Decizie nr. 414 din 21.02.2023

Curtea reţine așadar că, potrivit Statutului cooperativei agricole de producție din 28.09.1977, pe lângă membrii cooperatori, în cadrul C.A.P-urilor își desfășurau activitatea şi persoane care aveau calitate de angajat şi care ocupau, de regulă, funcții în aparatul administrativ.

Personalul tehnic administrativ din cooperativele agricole de producție, care era angajat din afara cooperativei, nu făcea parte din rândul membrilor cooperatori, primea o retribuție lunară de regulă, având state de retribuţii diferite şi menţiuni în carnetele de muncă.

Observând mențiunile din carnetul de pensie, Curtea constată că acestea atestă că aceasta a lucrat la CAP ca muncitor, precizând numărul de zile lucrate în această unitate în perioada 1978 – 1986, venitul realizat, cuantumul contribuției personale a apelantei, precum şi suma plătită de CAP drept contribuții.

Așadar, mențiunile din carnetul de pensie şi asigurări sociale dovedesc perioada lucrată la CAP R. de către apelantă, nevalorificarea acestei perioade, pe motiv că nu a fost depusă o adeverință eliberată de Primăria R., fiind neîntemeiată, în condițiile în care contestatoarea a depus documentul sus-amintit.

În conformitate cu dispozițiile Legii 263/2010, stagiul de cotizare este perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Așadar, având înscrisă în carnetul de pensii perioada în care aceasta a desfășurat activitate în cadrul CAP R., contrar susținerilor intimatei, nu este necesară prezentarea unei alte adeverințe eliberate de Primăria R., astfel cum se susține în motivarea deciziei contestate, înscrierile din carnetul de pensii făcând pe deplin dovada activității desfășurate, acesta reprezentând stagiu de cotizare în cadrul cooperativei, ca angajat cu retribuție.

Prin sentința civilă nr. ___, din data de 14.05.2022, în dosarul nr. ___/___/___, s-a respins contestația formulată de contestatoarea A. G., împotriva deciziei de pensie nr. ____/23.08.2021 emisă de intimata C. J. P. ____.

Pentru a se pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele:

Reclamanta A.

G. a contestat Decizia privind respingerea pensiei pentru limită de vârstă nr. ____/23.08.2021 emisă de intimata C.

J.

P. ____ considerând că în mod greșit a fost respinsă cererea privind pensia pentru limită şi a solicitat instanţei anularea deciziei menţionate şi obligarea pârâtelor CJP ___ şi Primăria R. la reconstituirea vechimii în muncă pentru perioada în care a fost încadrată la CAP R., lucrând ca muncitor în perioada 1978-1986 solicitând şi eliberarea unei adeverinţe în acest sens de către Primăria R.

Instanţa a reţinut că prin cererea nr. ____/26.07.2021 contestatoarea a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Decizia nr. ____/23.08.2021 intimata C.

J.

P. ___ a respins cererea solicitantei A.

G. cu motivarea că elementele din Carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producţie seria ____ nr. ____ nu au fost valorificate la calculul pensiei deoarece solicitanta nu a prezentat o adeverință care să conțină normele planificate şi realizate şi, conform art. 52 din Legea nr. 263/2010 nu îndeplinește stagiul minim de cotizare.

Analizând cu prioritate excepţiile invocate în cauză, instanţa a reţinut următoarele:

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii invocată de intimata CJP ____, raportat la prevederile Legii 263/2010, în sensul că solicitarea reclamantei este inadmisibilă întrucât ar fi aplicabile dispozițiile tezei 2, art. 35 din Legea 134/2010 conform căreia „Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”, instanţa a constatat că această excepţie este neîntemeiată şi a respins-o întrucât nu sunt aplicabile dispoziţiile invocate în sensul că situaţia reclamantei nu se încadrează în textul de lege menționat, deoarece chiar legea 263/2010 conferă dreptul contestatoarei la formularea contestației împotriva deciziei de pensie, iar contestatoarea nu a avut deschisă efectiv calea unei acțiuni în realizarea dreptului.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a CJP ____ raportat la prevederile primei teze din Decizia nr. 2/2016 a ICCJ „În interpretarea aplicarea dispozițiilor art. 279 alin. (2) din Codul muncii, cu modificările completările ulterioare, pentru acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, ... în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situatia în care nu există documente primare”, şi la referirea pe care intimata a făcut-o la existenţa Carnetului de pensii şi asigurări sociale pentru membrii cooperativelor de productie, seria ___ nr. _____, instanţa a constatat că şi această excepţie este neîntemeiată şi a respins-o, fiindcă în prezenta cauză contestatoarea solicită anularea deciziei privind respingerea pensiei pentru limită de vârstă nr. ____/23.08.2021, decizie emisă de C.

J.

P. ____, justificând-se astfel calitatea procesuală pasivă a acestei intimate, iar solicitarea reclamantei A.

G. având ca obiect „reconstituire vechime în muncă” constituie obiectul cauzei disjunse, în care contestatoarea înţelege să se judece în contradictoriu cu intimaţii Primăria Comunei R. şi A.

R.

Pe fondul cauzei, referitor la criticile contestatoarei faţă de faptul că intimata CJP ____ nu a considerat ca timp util la pensie elementele din Carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producție seria ____ nr. _____, instanţa a considerat contestaţia formulată ca fiind neîntemeiată şi a respins-o, având în vedere următoarele motive:

În temeiul art. 121 din HG 257/2011, „(1) Prin timp util la pensie realizat de agricultori, prevăzut la art. 17, alin. (3) din lege, se înțelege perioada în care foștii membri cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unităţi agricole, potrivit prevederilor Legii nr. 4/1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Timpul util la pensie realizat de agricultori se calculează în ani şi se determină prin raportarea volumului total de muncă, exprimat în numărul de norme realizate în întreaga perioadă în care asiguratul a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă, stabilit de adunarea generală a cooperatorilor, fracțiunile de an se neglijează.

(3) Timpul util la pensie, determinat potrivit prevederilor alin. (2), nu poate depăşi numărul anilor calendaristici în care asiguratul a prestat muncă în fosta unitate agricolă cooperatistă.

(4) Timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor informațiilor conţinute în carnetul de pensii asigurări sociale şi/sau în actele doveditoare eliberate de primăria care deţine arhiva fostelor unităţi agricole cooperatiste, întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare”.

Ca urmare, pentru ca perioada din carnetul contestatoarei să poată fi considerată timp util la pensie realizat era necesar a fi determinat prin raportarea volumului total de muncă, exprimat în numărul de norme realizate în întreaga perioadă în care asiguratul a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă, stabilit de adunarea generală a cooperatorilor, aspect care nu se regăsesc în înscrisurile depuse la dosarul de pensie al reclamantei.

Astfel, pentru a putea fi valorificată la stabilirea drepturilor de pensie perioada cuprinsă în Carnetul de pensii şi asigurări sociale al reclamantei seria ___ nr. _____, era necesară o adeverinţă care să cuprindă numărul de norme realizate în întreaga perioadă în care reclamanta a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă şi cel mai mic număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă.

Instanţa a constatat că reclamanta nu a depus şi nu se regăsește în dosarul de pensie al acesteia niciun înscris care să cuprindă mențiunile expres prevăzute de lege, astfel că s-a reținut că intimata C.

J.

P. ____ a procedat în mod legal când nu a valorificat ca vechime în muncă elementele din Carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producție seria ____ nr. _____.

Având în vedere că reclamanta a realizat un stagiu total de cotizare de 8 ani, 8 luni şi 25 de zile, aşa cum rezultă din Buletinul de calcul aferent deciziei de pensie şi nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 52 din Legea nr. 253/2010 în sensul că nu a îndeplinit stagiul minim necesar prevăzut de lege, instanța a reţinut că în mod corect intimata C.

J.

P. ____ a respins cererea de pensionare a petentei A.

G.

Pentru aceste considerente instanta a respins contestaţia formulată de contestatoarea A. G. în contradictoriu cu intimata C. J. P. _____, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A.

G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței ___/2022 pronunțată de Tribunalul ____ în cauza ____/____/____, anularea deciziei de pensionare, obligarea paratelor la reconstituirea vechimii în muncă pentru perioada în care a fost încadrată în muncă la U.

A.

R., perioadă înscrisă expres în carnetul de asigurări sociale seria ____ nr. _____, care nu i-a fost luat în calcul conform deciziei nr. ____ din ____, fiind îndeplinite expres mențiunile legale, respectiv art. 121 din HG 257/2011, art. 17 alin. 4 timpul util la pensie, se determină pe baza datelor conținute de carnetul de asigurări sociale şi este obligație alternativă adeverința eliberată de primăria R., care refuză să verifice evidentele şi să furnizeze datele, fiind disjunsă cauza pentru reconstituirea vechimii în muncă.

În drept, a învederat dispozițiile art. 279 Codul Muncii, Legea 263/2010, art. 32 din Legea 80/1992.

În fapt, a arătat că a lucrat la A.

E. şi C.

P.

C.

P.

R., funcția de muncitor, începând cu anul 1978 până în anul 1986, această perioadă fiind înscrisă în carnetul de asigurări sociale seria ___ nr. _____ şi a cotizat cu sume de bani contribuțiile obligatorii, mențiunile rezultând fără echivoc din acest act, act pe care legea îl prevede ca principal document pentru a se dovedi perioada lucrată, ea fiind determinată în carnetul de muncă.

De asemenea, a susținut că instanța de fond a validat atitudinea pârâtei, de a-i nega în totalitate drepturile deși această vechime în muncă îi este recunoscută în carnetul de drepturi şi asigurări sociale şi în prezent este prejudiciată în demersul de a obține o pensie datorită faptului că a lucrat în acea perioadă la A.

E. şi C.

P.

C.

P.

R., funcția de muncitor în perioada 1978-1986 şi singura modalitatea de a i se recunoaște acest drept este pronunțarea unei hotărâri cu recunoașterea vechimii înscrisă în carnetul de asigurări sociale.

Procedural se impunea suspendarea acestei cereri până la soluționarea reconstituirii şi obligarea la eliberarea adeverinței de deținătoarea arhivei unității cooperatiste dacă era esențială la stabilirea perioadei lucrate efectiv, cerere formulată de contestatoare.

Conform art. 32 alin. l, 2 și 3 din Legea nr. 80/1992, constituie timp util la pensie şi perioada în care persoanele au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producție; timpul util se stabilește prin raportarea volumului total de muncă exprimat prin norme la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală, fără însă ca acesta să poată depăși numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat, legea stabilind clar cum se pot determina anii lucrați, nefiind necesare emiterea de adeverințe care să ateste perioada înscrisă în carnetul de asigurări sociale.

Totodată, conform art. 27 alin. (1) Codul muncii, „Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.”

A susținut că aceste drepturi îi sunt înscrise în carnetul de asigurări sociale, însă sunt nerecunoscute abuziv de către intimată, astfel că sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor art. 159, alin. 1 din legea 263/2010 şi justifică anularea deciziei de pensionare şi obligarea la recunoașterea vechimii în munca înscrisă şi acordarea pensiei corespunzătoare.

Timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor și informațiilor conținute în carnetul de pensii şi asigurări sociale și/sau în actele doveditoare eliberate de primăria care deține arhiva fostelor unități agricole cooperatiste, întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare, chestiune ce justifică al doilea petit, obligarea Primăriei R. la eliberarea unei adeverințe care să ateste timpul lucrat muncitor în perioada 1978-1986, cerere pe care instanța a disjuns-o şi urmează a se soluționa, acea cerere fiind prioritatea şi ulterior soluționarea contestației.

A învederat art. 1 CEDO, conform căruia nimeni nu poate fi lipsit de un bun al său, iar pensia este asimilată unui bun, dreptul la pensie a fost asimilat unui drept de proprietate în jurisprudența CEDO, astfel că intervenția unilaterală a pârâtei asupra dreptului la pensie încalcă art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului şi acest bun propriu trebuie să fie în integralitatea sa acordat.

Mai arată că perioada a fost încadrată ca muncitor în cadrul A.

E. şi C.

P.

C.

P.

R., nu i-a fost luată în calcul şi nu a fost valorificată, în decizie fiind susținut faptul că trebuia să prezinte adeverința eliberată de Primăria R. care să conțină normele planificate şi realizate, însă art. 159 din Legea 263/2010 prevede faptul că dovada vechimii în muncă a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.

Astfel, a precizat că este dovada suficientă carnetul de muncă pe care îl deține şi în care este înscrisă perioada de timp în care a fost încadrată în muncă.

De asemenea, în urma desființării cooperativelor agricole de producție, arhiva existentă, precum şi situațiile financiar contabile, toate înscrisurile sunt deținute de Primăria R., iar aceasta să fie obligată în timpul procesului la depunere înscrisurilor doveditoare, aceste acte puteau fi solicitate de la Primărie şi nu să se emită o decizie prin care să nu îi fie valorificați anii de muncă.

Carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie, sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, salariul de bază şi alte drepturi ce se includ în acesta, în raport cu care se stabilesc și se acordă drepturile de personal, iar pârâta a procedat greșit la emiterea deciziei de pensie contestate, în sensul că nu a luat în calcul perioada cât a fost încadrată la A.

E. şi C.

P.

C.

P.

R.

Totodată, a menționat că a depus la dosarul de pensionare carnetul de muncă ca şi act oficial pentru dovedirea vechimii în muncă, motiv pentru care intimata era obligată să țină seama de mențiunile înscrise în acesta, iar instanța ar fi trebuit să admită contestația.

Răspunderea pentru date cuprinse în carnete de muncă revine persoanelor care eliberează acte pentru dovedirea vechimii în muncă, celor care efectuează înscrieri în carnetele de munca ori vizează acte în vederea înscrierii datelor în aceste carnete, precum şi cele care au obligații de control în legătura cu aceste operații și care răspund, după caz, disciplinar, administrativ, material, civil sau penal, în condițiile legii, pentru neîndeplinirea sau executarea defectuoasă a sarcinilor ce le revin.

Astfel, a opinat că intimata ar putea contesta la instanța valabilitatea mențiunilor respective şi numai în eventualitatea în care ar fi anulate ar fi îndreptățită să nu le ia în considerare.

În probatoriu a înţeles să solicite proba cu înscrisuri, respectiv efectuarea unei adrese către parata Primăria R. pentru a depune la dosar adeverințe şi orice act justificativ din care reiese faptul ca reclamanta a realizat normele înscrise în carnetul de munca la A.

E. şi C.

P.

C.

P.

R., state de plată, fişe colective pentru anii precizați mai sus, date privind activitatea în muncă.

A solicitat judecarea şi în lipsa în temeiul art. 223 NCPC, precum şi cheltuieli de judecată în temeiul art. 453 NCPC.

Intimata-pârâtă C. J. P. ____ a formulat întâmpinare, solicitând menţinerea sentinţei instanţei de fond, apreciind-o ca fiind temeinică şi legală.

A arătat că reclamanta A.

G. a formulat contestație împotriva deciziei nr. ____/23.08.2021 a Casei Județene de Pensii Dolj, solicitând anularea acesteia și obligarea pârâtelor la reconstituirea vechimii în muncă pentru perioada 1978-1986 în care a fost încadrată în muncă ca muncitor, precum şi eliberarea unei adeverințe în acest sens de către Primăria R. și recunoașterea vechimii în muncă pentru perioada care se regăsește înscrisă în carnetul de muncă seria ____ nr. ____ care nu a fost luată în calcul conform deciziei nr. ____/23.08.2021 deși a lucrat în instituția respectivă în temeiul art. 279.

Instanța de fond a disjuns cauza privind reconstituirea vechimii în muncă, soluționând contestația împotriva deciziei de pensie. Prin sentința nr. ____/14.06.2022, instanța a respins contestația.

A opinat că soluția este temeinică şi legală, instanța de fond apreciind în mod corect starea de fapt şi de drept a cauzei.

Astfel, a arătat că în mod corect şi legal instanța de fond a apreciat că elementele din Carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producție seria ____ nr. _____ nu pot fi avute în vedere ca timp util la pensie întrucât nu conține mențiunile referitoare la normele planificate şi realizate, fiind necesară o adeverință în acest sens, document care nu a fost depus la dosarul de pensie și asupra căreia CJP ____ să nu se fi pronunțat.

A învederat prevederile art. 121 din HG 257/2011, potrivit cărora: „(1) Prin timp util la pensie realizat de agricultori, prevăzut la art. 17 alin. (3) din lege, se înțelege perioada în care foștii membri cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unități agricole, potrivit prevederilor Legii nr. 4/1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Timpul util la pensie realizat de agricultori se calculează în ani și se determină prin raportarea volumului total de muncă, exprimat în numărul de norme realizate în întreaga perioadă în care asiguratul a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă, stabilit de adunarea generală a cooperatorilor.

Fracțiunile de an se neglijează.

(3) Timpul util la pensie, determinat potrivit prevederilor alin. (2), nu poate depăși numărul în care asiguratul a prestat muncă în fosta unitate agricolă cooperatistă.

(4) Timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor și informațiilor conținute în carnetul de pensii și asigurări sociale și/sau în actele doveditoare eliberate de primăria care deține arhiva fostelor unități agricole cooperatiste, întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare.”

De asemenea, a opinat că în mod corect şi legal instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, nefiind realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, conform art. 52 și 53 din legea 263/2010.

De asemenea, a solicitat ca, în cazul în care se solicită cheltuieli de judecată să fie avute în vedere prevederile art. 451 alin. 2 CPC.

În concluzie, a solicitat respingerea apelului.

În drept, şi-a întemeiat prezenta cerere pe prevederile art. 205-208 CPC, Legea 263/2010 HG 257/2011, precum şi pe celelalte acte normative prezentate în cerere.

Examinând hotărârea apelată, prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea constată:

Prin sentinţa apelată s-a respins contestația formulată de apelanta contestatoare A. G., împotriva deciziei de pensie nr. ____/23.08.2021 emisă de intimata C. J. P. _____.

Contestația cu care a fost investită instanța de fond a vizat decizia privind respingerea pensiei pentru limită de vârstă nr. ____/23.08.2021 emisă de intimata C.

J.

P. ____, apelanta solicitând instanței anularea deciziei menționate şi obligarea pârâtelor CJP ____ şi Primăria R. la reconstituirea vechimii în muncă pentru perioada în care a fost încadrată la CAP R., lucrând ca muncitor în perioada 1978-1986, solicitând şi eliberarea unei adeverinţe în acest sens de către Primăria R.

Instanţa a reţinut că prin cererea nr. ____/26.07.2021 contestatoarea a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Decizia nr. ____/23.08.2021 intimata C.

J.

P. ____ a respins cererea solicitantei A.

G. cu motivarea că elementele din Carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producție seria ____ nr. ____ nu au fost valorificate la calculul pensiei deoarece solicitanta nu a prezentat o adeverință care să conțină normele planificate şi realizate şi, conform art. 52 din Legea nr. 263/2010 nu îndeplinește stagiul minim de cotizare.

Observând dispozițiile art. 21 din Statutul cooperativei agricole de producție din 28.09.1977 - parte integrantă din Decretul 346/1977, publicat în Buletinul Oficial nr. 105 din 04 octombrie 1977, Curtea reține că „În cooperativa agricolă de producție, forma principală de retribuire a muncii este acordul global.

Forma de retribuire în acord global poate fi:

a) cu tarif constant pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei obţinute, respectiv a prestărilor de servicii realizate;

b) cu tarif constant pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei până la nivelul producţiei planificate, iar pentru depăşirea planului, acordarea unei părţi din producţie sau din valoarea acesteia, sub formă de retribuţie suplimentară.

În cooperativa agricolă de producţie se pot folosi şi următoarele forme de retribuire:

a) în acord direct;

b) cu tarif pe norma de muncă;

c) în regie sau după timp;

d) pe bază de cote procentuale din producția ori din valoarea acesteia, la unele culturi.

Formele de retribuire a muncii se aprobă de adunarea generală a membrilor cooperativei agricole de producţie, la propunerea consiliului de conducere, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei cooperative şi domeniu de activitate, asigurându-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producţiei şi al veniturilor prevăzute în planurile de producţie şi financiare.

Forma de retribuire pe bază de cote procentuale se aprobă de adunarea generală, cu avizul direcţiei generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară.”

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 26 din același act normativ „Adunarea generală a membrilor cooperativei agricole de producţie stabileşte retribuţia personalului de conducere şi de execuţie tehnică, economică, de altă specialitate, administrativă, de servire şi pază, în funcţie de volumul de muncă prestat, nivelul mediu al veniturilor realizate de cooperatori, producţia globală planificată, mărimea şi complexitatea unităţii sau, după caz, a subunităţii, respectarea cheltuielilor de producţie planificate, precum şi de realizarea livrărilor la fondul de stat.

Cooperatorii care îşi desfăşoară activitatea în zootehnie, legumicultură, viticultură, pomicultură, cei calificaţi în meseriile de şofer, conducător de tractoare rutiere, lăcătuş, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere, şi de execuţie tehnice, economice, de altă specialitate, administrative şi de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizează sarcinile ce le revin, sînt retribuiţi de cooperativă şi au vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiază de un spor de vechime neîntreruptă, în condiţiile legii.”

Curtea reţine așadar că, potrivit Statutului cooperativei agricole de producție din 28.09.1977, pe lângă membrii cooperatori, în cadrul C.A.P-urilor își desfășurau activitatea şi persoane care aveau calitate de angajat şi care ocupau, de regulă, funcții în aparatul administrativ.

Personalul tehnic administrativ din cooperativele agricole de producție, care era angajat din afara cooperativei, nu făcea parte din rândul membrilor cooperatori, primea o retribuție lunară de regulă, având state de retribuţii diferite şi menţiuni în carnetele de muncă.

În scopul dovedirii stagiului de cotizare realizat în perioada 1978-1986, apelanta a depus Carnetul de pensii şi asigurări sociale seria ____ nr. ____, emis de AECIP R., document care poartă semnătura conducătorului unității şi stampila.

Intimata a refuzat să valorifice datele menționate în acest înscris, considerând că apelanta-contestatoare trebuia să depună o adeverință, prin care Primăria R. să ateste vechimea în muncă realizată la CAP R.

Observând mențiunile din carnetul de pensie, Curtea constată că acestea atestă că aceasta a lucrat la CAP ca muncitor, precizând numărul de zile lucrate în această unitate în perioada 1978 – 1986, venitul realizat, cuantumul contribuției personale a apelantei, precum şi suma plătită de CAP drept contribuții.

Așadar, mențiunile din carnetul de pensie şi asigurări sociale dovedesc perioada lucrată la CAP R. de către apelantă, nevalorificarea acestei perioade, pe motiv că nu a fost depusă o adeverință eliberată de Primăria R., fiind neîntemeiată, în condițiile în care contestatoarea a depus documentul sus-amintit.

În conformitate cu dispozițiile Legii 263/2010, stagiul de cotizare este perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Art. 16 alin. 1 lit. a din Legea 263/2010, „Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001”.

Așa cum s-a reținut anterior, potrivit art. 26 din Statutul CAP, teza finală, „Cooperatorii care îşi desfăşoară activitatea în zootehnie, legumicultură, viticultură, pomicultură, cei calificaţi în meseriile de şofer, conducător de tractoare rutiere, lăcătuş, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere, şi de execuţie tehnice, economice, de altă specialitate, administrative şi de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizează sarcinile ce le revin sînt retribuiţi de cooperativă şi au vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiază de un spor de vechime neîntreruptă, în condiţiile legii.”

Așadar, având înscrisă în carnetul de pensii perioada în care aceasta a desfășurat activitate în cadrul CAP R., contrar susținerilor intimatei, nu este necesară prezentarea unei alte adeverințe eliberate de Primăria R., astfel cum se susține în motivarea deciziei contestate, înscrierile din carnetul de pensii făcând pe deplin dovada activității desfășurate, acesta reprezentând stagiu de cotizare în cadrul cooperativei, ca angajat cu retribuție.

Pentru considerentele expuse, Curtea va admite apelul declarat de contestatoare împotriva sentinței civile nr. _____ din data de 14.05.2022, pronunțată de Tribunalul _____, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr. ___/___/____, va schimba sentința apelată, în sensul că va admite contestația, va anula decizia nr. ____/23.08.2021 şi va obliga intimata să valorifice elementele din Carnetul de pensii şi asigurări sociale seria ____ nr. ____ pentru perioada 1978-1986.