sunt acele măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente, în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii ori a acoperirii despăgubirilor civile, măsuri ce constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

Potrivit Deciziei nr. 19/2017 a ÎCCJ – Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, "atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înfiinţează măsura asigurătorie".

Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului.

Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii).

S-a reţinut că sunt îndeplinite şi condiţiile instituirii propririi asupra conturilor aparţinând inculpaţilor.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 254 C.proc.pen., sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de către cel păgubit sunt poprite în mâinile acestora, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii ordonanţei sau încheierii prin care se înfiinţează sechestrul.

Prin urmare, Tribunalul, în baza art.397 alin.1 din Codul de procedură penală raportat la dispozițiile art.19 din Codul de procedură penală, art.23 alin.2 și 3 din Codul de procedură penală, art.1357, 1381 şi 1385 din Codul Civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. prin …….

Cu privire la pretenţiile civile formulate de ……, au fost reţinute următoarele:

Conform Deciziei nr. 9/2020 a ÎCCJ din România, veniturile la Fondul pentru mediu (constând în contribuția de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de deținătorul deseurilor, persoana fizicã sau juridică) nu constituie obligatie bugetară.

Pe cale de consecinţă, pretenţiile civile neavând legătură cu latura penală dedusă judecăţii, în temeiul art. 25 alin. 5 C.proc.pen., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată de ……..

În baza art.25 alin.3 din Codul de procedură penală, s-a dispus anularea facturilor fiscale fictive şi a actelor subsecvente enumerate în rechizitoriu, cu excepţia celor de la punctul 18.

În temeiul art. 251 Cod procedură penală, măsurile asiguratorii vor fi aduse la îndeplinire de către organele de executare silită din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În baza art. 13 din Legea nr.241/2005, s-a dispus comunicarea sentinței la Oficiul National al Registrului Comerțului, pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, inculpaţii ........, ......... şi partea civilă ……….

În motivarea apelului formulat Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a precizat că în mod greşit tribunalul nu a aplicat inculpaţilor pedepsele complementare, deși aplicarea acestora era obligatorie fiind prevăzute de textul de incriminare al infracțiunii de evaziune fiscală prevăzut de art. 9 al. 1 lit. c al. 2 din Legea nr. 241/2005.

S-a precizat astfel că în mod nelegal instanța de fond nu a aplicat pedepsele complementare după ce a dispus condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii, deși aplicarea acestora era obligatorie în cazul infracțiunii de evaziune fiscală.

Față de aceste aspecte, s-a precizat că se impune aplicarea pedepselor complementare pe lângă pedeapsa principală a închisorii la care au fost condamnați inculpații pentru infracțiunea de evaziune fiscală și ulterior, în privința inculpatelor ......... și .......... aplicarea art. 35 C. pen. 1968 care fac trimitere la dispozițiile din materia concursului de infracțiuni în cazul persoanei fizice.

Parchetul a precizat totodată că în mod greşit a fost reţinută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 al. 1 lit. c din Codul penal de la 1968 cu consecința unei greșite individualizări a cuantumului pedepsei aplicate celor 3 inculpați, dar și a modalității de executare în privința inculpaților ........ și ...........

Cu privire la circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 al.

I lit c din Codul penal de la 1968, instanța de fond a reținut că se impune reținerea acesteia privința celor trei inculpați având în vedere că de la momentul descoperirii faptelor până Ia momentul trimiterii în judecată au trecut circa 5 ani, iar până la momentul pronunțării unei soluții a trecut o perioadă de aproape 9 ani, în care inculpații au colaborat cu organele de cercetare penală și cu instanța de judecată.

Parchetul a apreciat că aceste împrejurări nu justifică reținerea circumstanței atenunate prevăzute de art. 74 al. 1 lit c din Codul penal de la 1968.

Astfel, cu privire la perioada îndelungată de timp scursă de la descoperirea faptelor până la soluționarea cauzei (aproximativ 9 ani) se constatat faptul că această perioadă s-a datorat și atitudinii procesuale a inculpaților, în special din faza de judecată, generând o amplă cercetare judecătorească care s-a întins pe o perioadă de aproximativ 4 ani și 6 luni.

Prin urmare, faptul că procedura în care au fost implicați inculpații s-a întins pe o perioadă lungă de timp, nu este o împrejurare care să le profite în sensul reținerii unei circumstanțe atenuante, atâta vreme cât au contribuit în mod direct la această întindere în timp prin atitudinea procesuală pe care au abordat-o în cauză .

Nici împrejurarea că inculpații au colaborat cu organele de cercetare penală și instanța de judecată privită în mod singular, nu justifică reținerea atenuantei prevăzute de art. 74 al. 1 lit c din Codul penal 1968.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei stabilite în privința inculpaților …….. și .......... respectiv suspendarea sub supraveghere în condițiile art. 86/1 din Codul penal de la 1968, s-a apreciat că aceasta este prea blândă, întrucât s-ar fi impus aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenție, doar această modalitate de executare fiind în concordanță cu gravitatea faptelor săvârșite și cu necesitatea de a se asigura o reeducare efectivă a acestor inculpați .

În acest sens s-a constatat că faptele celor doi inculpați prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere faptul că activitatea infracțională s-a întins pe o perioadă indelungată de timp (martie 2011-martie 2013), precum și consecințele faptei, respectiv faptul că a fost provocat un prejudiciu important bugetului statului, în cuantum de 1.271.714 lei (compus din 19.248 lei impozit pe profit, 8.898 lei TVA, 1.243.568 impozit pe venituri din alte surse), care, la momentul de față, este integral neacoperit.

De asemenea, în privința inculpatei .........., instanța trebuia să observe perseverența infracțională deosebită a acestei inculpate, respectiv faptul că infracțiunea ce face obiectul cauzei se află în concurs cu alte 5 fapte de evaziune fiscală, pentru care i s-au aplicat pedepse cu închisoarea prin urmaătoarele sentințe penale: sentința penală nr. 178/17.03.2017 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia nr. 61 1/18.04.2019, sentința penală nr. 380/23.06.2017 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia 77/29.01.2018, sentința penală nr. 630/18.12.2018 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia nr. 1463/31.10.2019, sentința penală nr. 332/14.06.2018 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 782/22.05.2019, sentința penală nr. 327/28.06.2019 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia nr. 21/15.01.2021, decizia nr. 560/28.11.2019, definitivă prin decizia nr. 1337/04.

I I .2020, pedepse ce au fost contopite în prezenta cauza potrivit dispozițiilor referitoare Ia concursul de infracțiuni cuprinse în Codul penal de la 1968.

Această perseverență infracțională deosebită a inculpatei trebuia să fie avută în vedere de către instanța de fond care ar fi impus aplicarea unei pedeapse între limitele prevăzute de lege și cu executare în regim de detenție, iar în acest mod s-ar asigura cu adevărat reeducarea acesteia, astfel încât să nu mai revină în viitor la conduita infracțională avută în frecut.

Tot în acest sens este relevant și faptul că perseverența infracțională a inculpatei ......... care a fost condamnată în cauză la o pedeapsă cu executare în regim de detenție este asemănătoare cu cea a inculpatei .......... care, în schimb, a fost condamnată la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere în condițiile art. 86/1 și următoarele din Codul penal de la 1968.

Chiar dacă inculpata ......... a săvârșit și fapte aflate in concurs sub imperiul noului cod penal, iar inculpata .......... are toată activitatea infracțională sub imperiului codului penal de la 1968, în condițiile în care cu excepția acestei singure diferențe, prezintă perseverență infracțională asemănătoare, nu se justfică diferența foarte mare de fratament juridic din cauză între acestea.

Astfel, în condițiile unei activități infracționale asemănătoare nu este justificat ca una dintre inculpate să primească o pedeapsă de 8 ani și 2 luni cu executare în regim de detenție, iar cealată inculpată să primească o pedeapsă cu inchisoarea de 3 ani cu suspendare sub supraveghere în condițiile art. 86/1 și următoarele din Codul penal de la 1968.

În ceea ce-l privește pe inculpatul ........, chiar dacă acesta nu are antecedente penale, în continuare nu se justifică aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere, intrucât nu este în măsura să asigure scopul educativ al pedepsei în privința inculpatului, fiind o sancțiune mult prea blândă și de natură a crea impresia că poate persevera în nerespectarea normelor legale.

În motivarea apelului formulat partea civilă …… a precizat în principal faptul că, în temeiul art. 20 C.p.p. a solicitat constituirea ca parte civilă atât în dosarul de urmărire penală nr. ……, ulterior fiind menținută în procedura de cameră preliminară în dosarul nr. …. cât și în fața instanței de judecată în dosarul nr. ……, pentru recuperarea prejudiciului în cuantum de 235.362 lei cauzat de inculpaţi bugetului Fondului pentru mediu, la care se vor adăuga obligațiile fiscale accesorii.

Inculpații au cauzat un prejudiciu bugetului Fondului pentru mediu în cuantum de 235.362 lei.

Prejudiciul datorat este aferent contribuției de 3% prevăzută la art. 9 alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și a fost stabilit în baza Raportului de expertiză contabilă judiciară efectuată în faza de urmărire penală în dosarul penal nr. …..

În mod greșit instanța de fond a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de ….., având în vedere dispozițiile art. 19 din Codul de procedură penală care statuează că acțiunea civilă exercitată în cursul procesului penal are ca obiect repararea prejudiciului material sau moral produs prin săvârșirea infracțiunii.

Potrivit art. 9 alin. (l), lit. a) din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, potrivit căruia se constituie venit la Fondul pentru mediu „o contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrării, obţinute de către generatorul deșeurilor, respectiv deţinătorul bunurilor destinate dezmembrării, persoană fizică sau juridică.

Sumele se rețin prin stopaj la sursă de către operatorii economici care desfășoară activităţi de colectare și/sau valorificare a deșeurilor, care au obligația să le vireze la Fondul pentru mediu.

În motivarea apelului formulat inculpatul ........ a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinței penale atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă, urmând ca, prin decizia ce se va pronunța, să se dispună în principal, rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, determinat de faptul că instanţa de fond nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile, dintr-o triplă perspectivă, respectiv:

- în mod greșit instanța de fond a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de …… deși potrivit art. 397 alin. 1 C.p.p. rap. la art.25 alin.5 C.p.p. în condițiile în care acțiunea civilă formulată de partea civilă …… trebuia respinsă întrucât nu poate avea calitatea de parte civilă în cauza penală ce are ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală prev.de art.9 alin. 1 lit.c si alin. 2 din legea nr. 241/2005, de îndată ce contribuția de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor obținute de deținătorul deșeurilor persoana fizică sau juridică nu constituie obligaţie bugetară în sensul legii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale;

- instanța de fond nu s-a pronunţat asupra înlăturării din valoarea prejudiciului produs bugetului de stat a contravalorii sumei de 1.243.568 lei reprezentând impozit pe venituri din alte surse, de îndată ce suma în discuție nu poate reprezenta prejudiciu produs prin fapta de evaziune fiscală, prev.de art.9 alin. 1 lit. c) din Legea nr.241/2005 constând în evidențierea în actele contabile de cheltuieli care nu au la bază operatiuni reale ce are drept consecinţă doar diminuarea impozitului pe profit şi a TVA-ului;

- obligația bugetară constând în impozitul pe venituri din alte surse este consecinţa acţiunii de reţinere si nevarsare a sumelor reprezentând contribuţii cu reţinere la sursă, ce întrunea elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, normă de incriminare declarată neconstitutională prin Decizia nr. 363/2015 care constatând neconstituționalitatea normei prev. de art.6 din legea nr.241/2005, a statuat că noțiunii de impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, nu i se poate determina sensul.

- totodată, nu a fost stabilită valoarea prejudiciului produs părții civile ………, prin înregistrarea de cheltuieli fictive, pentru ca inculpatul să poată beneficia de cauza de nepedepsire prev. de art. 10/1 din Legea nr.241/2005, inrrodusă prin Legea nr. 55/2021, cauză de nepedepsire existentă la momentul soluționării cauzei în fond:

În subdidiar, s-a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri, procedând potrivit regulilor referitoare la soluționarea acțiunii penale și civile la judecarea în fond, sens în care:

- în temeiul disp.art.396 C.p.p. s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor depuse judecății, din infracțiunea de evaziune fiscală, prev. si ped.de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 2 din legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 C.pen. 1968 si art.5 alin. 1 C.pen. în infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din legea nr. 241/2005. cu aplicarea art.41 C.pen. 1968 şi art. 5 alin. 1 C.pen. înlăturarea agravantei prev. de alin. 2 (actiunea de evidentiere in actele contabile a cheltuielilor ce nu au Ia baza operatiuni reale, prin cele 1750facturi de achizitie, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 19.248 lei impozit pe profit si 8.898 lei TVA)

- în temeiul art. 396 alin. (l) și (6) C.p.p. rap. la art. 16 lit. f C.p.p. încetarea procesului penal pentru inculpatul ….., avand in vedere intervenirea prescripţiei răspunderii penale, raportat la data ultimului act material: 14.01.2013.

În privinţa acţiunii civile exercitate in prezentul proces penal, de catre ANAF - DGRF …. în temeiul art. 397 alin. (l) rap. la art. 19 alin. (l) C.p.p. cu aplic. art. 1349 si urm.

C.Civ., respingerea acesteia, ca fiind prescrisă, în raport de disp. art. 91 alin. 3 din OG nr. 2003, privind Codul de procedura fiscala, în vigoare pana la 31.12.2015, coroborat cu art. 1394 C.civ.

Prin sentința apelată instanța de fond a lăsat nesoluționată actiunea civilă formulată de ……, raportandu-se la Decizia 9/2020 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - care a statuat că veniturile Ia Fondul pentru mediu constând în contribuția de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de către deținătorul deșeurilor, persoană fizică sau juridică (de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase, obținute de către generatorul deșeurilor, persoană fizică sau juridică), reglementată de art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 196/2005, nu constituie obligație fiscală în sensul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005.

Din această perspectivă, deși a constatat ca pretențiile civile reprezentând contributia de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de deținătorul deșeurilor, persoana fizică sau juridică nu au legatură cu latura penală dedusă judecății, Fondul de Mediu neputând avea calitatea de parte civilă în cauză, indicând ca temei disp.art.25 alin.5 C.proc.pen. a lăsat nesoluționată actiunea civilă cu privire la persoana civilă …… deși situația concreta a părții civile nu se încadrează în situațiile prev. de art.25 alin. 5 C.p.p. care determină lăsarea ca nesoluționată a laturii civile.

Instanța de fond nu s-a pronunţat asupra înlăturării din valoarea prejudiciului a contravalorii sumei de 1.243.568 lei reprezentând impozit pe venituri din alte surse, de îndată ce suma în discuție nu poate reprezenta prejudiciu produs prin fapta de evaziune fiscală, prev.de art.9 alin. 1 lit.c) din legea nr.241/2005, constând în evidențierea de cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, ce are drept consecinta doar diminuarea impozitului pe profit si a TVA-ului; obligația bugetară constând în impozitul pe venituri din alte surse este consecinta actiunii de retinere si nevarsare a sumelor reprezentand contributii cu retinere la sursa, ce intrunea elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, norma de incriminare declarată neconstitutională prin Decizia nr. 363/2015 care constatând neconstituționalitatea normei prev. de art. 6 din legea nr.241/2005, a statuat că noțiunii de impozite sau contribuţii cu retinere la sursă, nu i se poate determina sensul.

În temeiul disp. art. 396 C.p.p. s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății din infracțiunea de evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 C.pen. 1968 si art. 5 alin. 1 C.pen. în infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241 cu aplicarea art. 41 C.pen. 1968 si art. 5 alin. 1 Cp. (acţiunea de evidenţiere în actele contabile a cheltuielilor ce nu au la bază operaţiuni reale, prin cele 1750 facturi de achiziţie cu consecinţa prejudicierea bugetului de stat cu suma de 19.248 lei impozit pe profit şi 8.898 lei TVA), având în vedere:

a) lipsa elementului material care să genereze prejudicierea bugetului de stat prin nevărsarea impozitul pe venitul din alte surse;

b) impozitul pe venitui din alte surse nu făce parte din categoria de impozite ce intra sub protectia infractiunii prev.de art.9 din legea nr.24 1 si drept urmare prin inregistrarea în evidența contabilă a celor 1750 facturi fiscale de achizitie, considerate cheltuieli ce nu reflectă operațiuni reale, s-a creat un prejudiciu ce nu depășește 100.000 euro .

a) Lipsa elementului material care să determine prejudicierea bugetului de stat cu impozitul pe venituri din alte surse

Prin sentința de condamnare, inclusiv prin actul de sesizare în sarcina inculpatului se reține ca element material al infracțiunii de evaziune fiscală acțiunea de înregistrare în evidența contabilă și de declarare la organele fiscale a unui numar de 1750 operatiuni comerciale fictive de achiziţii de deşeuri feroase si neferoase de la persoane juridice, element material circumscris elementelor de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005, înregistrarea unor cheltuieli nereale având drept consecință diminuarea TVA-ului de plată, prin majorarea TVA-ului dedus, și implicit diminuarea impozitului pe profit, prin majorarea valorii cheltuielor cu care se corectează valoarea veniturilor înregistrate.

Astfel, dacă în privinta impozitului pe profit si a TVA-ului instanta de fond, raportandu-se la activitatea infractionala retinuta, de inregistrare de cheltuieli nereale, a indicat mecanismul fiscal de prejudiciere a bugetului de stat, în cazul impozitului pe venituri din alte surse, instanta a preluat raspunsul expertului desemnat de la obiectivul nr. 14 ce obligaţii fiscale avea SC ……. către bugetul de stat dacă mărfurile ar fi fost achizitionate de la persoane fizice, în sensul că, într-o astfel de ipoteză, in conformitate cu disp .art. 79 alin. 1-3 C.fiscal aplicabil (legea nr.571/2003), avea obligatia de a înregistra, declara si plati impozitul pe venituri din alte surse, instanta reţinând ca acest lucru se realiza „prin completarea si declararea, dupa caz „Declaratia 100 si Declaratia informativa 205„

Drept urmare, conduita care trebuie analizata, din perspectiva ilicitului penal pentru crearea prejudiciului constând in impozit pe venitul din alte surse, este una omisiva, respectiv de nedeclarare si nevarsare a impozitului pe venitul din alte surse, activitate diametral opusă de cea comisiva, de inregistrare a unor cheltuieli nereale.

Nu lipsit de importanța este și faptul că infracțiunea de reținere și nevărsare a impozitelor sau contribuțiilor cu reţinere la sursă a avut reglementare distinctă prin Legea nr. 241/2005, prin intermediul articolului (6), însă acest text a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 363/2015 pronunțată de Curtea Constituțională.

În esență, s-a observat că articolul (6) nu respecta cerința de accesibilitate a legii, întrucât nu definea noțiunea de „impozite sau contributii cu retinere la sursă' și nici nu indica, în mod concret, normele legale care stabilesc categoriile „impozitelor sau conłributiilor cu relinere Ia sursă'.

Așadar, infracțiunea ce avea ca rezultat prejudicierea bugetului de stat prin impozitul pe venituri din alte surse, a fost inițial prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, însă Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea normei, apreciind că aceasta nu întrunește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate.

Mai exact, Curtea a apreciat că nu se poate determina sensul noțiunii de „impozite sau contribułii cu relinere la sursă, astfel că destinatarul normei nu poate să își ordoneze conduita.

Ca urmare a Deciziei nr. a CCR, infracțiunea în discuție a tost dezincrimmată.

Nevoia de reincriminare a comportamentului omis de nedeclarare si nevarsare a impozitului pe venitul din alte surse, a determinat emiterea la finalul anului 2021 a Ordonanței de urgență nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Printre aceste acte normative completate regăsindu-se și Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, decizia Guvernului fiind aceea de introducere a unui nou articol in conținutul acestei legi. respectiv articolul (6 ind. l), precum și a unei Anexe în care sunt enumerate toate impozitele și contribuțiile care intră sub incidența acestui nou articol.

Drept urmare, înlăturand din prejudiciul penal retinut a fi produs prin intermediul SC ….., impozitul pe venitul din alte surse, valoarea prejudiciului real este de 28.146 lei, ceea ce reprezintă mai puțin decât echivalentul a 100.000 euro.

Instanța de fond, deși a reținut în mod corect ca termenul de prescripție al răspunderii penale este de 10 ani, în varianta in care nu s-ar schimba incadrarea juridică, în raport de disp.art. 154 alin. 1 lit.b C.pen. rap. la art. 155 C.pen si Decizia nr.358/2022 a Curții Constituționale si Decizia nr.67/25.IO.2022 a ICCJ, a apreciat în mod greșit că acesta se va împlini la data de 30.03.2023, deși acesta se împlinea la data de 14.01.2023 (ultimul element material din cele 1750 reținute prin actul de inculpare, respectiv data ultimei facturi de achizitie de la furnizorul nr. 18 - SC ……).

În mod greșit instanța de fond a reţinut că „deși ultima factură datează din 05.01.2013, inculpata .......... a avut reprezentarea că activitatea infractionala a inc. ........ si ......... s-a desfasurat si dupa aceasta dat motivare ce nu este sustinuta de nici o proba a cauzei, ci dimpotriva este contrazisa de probele cauzei, în conditiile in care ultima factura de achizitie a fost inregistrata la data de 14.01.2013, si aceasta a fost evidențiată în jurnalul de achizitii la luna ianuarie 2013, fără să existe evidențieri în jurnalul de achiziții in lunile februarie si martie 2013, reprezentareape care instanta de fond a apreciat că ar fi avut-o inculpata .........., cu privire la activitatea infractională a celorlalți inculpați, neputând schimba data consumării infractiunii retinute in sarcina inculpatului ........ prin actul de inculpare-ianuarie 2013 (14.01.2013).

În motivarea apelului formulat inculpata ......... a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate si rejudecând, pronunţarea unei hotărâri prin care, în temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap la art. 16 lit f C.p.p. cu aplicarea art. 154 C.pen, cu referire la decizia C.C.R. 297/2018, sa se dispună încetarea procesului penal.

S-a invocat nelegalitatea hotărârii — depășirea obiectului judecății cu încălcarea disp. art. 371 C.p.p., ca efect al extinderii cadrului procesual prin raportare la intervalul de timp în care se reține săvârșirea de către inculpata ......... a activității infracționale imputate prin actul de sesizare.

Astfel, prin rechizitoriul nr. … din data de 28.03.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei ......... pentru săvârșirea infractiunii de complicitate la evaziune fiscală prev și ped de art. 48 CP rap la art 9 alin. 1 lit c, alin 3 din Lg nr. 241/2005 cu aplicarea art 35 alin 1 CP, constând în aceea că în perioada martie 2011 - ianuarie 2013, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a sprijinit moral și material activitatea infracțională derulată de inculpatul ........ - în calitate de administrator de fapt al SC …., prin evidențierea în actele contabile și alte declarații fiscale a unui număr de 1750 operațiuni comerciale fictive de achiziție de la persoane juridice și determinarea inculpatei .......... să falsifice mai multe documente justificative, facilitând astfel sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat în cuantum de 2.766.747 lei, recalculat ulterior, în cursul cecetării judecătorești, conform raportului de expertiză întocmit de expertul …….

Prin încheierea de ședință din data de 04.05.2022, instanța a dispus, în temeiul disp. art. 386 C.p.p., schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată față de inculpata ......... în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prev de art. 26 rap. la art. 9 alin. 1 lit c și alin 2 din Lg. 241/2005, cu aplicarea art. 41 Cp. 1968

Cu privire la prejudiciului adus bugetului de stat prin săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prev de art. 26 rap. la art. 9 alin. 1 lit c și alin 2 din Lg. 241/2005, cu aplicarea art. 42 Cp. 1968, acesta a fost cuantificat la suma totală de 422.796 lei, compusă din:

1. impozitul pe profit datorat bugetului de stat în sumă de 6.444 lei

2. impozitul pe venituri din alte surse datorat bugetului de stat în sumă de 416.352 lei .

Prin încheierea de ședință din data de 15.06.2022 instanța de fond în mod eronat a apreciat că în raport de activitatea infracțională a inculpatei .......... forma legii aplicabile este reprezentată de Legea 241/2005 așa cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 50 din 14 martie 2013 (intrată in vigoare la data de 22.03.2013)

S-a precizat că această extindere a intervalului de timp cuprins între momentul consumării și cel al epuizării infracțiunii de evaziune fiscală determină nenumărate implicații juridice, câtă vreme în funcție de momentul epuizărării infracțiunii urmează a se determina, pe lângă forma legii penale aplicabile si incidența institutiei prescripției generale a răspunderii penale.

De asemenea, raționamentul juridic expus de instanța de fond în justificarea reținerii ca moment al epuizării infracțiunii pe cel al lunii martie a anului 2013, mai exact 28.03.2013 (data chitanței ….) și nu pe cel al lunii ianuarie 2013, așa cum s-a precizat în dispoziția de trimitere în judecată cu ref. la ultima factură fiscală nr. …/14.01.2013 - fila 22 rechizitoriu), expus la pag. 39 din sentința apelată, apare ca fiind unul eronat, câtă vreme în data de 13.03.2013, societatea a fost lichidată și radiată.

În acest context esențial de menționat că această stare de fapt a fost reținută inclusiv de către instanta de fond (fila 39 paragraf. 8 sentintă), fiind indicată totodată inclusiv în cuprinsul rechizitoriului, când la pag 3 s-a precizat că SC ….. a desfășurat activitate economică numai până la acel moment.

Or, în atare situație câtă vreme societatea a fost lichidată si radiată în data de 13.03.2013 s-a apreciat ca nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală si ulterior acestui interval de timp.

S-a solicitat să se constate că în prezenta cauză chitanța nr. …./28.03.2013 reținută de instanța de fond ca ultim act de executare al infracțiunii de evaziune fiscală nu poate avea o astfel de valență în condițiile în care la acel moment societatea …….. nu mai era în ființă, nemaiexistând o evidenţă contabilă care să fie alterată în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Cu privire la netemeinicia hotărârii — greșita condamnare - incidența prescripției generale a răspunderii penale, s-a solicitat ca în rejudecare să se dispună, într-o primă teză încetarea procesului penal în temeiul art. 154 lit. c Cp. ca urmare a admiterii apelului, desfiinţării sentinţei precum şi a încheierii din data de 04.05.2022 prin care s-a reținut ca fiind legea mai favorbilă dispozițiile vechiului cod penal şi în temeiul art. 386 C.p.p. schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de complicitate la evaziune fiscală înformă continuată și agravată prev și ped de art. 48 alin 1 rap la art. 3 din Lg. 241/2005 cu aplicarea art 35 Cp. în infractiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și agravată prev și ped de art. 48 alin 1 Cp. rap la art. 2 din Lg. 241/2005 în forma în vigoare 14.01.2013, - pentru ca ulterior, în temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap la art. 16 lit f C.p.p. cu aplicarea art. 154 lit. c C.pen cu referire la decizia C.C.R. 297/2018, să se dispună încetarea procesului penal

Într-o teză subsidiară s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi a încheierii din data de 04.05.2022, reţinând dispozițiile actualului cod din acest interval de timp ca fiind legea penală mai favorabilă pentru ca ulterior în temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap la art. 16 lit f C.p.p. cu aplicarea art. 154 lit. d C.pen cu referire la decizia C.C.R. 297/2018, să se dispună încetarea procesului penal.

Astfel, s-a arătat că activitatea infracțională s-a desfăşurat în perioada martie 2011 - ianuarie 2013, respectiv 14.01.2013 ultimul act material ce determină și momentul epuizării infracțiunii de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală; limite de pedeapsă 7 - 13 ani (art. 9 alin. 1 lit c și alin 2 din Lg nr. 241/2005) termen de prescripție 10 ani — art. 154 alin. 1 lit. d Cp. termenul general al prescripției răspunderii penale fiind împlinit în data de 14.01.2023.

Verificând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj este întemeiat şi urmează a fi admis, iar apelurile declarate de inculpaţii ........, ......... și partea civilă …… sunt neîntemeiate şi urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, plângerea şi procesul-verbal întocmit de partea civilă, rapoartele de expertiză fiscală, facturile fiscale ataşate la dosarul de urmărire penală şi declaraţiile inculpaţilor, care au recunoscut săvârşirea faptelor, contestând doar cuantumul prejudiciului, Curtea reține că inculpatul ........, în calitate de administrator de fapt al SC ……, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada martie 2011 – ianuarie 2013 a înregistrat în evidenţa contabilă şi a declarat la organele fiscale un număr de 1.750 operaţiuni comerciale fictive de achiziţii deşeuri feroase şi neferoase de la persoane juridice, astfel încât s-a sustras de la plata către bugetul de stat a sumei de 1.271.714 lei, reprezentând impozit pe profit, impozit pe veniturile din alte surse și TVA.

De asemenea, din probe a rezultat că inculpata ........., în perioada martie 2011 – ianuarie 2013, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a sprijinit moral şi material activitatea infracţională derulată de inculpatul ........ - în calitate de administrator de fapt al SC ….., prin evidenţierea în actele contabile şi alte declaraţii fiscale a unui număr de 1.750 operaţiuni comerciale fictive de achiziţie de la persoane juridice şi determinarea inculpatei ….. să falsifice mai multe documente justificative, facilitând astfel sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat în cuantum de 1.271.714 lei.

Totodată, inculpata ….., în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2013, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a sprijinit moral şi material activitatea infracţională derulată de inculpatul ........ - în calitate de administrator de fapt al SC ….., prin falsificarea unui număr de 1.171 facturi fiscale şi 903 chitanţe fiscale, pe care le-a încredinţat apoi inculpatei ......... pentru a le înregistra în evidenţa contabilă, facilitând astfel sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat în cuantum de 848.918 lei.

Astfel, din probele administrate în prezenta cauză a rezultat că inculpatul ........ în calitate de administrator de fapt al SC…….. în perioada martie 2011 – ianuarie 2013 a efectuat de la persoane fizice achiziţii de deşeuri în cuantum de 7.772.229, 40 lei, conform raportului de expertiză întocmit în faza cercetării judecătoreşti.

Livrarea acestor deşeuri s-a făcut ulterior către persoane juridice, care operează pe piaţa colectorilor autorizaţi şi pentru a asigura provenienţa acestor deşeuri inculpatul a folosit documente fictive (1750 facturi fiscale în valoare totală de 7.842.610, 27 lei, provenind de la 78 furnizori) prin care a înregistrat în deconturile de TVA în fals, provenienţa deşeurilor metalice ca fiind de la persoane juridice, aspecte confirmate de toate probele administrate în cauză şi recunoscute şi de inculpaţi în faza cercetării judecătoreşti.

Având în vedere că s-a stabilit că deşeurile provin doar de la persoane fizice şi că facturile înregistrate în contabilitate sunt fictive, în mod corespunzător prima instanţă a reţinut că în cauză operează prevederile art. 78 alin 2 şi art.79 din legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare (în vigoare la data săvârşirii faptelor) şi pct. 152 din HG nr. 44/2004 referitoare la normele de aplicare a acestei legi, în conformitate cu care societatea avea obligaţia să reţină, să declare şi să vireze la bugetul consolidat al statului impozitul pe veniturile achitate persoanelor fizice în cotă de 16%, care la achiziţiile efectuate este în sumă de 1.243.568 lei, conform raportului de expertiză, ale cărui concluzii au fost însuşite de prima instanţă.

Celelalte componente ale prejudiciului cauzat bugetului de stat sunt reprezentate de TVA de plată în cuantum de 8.898 lei și impozit pe profit în sumă de 19.248 lei, ce trebuia înregistrat, declarat şi virat la bugetul de stat.

Curtea reţine că inculpaţii, în faza apelului, nu au contestat cuantumul acestor prejudicii stabilit de expertiza efectuată în cursul cercetării judecătorești, invocând doar că din calculul prejudiciului aferent infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 din Legea nr. 241/2005 ar trebui exclusă suma de 1.243.568 lei aferentă impozitului pe veniturile din alte surse, prejudiciu care, conform apărării formulate în cauză, ar fi aferentă infracţiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, dezincriminată în anul 2015 și reincriminată în anul 2021 prin Legea nr. 130 din 2021.

În legătură cu schimbarea încadrării juridice a faptelor, solicitată de inculpatul ........, prin apărători, în sensul reţinerii formei simple a infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, întrucât faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise în actul de sesizare şi pentru care a fost trimis în judecată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, prejudiciul de 1.271.714 lei produs bugetului de stat fiind mai mare de 100.000 euro.

Astfel, potrivit art. 6 din Legea nr. 241/2005 era incriminată reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

Elementul material al acestei infracţiuni îl constituia reţinerea şi nevărsarea acestor sume la bugetul de stat în termenul prevăzut de lege (o evidențiere corectă în documentele contabile a tuturor operațiunilor comerciale realizate, neurmată însă de achitarea obligațiilor fiscale), condiţii care nu sunt întrunite în speţa de faţă, având în vedere că inculpatul nu a reţinut nicio sumă cu titlu de impozit, ci din contră, a înregistrat în contabilitate facturi fiscale fictive care atestau nereal că deşeurile metalice ar fi fost achiziţionate de la persoane juridice, pentru a eluda astfel obligaţia stabilită de codul fiscal de a reţine, declara şi vira la bugetul de stat impozitul de 16% pe veniturile obţinute de persoanele fizice în urma vânzării deşeurilor.

Această evidenţiere în contabilitate a operaţiunilor fictive amintite anterior, în scopul evident de sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, aspect recunoscut şi de inculpat, conduce la încadrarea faptelor inculpatului într-o singură infracţiune de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, fiind îndeplinite toate condiţiile de tipicitate ale acestei infracţiuni.

Curtea reţine că, spre deosebire de art. 6 din Legea nr. 241/2005, care sancţiona reţinerea şi nevărsarea sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, făcând astfel o distincţie ce ducea la imprevizibilitatea textului legal, art. 9 din Legea nr. 241/2005 sancţionează o variantă specială a infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, prevăzută într-o normă penală cuprinsă într-o lege specială, fără a face distincţie după cum acest fals afectează contribuţii şi impozite cu sau fără reţinere la sursă.

Cu privire la data epuizării infracțiunilor deduse judecății, contrar celor susținute în considerentele sentinței de judecătorul fondului, Curtea reține că ultima factură fiscală fictivă a fost emisă la data de 14.01.2013, dată la care s-a epuizat activitatea infracțională a inculpaților, aspect care nu este contestat nici de inculpați.

Este greșită aprecierea instanței de fond că activitatea infracțională s-a epuizat la data de 31.03.2013, în condițiile în care societatea comercială administrată de inculpat a fost radiată anterior, la data de 13.03.2013, iar ulterior datei de 14.01.2013 nu au mai fost emise facturi fiscale, ci doar chitanțe de plată care nu au influențat în niciun fel cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat, facturile fiscale fiind cele care se înregistrează în evidenţa contabilă în vederea declarării la organele fiscale a operaţiunilor comerciale fictive.

De asemenea, în mod eronat instanța de fond a considerat că unul dintre cei 78 furnizori fictivi menționați în rechizitoriu, respectiv SC ……… s-a dovedit a fi real, iar cele 20 facturi fiscale emise în perioada 19.05.2012 – 14.01.2013 nu au fost fictive.

Astfel, în urma analizării datelor înscrise pe facturile de achiziţii cu datele extrase din bazele de date ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului si ANAF s-a constat că societatea respectivă nu a fost înregistrată ca plătitoare de TVA, iar pe facturile înregistrate de SC …… apare înscris la rubrica TVA, menţiunea ,,taxare inversă”, societatea neputand efectua livrări de mărfuri cu taxare inversă în condiţiile în care este neplatitoare de TVA.

De asemenea, martorul ….., administrator al SC ….., a declarat în cursul urmăririi penale că nu a avut relaţii comerciale cu SC ….., nu a emis facturile fiscale respective, ştampila şi semnătura nu îi aparţin, nu cunoaşte persoana înscrisă pe facturi ca delegat şi nici reprezentanţii societăţii beneficiare (filele 116-119, vol. 20 d.u.p.).

În speţă, Curtea constată că legea penală mai favorabilă inculpaţilor, este Legea nr. 241/2005, în vigoare la data de 14.01.2013, care prevedea limite de pedeapsă de la 4 la 10 ani pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 2, precum Codul penal de la 1969, prin prisma dispoziţiilor ce reglementează circumstanţele atenuante şi efectele acestora, întrucât datele personale ce caracterizează persoana inculpaţilor pot fi valorificate cu titlu de circumstanţe atenuante, numai în raport de dispoziţiile codului penal anterior.

Cu privire la solicitarea inculpaților de a se constata împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale și a se dispune încetarea procesului penal în temeiul art. 16 lit f C.p.p. cu aplicarea art. 154 lit. d C.pen cu referire la decizia C.C.R. 297/2018, Curtea reține că este neîntemeiată pentru următoarele argumente:

Potrivit deciziei nr. 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale, pe perioada cuprinsă între data publicării deciziei nr. 297/2018 și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.

Totodată, prin decizia nr. 67/25.10.2022 a I.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.

S-a reţinut în considerentele acestei decizii că, fiind o instituție de drept penal, se vor aplica în privința prescripției răspunderii penale regulile legii penale mai favorabile atât în ceea ce privește termenele, cât și în ceea ce privește cauzele de întrerupere sau suspendare.

Pentru stabilirea, aşadar, a legii penale mai favorabile, se va compara încadrarea faptei potrivit unei legi și termenul de prescripție respectiv potrivit aceleiași legi cu încadrarea faptei potrivit celeilalte legi și cu termenul de prescripție din această lege.

Va fi aplicabilă legea care va oferi rezultatul mai favorabil.

Raportând aceste consideraţii la prezenta cauză, instanța de apel constată că, legea mai favorabilă inculpaților nu este Codul penal în vigoare în perioada cuprinsă între data de 25.06.2018 şi data de 30.05.2022, care a prevăzut un termen de prescripţie a răspunderii penale mai redus, egal cu termenul general de prescripţie, nesusceptibil a fi întrerupt şi nici majorat încă o dată (aşa cum stabilesc în caz de întrerupere disp. art. 155 alin. 2 Cod penal), întrucât, în raport cu data săvârşirii infracţiunilor, termenul de prescripţie nu s-a împlinit până în prezent.

Astfel, infracțiunea de evaziune fiscală a fost sancționată de Legea nr. 241/2005 în forma aplicabilă în perioada 2018-2022 cu o pedeapsă care depășește 10 ani închisoare, iar de la data epuizării infracțiunii (14.01.2013) şi până în prezent au trecut mai mult de 10 ani, termenul de prescripţie generală prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. b C.p.p.

Cu toate acestea, în cursul termenului de prescripţie analizat în cauză, izbucnirea, generalizarea şi acutizarea crizei medicale determinate de apariţia virusului SARS Cov 2 a determinat, în primul trimestru al anului 2020, instituirea unor restricţii severe în plan social şi economic, nu doar la nivel naţional ci la nivel internaţional.

Nevoia instituirii unor restricţii severe în ceea ce priveşte dreptul la liberă mişcare, dreptul la muncă, accesul la servicii medicale şi accesul la justiţie a fost pe deplin justificată în considerarea necesităţii protejării sănătăţii publice, în contextul apariţiei unei epidemii a cărei gestionare a creat probleme semnificative pe întreg mapamondul.

Aşa cum se arată şi în expunerea de motive a decretului prezidenţial nr. 195/16.03.2020 (act administrativ cu caracter normativ, prin care se organizează executarea, respectiv punerea în aplicare, prin raportare la situația de fapt existentă, a dispozițiilor de reglementare primară care statuează cu privire la regimul juridic al stării de urgență – paragraful 89 din decizie) creşterea masivă a numărului de infectări cu acest virus, presiunea constantă exercitată asupra sistemului sanitar în ţările afectate, riscurile semnificative pe care evoluţia epidemiologică le-au creat pentru sănătatea şi viaţa cetăţenilor au fost „elemente care definesc un context excepțional care nu putea fi previzionat, care vizează interesul public general și care constituie o situație extraordinară, ce impune măsuri excepționale”, circumstanţe faptice care constituie „împrejurări de neprevăzut ori de neînlăturat” în sensul art. 156 Cp. şi care au împiedicat temporar, continuarea procesului penal, cel puţin în cauzele care prin natura infracţiunii aveau un caracter mai puţin grav, aşa cum este cazul în speţă.

De altfel, art. 43 din Decretul prezidenţial reglementează în mod expres situaţiile în care procesele penale începute (cele aflate în faza de urmărire penală sau în faza de judecată) pot continua, fie în considerarea protejării dreptului la libertate al persoanei (cauze în care s-au dispus măsuri preventive sau măsuri de ocrotire a martorilor ori persoanelor vătămate), fie pentru a asigura administrarea eficientă a probelor ori protejarea unor interese care ţineau chiar de scopul instituirii stării de urgenţă – art. 43 alin. 1 şi 2 – pentru toate celelalte în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale urmând a fi suspendată, tocmai în considerarea caracterului excepţional al situaţiei generate de pandemia de COVID.

Faţă de aceste considerente, se reţine că epidemia COVID care a determinat instituirea şi ulterior prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României a constituit (cel puţin în perioada iniţială în care s-a instituit starea de urgenţă) o împrejurare care a determinat suspendarea cursului prescripţiei răspunderii penale, aceasta reluându-şi cursul în ziua în care starea de urgenţă a fost înlocuită cu starea de alertă.

În consecinţă, în cauză a operat suspendarea cursului prescripției în perioada 16 martie 2020 – 14 mai 2020, pe timp de 60 zile, acesta urmând să se împlinească în cauză la data de 14.03.2023.

La individualizarea pedepselor şi la alegerea modalităţii de executare, prima instanţă a avut în vedere în mod corespunzător criteriile prev. de art. 72 ale Codului penal de la 1969, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, împrejurările în care au fost comise faptele, scopul urmărit, fraudarea intereselor financiare ale statului român, prejudiciul însemnat produs, nerecuperat, persoana inculpaţilor, necunoscuţi cu antecedente penale la data săvârșirii faptelor, care au avut o atitudine relativ sinceră pe parcursul procesului penal.

De asemenea, este neîntemeiată critica Parchetului privind reţinerea greşită a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. c Codul penal de la 1969, având în vedere că inculpații au avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, s-au prezentat la termenele de judecată, au recunoscut săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, contestând doar cuantumul prejudiciului care ar trebui reținut și încadrarea juridică.

Faţă de aceste aspecte, în mod just s-au stabilit în sarcina inculpaţilor pedepse de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea 241/2005, pedepse coborâte sub minimul special prevăzut de norma de incriminare, conform art. 76 din Codul penal de la 1969.

În acord cu prima instanţă, Curtea consideră că aplicarea pedepselor este suficientă în cazul inculpaților ........ și .........., raportat la atitudinea sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, durata mare de timp scursă de la săvârșirea faptelor şi, chiar fără executarea pedepselor, inculpații nu vor mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei acestora pentru o perioadă determinată, motiv pentru care va fi menţinută suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate celor doi inculpați pe durata termenelor de încercare de 5 ani și respectiv 6 ani.

Apelul Parchetului este, însă, întemeiat, cu privire la omisiunea instanței de fond de a aplica pedepse complementare inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală deduse judecății, acestea fiind obligatorii potrivit art. 9 din Legea nr. 241/2005 și respectiv art. 65 alin. 2, 3 din Codul penal de la 1969.

În temeiul art. 65 Codul penal din 1969 Curtea va interzice inculpaților exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b, c Codul penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi administrator al unei societăți comerciale (în cazul inculpatului ........) respectiv dreptul de a exercita profesia de contabil (în cazul inculpatelor ......... și ..........) pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală.

Cu privire la soluționarea acțiunii civile formulate de ……., Curtea reține că potrivit deciziei nr. 9/06.04.2020 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată in Monitorul Oficial nr. 592 din 07/07/2020, s-a stabilit că veniturile la Fondul pentru mediu, constând în contribuţia de 2% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor, obţinute de către deţinătorul deşeurilor, persoană fizică sau juridică (de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase, obţinute de către generatorul deşeurilor, persoană fizică sau juridică), reglementată de art. 9 alin. (1) lit. a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, nu constituie obligaţie fiscală în sensul art. 2 alin. (1) lit. a și art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Raportat la împrejurarea că prejudiciul de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase, obţinute de către generatorul deşeurilor, nu a fost realizat prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, veniturile respective nefiind obligații fiscale și nu pot face obiectul infracțiunii de evaziunii fiscale, devin incidente dispozițiile art. 25 alin. 5 din Codul de procedură penală, care stabilesc că instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă dacă fapta dedusă judecății nu este prevăzută de legea penală.

În mod just instanța de fond a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă …., ca urmare a constatării că fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, generatoare a prejudiciului, nu este prevăzută de legea penală, iar partea civilă are posibilitatea să exercite acţiunea în recuperarea prejudiciului în faţa instanţei civile.

Cu privire la acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin ……., instanţa de fond și-a însușit în mod corect concluziile expertizei întocmite în cursul cercetării judecătorești, care a precizat că pentru perioada analizată, in documentele contabile ale societății ……, au fost înregistrate un număr de 1.750 facturi fiscale în care se consemnează achiziția a 5.410.619 kg de deșeuri metalice feroase şi neferoase, precum si achiziții de bunuri (achiziții de tablă 30.OL.37).

Valoarea totală a achizițiilor de la furnizori vizați de expertiza înregistrată in documentele contabile ale societății ….- a fost de 7.842.610,27 lei, iar profitul impozabil înregistrat și declarat organelor fiscale competente a fost în valoare de 60.939,54 lei (9.104,57 lei profit impozabil aferent anului 2011 + 51.83497 lei profit impozabil aferent anului 2012) si căruia i-a corespuns un impozit pe profit de 9.751 lei (1.457 lei impozit pe profit aferent anului 2011 + 8.294 lei impozit pe profit aferent anului 2012).

Spre deosebire de expertiza efectuată în cursul urmăririi penale, s-a ținut cont în mod corect și de valoarea reală a cheltuielilor efectuate cu mărfurile livrate de societate în perioada dedusă judecății, respectiv suma de 7.772.299,40 lei.

În aceste condiții, valoarea cu care a fost diminuat profitul societății a fost de 70.310,87 lei reprezentat de valoarea cheltuielilor nedeductibile cu descărcarea de gestiune, înregistrată in contabilitatea societății …. stabilită ca diferență intre suma de 7.842.610,27 lei reprezentând valoarea totală a cheltuielilor cu descărcarea de gestiune înregistrată in contabilitatea societății ….. şi suma de 7.772.299,40 lei reprezentând valoarea reală a cheltuielilor efectuate cu mărfurile livrate de societate in perioada dedusă judecății.

Drept urmare, prejudiciul total cauzat bugetului de stat a fost în cuantum de 1.271.714 lei, compus din TVA de plată datorat bugetului de stat în sumă de 8.898 lei, impozitul pe profit datorat bugetului de stat in sumă de 19.248 lei și impozitul pe venituri din alte surse datorat bugetului de stat în sumă de 1.243.568 lei, despre care s-a arătat anterior este aferent infracțiunii prev. de art. 9 din Legea nr. 241/2005.

Pentru aceste motive, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p.

Curtea va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva sentinţei penale nr. 438/31.10.2022 pronunţată de Tribunalul Dolj, iar în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii ........, ......... şi partea civilă ….., va desființa în parte sentinţa penală atacată în sensul că:

În temeiul art. 65 Codul penal din 1969 va interzice inculpatului ........ exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b, c Codul penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi administrator al unei societăți comerciale pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 Codul penal din 1969.

În temeiul art. 65 Codul penal din 1969 va interzice inculpatei ......... exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b, c Codul penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de contabil pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 Codul penal din 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 Codul penal din 1969.

În temeiul art. 65 Codul penal din 1969 va interzice inculpatei .......... exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b, c Codul penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de contabil pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 Codul penal din 1969 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 Codul penal din 1969.

Vor fi menținute restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga inculpaţii ........, ......... şi partea civilă …..la plata sumei de 400 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat, efectuate în apel.

În baza art. 275 alin. 6 C.p.p. cheltuielile în cuantum de 942 lei, reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu pentru fiecare inculpat, vor rămâne în sarcina statului.