Decizie nr. 598 din 18.11.2025

Curtea reţine, sub un prim aspect, că modul în care este reglementată atribuţia A.N.I. de a formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese, alături de altele din cuprinsul legii, reflectă concepţia legiuitorului privind rolul reclamantei de gardian al interesului public, exercitând un veritabil drept de tutelă administrativă în materia integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, similar celui conferit de legea administrativă generală spre pildă Prefectului în privinţa actelor emise de autorităţile administrației publice locale sau ANFP în privinţa actelor autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică.

Din conţinutul prevederilor cuprinse la art.22 şi art. 23 din Legea nr.176/2010, anterior citate, rezultă că singura cerinţă pentru constatarea nulităţii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese este ca raportul de evaluare întocmit de A.N.I. să fi rămas definitiv.

Decizia nr. 598 din data de 18.11.2025 a Curţii de Apel Galaţi

I. Circumstanţele cauzei

1. Sesizarea primei instanţe și argumentele reclamantei ANI

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B la data de 27.01.2025 sub nr. .../113/2025, reclamanta, în contradictoriu cu pârâţii M, UAT G, Jud.

B, Consiliul Local G, Jud.

B şi Societatea Agricolă - ACA G- localitatea G, Jud.

B, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a: actului adițional nr. 3 la contractul de concesiune nr. .../04.03.2010, Hotărârii Consiliului Local „Stabilirea redevenței la contractele de superficie/concesiune/ închiriere a bunurilor imobile- clădiri și terenuri-contracte încheiate între comuna G și persoanele fizice și juridice pentru anul 2020”; actului adițional nr. 4 la Contractul de Concesiune nr. .../04.03.2010; Referatului de aprobare al Primarului Comunei G privind „Stabilirea redevenței la contractele de superficie/concesiune/închiriere a bunurilor imobile, clădiri și terenuri- contracte încheiate între comuna G și persoanele fizice și juridice pentru anul 2020”; Hotărârii Consiliului Local „Stabilirea redevenței la contractele de superficie/concesiune/închiriere a bunurilor imobile-clădiri și terenuri-contracte încheiate între comuna G și persoanele fizice și juridice pentru anul 2021”; Actului adițional nr. 5 la Contractul de Concesiune nr. .../04.03.2010; Referatului de aprobare nr. .../22.01.2021 privind „Stabilirea redevenței la contractele de superficie/concesiune/închiriere a bunurilor imobile-clădiri și terenuri-contracte încheiate între comuna G și persoanele fizice și juridice pentru anul 2021”, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a susținut, în esență, că pârâtul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, constatare confirmată de Raportul de evaluare nr. .../II/07.02.2023 al ANI, rămas definitiv prin Decizia ÎCCJ nr. 5986/11.12.2024.

Astfel, în calitate de primar, pârâtul a participat la emiterea și adoptarea mai multor acte administrative și contracte (Contractul de Concesiune nr. .../04.03.2010 și actele adiționale 3, 4 și 5) privind ACA G, deși avea un interes personal, încălcând astfel legea privind conflictul de interese.

Reclamanta a invocat aplicabilitatea art. 23 din Legea nr. 176/2010, care prevede nulitatea actelor administrative emise cu încălcarea regimului conflictelor de interese şi a precizat că efectele nulității sunt retroactive, ducând la anularea actelor subsecvente și la restabilirea situației anterioare, inclusiv a actelor juridice ulterioare condiționate de aceste acte administrative.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 194 şi urm. C. proc. civ., art. 20-24 din Legea 176/2010 şi Legea nr. 554/2004.

În dovedire, a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri.

2. Apărările pârâților

Prin întâmpinarea formulată la data de 03.03.2025, pârâta U.A.T. Comuna G a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivare, a susținut că, potrivit raportului de evaluare al ANI din 07.02.2023, M nu ar fi respectat regimul juridic al conflictelor de interese, dar instanța, prin Sentința civilă nr. 328/2023, a reținut că faptele reclamantului (semnarea actelor adiționale, inițierea proiectelor de hotărâri, întocmirea referatelor) nu au produs folos material pentru sine sau pentru Asociație, ci au condus la majorarea redevenței în defavoarea acesteia.

Pârâta a arătat că, potrivit legii (O.U.G. nr. 57/2019, Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010), conflictul de interese presupune obținerea unui folos material personal sau pentru organizația din care face parte persoana vizată, ceea ce nu este cazul, întrucât redevența a crescut cu aproximativ 300%, aducând profit U.A.T.

Comuna G.

Prin urmare, actele contestate nu se încadrează în sancțiunea prevăzută de art. 23 din Legea nr. 176/2010 și instanța nu poate decide altfel.

În privința cererii de repunere a părților în situația anterioară, pârâta a susținut că reclamanta nu a precizat ce înțelege prin „situația anterioară”, astfel că această solicitare este neclară și urmează a fi respinsă.

Prin întâmpinarea formulată la data de 05.03.2025, pârâta Societatea Agricolă ACA G a arătat că nu a fost parte în Dosarul nr. .../44/2023, astfel că hotărârile invocate de reclamantă nu îi pot fi opuse.

A susținut în continuare că pârâtul M nu mai deține nicio calitate în consiliul de administrație al ACA începând cu 01.05.2012, deci, la încheierea actelor adiționale nr. 3, 4 și 5, nu a existat conflict de interese care să determine nulitatea acestora.

Pârâta a precizat că redevența a fost anual ajustată conform ratei inflației, majorându-se semnificativ și că, prin Sentința nr. 328/2023, s-a reținut că actele contestate nu au produs folos material pentru pârât sau Asociație, ci au crescut redevența în defavoarea acesteia.

De asemenea, pârâta a susținut că reclamanta nu a arătat care ar fi interesul urmărit prin anularea actelor sau cum ar putea fi repuse părțile în situația anterioară.

În drept, pârâţii au invocat disp. art.205-208 C.proc.civ.

În dovedire, au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

3. Aspecte procesuale relevante

În temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., prima instanţă a încuviințat şi a administrat, proba cu înscrisuri.

4. Hotărârea pronunţată

Prin sentinţa civilă nr. 112/Fca/2025 din 11.04.2025, Tribunalul B a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată.

1. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza pronunțării sentinței instanței

de fond:

Prima instanţă a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 328/12.12.2023 pronunţată de Curtea de Apel G în Dosarul nr. .../44/2023, s-a stabilit cu putere de lucru judecat că semnarea actelor adiționale, a dispozițiilor de convocare, a proiectelor de hotărâri și a referatelor de aprobare privind redevența nu a produs folos material pentru pârâtul M sau Asociație, ci a majorat redevența în defavoarea Asociației.

Contractul de concesiune inițial nu transferă viciul asupra actelor adiționale, datorită prescripției constatate de ANI.

În schimb, semnarea de către pârât a adeverințelor privind suprafața deținută de Asociație reprezintă acte cu efecte patrimoniale, pentru care există conflict de interese.

Astfel fiind, prima instanță a apreciat că există conflict de interese doar în privința adeverințelor, nu și pentru actele juridice a căror anulare se solicită.

Conform art. 23 din Legea 176/2010, actele încheiate cu încălcarea regimului conflictului de interese sunt lovite de nulitate absolută, cu posibilitatea repunerii părților în situația anterioară.

Constatând că nu există probe privind conflictul de interese pentru actele a căror nulitate se solicită, Tribunalul a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

6. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinței civile nr. 112/Fca/2025 din 11.04.2025, pronunțate de Tribunalul B, a declarat recurs reclamanta ANI, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate şi admiterea cererii de chemare în judecată.

7. Criticile aduse sentinţei recurate

Recurenta a susținut că instanța de fond a aplicat greșit normele de drept material, respectiv dispozițiile art. 22 și 23 din Legea nr. 176/2010, motivând că cererea de chemare în judecată se baza pe un raport de evaluare definitiv al ANI (nr. .../II/07.02.2023), prin care s-a constatat că M a încălcat regimul juridic al conflictului de interese.

Conform dispozițiilor legale invocate, toate actele juridice și administrative încheiate cu încălcarea regimului conflictului de interese sunt lovite de nulitate absolută, iar instanța poate dispune repunerea părților în situația anterioară.

Prima instanță a reanalizat eronat existența conflictului de interese, deși acesta fusese stabilit definitiv de către ICCJ prin Decizia nr. 5986/11.12.2024, încălcând astfel autoritatea de lucru judecat, și a omis aplicarea consecințelor legale, respectiv constatarea nulității absolute a actelor încheiate în situația de conflict de interese.

În referire la raportul de evaluare nr. .../07.02.2023, recurenta a învederat că prima instanță a interpretat eronat situația de conflict de interese reținută, prin care s-a constatat că M, în calitate de primar al comunei G, a participat direct la adoptarea și semnarea actelor administrative și juridice privind Societatea Agricolă „ACA G”, deși avea un interes personal.

Contestațiile formulate au fost respinse de Curtea de Apel G și de ICCJ, stabilind definitivarea raportului și a situației de conflict de interese.

Potrivit art. 228 din Codul Administrativ, conflictul de interese există și prin simpla posibilitate de influențare a deciziilor autorității publice în beneficiul unui interes propriu sau al unei asociații.

Conform art. 23 din Legea nr. 176/2010, actele contestate pot fi anulate doar după stabilirea definitivă a conflictului și dacă au legătură cu acesta.

Instanța de fond a greșit prin reanalizarea conflictului și neaprecierea legăturii actelor cu situația constatată, ignorând sancțiunea imperativă a nulității absolute prevăzută de lege.

În probațiune, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, au fost invocate disp. art. 488 alin.(1) pct. 8 C.proc.civ. şi cele ale Legii nr. 176/2010.

8. Apărările formulate în recurs

Prin întâmpinarea formulată la data de 12.06.2025, intimata U.A.T. Comuna G a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivare, a susținut că, potrivit legislației, conflictul de interese presupune producerea unui folos material pentru sine sau pentru asociația/fundația din care face parte persoana vizată.

În speță, actele contestate (Contractul de concesiune nr. .../04.03.2010 și actele adiționale ulterioare) au condus la majorarea redevenței datorate de concesionar, ACA G, ceea ce a adus un beneficiu exclusiv U.A.T.

Comuna G și nu persoanei verificate sau asociației din care făcea parte.

Curtea de Apel G, prin sentința nr. 328/2023, a stabilit, cu putere de lucru judecat, că actele respective nu au produs un folos material pentru intimatul M, astfel că sancțiunea prevăzută de art. 23 din Legea nr. 176/2010 nu se poate aplica.

Aceasta hotărâre, conform jurisprudenței ICCJ, impune consecvență judiciară și nu poate fi contrazisă printr-o altă decizie.

Intimata subliniază că singura entitate care contestă această situație este A.N.I., care nu a contestat niciodată considerentele Sentinței nr. 328/2023, iar criticile recurentului privind reanalizarea conflictului de interese sunt, prin urmare, neîntemeiate.

În drept, invocă dispozițiile art.205 C.proc.civ.

În probațiune, solicită proba cu înscrisuri.

Ceilalți intimați, legal citați, nu au formulat întâmpinare şi nici alte apărări în recurs.

9. Procedura în fața instanței de recurs

La termenul de judecată din 04.11.2025, Curtea, faţă de prevederile art.258 şi art.255 Cod proc.civ., a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că sunt admisibile, concludente şi utile cauzei.

Totodată, apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza dispoziţiilor art. 394 Cod procedură civilă, a declarat închise dezbaterile şi a reținut cauza spre soluționare.

II. Dezlegarea recursului

II.1. Situaţia de fapt relevantă pentru soluționarea cauzei

Sintetizând şi reformulând, pentru facilitarea demersului judiciar, situaţia de fapt relevantă pentru dezlegarea recursului, astfel cum a fost reţinută de instanţa de fond (în al cărei atribut intră în mod exclusiv fixarea elementelor de fapt ale cauzei, de vreme ce recursul este o cale de atac nedevolutivă, neputând privi decât aspecte de nelegalitate), Curtea notează următoarele:

Prin Raportul de evaluare nr. .../II/07.02.2023, ANI a constatat faptul că intimatul M care a deţinut, de la data de 24.06.2016, atât funcţia de primar, cât şi pe cea de prim-vicepreşedinte şi de membru fondator al Societăţii Agricole „ACA G”, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, încălcând dispoziţiile art.70, 71 şi 76 din Legea nr.161/2003, întrucât nu s-a abţinut de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptatea actelor administrative, de la încheierea sau participarea la încheierea actelor juridice privind Societatea Agricolă „ACA G”.

În cadrul rubricii „Identificarea elementelor privind nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese în materie administrativă”, s-a menţionat că intimatul M a semnat Contractul de concesiune nr. .../04.03.2010, actele adiţionale nr. 3, 4 şi 5 la acest contract, precum şi referatele de aprobare şi proiectele de hotărâre de consiliu local – HCL nr..../19.12.2019 şi nr. .../29.01.2021- care au stat la baza încheierii acestor acte adiţionale.

De asemenea, s-a reţinut eliberarea adeverințelor nr. .../02.05.2022, nr. .../10.05.2021, respectiv nr. .../27.04.2020, prin care se atestă faptul că societatea agricolă ACA G, figurează pe anul 2022 cu o suprafață de 299,42 ha.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel G sub nr. .../44/2023, domnul M a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare nr. .../07.02.2023 emis de ANI, prin care a solicitat anularea acestuia.

Curtea de Apel G a reţinut, prin considerente, că faptele reclamantului M de a semna actele adiţionale la contractul de concesiune, precum şi celelalte înscrisuri - referate, hotărâre privind stabilirea redevenţei, nu au fost în măsură să producă un folos material pentru sine sau pentru Asociaţia din care făcea parte.

S-a mai reţinut că simpla încheiere a contractului de concesiune din 2010 de către reclamantul aflat în conflict de interese nu transferă acest viciu şi actelor adiţionale, întrucât Agenţia a constatat prescripţia în privinţa actului iniţial.

Totuşi, prin sentinţa civilă nr. 328/12.12.2023 pronunţată de Curtea de Apel G în Dosarul nr. .../44/2023, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de anulare a pct. 3 privind dispoziţia de sesizare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din cuprinsul Raportului de evaluare nr. .../07.02.2023 emis de ANI, şi, ca nefondată, cererea de anulare a restului dispoziţiilor din cuprinsul aceluiaşi raport.

Prin cererea de recurs formulată împotriva acestei hotărâri, recurentul M a susţinut că există o contradicţie între motivarea şi soluţia Curţii de Apel, în sensul că, deşi s-a reţinut că parte din faptele reclamantului nu au fost în măsură să producă un folos material pentru sine sau pentru Asociaţie, prin dispozitiv, s-a pronunţat respingerea în tot a contestaţiei, şi nu de admitere în parte, cu consecinţa anulării în parte a raportului de evaluare, pentru aceste fapte.

Prin decizia nr.5986 din data de 11.12.2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul formulat, ca nefondat, constatând, prin considerente, că instanţa de fond a reţinut conflictul de interese, chiar dacă nu s-a raportat la toate faptele enumerate în cuprinsul raportului de evaluare.

II.2. Examinarea criticilor de nelegalitate

Motivul de nelegalitate invocat de recurenta-reclamantă este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.civ., potrivit căruia: „casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material”.

Cu titlu prealabil, Curtea reţine că va fi incident acest motiv de casare, atunci când instanţa de fond, deşi a recurs la textele de lege substanţiale aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Esenţa criticii pe care este fundamentată cererea de recurs este aceea că, în mod greşit, judecătorul fondului a aplicat normele de drept material, respectiv dispozițiile art. 22 și 23 din Legea nr. 176/2010, procedând la analiza existenţei conflictului de interese, deşi, prin respingerea contestaţiei formulate, raportul de evaluare emis de A.N.I. a devenit definitiv.

Recursul este fondat, întrucât prima instanţă a reţinut caracterul nefondat al cererii formulate de ANI, urmare a aplicării greșite a prevederilor legale în materie, astfel:

Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI, „Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ [...]”.

Potrivit art. 23 din acelaşi act normativ, „(1) În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situaţia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută. (2) Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenţie chiar dacă persoana în cauză nu mai deţine acea funcţie. (3) Instanţa va putea dispune motivat, pe lângă constatarea nulităţii absolute, şi repunerea părţilor în situaţia anterioară”.

Curtea reţine, sub un prim aspect, că modul în care este reglementată atribuţia A.N.I. de a formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese, alături de altele din cuprinsul legii, reflectă concepţia legiuitorului privind rolul reclamantei de gardian al interesului public, exercitând un veritabil drept de tutelă administrativă în materia integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, similar celui conferit de legea administrativă generală spre pildă Prefectului în privinţa actelor emise de autorităţile administrației publice locale sau ANFP în privinţa actelor autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică.

Din conţinutul prevederilor cuprinse la art.22 şi art. 23 din Legea nr.176/2010, anterior citate, rezultă că singura cerinţă pentru constatarea nulităţii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese este ca raportul de evaluare întocmit de A.N.I. să fi rămas definitiv.

Ori, în prezenta speţă suntem în situaţia existenţei certe a unui conflict de interese în care s-a aflat intimatul M, de vreme ce raportul de evaluare .../07.02.2023 a rămas definitiv prin decizia nr.5986 din data de 11.12.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. .../44/2023.

Aşadar, această hotărâre confirmă legalitatea raportului care statuează conflictul de interese reținut în sarcina intimatului M și reprezintă situația premisă pentru acțiunea în nulitatea actelor juridice încheiate cu încălcarea obligațiilor prevăzute de lege.

În acest context, repunerea în discuție a conflictului de interese nu mai este posibilă, astfel încât argumentele intimatei UAT Comuna G nu mai pot fi analizate pe fond, dată fiind puterea de lucru judecat a celor statutate de instanța supremă, în acest sens.

Nici apărarea intimatei privind împrejurarea că actele contestate (Contractul de concesiune nr. .../04.03.2010 și actele adiționale ulterioare) au condus la majorarea redevenței datorate de concesionar, respectiv la crearea unui beneficiu exclusiv U.A.T.

Comuna G și nu intimatului M, după cum s-a stabilit cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr. 328/2023- nu poate fi valorificată în sensul pretins, întrucât aceasta nu este de natură să infirme criticile formulate în cauză de recurentă.

Astfel, sub un prim aspect, Curtea reţine, în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, că aplicarea regimului juridic al conflictului de interese nu este condiționată de existența unui folos patrimonial efectiv.

În reglementarea conflictului de interese de natură administrativă, legiuitorul nu a condiționat existența conflictului de interese de criteriul obţinerii unui folos material, fiind suficient un benefiu potenţial, conform art. 79 din Legea nr. 161/2003 și art. 228 C. adm., potrivit căruia alesul local aflat în conflict de interese are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material.

Aşadar, apărarea intimatei este nerelevantă în economia cauzei, folosul material nefiind o condiție necesară pentru reținerea stării de conflict de interese în sensul Legii nr. 161/2003, de vreme ce textele legale sancționează potențialul de afectare a imparțialității deciziilor, nu rezultatul financiar efectiv al acestora.

Sub un alt aspect, se reţine că, într-adevăr, prin hotărârea invocată de intimată, s-a reţinut că încheierea de către intimatul M a înscrisurilor criticate nu au fost în măsură să producă un folos material pentru sine, însă, prin cererea de faţă, reclamanta nu a învestit instanţa cu verificarea sau infirmarea acestei constatări, cu atât mai puţin constatarea unei situaţii contrare.

Prin urmare, în cauză, nu poate interveni încălcarea puterii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 328/12.12.2023 pronunţate de Curtea de Apel G în Dosarul nr. .../44/2023.

În această ordine de idei, reţinând voinţa legiuitorului de a restabili legalitatea, prin constatarea nulităţii absolute a actelor juridice, încheiate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, Curtea nu poate decât să constate că participarea intimatului M la încheierea actelor adiţionale nr. 3, 4 şi 5 la contractul de concesiune nr. .../04.03.2010, precum şi la adoptarea referatelor de aprobare şi proiectelor de hotărâre de consiliu local, respectiv deliberarea HCL nr..../19.12.2019 şi nr. .../29.01.2021- care au stat la baza încheierii acestor acte adiționale, determină incidența dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.

Totuşi, Curtea observă, în ceea ce priveşte referatele de aprobare, respectiv HCL nr..../19.12.2019 şi HCL nr. .../29.01.2021, că au avut ca obiect stabilirea redevenței la contractele de superficie/concesiune/închiriere a bunurilor imobile-clădiri și terenuri-contracte încheiate între comuna G și mai multe persoane fizice și juridice pentru anul 2020, respectiv 2021, potrivit anexei la HCL nr..../19.12.2019, intimata UAT Comuna G având încheiate nu mai puţin de 26 contracte de concesiune.

Hotărârile de consiliu local analizate, deşi adoptate într-un cadru formal unitar şi cu aplicabilitate aparent extinsă, produc efecte juridice faţă de destinatari determinaţi şi identificaţi distinct.

În această configuraţie, natura lor veritabilă este cea a unor acte administrative individuale, chiar dacă tehnica de reglementare utilizată a fost una colectivă.

Or, potrivit principiilor care guvernează regimul juridic al actelor administrative individuale, efectele anulării sunt relative, producându-se numai faţă de persoana în raport cu care actul a fost emis şi faţă de care se constată încălcarea dispoziţiilor legale incidente.

Această soluţie decurge din natura însăşi a actului individual, ale cărui efecte nu se răsfrâng erga omnes, ci exclusiv asupra persoanelor determinate vizate de dispoziţiile sale.

Sub acest aspect, Curtea reaminteşte că, în mod constant, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a statuat că actele administrative individuale cu structură colectivă — inclusiv acelea materializate în liste, anexe sau poziţii multiple - rămân supuse regulii relativității efectelor.

Această orientare jurisprudenţială decurge din însăşi esenţa actului individual, al cărui regim juridic nu permite extinderea efectelor sale asupra unor terţi care nu au fost parte a situaţiei juridice examinate.

În aceste coordonate, chiar dacă HCL nr. .../19.12.2019 şi HCL nr. .../29.01.2021 configurează, în mod global, cadrul redevenţelor datorate de mai mulţi concesionari, sancţiunea nulităţii absolute, prevăzută de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, este aptă a opera numai în privinţa efectelor produse faţă de ACA G, singura entitate în raport cu care s-a constatat existenţa conflictului de interese.

Prin urmare, Curtea va constata nulitatea absolută a acestor acte administrative numai în limita în care ele privesc drepturile şi obligaţiile asociate contractului de concesiune nr. .../04.03.2010 şi actelor adiţionale aferente, fără a afecta situaţia juridică a celorlalţi concesionari vizaţi de aceleaşi hotărâri, în considerarea caracterului lor individual.

În ceea ce priveşte susţinerea intimatei UAT Comuna G potrivit căreia repunerea părţilor în situaţia anterioară nu ar putea fi dispusă în lipsa indicării de către recurentă a modalităţii concrete în care această măsură ar trebui realizată, Curtea constată că o atare apărare nu poate fi primită.

Repunerea în situaţia anterioară constituie un efect intrinsec al constatării nulităţii absolute, efect care operează ope legis şi nu depinde de prezentarea de către parte a unui „plan procedural” privind executarea acesteia.

A solicita recurentei să precizeze mecanismele administrative interne prin care organismul de integritate urmează să aducă la îndeplinire hotărârea ar echivala cu o deturnare a naturii controlului de legalitate şi o transferare nejustificată către aceasta a responsabilităţilor care aparţin în mod firesc autorităţii publice emitente.

În consecinţă, absenţa unei propuneri tehnice concrete provenite de la recurentă nu poate constitui un impediment în calea aplicării efectelor nulităţii, repunerea în situaţia anterioară derivând direct din regimul juridic al nulității absolute şi din obligația autorității publice de a se conforma hotărârii judecătoreşti.

III. Soluția Curţii de Apel G şi temeiul juridic al acesteia

In raport de toate aceste considerente, Curtea constată că prima instanţă a interpretat şi aplicat în mod greşit normele de drept material, motiv pentru care va admite recursul, cu consecinţa casării în parte a sentinţei recurate, conform art. 496 alin. (2) C.proc.civ.

În rejudecare, Curtea va admite în parte cererea de chemare în judecată, în sensul că, urmare a încălcării dispozițiilor legale privind conflictul de interese, va constata nulitatea absolută a actelor adiţionale nr. 3, 4 şi 5 la Contractul de concesiune nr. .../04.03.2010, precum şi nulitatea absolută parţială a Hotărârii Consiliului Local al Comunei G nr..../19.12.2019, a Hotărârii Consiliului Local al Comunei G nr..../29.01.2021 şi a referatelor de aprobare aferente privind stabilirea redevenței la contractele de superficie/concesiune/închiriere a bunurilor imobile, clădiri și terenuri- contracte încheiate între comuna G și persoanele fizice și juridice pentru anul 2020, respectiv 2021, în măsura în care acestea privesc raporturile juridice raporturile juridice dintre UAT Comuna G și intimata ACA G.

Totodată, va dispune dispune repunerea părților în situația anterioară, în limitele efectelor juridice generate de actele a căror nulitate a fost constatată, cu consecința înlăturării efectelor produse în privința contractului de concesiune nr. .../04.03.2010 și a actelor adiționale aferente.

Celelalte pretenţii ale reclamantei - privind nulitatea absolută totală a referatelor şi hotărârilor consiliului local, vor fi respinse, ca neîntemeiate.

(decizie rezumată de judecător Ecaterina IVANOV)