Decizie nr. 20/R-CA din 21.02.2006

ASIGURĂRI SOCIALE. PLATA INDEMNIZAŢIEI PENTRU

CREŞTEREA COPILULUI. STAGIUL DE COTIZARE.

Potrivit art.38 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, cu modificările şi

completările ulterioare, în sistemul public se asigură stagiul de cotizare şi perioadelor

în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat

potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora

cu examenul de licenţă.

Asiguraţii pot beneficia de indemnizaţia de creştere şi îngrijirea copilului

până la împlinirea vârstei de 2 ani, dacă au un stagiu de cotizare de cel puţin 10 luni

în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului şi, cum contestatoarea nu îndeplinea

aceste condiţii, în mod greşit a fost admisă contestaţia şi obligată intimata la plata

indemnizaţiei.

(Decizia civilă nr.20/R-CA din 21 februarie 2006

pronunţată de Curtea de Apel Piteşti).

Prin sentinţa civilă nr.520/AS din 18 octombrie 2005,

Tribunalul Argeş a admis în parte acţiunea reclamantei V.M. şi a obligat-

o pe pârâta A.J.O.F.M. Argeş să plătească acesteia indemnizaţia de

creştere a copilului, începând cu data de 19 ianuarie 2005 şi până la

pronunţarea sentinţei, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflaţie, a

respins capătul de cerere pentru plata despăgubirilor şi plata cheltuielilor

de judecată şi totodată acţiunea faţă de C.J.P. Argeş, ca fiind introdusă

împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a reţinut de către instanţa de fond, în pronunţarea acestei

sentinţe, că în ceea ce o priveşte pârâta C.J.P. Argeş că potrivit art.133

alin.2 lit.b din Legea nr.19/2000, calculul şi plata indemnizaţiei de

asigurări sociale se face lunar de instituţia care administrează bugetul

asigurărilor de şomaj, în termen de 3 zile de la depunerea certificatului

medical şi a cererii pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea

copilului în cazul şomerilor.

La data introducerii acţiunii, reclamanta avea calitatea de

şomer, situaţie în care pârâtei A.J.O.F.M. Argeş, îi revenea obligaţia de a

verifica îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a indemnizaţiei pentru

creştere a copilului.

Totodată, s-a constatat că această pârâtă a ignorat dispoziţiile

art.5 din O.U.G. nr.9/2003, în raport de care în sistemul public sunt

asigurate obligatoriu prin efectul legii persoanele care beneficiază lunar

de drepturi băneşti ce se suportă din bugetul asigurărilor de şomaj.

Din actele dosarului s-a reţinut că la data de 18.01.2004,

reclamanta a dat naştere minorului V.A.G, dată la care aceasta era

studentă, urmând cursurile U.P., pe care le-a absolvit la data de 17 martie

2005, cu diplomă de licenţă .

Instanţa a constatat că în mod greşit pârâta A.J.O.F.M. Argeş

a apreciat că reclamanta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea

nr.19/2000, cu modificările ulterioare pentru a i se acorda indemnizaţia

solicitată, deşi a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar,

organizat potrivit legii, pe care le-a absolvit, încadrându-se în disp.art.38

alin.1 lit.b din Legea nr.577/2003.

În această situaţie, reclamanta la data naşterii minorului

îndeplinea condiţia stagiului de cotizare de cel puţin 10 luni, ceea ce

impunea acordarea indemnizaţiei.

Sentinţa a fost recurată în termen legal de către pârâtă şi

criticată pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.9 Cod

procedură civilă.

Recursul a fost admis de către Curtea de Apel Piteşti prin

decizia civilă nr.20/R-CA din 21 februarie 2006, cu consecinţa

modificării sentinţei, în sensul respingerii contestaţiei formulată de

reclamantă în contradictoriu cu recurenta, fiind menţinute celelalte

dispoziţii.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a constatat că reclamanta a

solicitat anularea deciziei C.N.P.A.S. nr.740/24 februarie 2005 şi

obligarea pârâtelor la plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului către

aceasta pe o perioadă de doi ani, cu recunoaşterea stagiului de cotizare de

asigurat asimilat.

Potrivit art.38 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, cu

modificările şi completările ulterioare, în sistemul public se asigură stagiul

de cotizare şi perioadelor în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale

învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a

studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu examenul de

licenţă.

Rezultă astfel, că pentru a fi asimilată stagiului de cotizare

perioada studiilor universitare este obligatorie absolvirea învăţământului

universitar, per a contrario, până la absolvirea facultăţii nu se poate

recunoaşte perioada asimilată stagiului de cotizare.

Contestatoarea în perioada octombrie 2000-august 2004, a

urmat cursurile învăţământului universitar şi era obligatoriu ca anterior

naşterii copilului să fi absolvit aceste cursuri. Cum la data naşterii

minorului, reclamanta era încă studentă, nu-i erau aplicabile dispoziţiile

art.38 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000.

Potrivit pct.5 alin.4 din Legea nr.577/2003, pentru modificarea Legii

nr.19/2000, asiguraţii pot beneficia de indemnizaţia de creştere şi

îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, dacă au un stagiu de

cotizare de cel puţin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare naşterii

copilului şi, cum contestatoarea nu îndeplinea aceste condiţii, în mod

greşit a fost admisă contestaţia şi obligată intimata la plata indemnizaţiei.