Curtea de Apel GALAȚI · .../233/2020
Decizie nr. 1184 din 11.12.2025
În ceea ce privește scopul în care a fost sustras autoturismul, asemenea instanței de fond, Curtea constată că acesta a fost cel al folosirii pe nedrept, nu al însușirii pe nedrept.
În acest sens arătăm că, de regulă, în cazul sustragerii unui vehicul se reține infracțiunea de furt de folosință.
Este adevărat că se poate reține și infracțiunea de furt simplu sau calificat, după caz, dar, într-o atare situație, trebuie dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul a urmărit însușirea vehiculului respectiv.
În cazul autoturismelor este destul de dificil sustragerea acestora în scopul însușirii, având în vedere că acestea sunt supuse înmatriculării sau înregistrării, situație în care cu greu s-ar putea susține existența unui asemenea scop doar prin simplul fapt al sustragerii acestuia.
Pentru existența scopului însușirii fără drept, este necesar să se facă dovada că inculpatul a urmărit un asemenea scop, care trebuie să rezulte din probele dosarului, cum ar fi pregătirile inculpatului de a înstrăina autoturismul sustras sau de a-l dezmembra și înstrăina părțile componente (cum s-a reținut în jurisprudență, de exemplu decizia penală nr. 49/2022 și încheierea de ședință din data de 02.12.2021, pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosar nr. .../233/2020 ), situație care nu se regăsește în prezenta cauză.
Decizia penală nr. 1184/A/11.12.2025 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentința penală nr. 998/17.06.2025 pronunțată de Judecătoria Galați, în temeiul, cu aplicarea art. 396 alin. 2 și 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul MLS la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii furtul în scop de folosință (faptă din data de 04.01.2025).
În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii, arestului preventiv și a arestului la domiciliu de la 04.01.2025 la data de 11.05.2025.
În temeiul art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C.pen.
În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune ..., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b C.pen., s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să execute obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei Municipiului ... sau al Spitalului Clinic Județean de Urgență ”...” ..., pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare, sub coordonarea Serviciului de Probațiune ..., afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 404 C.proc.pen., în referire la art. 91 alin. 4 C.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C.pen., privind situațiile care atrag revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de supraveghere și neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor și obligațiilor de supraveghere, stabilite prin prezenta hotărâre.
În temeiul art. 397 Cod proc. pen. s-a admis acțiunea civilă, fiind obligat inculpatul la plata către partea civilă FFC a sumei de 10.735,53 lei de lei, cu titlu de daune materiale.
În temeiul art. 274 alin. (1), art. 275 alin. (6) rap. la art. 272 alin. (2) Cod proc.pen., s-a dispus ca onorariul acordat avocatului din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 1718 de lei, să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul ..., rămânând în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. d C.proc.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei este aferentă fazei de urmărire penală.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 32/P/2025 emis la data de 30.01.2025 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați a fost trimis în judecată inculpatul MLS, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C.pen.
În actul de sesizare a instanței, s-a reținut în sarcina inculpatului MLS că, la data de 04.01.2025, în jurul orei 17:00, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, a sustras autoturismul marca Toyota Yaris cu numărul de înmatriculare ..., aparținând persoanei vătămate FFC, în timp ce se afla parcat pe str. ... din mun. ..., în zona aferentă blocului ..., cu care s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 30 de metri pe str. ..., în timp ce persoana vătămată era agățată de portiera stângă față încercând să-l determine să oprească vehiculul, motiv pentru care a pierdut controlul și a urcat cu ambele roți de pe partea stângă pe scuarul despărțitor al sensurilor de mers, după care a abandonat mașina și a încercat să fugă, dar a fost imobilizat de persoana vătămată în dreptul magazinului ...
S-a arătat în rechizitoriu că situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă aflate la dosarul de urmărire penală: plângerea persoanei vătămate FFC; declarația persoanei vătămate FFC; declarația martorului SVC; planșa fotografică; proces-verbal de depistare; proces verbal de cercetare la fața locului; declarația suspectului MLS; declarația inculpatului MLS; alte înscrisuri.
În timpul urmăririi penale persoana vătămată s-a constituit parte civilă fără a indica natura și întinderea prejudiciului.
În procedura de cameră preliminară, nu au fost formulate cereri și excepții, iar judecătorul de cameră preliminară a constatat prin încheierea nr. 363 din data de 10.03.2025, legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. .../P/2025 emis la data de 30.01.2025 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, privind pe inculpatul MLS, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C.pen.
Judecata în primă instanță
La termenul din data de 24.04.2025, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul MLS a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 375 alin. 1 și 2 C.proc.pen., arătând că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a arătat că le cunoaște și că și le însușește.
Instanța a procedat la audierea inculpatului în acest sens și, având în vedere poziția procesuală a acestuia, dar și probele administrate în cursul urmăririi penale, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 375 alin. 1 și 2 C.proc.pen.
Cu ocazia audierii, inculpatul a declarat că este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, în cazul în care va fi găsit vinovat (fila nr. 12).
Prin încheierea din data de 07.05.2025 instanța a admis în parte cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 litera b și d C.pen., în infracțiunea de furt în scop de folosință, prev. de art. 230 alin. 1 C.pen. raportat la art. 228 alin. 1. - 229 alin. 1 litera d C.pen., constatând că fapta nu a fost comisă noaptea în scopul însușirii bunului, ci pe timpul zilei, în scop de folosință.
Analizând și coroborând materialul probator existent în dosarul cauzei, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Potrivit procesului verbal din data de 06.12.2021, în data de 04.01.2025, în jurul orei 17:00, Poliția Mun.
G – Secția ...
Poliție a fost sesizată prin apel la S.N.U.A.U. 112, că pe str. ... în dreptul blocului ..., o persoană care sustrăsese un autoturism a fost imobilizată.
La fața locului a fost identificat inculpatul MLS, care a declarat că, în acea seară, se afla pe str. ..., pe trotuarul aferent ..., care staționa în parcarea din fața blocului ... și care avea motorul pornit și portierele neasigurate, motiv pentru care s-a urcat în autoturism și a condus cu intenția de a ajunge la Centrul de urgențe pentru persoane fără adăpost, situat pe B-dul ...
În timp ce efectua manevra de mers înapoi pentru a părăsi parcarea, a observat o persoană de sex masculin care alerga înspre mașină, motiv pentru care s-a speriat și a acroșat bordura scuarului care desparte cele două sensuri de mers, autoturismul rămânând suspendat.
Drept urmare, el a coborât și a fugit înspre magazinul ..., însă respectiva persoană l-a urmărit și l-a imobilizat, până la venirea organelor de poliție.
La locul faptei s-a constatat că autoturismul marca Toyota Yaris cu numărul de înmatriculare ... se afla pe scuarul de separare a sensurilor de mers de pe str.
Brăilei, în dreptul blocului A3, iar pe o distanță de aproximativ 8 metri în fața mașinii se observau mai multe urme de zgâriere provocate de bordura scuarului.
Fiind audiată în timpul urmăririi penale, persoana vătămată FFC a declarat că, în data de 04.01.2025, în jurul orei 17:00, a parcat autoturismul marca Toyota Yaris cu numărul de înmatriculare ... pe str. ..., în zona blocurilor ..., în fața magazinului ..., pentru a face cumpărături.
A oprit motorul, dar a lăsat cheia în contact și portierele neasigurate.
A fost în interiorul magazinului aproximativ 1 minut, iar când a ieșit din magazin și se îndrepta spre autoturism, a observat că la volan se află o persoană, că autoturismul se afla în mișcare, mergând spre înapoi.
A alergat înspre vehicul și a reușit să deschidă portiera, văzând că la volan se află un bărbat cu vârsta de aproximativ 35 – 40 de ani, care efectua manevra marșarier și îi tot repeta persoanei vătămate să îl lase în pace întrucât este mașina lui.
Din cauza faptului că individul nu a oprit autoturismul, persoana vătămată s-a agățat de portiera mașinii, pentru a-l determina să nu își continue drumul, însă inculpatul a continuat deplasarea pentru încă aproximativ 30 de metri pe carosabil, pe str. ..., cu persoana vătămată agățată de portieră.
La un moment dat, autoturismul a urcat pe bordura scuarului despărțitor al celor două sensuri de mers de pe str. ..., s-a deplasat aproximativ 9 metri înapoi, după care s-a oprit.
Inculpatul a coborât de la volan pe partea opusă și a aruncat cheia mașinii, fugind.
Când autoturismul a lovit scuarul, persoana vătămată s-a desprins de portieră, după care a pornit în urmărirea inculpatului, reușind să îl ajungă din urmă și să îl imobilizeze în dreptul magazinului ..., unde a rămas până la venirea organelor de poliție.
Martorul SVC a declarat că, în seara zilei de 04.01.2025, în jurul orei 17:00, în timp ce se afla pe str. ..., în zona blocului ..., a observat o persoană care era agățată de portiera din partea șoferului, a unui autoturism marca Toyota, condus de o altă persoană.
Persoana care era agățată de portiera vehiculului încerca să determine șoferul să oprească mașina, motiv pentru care, la un moment dat, vehiculul a scăpat de sub control și a urcat cu ambele roți de pe partea stângă pe scuarul ce desparte sensurile de mers de pe str. ...
În acel moment, autorul a coborât și a fugit, însă a fost urmărit și imobilizat după câțiva metri de persoana care încerca să oprească mașina.
Martorul a recunoscut pe inculpatul MLS ca fiind persoana care, în data de 04.01.2025, în jurul orei 17:00, a sustras autoturismul marca Toyota Yaris.
Fiind audiat în calitate de suspect și inculpat, MLS a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa declarând că locuiește efectiv pe str. ... nr. ..., bl. ..., ap. ... din mun. ..., imobil care nu este racordat la rețeaua electrică sau de încălzire, motiv pentru care pe timpul nopții se plimbă prin mun. ... cu scopul de a găsi un loc unde să poată dormi.
La momentul audierii în calitate de suspect, MLS a declarat că, dacă nu va fi arestat, va continua să comită fapte de furt întrucât nu are o locuință cu condiții umane, iar temperaturile exterioare sunt foarte scăzute.
Ulterior, MLS și-a nuanțat declarația, precizând că a hotărât să sustragă autoturismul marca Toyota Yaris pentru a ajunge în timp util la I.P.J. ... – Biroul de Supravegheri Judiciare pentru a semna foaia de prezență conform obligației de îi revenea în cadrul măsurii controlului judiciar dispusă față de el, având în vedere că avea asupra sa și o sacoșă cu bunuri personale.
A precizat că are cunoștință că, potrivit măsurii controlului judiciar dispusă față de el, avea obligația de a nu comite fapte prevăzute de legea penală la momentul săvârșirii faptelor.
În timpul judecății, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, așa cum a fost consemnată în rechizitoriu, solicitând judecarea în procedură simplificată.
S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului MLS, constând în aceea că în data de 04.01.2025, în jurul orei 17:00, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, a sustras spre folosință autoturismul marca Toyota Yaris cu numărul de înmatriculare ..., aparținând persoanei vătămate FFC, în timp ce se afla parcat pe str. ... din mun. ..., în zona aferentă blocului ..., cu care s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 30 de metri pe str. ..., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furtul în scop de folosință, faptă prevăzută de art. 230 alin. 1 C.pen. raportat la art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. d C.pen.
Elementul material al infracțiunii de furt în scop de folosință îl reprezintă luarea din posesia persoanei vătămate fără consimțământul acesteia a autoturismului, în scopul utilizării acestuia și rezultă din probele administrate în cauză.
Din probele administrate, s-a constatat că autoturismul a fost sustras de inculpat în scop de folosință, pentru a se deplasa cu acesta spre o anumită destinație, fără a se dovedi intenția de a și-l însuși.
Totodată, s-a constatat că fapta reținută în sarcina inculpatului a fost comisă pe timpul zilei.
Urmarea imediată constă în schimbarea situației de fapt a bunului sustras, prin scoaterea acestuia din stăpânirea persoanei vătămate și folosirea lui pentru o perioadă de timp.
Raportul de cauzalitate între fapta de deposedare săvârșită și urmarea socialmente periculoasă produsă, rezultă din probele administrate în cauză.
Referitor la latura subiectivă a infracțiunii, instanța a reținut că inculpatul au săvârșit fapta cu intenție directă, calificată prin scop, prevăzând rezultatul și urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.
La individualizarea pedepsei aplicată, instanța, având în vedere și dispozițiile art. 74 C.pen., a ținut seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.
Referitor la infracțiunea de furt în scop de folosință, instanța a reținut o gravitate ridicată prin raportare la modalitatea concretă și condițiile în care a fost sustras bunul persoanei vătămate, dar și la consecințele acesteia, materializate într-un prejudiciu ridicat, creat prin avariile autoturismului.
A reținut că acest prejudiciu nu a fost acoperit până la acest moment.
Instanța a reținut că inculpatul și-a recunoscut în totalitate fapta săvârșită.
Instanța a reținut și că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale (copie cazier judiciar, fila nr. 6, dosar fond), la momentul comiterii faptei fiind sub control judiciar, judecat pentru același gen de fapte în prezent în alte cauze.
Din actele dosarului, instanța a reținut că inculpatul are vârsta de 40 de ani, studii gimnaziale, este necăsătorit, fără ocupație.
În aceste condiții, punând în balanță toate elementele mai sus arătate, instanța a considerat că o pedeapsă cu închisoarea în limitele legale, reduse cu o treime ca urmare a recunoașterii faptelor și judecării cauzei în procedura simplificată, îndreptată spre mijlocul dintre minimul special și medie, constituie un mijloc apt de reeducare a inculpatului, astfel încât să-și formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială.
În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen., a dedus durata reținerii, arestului preventiv și a arestului la domiciliu de la data de 04.01.2025 la data de 11.05.2025.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei principale, având în vedere situația de fapt reținută, cuantumul pedepsei aplicate, persoana inculpatului, precum și atitudinea acestuia pe parcursul derulării procesului penal, inclusiv acordul manifestat pentru prestarea unor ore de muncă neremunerată în folosul comunității, instanța a reținut că scopul și funcțiile pedepsei aplicate acestuia în prezenta cauză, pot fi atinse și fără privarea sa efectivă de libertate, astfel că, în baza art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C.pen., cu măsurile de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 C.pen. și obligațiile prev. de art. 93 alin. 2 lit. b și alin. 3 C.pen.
Pe latură civilă, instanța de fond a constatat că persoana vătămată FFC s-a constituit parte civilă în cauză, la termenul din data de 24.04.2025 solicitând daune materiale în sumă de 10.735,53 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor autoturismului urmare a avariilor produse de inculpat, conform înscrisurilor depuse (fila 51, dosar u.p.).
A reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. (1) C.proc.pen., acțiunea civilă exercitată în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.
Referitor la daunele materiale solicitate, instanța a constatat că probatoriul administrat în cauză a făcut pe deplin dovada certitudinii prejudiciului creat persoanei vătămate prin avarierea autoturismului acesteia la momentul sustragerii de către inculpat și a dispus acordarea daunelor materiale în sumă de 10.735,53 de lei solicitate de partea civilă.
Angajarea răspunderii civile a inculpatului este întemeiată pe dispozițiile art. 1357 C.civ., în cauză fiind îndeplinite toate condițiile legale pentru tragerea la răspundere civilă a sa, respectiv fapta ilicită, prejudicial cert și nereparat încă, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția inculpatului.
În consecință, instanța a admis acțiunea civilă și a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 10.735,53 lei de lei cu titlu de daune materiale.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, considerând că încheierea pronunțată la data de 7 mai 2025 și soluția primei instanțe sunt netemeinice.
A precizat că în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat în furt de folosință, din probele administrate în cauză rezultând că inculpatul a acționat în scopul însușirii pe nedrept a autoturismului persoanei vătămate FFC.
A mai arătat că, față de circumstanțele speței, de antecedentele penale ale inculpatului, se impune condamnarea acestuia la o pedeapsă într-un cuantum mai mare, cu majorarea a termenului de supraveghere pentru realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei.
Intimatul-inculpat MLS, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat respingerea apelului întrucât a dorit doar să folosească autoturismul pe o durată temporară și scurtă de timp, astfel că încadrarea juridică a faptei este corectă.
A mai considerat că pedeapsa de 1 an de zile, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 2 ani, este corect individualizată.
Apelul este fondat.
Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 C.proc.pen., Curtea constată că situația de fapt și vinovăția inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii deduse judecății, au fost corect stabilite de prima instanță, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei penale comise de acesta.
Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, expuse pe larg de instanța de fond, reiese că inculpatul MLS, în data de 04.01.2025, în jurul orei 17:00, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, a sustras spre folosință autoturismul marca Toyota Yaris cu numărul de înmatriculare ..., aparținând persoanei vătămate FFC, în timp ce se afla parcat pe str. ... din mun. ..., în zona aferentă blocului ..., cu care s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 30 de metri pe str. ...
Se mai constată că, deși a fost surprins în flagrant de persoana vătămată, în timp ce manevra autoturismul cu spatele, persoana vătămată prinzându-se de portiera stângă față încercând să-l determine să oprească vehiculul, inculpatul nu s-a oprit decât după ce a pierdut controlul volanului și a urcat cu mașina pe scuarul ce desparte sensurile de mers de pe str. ..., iar imediat după aceea, a coborât și a fugit, însă a fost urmărit și imobilizat după câțiva metri de persoana vătămată, în dreptul magazinului ...
De altfel, inculpatul a recunoscut fapta comisă și a solicitat judecarea în procedura simplificată, pe baza materialului probator administrat în faza urmării penale și a înscrisurilor depuse de părți, cerere ce a fost admisă de instanța de fond.
În ceea ce privește scopul în care au fost sustras autoturismul, asemenea instanței de fond, Curtea constată că acesta a fost cel al folosirii pe nedrept, nu al însușirii pe nedrept.
În acest sens arătăm că, de regulă, în cazul sustragerii unui vehicul se reține infracțiunea de furt de folosință.
Este adevărat că se poate reține și infracțiunea de furt simplu sau calificat, după caz, dar, într-o atare situație, trebuie dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul a urmărit însușirea vehiculului respectiv.
În cazul autoturismelor este destul de dificil sustragerea acestora în scopul însușirii, având în vedere că acestea sunt supuse înmatriculării sau înregistrării, situație în care cu greu s-ar putea susține existența unui asemenea scop doar prin simplul fapt al sustrageri acestuia.
Pentru existența scopului însușirii fără drept, este necesar să se facă dovada că inculpatul a urmărit un asemenea scop, care trebuie să rezulte din probele dosarului, cum ar fi pregătirile inculpatului de a înstrăina autoturismul sustras sau de a-l dezmembra și înstrăina părțile componente (cum s-a reținut în jurisprudență, de exemplu decizia penală nr. 49/2022 și încheierea de ședință din data de 02.12.2021, pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosar nr. .../233/2020 ), situație care nu se regăsește în prezenta cauză.
Inculpatul a acționat cu intenție directă acesta prevăzând rezultatul faptei comise, respectiv că prin scoaterea autoturismului din stăpânirea persoanei vătămate și folosirea lui pentru o perioadă de timp se aduce atingerii relațiilor sociale referitoare la posesia, detenția si folosirea bunului respectiv, rezultat pe care l-a urmărit.
Prin urmare, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea), cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), ale infracțiunii de furt de folosință în formă calificată, prevăzută de art. 230 alin. 1 C.pen. raportat la art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. d C.pen., infracțiune care este nejustificată și imputabilă inculpatului MLS.
În consecință, este nefondat motivul Parchetului referitor la încadrarea juridică a faptei.
Însă, hotărârea apelată este netemeinică cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind prea blândă față de împrejurările comiterii infracțiunii, urmările acesteia, atitudinea și persoana sa.
În acest sens, se constată că fapta comisă de inculpat prezintă o gravitate deosebită din perspectiva împrejurărilor și a modului în care fost comisă, respectiv pe timp de zi, în loc public, profitând de faptul că persoana vătămată nu și-a asigurat portierele autovehiculului.
De asemenea, deși a fost surprins în flagrant de persoana vătămată, în timp ce manevra autoturismul cu spatele, persoana vătămată prinzându-se de portiera stângă față încercând să-l determine să oprească vehiculul, inculpatul nu s-a oprit decât după ce a pierdut controlul volanului și a urcat cu mașina pe scuarul ce desparte sensurile de mers de pe str. ..., iar imediat după aceea, a coborât și a fugit, însă a fost urmărit și imobilizat după câțiva metri de persoana vătămată, în dreptul magazinului ...
Se mai constată că prejudiciul cauzat persoanei vătămate, prin avariile autoturismului, a fost ridicat, în sumă de 10.735,53 lei, și nu a fost acoperit nici măcar în parte.
Cu privire la persoana inculpatului, se constată că acesta nu are o ocupație, are antecedente penale mai vechi (pentru comiterea infracțiuni de tâlhărie), precum și în străinătate, care nu atrag starea de recidivă, dar nici nu pot fi trecute cu vederea.
Totodată, se mai observă că a comis fapta dedusă judecății în timp ce era sub control judiciar, fiind judecat pentru același gen de fapte, iar în prezent este arestat în altă cauză, astfel că se constată o perseverență infracțională a inculpatului.
Singurul aspect în favoarea inculpatului este recunoașterea faptei, dar în condițiile în care sunt suficiente alte probe care îi dovedesc vinovăția, împrejurarea care a fost avută în vedere în cadrul procedurii simplificate de judecată, prin reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii.
Prin urmare, raportat la gravitatea infracțiunii și persoana sa, se impunea aplicarea unei pedepse cu închisoarea mai severe inculpatului, fiind fondat motivul de apel al Parchetului referitor la netemeinicia pedepsei aplicate inculpatului.
Cu privire la pedeapsa ce se va aplica, Curtea constată că limitele pedepsei închisorii între care se va efectua individualizarea sunt cuprinse între 5 luni 10 de zile – 2 ani 2 luni și 20 de zile (de la limitele 1 - 5 ani închisoare se ajunge la 8 luni – 3 ani și 4 luni, limite reduse cu o treime potrivit art. 230 alin. 1 C.pen., apoi la 5 luni 10 de zile – 2 ani 2 luni și 20 de zile, prin reducerea cu încă o treime, conform art. 396 alin. 10 C.proc.pen.).
Față de considerentele de mai sus, Curtea apreciază că o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare este aptă să asigure atingerea scopului pedepsei, acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și formare a unei atitudini corecte față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării în societate a inculpatului.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere că apelul Parchetului este în defavoarea inculpatului (prin solicitarea reținerii unei încadrări juridice care atrage o pedeapsă mai aspră, prin solicitarea majorării pedepsei și a termenului de supraveghere), iar acesta nu a formulat apel, Curtea constată că această modalitate poate fi reindividualizată fără a fi incidente disp. art. 418 C.proc.pen.
În acest sens, Curtea constată că soluția instanței de fond de suspendare sub supraveghere a executării acesteia este netemeinică, în cauză nefiind îndeplinită cerința prevăzută de art. 91 alin. 1 lit. d C.pen. pentru a se dispune o astfel de modalitate de executare.
Astfel, art. 91 alin. 1 lit. d C.pen. prevede că una din condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este aceea ca, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța să aprecieze că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Analizând această condiție se constată că acesta are antecedente penale mai vechi (pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie), precum și în străinătate (pentru comercializarea de bunuri furate), care, deși nu atrag starea de recidivă, nu pot fi ignorate, astfel că nu se poate aprecia că ar fi avut o conduită bună anterior faptelor din prezenta cauză.
Totodată, se mai observă că acesta mai este cercetat pentru comiterea și a altor infracțiuni de furt în scop de folosință, săvârșite în perioada 06/07.10.2024 - 10.01.2025, după cum urmează:
- furtul comis la data de 06/07.10.2024, de pe strada ... nr. ..., din mun. ..., parcarea aferentă blocului ..., privind autoturismul marca Volkswagen Golf, cu numărul de înmatriculare ..., proprietatea numitului CC, vehicul care ulterior a fost găsit abandonat pe DN25, la o distanță de aproximativ 60 metri de intrarea în com. ...
- furtul comis la data de 07.10.2024, din com. ..., privind autoturismul marca Ford Galaxy, cu numărul de înmatriculare ..., proprietatea numitului PAA, din sat ..., com. ..., vehicul găsit ulterior abandonat pe Drumul de Centură ...
- furtul comis la data de 19.12.2024, de pe strada ..., din mun. ... privind autoturismul marca Seat Cordoba, cu numărul de înmatriculare ..., proprietatea numitului RCE, vehicul identificat pe raza comunei ...
- furtul comis la data de 20.12.2024, de pe strada ... (incinta Depozit ...), din mun. ..., privind autoturismul marca Volkswagen Golf 6, cu numărul de înmatriculare ..., proprietatea numitului LIF, vehicul găsit abandonat pe strada ..., aferent bloc ...
- furtul comis la data de 28.12.2024, de pe strada ..., din mun. ... privind autoturismul marca Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare ..., proprietatea numitului TDI, vehicul găsit abandonat pe strada ..., în zona aferentă blocului ...
- furtul comis în dimineața zilei de 10.01.2025, în jurul orelor 08:50, profitând de faptul că vehiculul marca Mercedes-Benz, model A 160, cu numărul provizoriu de înmatriculare ......, proprietate a persoanei vătămate ZMC, se afla parcat pe strada ..., nr. ... în zona aferentă S.C. ...
SRL, cu motorul pornit, numitul MLS, în vârstă de 40 ani, din mun. ..., a sustras autoturismul descris mai sus, cu care s-a deplasat în cartier ..., în proximitatea blocului ... (locuiește efectiv, MLȘ), unde a fost depistat de către lucrătorii de poliție, în interiorul autoturismului sustras, pe scaunul șoferului.
De asemenea, inculpatul mai este cercetat pentru o infracțiune de furt de folosință în dosarul nr. .../212/2025 al Judecătoriei Constanța, iar prin sentința penală nr. 292/24.10.2025 a Judecătoriei Mangalia (dosar nr. .../254/2025) a fost condamnat în primă instanță la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare, cu executare efectivă, pentru comiterea infracțiunilor de furt de folosință și furt calificat.
În această ultimă cauză a fost arestat preventiv începând cu data de 21.07.2025, iar prin sentința penală de mai sus s-a menținut măsura preventivă (filele 25-32 dosar de apel).
Se mai constată că acesta nu a depus vreun efort pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii și, raportat la împrejurarea că în prezent mai este cercetat pentru o multitudine de infracțiuni asemănătoare, este condamnat în primă instanță pentru comiterea infracțiunilor de furt de folosință și furt calificat, fiind și arestat în cauza respectivă, nu se poate aprecia că ar avea posibilități de îndreptare și că nu ar mai comite alte infracțiuni fără executarea pedepsei.
Prin urmare, Curtea apreciază că pentru atingerea scopului pedepsei, acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și formare a unei atitudini corecte față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării în societate a inculpatului, este necesară executarea pedepsei aplicate acestuia în regim de detenție.
Latura civilă a cauzei nu a fost criticată de apelant, astfel că nu ne vom exercita controlul asupra modului de rezolvare a acestei părți din hotărâre.
În consecință, în baza disp. art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen., se va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați și se va desființa, în parte, sentința penală apelată.
În rejudecare, se va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii deduse judecății, cum am precizat mai sus, apreciind că astfel se va atinge scopul represiv-educativ-preventiv al pedepsei.
Se va deduce durata măsurilor preventive privative de libertate, respectiv durata reținerii de 24 de ore, din data de 04.01.2025, ora 23:45, și până la data de 05.01.2025, ora 23:45, precum și durata arestării preventive și a arestului la domiciliu de la data de 28.01.2025 (data punerii în executare a mandatului de arestare nr. 1/C/16.01.2025, emis de Tribunalul Galați în dosarul nr. .../233/2025) la data de 11.05.2025 (data rămânerii definitive a încheierii din data de 09.05.2025, pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. .../233/2025/a4, prin care s-a revocat arestul la domiciliu), inclusiv.
Se vor înlătura dispozițiile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, inculpatul urmând să execute efectiv pedeapsa principală de mai sus.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care acestea nu contravin prezentei decizii.
În fine, se va face aplicarea dispozițiilor art. 272 C.proc.pen. și art. 275 alin. (3) C.proc.pen., referitoare cheltuielile judiciare.
(decizie rezumată de judecător Florin MELEACĂ)