Decizie nr. 23 din 03.02.2023

Asupra contestaţiei de faţă, constată următoarele:

La data de 26 ianuarie 2023 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova contestaţia privind durata procesului, formulată de petentul ……, în dosarul penal nr……. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

În fapt, petentul ……. a arătat că după ce dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova procurorul de caz prin abuz în serviciu, a favorizat făptuitorii, nefăcând o anchetă corectă, în final, dispunând o soluţie de clasare faţă de cadrele Penitenciarului ………

Prin ordonanţa din 9 septembrie 2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr…… s-a dispus reunirea dosarului nr………, iar competenţa de soluţionare aparţinea Serviciului de Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, iar nu Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, iar în raport de 281 alin.1 Cod pr.penală, judecata efectuată în dosarul nr…… este lovită de nulitate absolută, relevantă fiind Decizia nr.302/2017 a Curţii Constituţionale şi au apreciat că dispoziţiile art.281 alin.1 lit. b şi art.21 şi art.31 Cod pr.penală, pot fi invocate în orice stare a procesului.

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova a constatat prin ordonanţa nr……. din 14 ianuarie 2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în temeiul art.315 alin.1 lit.b Cod pr.penală, cu referire la art.314 alin.1 lit.a Cod pr.penală, rap.la art.16 alin.1 lit.a Cod pr.penală, procurorul de caz a dispus clasarea cu privire la infracțiunile de: supunere la rele tratamente prev. de art. 281 alin. 2 Cod penal; abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal; fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin. 1 Cod penal; fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal; fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal; favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 Cod penal; purtare abuzivă prev. de art. 296 Cod penal, pretins a fi fost săvârșite de funcționarii publici din conducerea Penitenciarului ……, respectiv de: cms. șef ……, scms. ………., inspector principal ……….comisar ….., deşi a solicitat efectuarea de cercetări şi cu privire la judecătorul delegat ….. din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, însă procurorul nu s-a pronunţat cu privire la magistratul judecător.

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova reţine că deşi procurorul a menţionat în considerentele ordonanţei pe scurt susţinerile petentului, era necesar pronunţarea unei soluţii cu privire la judecătorul ……., persoană cu privire la care petentul a solicitat efectuarea de cercetări.

În aceste condiţii, prin încheierea nr.77 din 26 octombrie 2022 pronunţată în dosarul nr…… al Curţii de Apel Craiova a admis plângerea formulată de el împotriva ordonanţei nr…… a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova din 14 ianuarie 2021, a desfiinţat ordonanţa şi a dispus trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale.

Până în prezent, procurorul de caz nu a efectuat acte de procedură penală, iar făptuitorii îşi continuă actele şi faptele, iar parchetul refuză să pună în mişcare acţiunea penală şi să extindă urmărirea penală faţă de alte acte şi fapte şi alte persoane faţă de care a formulat plângere penală la data de 29 decembrie 2022, odată cu plângerea penală, a depus o serie de documente care confirmă plângerea formulată, conflictul de interese şi complicităţile cadrelor penitenciarului ……, care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale.

La data de 5 ianuarie 2023 în temeiul art.5 din Constituţie şi art.6 din CEDO a formulat o cerere în dosarul nr…… al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care a solicitat să i se comunice ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de făptuitori şi dovezile că le-a comunicat, iar până în prezent nu a primit nici un răspuns.

În aceste condiţii, la aproape 3 ani de la formularea plângerii penale din data de 22 iunie 2020 şi până în prezent, procurorul de caz nu a efectuat o anchetă corectă şi efectivă.

Pe cale de consecinţă, a solicitat admiterea contestaţiei privind durata procesului penal în faza de urmărire penală, să se constate că termenul de 3 luni a fost depăşit şi să stabilească un termen în care procurorul să rezolve cauza.

A fost ataşat dosarul nr. …. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Examinând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată următoarele:

Prin plângerea din data de 13.04.2021, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin sub nr. ….. din data de 22.04.2021, numitul ….. - deţinut în Penitenciarul … - a solicitat efectuarea de cercetări faţă de funcţionarii publici din conducerea penitenciarului - respectiv directorul penitenciarului, cms. şef …., şeful Serviciului de deţinere şi pază, scms. ….., şeful Secţiei III din penitenciar, inspector principal ….., medicul şef al penitenciarului, comisar ……., întrucât aceştia, prin abuz, fals şi uz de fals, prin supunerea la rele tratamente şi tortură, l-au privat de drepturile sale recunoscute naţional şi internaţional.

Fiind audiat în calitate de persoană vătămată, numitul ….a precizat următoarele:

- A fost încarcerat în noiembrie 2020 - fiind arestat preventiv, fiind cazat iniţial singur într-o cameră de infirmerie, întrucât avea afecţiuni medicale cardiovasculare, respiratorii, suferind şi de diabet zaharat iar, conform adresei judecătorului de drepturi şi libertăţi, trebuia cazat singur, fără persoane fumătoare sau afecţiuni contagioase.

- Începând cu data de 25.02.2021 a fost introdus în cameră cu el deţinutul condamnat definitiv ……, cu afecţiuni pulmonare însoţite de frisoane, recalcitrant, care refuza să deschidă geamul şi să facă curăţenie iar au fost cazaţi şi alţi deţinuţi cu probleme asemănătoare.

- Întrucât a raportat ierarhic abuzurile şi nu s-a luat nicio măsură, a intrat în procedura de refuz de hrană de 2 ori însă nu a fost mutat în camera specială de refuz de hrană, conform HG nr. 157/2016, ci a trebuit să asiste în continuare cum …. mănâncă în cameră - în timp ce camera specială de refuz de hrană era ocupată de două persoane care ţineau pisicile din penitenciar.

- In timp ce se afla în refuz de hrană, medicul penitenciarului nu a venit niciodată să-i verifice glicemia sau să-1 vadă.

- Deşi a fost audiat de directorul penitenciarului, cms.şef ……, şi de judecătorul delegat cu supravegherea, s-a invocat că nu-i pot fi acordate cele 6 zile compensatorii conform Legii nr. 169/2017, susţinându-se în documentele oficiale înaintate către instanţele judecătoreşti, prin fals şi uz de fals, că el este cazat într-o cameră de infirmerie, deşi era o cameră cu profil de infirmerie situată în sectorul de deţinere, în care pe timpul nopţii nu era asigurată asistenţa medicală, fiindu-i agravată astfel situaţia juridică.

Atât în plângere cât şi în declaraţie, numitul ……a susţinut că în prejudicierea drepturilor sale a fost implicat judecătorul ……… din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin şi a solicitat înaintarea plângerii către Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

Prin ordonanţa nr…….. din data de 23.07.2021 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunile de supunere la rele tratamente prev. de art.281 al.2 Cp., abuz în serviciu prev.de art.297 al.l Cp., fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.320 al.l Cp., fals intelectual prev. de art.321 al.l Cp. şi fals în înscrisuri sub semnătură private prev. de art.322 al.l Cp.

Prin ordonanţa nr…… din data de 30.07.2021 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus, în conformitate cu dispoziţiile art.325 Cp.p., preluarea cauzei nr. ….. a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi înregistrarea acesteia sub nr…….

Prin plângerea din data de 22.06.2021, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin sub nr……, numitul ….. –deţinut în Penitenciarul Severin - a solicitat din nou efectuarea de cercetări faţă de funcţionarii publici din conducerea penitenciarului - pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art.269, 282, 281, 296, 297, 320, 321 şi 322 Cp., fiind invocate aceleaşi aspecte ca în plângerea iniţială.

Prin ordonanţa din data de 29.07.2021 a IPJ …….. s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art.297 alin.1 Cp., favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 Cp., purtare abuzivă prev. de art. 296 Cp., fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 Cp., fals intelectual prev. de art. 321 Cp. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de 322 Cp.

Prin ordonanţa din data de 26.08.2021 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de supunere la rele tratamente prev. de art.281 al.2 Cp.

Prin ordonanţa nr. …… din data de 06.09.2021 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus, în conformitate cu dispoziţiile art.325 Cp.p., preluarea cauzei nr. ….. a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi înregistrarea acesteia sub nr…...

Prin ordonanţa din data de 09.09.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Craiova s-a dispus reunirea dosarului penal nr. …… înregistrat la PCA …. la dosarul nr. ….. al PCA …...

Prin ordonanţa nr. …..din data de 14.01.2022, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus clasarea cauzei privind infracţiunile de supunere la rele tratamente prev. de art.281 al. 2 Cp., abuz în serviciu prev. de art. 297 al.l Cp., fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 al.l Cp., fals intelectual prev. de art. 321 al.l C.p., fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al.l Cp., favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 Cp., purtare abuziva prev. de art. 296 Cp., pretins a fi fost săvârşite de funcţionarii publici din conducerea Penitenciarului Drobeta Turnu Severin - respectiv cms. şef ……, scms. ………., inspector principal ….., comisar ……...

Pentru a pronunţa această soluţie, procurorul a reţinut că petentul ….. a fost încarcerat în data de 12.11.2020 în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, fiind în stare de arest preventiv, şi a fost cazat de atunci doar în camere cu profil infirmerie, unde a stat singur sau împreună cu o altă persoană privată de libertate.

Din datele transmise de Penitenciarul Drobeta Turnu Severin rezultă că aceste camere aveau fiecare cu o suprafaţă utilă de peste 10 m2, dispuneau de iluminat natural şi artificial, mobilier necesar pentru asigurarea condiţiilor de dormit, pentru depozitarea bunurilor şi obiectelor personale, erau prevăzute cu grup sanitar cu acces din cameră.

Cu privire la starea de sănătate a numitului … - acesta figurează în evidenţa cabinetului medical al Penitenciarului Drobeta Turnu Severin cu DZ tip II, BIC, Dislipidemie mixtă - diagnostice stabilite în urma internărilor la Penitenciarul Spital ….. şi în urma consulturilor de specialitate din Policlinica Spitalului Judeţean de Urgenţă ….., având următoarele recomandări: tratament, regim alimentar NI8 DZ, evitarea eforturilor fizice, supraveghere pe infirmeria spitalului, reeavaluarea afecţiunilor.

Începând cu data de 12.11.2020 ….. a fost alocat la regimul alimentar norma 18 diabetici, primind zilnic meniul alimentar corespunzător acestui regim alimentar, la fel ca şi ceilalţi deţinuţi cu afecţiuni diabetice aflaţi în custodia penitenciarului.

Prin cererile din 25.02.2021 şi 02.03.2021 înaintate conducerii Penitenciarului Drobeta Turnu Severin numitul …. a declarat că intră în procedura de refuz de hrană, întrucât i s-a refuzat solicitarea de a fi cazat singur în cameră – fiind audiat de şeful secţiei de deţinere, de medic, de directorul penitenciarului şi de judecătorul de supraveghere a privării de libertate şi menţinându-şi hotărârea de a refuza hrana, deşi i-au fost explicate riscurile la care se expune prin nealimentare, fiind nemulţumit de faptul că deţinutul ………. a fost mutat cu el în cameră.

In perioadele în care deţinutul ….. s-a aflat în procedura de refuz de hrană, acestuia i s-a acordat asistenţă medicală adecvată, fiind examinat medical zilnic.

Potrivit art.48 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate coroborat cu art.111 din HG nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun.

Conform art.122 din Legea nr.254/2013: persoanele arestate preventiv sunt cazate, de regulă, în comun.

Conform art.29 din HG nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.254/2013, doar deţinuţii care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt cazaţi separat, în camere special amenajate în cadrul secţiilor de măximă siguranţă.

Art.157 din HG nr. 157/2016 prevede că în fiecare penitenciar funcţionează o infirmerie în cadrul căreia sunt amenajate camere a căror destinaţie este stabilită de medicul penitenciarului, cu circuite funcţionale distincte, având paturi la un singur rând, inclusiv pentru deţinuţii aflaţi în refuz de hrană, iar vizita medicală a deţinuţilor internaţi în infirmerie se efectuează zilnic.

Ordinul ministrului justiţiei nr. 2772/C/2017 pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate prevede în mod expres (art.l 1) că doar camerele destinate cazării persoanelor private de libertate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă, inclusiv cele care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, se dimensionează, de regulă, pentru o persoană, în timp ce camerele destinate cazării persoanelor private de libertate care execută pedeapsa în regim închis, sunt arestate preventiv, sunt în perioada de carantinare-observare sau cărora nu li s-a stabilit regimul de executare a pedepselor privative de libertate, se dimensionează, de regulă, pentru 2 persoane, iar camerele destinate cazării persoanelor private de libertate aflate în refuz de hrană sunt similare camerelor de cazare aferente regimului de executare a pedepsei.

Conform art.7 din Ordinul nr. 14/2018 al ministrului afacerilor interne pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa acestora, administraţia centrului, după caz şi în funcţie de posibilităţi, poate organiza la nivelul centrului, printre altele, şi spaţii cu destinaţie de cameră pentru cazarea persoanelor private de libertate aflate în refuz de hrană.

Potrivit celor comunicate de Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, nu au existat solicitări ale deţinutului ….. a beneficia de cele 6 zile compensatorii conform Legii nr. 169/2017.

Întrucât situaţia de fapt din cauză nu a confirmat acuzaţiile aduse în sesizare, existând dubii cu privire la seriozitatea demersului juridic al petentului ….. - simpla nemulţumire a acestuia cu privire la condiţiile de detenţie nefiind suficientă pentru a se reţine existenţa vreunei activităţi infracţionale a personalului unităţii de penitenciar, s-a constatat că faptele nu există şi s-a dispus clasarea cauzei.

Împotriva acestei ordonanţe a formulat plângere petentul ….., plângere ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin ordonanţa nr. …….. din data de 23 februarie 2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Potrivit dispoziţiilor art. 340 C.p.p. petentul …… a formulat plângere împotriva ordonanţei, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 10 martie 2022 sub nr. …….

Prin încheierea nr. 30/04.04.2022, în baza art. 50 C.p.p. rap. la art. 340 alin. 1 C.p.p., judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind plângerea formulată de petentul ……. împotriva ordonanţei nr. ….. din data de 14.01.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

Cauza a fost înregistrată la Judecătorie Drobeta Turnu Severin la data de 13.04.2022.

Prin s.p. nr. 615/05.05.2022, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și înaintează dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală în vederea soluționării conflictului.

Prin încheierea nr. 294/05.07.2022, ÎCCJ, fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură penală, când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.

Prioritar, Înalta Curte a menţionat că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă îl reprezintă plângerea formulată de petentul …. împotriva ordonanței de clasare din data de 14.01.2022 emisă în dosarul nr. ….. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, menținută prin ordonanța procurorului ierarhic superior din data de 23.02.2022, emisă în dosarul nr. …….

În cauză s-a constatat că în dosarul nr. ….. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin s-a efectuat urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de supunere la rele tratamente, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, favorizarea făptuitorului, purtare abuzivă, urmare a plângerii formulate de petent împotriva funcționarilor publici din conducerea penitenciarului, respectiv directorul penitenciarului, cms. șef …., șeful Serviciului de deținere și pază, scms. ……, șeful Secției III din penitenciar, inspector principal ….., medicul șef al penitenciarului, comisar ……..

Petentul a susținut că în prejudicierea drepturilor sale a fost implicat judecătorul …… din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, judecător delegat cu supravegherea privării de libertate la Penitenciarul …...

Prin ordonanța nr. ….. din data de 30.07.2021 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus, în conformitate cu dispoziţiile art. 325 din Codul de procedură penală, preluarea cauzei nr. ….. a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi înregistrarea acesteia sub nr. …….

Prin ordonanața din data de 14.01.2022, emisă în dosarul nr. …… al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, clasarea cauzei privind infracţiunile de supunere la rele tratamente prevăzută de art. 281 alin. (2) din Codul penal, abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin. (1) din Codul penal, fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. (1) din Codul penal, fals în înscrisuri sub semnătură private prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 din Codul penal, purtare abuzivă prevăzută de art. 296 din Codul penal, pretins a fi fost săvârşite de funcţionarii publici din conducerea Penitenciarului ….., respectiv cms. şef ……, scms. ……., inspector principal ….., comisar……….

Împotriva acestei soluții a formulat plângere petentul …., ce a fost soluționată prin ordonanța din data de 23.02.2022 în dosarul nr……. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în sensul respingerii acesteia.

Potrivit art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală ,,persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.”

Conform dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Codul de procedură penală ”Judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.”

În situația concretă din cauză, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte a constatat că infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală și în privința cărora s-a dispus soluția de clasare împotriva căreia petentul a formulat plângere, respectiv infracțiunile de supunere la rele tratamente prevăzută de art. 281 alin. (2) din Codul penal, abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin. (1) din Codul penal, fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. (1) din Codul penal, fals în înscrisuri sub semnătură private prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 din Codul penal, purtare abuzivă prevăzută de art. 296 din Codul penal, sunt de competența în primă instanță a judecătoriei, aceste infracțiuni nefiind date prin lege în competența specială a unei alte instanțe.

Înalta Curtea reţinut că în speță nu putem vorbi de o competență după calitatea persoanei întrucât în ceea ce îl privește pe judecătorul delegat cu supravegherea privării de libertate la Penitenciarul ……. față de acesta nu s-au efectuat cercetări și nu s-a dat o soluție prin ordonanța atacată, ci doar împotiva funcţionarilor publici din conducerea Penitenciarului ….., iar calitatea acestora de ofițeri sau de agenți de penitenciar nu este enumerată printre calitățile ce ar atrage competența de judecată a unei alte instanțe.

Astfel, în condițiile concrete ale speței, devin incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Codul procedură penală și prin urmare, competența instanței de a soluționa cauza aparține judecătoriei, în speță Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

Ulterior regulatorului de competenţă, prin încheierea nr. 664/22.09.2022, Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în baza art. 341 alin. 6 lit. a C.p.p. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul ….. împotriva ordonanţei nr. ……. a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi a menţinut ordonanţa atacată.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătoria a reţinut că petentul a formulat plângere împotriva ordonanţei arătând că solicită desfiinţarea acesteia întrucât urmărirea penală a fost făcută de către un organ necompetent având în vedere că plângerea a fost îndreptată şi împotriva magistratului …… şi ca atare urmărirea penală trebuia efectuată de către SIIJ.

În ceea ce priveşte acest aspect judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin a relaut argumentele expuse de ÎCCJ în conţinutul regulatorului de competenţă.

În ceea ce priveşte temeinicia ordonanţei atacate s-a reţinut că din actele aflate la dosarul cauzei nu rezultă nici o încălcare a dispoziţiilor legale de către funcţionarii penitenciarului împotriva cărora petentul a înţeles să formuleze plângere, actele neconfirmând susţinerile petentului făcute cu ocazia formulării plângerii penale şi cu ocazia audierii sale.

La data pronunţării încheierii nr. 664/22.09.2022 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin soluţia de clasare din dosarul nr. ….. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a rămas definitivă.

Curtea de Apel reţine că în dreptul Uniunii, principiul non bis in idem constituie un principiu fundamental al dreptului comunitar a cărui respectare este asigurată de instanță.

Cu privire la noţiunea de hotărâre definitivă, în cauza M, C 398/12, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că o ordonanță de netrimitere în judecată care împiedică, în statul contractant în care a fost dată această ordonanță, o nouă urmărire penală pentru aceleași fapte împotriva persoanei care a beneficiat de ordonanța respectivă, cu excepția cazului în care intervin noi probe împotriva acestei persoane, trebuie considerată ca fiind o hotărâre definitive.

Pentru a reţine că ordonanţa procurorului prin care se dispune clasarea constituie o „hotărâre definitivă" care poate fi invocată în temeiul non bis in idem, dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe:

a. să existe o anchetă aprofundată a faptei sesizate (administrarea de probe,

audierea victimei ori a eventualilor martori etc).

b. soluţia de netrimitere in judecată să antameze fondul ("on merits") acuzaţiei

penale (să vizeze una dintre condiţiile impeditive care lipsesc de temei acţiunea

penală, iar nu pe cele care o lipsesc de obiect);

c. să fie satisfăcute cerinţele eadem personae şi idem factum:

d. acţiunea penală să fi fost stinsă în mod definitiv; caracterul definitiv al stingerii

nu este afectat de posibilitatea redeschiderii urmăririi penale ca urmare a descoperirii

unor fapte sau împrejurări noi ori de posibilitatea anulării ulterioare a acesteia.

Ne bis in idem citat în lumina art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie să fie interpretat în sensul că o decizie a parchetului de încetare în mod definitiv a urmăririi penale, sub rezerva redeschiderii sau a anulării sale, fără să fi fost aplicate pedepse, nu poate fi calificată drept decizie definitivă în sensul acestor articole dacă din motivarea acestei decizii rezultă că procedura penală respectivă a fost închisă fără ca o urmărire penală aprofundată să fi fost efectuată, absenţa audierii victimei sau a inculpatului reprezentând un indiciu al lipsei unei astfel de urmăriri aprofundate.

În prezenta cauză, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că a existat o anchetă aprofundată.

Astfel, la data de 22.07.2021 a fost audiat petentul ……. în calitate de persoană vătămată, declaraţia având aproximativ 4 pagini.

La data de 04.08.2021, petentul a fost reaudiat, ocazie cu care a menţionat că nu doreşte să dea alte detalii despre sesizarea sa, solicitând reunirea dosarelor şi „transmiterea” către Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Ulterior preluării şi reunirii celor două dosare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a administrat toate probele cu înscrisuri necesare, solicitând Penitenciarului …… date cu privire la toate aspectele sesizate de petent.

La data de 22.09.2021 au fost înaintate la dosar înscrisurile solicitate.

Prin ordonanţa din data de 14.01.2022 emisă în dosarul nr. …… al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a antamat fondul ("on merits") acuzaţiei penale (fiind vizate condiţiile impeditive care lipsesc de temei acţiunea

penală).

Acţiunea penală a fost stinsă în mod definitiv la data pronunţării încheierii nr. 664/22.09.2022 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

Respectarea principiului autorității de lucru judecat are ca finalitate asigurarea securității raporturilor juridice, componentă a principiului securității juridice, ca standard al dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Acest principiu exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze“.

Principiul securității raporturilor juridice a apărut și s-a dezvoltat pe cale pretoriană, mai exact în practica instanțelor internaționale, dobândind rang de principiu al ordinii juridice europene.

Referitor la același principiu, prin Hotărârea din 8 iulie 2019, pronunțată în Cauza Mihalache împotriva României, paragraful 22, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat existența a trei criterii care trebuie îndeplinite pentru a putea considera că o decizie este definitivă: decizia trebuie să blocheze definitiv urmărirea penală, trebuie să fi fost precedată de o investigație amănunțită și trebuie să se bazeze pe o evaluare a fondului cauzei.

Curtea Constituțională a României a plasat principiul securității raporturilor juridice în rândul exigențelor statului de drept, raportând, așadar, principiul analizat la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

Curtea Constituțională a statuat că, deși nu este în mod expres consacrat în Constituție, principiul securității raporturilor juridice se deduce din prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, democratic și social, și că existența unor soluții legislative contradictorii și anularea unor dispoziții legale prin intermediul altor prevederi cuprinse în același act normativ conduc la încălcarea securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constituție.

Curtea a reținut că, în același sens, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia principiul securității raporturilor juridice decurge implicit din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și constituie unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept. (în acest sens, Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Decizia nr. 570 din 29 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 18 iunie 2012, și Decizia nr. 615 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 6 iulie 2012).

Uniunea Europeană este întemeiată pe statul de drept, principiu comun tuturor Statelor Membre, Curtea de Apel reţine că unul dintre pilonii statului de drept este securitatea raporturilor juridice, implicit principiul non bis in idem.

Desfăşurarea în continuare a urmăririi penale împotriva aceloraşi persoane cu privire la aceleaşi fapte, după rămânerea definitivă a soluţiei de clasare, dată după administrarea probelor esenţiale, ar conduce la situaţia unei insecurități juridice, insecuritate juridică creată de statul român prin organele de urmărire penală, punând sub semnul întrebării respectarea statului de drept şi a valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană conform art. 2 TUE.

În aceste condiţii, deşi a introdus mai multe plângeri împotriva aceleiaşi ordonanţe, iar prin încheierea nr. 77/26.10.2022 a Curţii de Apel Craiova, invocată de petent şi în prezenta contestaţie s-a admis plângerea şi s-a dispus completarea urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi, aplicând direct jurisprudenţa CJUE, constată că urmărirea penală nu poate fi reluată în cauză faţă de funcţionarii publici din conducerea Penitenciarului ….., respectiv cms. şef ……, scms……….., inspector principal ……, comisar ……, intervenind o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale – non bis in idem.

Referitor la aspectele invocate de petent în ceea ce priveşte judecătorul delegat cu supravegherea privării de libertate la Penitenciarul ….., astfel cum a reţinut Înalta Curte în cuprinsul regulatorului de competenţă, faţă de acesta nu s-au efectuat cercetări și nu s-a dat o soluție prin ordonanța atacată (de altfel, la data de 14.01.2022 – data ordonanţei de clasare, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nici nu era competent pentru a efectua urmărire penală şi a dispune soluţie).

Mai mult, prin ordonanţa nr. ….. din data de 23 februarie 2022 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, i s-a atras atenţia petentului că în cazul în doreşte să formuleze plângere penală împotriva unui magistrat, se poate adresa direct către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, urmând ca aceasta să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 289 alin. 2 C.p.p.

Pentru motivele expuse mai sus, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în dosarul nr. ….. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a intervenit o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale – non bis in idem şi, în aceste condiţii, nu poate fi admisă o contestaţie privind durata urmăririi penale, acţiunea penală fiind stinsă în mod definitiv la data pronunţării încheierii nr. 664/22.09.2022 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

În consecinţă, se va respinge contestaţia formulată de petentul ….. cu privire la durata de soluţionare a dosarului de urmărire penală nr. …. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., va fi obligat petentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu va rămâne în sarcina statului.