Decizie nr. 778 din 29.12.2025

Anularea PUZ nu poate produce de plano anularea autorizațiilor.

Aşa cum se arată în decizia Curții Constituționale, judecătorul cauzei are obligația de a verifica în concret dacă motivele care au dus la anularea actului normativ se regăsesc în conținutul autorizațiilor, au fost aplicate efectiv la emiterea acestora şi dacă afectează legalitatea lor, prin prisma legalității, a securității juridice şi încrederii legitime. (...)

Deși autorizațiile de construire nu indică expres documentația de urbanism avută în vedere, din certificatele de urbanism rezultă fără echivoc că regimul de construire autorizat a fost stabilit prin raportare la PUZ-ul aprobat prin HCL .../2020 ulterior anulat, şi la PUD aprobat prin HCL .../2006 care, prin natura și rangul său juridic, nu putea justifica indicatorii urbanistici şi regimul de înălțime autorizat.

În aceste condiții, se constată faptul că autorizațiile îşi extrag temeiul efectiv din reglementările PUZ ului anulat, motiv pentru care nelegalitatea acestuia se răsfrânge direct asupra legalității actelor administrative individuale - autorizațiile de construire nr..../30.09.2020 şi .../30.09.2020.

Deşi la data emiterii autorizațiilor de construire Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCL .../2020 se afla în vigoare, iar beneficiarul a acționat în baza reglementărilor urbanistice aplicabile la acel moment, acest element nu este suficient pentru a reține legalitatea actelor administrative individuale contestate.

Analiza concretă, impusă prin Decizia Curții Constituționale 208/2025 evidențiază faptul că autorizațiile materializează în mod direct derogările urbanistice esențiale care au determinat anularea PUZ-ului, respectiv depășirea simultană a indicatorilor POT şi CUT şi modificarea nelegală a zonei funcționale, derogări incompatibile cu reglementările obligatorii ale PUG.

În aceste condiții, nelegalitatea actului administrativ normativ se răsfrânge asupra actelor administrative individuale nu ca efect automat al anulării PUZ, ci ca rezultat al unei examinări efective şi individualizate a conținutului autorizațiilor, care evidențiază lipsa unui temei urbanistic valid la nivelul actului superior.

Decizia nr. 778 din data de 29.12.2025 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului C — Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 15.05.2021, sub nr. .../118/2021, precizată, reclamanții G, T, B, V, C, D, S, P în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, AB şi AC, anularea Autorizației de construire nr. .../30.09.2020 eliberată în beneficiul numitului AB pentru construire imobil P+6E cu funcțiunea de locuințe colective la adresa din C, str. ... nr. ..., jud.

C și a Autorizației de construire nr. .../30.09.2020 eliberată în beneficiul numitului AB pentru construire imobil P+6E cu funcțiunea de locuințe colective la adresa din C str. ... nr. ..., jud.

C; cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 1117/21.08.2024 s-a luat act de renunțarea reclamanților G, T, B, la judecarea cererii de chemare în judecată formulate în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, AB şi AC.

În temeiul art. 22 alin. (4) C. proc. civ., au fost calificate ca apărări de fond excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția lipsei de interes invocate de pârâtul

AB.

A fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții ... în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, AB şi AC.

A fost anulată autorizația de construire nr. .../30.09.2020 și autorizația de construire nr. .../30.09.2020 emise de Primarul Municipiului C.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 6.860 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, onorariul de expert în cuantum de 2.000 lei și onorariul de avocat în cuantum de 4.760 lei.

A fost respinsă cererea pârâtului Primarul Municipiului C de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanții ... au solicitat anularea autorizației de construire nr. .../30.09.2020 și a autorizației de construire nr. .../30.09.2020 emise de Primarul Municipiului C.

(...)În continuare, instanța a analizat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția lipsei de interes invocate de pârâtul AB, pe care le-a calificat ca apărări de fond.

A arătat instanţa că prin prevederile art.1, 2 şi 8 ale Legii 554/200, legiuitorul a conferit legitimare procesuală activă în contenciosul administrativ subiectiv numai persoanelor care se consideră vătămate într-un drept al lor ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri ori persoanelor vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Așa cum s-a arătat și în doctrină, stabilirea existenței vătămării aduse unui drept sau interes legitim se face pe baza probelor administrate, fiind o chestiune de fond, pentru justificarea calității procesuale active, și implicit a interesului, fiind suficient ca reclamantul să invoce o vătămare și să aibă calitatea de titular al dreptului sau al interesului legitim pretins vătămat.

Or, reclamanții ... au invocat prin cererea de chemare în judecată faptul că locuiesc în proximitatea loturilor de teren pentru care au fost emise cele două autorizații de construire atacate și că sunt în mod direct afectați de eliberarea acestora, date fiind efectele directe asupra condițiilor în care vor fi nevoiți să locuiască ca urmare a punerii lor în operă.

În condițiile în care reclamanții au invocat o vătămare și au dovedit prin titlurile de proprietate depuse la dosar că dețin în proprietate apartamente în proximitatea loturilor de teren pentru care au fost emise cele două autorizații de construire atacate (f. 80, 106 vol.

IV) existența sau nu a vătămării pretinse și legătura acesteia cu motivele de nelegalitate invocate fac obiectul analizei pe fondul cauzei.

În aceste condiţii, instanța a calificat, în temeiul art. 22 alin. (4) C. proc. civ., ca apărări de fond excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția lipsei de interes invocate de pârâtul AB.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin autorizația de construire nr. .../30.09.2020 emisă de Primarul Municipiului C în favoarea pârâtului AB, s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru „construire imobil P+6E cu funcțiunea de locuințe colective”, pe terenul situat în C, str. ... nr. ... zona bloc ... înscris în cartea funciară nr. ... (f. 74 — 75 vol.

I).

Prin autorizația de construire nr. .../30.09.2020 emisă de Primarul Municipiului C în favoarea pârâților AB şi AC, s-a autorizat executare Lucrărilor de construire pentru „construire imobil P+6E cu funcțiunea de locuințe colective”, pe terenul situat în C, str. ... nr. ...

Lot 2, înscris în cartea funciară nr. ... (i . 156 - 157 vol. 11).

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții ... au invocat următoarele motive de nelegalitate:

a) autorizația de construire nr. .../30.09.2020:

1. o parte din reglementările menționate în CU nr. .../31.03.2020 se referă la un alt teren decât cel pentru care a fost emisă AC nr. .../2020 (amplasarea clădirilor față de limitele laterale de proprietate, necesarul de spații verzi);

2. din documentația DTAC lipsesc o parte din avizele/acordurile impuse prin CU nr. .../31.03.2020, respectiv: acord notarial vecini conform art. 27 din Ordin nr. 839/2009 acord notarial vecini afectați de umbrire, avizul Inspectoratului de Stat în Construcții, fiind încălcate prevederile art. 7 alin. (l) lit. d) din Legea nr. 50/1991;

3. lipsește avizul referitor la „energie termică”; avizul emis de RADET C privește un alt teren decât cel pentru care a fost emisă AC nr. .../30.09.2020 și nu putea fi avut în vedere la eliberarea acestei AC;

4. AC nr. .../2020 nu respectă condiționarea impusă prin avizul nr. .../04.06.2020 emis de RAJA S.A., aceea de deviere a colectorului menajer;

5.

AC nr. .../2020 nu respectă reglementările stabilite prin certificatul de urbanism referitoare la spațiile verzi necesar a fi realizate; potrivit CU se va asigura o suprafață verde de 265 mp compusă din: 120 mp spațiu verde (gazon și grupuri de mesteceni), 15 mp jardiniere la parterul blocului în care va fi plantată iederă, 130 mp - perete vegetal pe împrejmuirea opacă - 65 m x 2 m înălțime și 200 mp dale înierbate între care va fi plantat gazon; din planul de situație aferent DTAC rezultă că în realitate se va asigura doar 100 mp spațiu verde (gazon și grupuri de mesteceni), 30 mp ghivece pe terase în loc de jardiniere la parterul blocului și l: 10 mp perete vegetal, fără cei 200 mp dale înierbate;

6.

AC nr. .../2020 nu respectă condiționările impuse prin Notificarea nr.

IMA .../11.08.2020 emisă de Direcția de Sănătate Publică a Județului C privind respectarea tuturor normelor sanitare prevăzute de Ordinul MS nr. 119/2014 (însorire minim 1şi 1/2 h pe zi la solstițiul de iarnă, parametrii locuirii, dotări edilitare - loc de joacă, parcări la minim 5 m de ferestrele locuințelor, platforme depozitare deșeuri menajere etc.), spațiu verde;

7. deși AC nr. .../2020 a fost eliberată pentru construire imobil P+6E, parte din înscrisurile ce compun DTAC se referă la imobil P+6E+Etaj tehnic;

8. AC nr. .../2020 nu respectă regimul tehnic referitor la amplasarea clădirilor față de aliniament și limitele laterale ale proprietății prevăzut în CU și documentațiile de urbanism.

b) autorizația de construire nr. .../30.09.2020:

1. din documentația DTAC lipsesc o parte din avizele/acordurile impuse prin CU nr. .../31.03.2020, respectiv: acord notarial vecini conform art. 27 din Ordin nr.839/2009, acord notarial vecini afectați de umbrire, avizul Inspectoratului de Stat în Construcții, fiind astfel încălcate prevederile art. 7 alin. (l) lit. d) din Legea nr. 50/1991 ;

2. lipsesc avizele referitoare la „alimentare cu energie electrică” și „energie termică"; atât avizul emis de Enel Distribuție S.A., cât și avizul emis de RADET C privesc un alt teren decât cel pentru care a fost emisă AC nr. .../30.09.2020 și nu puteau fi avute în vedere la eliberarea acestei AC;

3. AC nr. .../2020 nu respectă condiționările din avizul nr. .../04.06.2020 emis de R S.A., respectiv:

- respectarea culoarelor de protecție de 3 m stânga-dreapta din axul conductelor (colector pluvial și colector menajer), zone care nu se vor betona și pe care nu se vor realiza construcții și parcări;

- sau în cazul imposibilității de respectare a culoarelor de protecție, lucrările de construcție pot fi realizate condiționat de devierea colectorului pluvial și/sau menajer;

4.

AC nr. .../2020 nu respectă reglementările stabilite prin certificatul de urbanism referitoare la spațiile verzi necesar a fi realizate; potrivit CU nr. .../31.03.2020, pentru lotul 2 (S teren—870 mp) se va asigura o suprafață verde de 265 mp compusă din: 120 mp spațiu verde (gazon și grupuri de mesteceni), 15 mp jardiniere la parterul blocului în care va fi plantată iederă, 130 mp - perete vegetal pe împrejmuirea opacă - 65 m x 2 m înălțime și 200 mp dale înierbate între care va fi plantat gazon; din planul de situație aferent DTAC rezultă că în realitate se va asigura doar 60 mp spațiu verde (gazon și grupuri de mesteceni), 75 mp ghivece pe terase în loc de jardiniere la parterul blocului și 130 mp perete vegetal, fără cei 200 mp dale înierbate;

5.

AC nr. .../2020 nu respectă condiționările impuse prin Notificarea nr.

IMA 1 .../10.07.2020 emisă de Direcția de Sănătate Publică a Județului C privind respectarea tuturor normelor sanitare prevăzute de Ordinul MS nr. 1 19/2014 (însorire minim 1 % h pe zi Ia solstițiul de iarnă, parametrii locuirii, dotări edilitare - loc de joacă, parcări la minim 5 m de ferestrele locuințelor, platforme depozitare deșeuri menajere etc.), spațiu verde;

6. deși AC nr. .../2020 a fost eliberată pentru construire imobil P+6E, o parte din înscrisurile ce compun DTAC se referă la imobil P+6E+Etaj tehnic;

7.

AC nr. .../2020 nu respectă regimul tehnic prevăzut în CU nr. .../31.03.2020 referitor la „amplasarea clădirilor față de aliniament”; astfel, prin CU s-a impus retragerea parterului cu I m față de strada ... și față de aleile de acces auto laterale, însă din Planul de situație și Memoriul general rezultă că pe latura de nord această retragere nu este respectată; în egală măsură, nu este respectată retragerea de 5 m față de limita laterală de proprietate dinspre sud impusă prin CU, nici retragerea de 10 m față de limita de proprietate posterioară.

Prin concluziile orale din ședința de judecată din data de 14.06.2024, reclamanții au invocat nelegalitatea celor două autorizații de construire ca urmare a anulării Planului urbanistic zonal.

A arătat că Hotărârea .../28.02.2020 a fost adoptată de către Consiliul Local al Municipiului C, la inițiativa pârâților AB şi AC.

Prin planul urbanistic zonal aprobat au fost adoptate o serie de norme tehnic derogatorii de la Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului C, cum ar fi, de exemplu, cele privind regimul de înălțime.

La data formulării cererilor de emitere a certificatelor de urbanism nr. .../31.03.2020 și nr. .../31.03.2020, respectiv 16.03.2020 (f. 81 vol. 1 și 165 vol. 11), Hotărârea nr. .../28.02.2020 a Consiliului Local al Municipiului C erau în vigoare, normele tehnice din acest act administrativ normativ (calificare impusă prin decizia nr. 12 data de 28.06.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 933 din data de 30.09.2021), fiind aplicabile celor două autorizații de construire.

De altfel, în preambulul fiecăruia dintre cele două certificate de urbanism s-a făcut referire la hotărârea anterior menționată.

Așadar, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 60/1991 și art. 3 alin. (2) din Normele Metodologice din 12 octombrie 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții aprobate prin Ordinul nr. 839/2009 al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, prin cele două certificate de urbanism s-au făcut cunoscute solicitanților informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor şi construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii, inclusiv în conformitate cu planul urbanistic zonal aprobat prin Hotărârea nr. .../28.02.2020.

Pe parcursul procesului, prin sentința civilă nr. 620 din data de 12.05.2023 pronunțată de Tribunalul C în dosarul nr. .../118/2020, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 402 din data de 12.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel C în recurs, instanța a anulat Hotărârea nr. .../28.02.2020 a Consiliului Local al Municipiului C.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004, „Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Acestea se publică obligatoriu după motivare, la solicitarea instanțelor, în Monitorul Oficial al României.

Partea l, sau, după caz, în monitoarele oficiale ale județelor ori al municipiului București, fiind scutite de plata taxelor de publicare.”

Raportat la interpretarea obligatorie a art. 23 din Legea nr. 554/2004 realizată prin decizia nr. 10 din data de 11.05.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept publicată în Monitorul Oficial nr. 458 din data de 25.06.2015, menționată anterior, instanța a reținut că sentința civilă nr. 620 din data de 12.05.2023 pronunțată de Tribunalul C în dosarul nr. .../118/2020, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 402 din data de 12.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel C, produce efecte în privința celor două autorizații de construire contestate în prezenta cauză.

Pârâtul AB a invocat faptul că anularea Hotărârii nr. .../28.02.2020 a Consiliului Local al Municipiului C nu ar produce niciun efect în prezenta cauză, întrucât reclamanții nu ar fi invocat prin cererea de chemare în judecată, ca motiv de nelegalitate a celor două autorizații de construire, emiterea acestora în baza unui act administrativ nul.

S-a considerat faptul că acest argument nu poate fi primit, dat fiind că în considerentele deciziei nr. 4 din data de 29.02.2016 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial nr. 226 din data de 26.03.2016.

Aplicând interpretarea unitară a art. 23 din Legea nr. 554/2004, instanța a reținut că este suficientă invocarea de către reclamanți, în ședința de judecată din data de 14.06.2024, pe calea concluziilor orale, a nelegalității celor două autorizații de construire ca urmare a anulării Planului Urbanistic Zonal.

Mai mult, reclamanții au indicat și în cererea de chemare în judecată faptul că cele două autorizații de construire au la bază Planul Urbanistic Zonal, a cărui anulare a fost solicitată de către aceștia în cadrul dosarului nr. .../118/2020, arătând, pe scurt, și motivele de nelegalitate invocate.

În continuare, instanța a reținut că, prin anularea Planului Urbanistic Zonal, a dispărut, retroactiv, o parte esențială a bazei legale ce a permis emiterea celor două autorizații de construire contestate în prezenta cauză.

Astfel, în absența Planului Urbanistic Zonal, acestea nu ar fi putut fi emise în scopul realizării proiectelor de construire a două imobile P+6E cu funcțiunea de locuințe colective, având caracteristicile tehnice din documentația tehnică elaborată la solicitarea pârâților.

Nelegalitatea Planului Urbanistic Zonal se răsfrânge, așadar, și asupra celor două autorizații de construire, care, retroactiv, trebuie considerate ca fiind emise cu încălcarea legii.

În concluzie, instanța a reținut că cele două autorizații de construire sunt nelegale, impunându-se anularea acestora.

În continuare, instanța a analizat celelalte motive de nelegalitate ale autorizațiilor de construire.

A arătat instanța de fond că motivele de nelegalitate vizând cele două autorizații de construire sunt similare, în principiu, aşa că au fost analizate împreună.

Analiza acestor motive de nelegalitate este necesară, pentru a evita o eventuală soluție de casare cu trimitere spre rejudecare, în cazul exercitării căii de atac a recursului, în ipoteza în care instanța de recurs ar considera neîntemeiat motivul de nelegalitate de la pct.

I.

a) Certificatul de urbanism nr. .../31.03.2020 a fost emis pentru terenul în suprafață 829 mp situat în C, str. ... nr. ... lot 4, înscris în cartea funciară nr. ... municipiului C, stând la baza autorizației de construire nr. .../30.09.2020 (f. 76 – 81)

Cu toate acestea, mențiunile referitoare la spațiile verzi și amplasarea construcției față de limitele laterale au fost preluate din certificatul de urbanism nr. .../31.03.2020 aferent terenului în suprafață de 870 mp situat în C, str. ..nr. ...Lot 2, înscris în cartea funciară nr. ... a municipiului C (f. 158 — 162 vol.

II), ce a stat la baza autorizației de construire nr. .../30.09.2020, aspect ce rezultă din simpla comparare a celor două certificate de urbanism.

Reclamanții nu au explicat însă cum anume sunt vătămați de aceste erori din cuprinsul certificatului de urbanism, în condițiile în care în documentația tehnică aferentă autorizației de construire nr. .../30.09.2020 (memoriul general, planul de situație anexă la avizele acordate pentru emiterea autorizației de construire) se face referire în mod corect la spațiile verzi şi amplasarea construcției față de limitele laterale vizând terenul în suprafață de 829 mp (f. 48 şi 94 — 101 vol.

II), documentație tehnică ce face parte integrantă din autorizația de construire.

b) Lipsa acordului notarial al vecinilor, conform art. 27 din Ordinul nr. 839/2009, a acordului notarial al vecinilor afectați de umbrire și a avizului Inspectoratului de Stat în Construcții din documentațiile aferente celor două autorizații de construire

Aplicând art. 27 din Normele Metodologice din 12 octombrie 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții aprobate prin Ordinul nr. 839/2009 al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, instanța a reținut că acordul reclamanților nu era necesar pentru emiterea autorizației de construire nr. .../30.09.2020, întrucât blocul ..., respectiv imobilul în care reclamanții dețin în proprietate apartamente, nu se învecinează cu terenul în suprafață de 870 mp situat în C, str. ... nr. ..., Lot 2, înscris în cartea funciară nr. ..., aspect ce rezultă din planul de amplasament, titlurile de proprietate ale pârâților AB şi AC și anexele studiului de însorire (f. - 188 vol. 11, f. 55 și 153 - 169 vol. 111).

Referitor la autorizația de construire nr. .../30.09.2020, instanța a reținut că, deși blocul B se învecinează cu terenul în suprafață de 829 mp situat în C, str. ... nr. ..., lot 4, înscris în cartea funciară nr. ... a municipiului C, conform planului de amplasament și delimitare a imobilului, titlului de proprietate al pârâtului AB și anexele studiului de însorire (f. 86 și 88 — 94 vol.

I, 104 — 121 vol.

II), reclamanții nu au dovedit că erau necesare măsuri de intervenție pentru protejarea blocului B.

Prin urmare, nu era necesar acordul reclamanților pentru emiterea autorizației de construire nr. .../30.09.2020.

În privința acordului notarial al vecinilor afectați de umbrire, instanța a constatat că art. 7 alin. (l) lit. d) din Legea nr. 50/1991 face trimitere la avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism.

Prin cele două certificate de urbanism s-a impus obligația obținerii acordului notarial al vecinilor eventual afectați de umbrire.

Așadar, aceste acorduri era necesar a fi obținute, în măsura în care s-ar fi identificat vecini de umbrire.

Însă, conform studiilor de însorire întocmite de către arhitectul ... la solicitarea pârâților AB şi AC, reclamanții nu erau afectați de umbrire, fiind asigurată însorirea blocului B conform art. 3 alin. (l) din Norma din 4 februarie 2014 de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației aprobată prin Ordinul nr. 1 19/2014 al ministrului sănătății.

c) Lipsa avizelor de la Regia Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C și Enel Distribuție S.A.

Instanța a reținut că, într-adevăr, planurile de situație anexate avizelor nr.

E .../26.05.2020 și nr. .../26.05.2020 (f. 43 - 44 vol. 11 și 117 - 118 vol. 111) sunt inversate, aparținând celuilalt imobil, iar nu imobilului vizat de aviz, însă, așa cum se poate observa, cele două avize sunt identice, în sensul inexistenței unor rețele termice pe cele două amplasamente, că răspunsurile Regiei Autonome de Distribuire a Energiei Termice C nu au fost influențate de aceste erori.

Mai mult, similar motivelor de nelegalitate de la lit. a) și b), instanța a reținut că reclamanții nu au explicat cum anume sunt vătămați de aceste neconformități.

d) Cu privire la nerespectarea avizelor R S.A. a arătat faptul că avizele fac parte integrantă din autorizațiile de construire, mențiuni inserate în mod expres în cuprinsul acestora, astfel că eventuala încălcare a avizelor emise de R S.A. nu afectează legalitatea autorizațiilor de construire.

e) Nerespectarea reglementărilor referitoare la spațiile verzi - instanța a constatat că, deși memoriile generale conțin o descriere minimalistă a spațiilor verzi, ce nu respectă exigențele punctului 3 din Anexa I a Hotărârii nr. 152 din data de 22.05.2013 a Consiliului Județean C, aspect remarcat și de către expertul — parte al reclamanților, reclamanții nu au invocat ca motiv de nelegalitate încălcarea prevederii legale anterior menționate, criticile acestora vizând doar contradicția dintre certificatele de urbanism și planurile de amplasament.

Reclamanții au omis să explice cum anume sunt vătămati de nerespectarea întocmai a prevederilor Hotărârii nr. 152 din data de 22.05.2013 a Consiliului Județean C.

f) Cu privire la nerespectarea notificărilor Direcției de Sănătate Publică a Județului C a reţinut că, chiar și dacă ar fi interpretate mențiunile din notificări drept condiționalități impuse pentru proiectele de construire, iar nu simple obligații de respectat cu ocazia edificării construcțiilor, trebuie observat că, în ceea ce privește însorirea, sunt valabile considerentele expuse la lit. b), iar în privința spațiilor verzi sunt valabile considerentele de la lit. e).

Referitor la locurile de parcare, locul de joacă și platformele de depozitare a deșeurilor menajere, reclamanții s-au limitat să invoce nerespectarea notificărilor, fără să explice în ce constau încălcările reglementărilor Ordinului nr. 119/2014 al ministrului sănătății și care este vătămarea suferită de aceștia.

g) O parte din înscrisurile ce compun DTAC se referă la un imobil P+6E+Etaj tehnic.

Prin precizările din data de 07.10.2021, reclamanții au indicat înscrisurile care se referă la un imobil P+6E+Etaj tehnic pentru fiecare autorizație de construire, acestea fiind referatul privind verificarea de calitate la cerințele Bl, B6, C, D, E și F, avizul emis de Agenția pentru Protecția Mediului C, studiul de însorire, studiul privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată, în funcție de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător (numai în cazul autorizației de construire nr. .../30.09.2020) și avizul DASOE.

Din analiza înscrisurilor enumerate de către reclamanți (f. 163 vol.

I, f. 53 — 63, 69, 86 90 și 104 - 121 vol.

II, f. 58, 131, 134 — 138 și 153 - 169 vol.

III), rezultă că acestea se referă I imobile P+6E+Etaj tehnic, însă autorizațiile de construire au fost emise pentru imobile P+6E.

Aspectul că o parte din documentație se referă la imobile P+6E+Etaj tehnic nu afectează însă legalitatea autorizațiilor de construire, întrucât etajul tehnic reprezintă un etaj suplimentar, a cărui edificare nu a fost autorizată, fiind autorizate numai parterul și primele ; etaje.

Numai în măsura în care s-ar fi autorizat mai multe etaje decât cele din documentația tehnică sau construcții diferite de cele din documentația tehnică, autorizațiile de construire ar fi fost nelegale.

Or, o atare situație nu este incidentă în prezenta cauză.

În plus, reclamanții nu au arătat în ce constă vătămarea acestora.

h) Autorizațiile de construire nu respectă regimul tehnic al clădirilor față de aliniament și limitele laterale ale proprietății prevăzut în certificatele (de urbanism și documentațiile de urbanism.

S-a arătat faptul că nu este suficient faptul că blocul reclamanților se învecinează cu lotul nr. 4, fiind necesară invocarea și dovedirea unei afectări concrete a dreptului de proprietate al reclamanților.

Referitor la aleile de acces, instanța a constatat că prin cererea de chemare în judecată nu s-a invocat vreun motiv de nelegalitate, prin care să se critice nerespectarea unor prevederi legale.

Raportat la considerentele de la punctul I, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții ... în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, AB şi AC și a anulat autorizația de construire nr. .../30.09.2020 și autorizația de construire nr. .../30.09.2020 emise de Primarul Municipiului C.

Referitor la cheltuielile de judecată, instanța a reținut incidența art. 451 alin. (l ), art. 452 și art. 453 alin. (1) C. proc. civ. în privința reclamanților a căror acțiune a fost admisă.

Instanța a obligat pârâții să plătească reclamanților suma de 6.860 lei titlu de cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru în cuantum de 100 lei onorariul de expert în cuantum de 2.000 lei și onorariul de avocat în cuantum de 4.760 lei.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Primarul Municipiului C, AB şi AC și recurs incident reclamanții ...

Primarul Municipiului C, în motivarea recursului, a arătat că motivele formulate se subscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 CPC.

În motivarea cererii a arătat faptul că soluția instanței de fond este nelegală întrucât, împotriva normelor ce reglementează judecarea acțiunii din prezenta cauză, instanța de fond a dispus anularea celor două autorizații de construire.

Astfel, deși a constatat faptul că motivele de nelegalitate ale autorizației de construire nr. .../30.09.2020 și ale autorizației de construire nr. .../30.09.2020, invocate prin cererea de chemare în judecată sunt neîntemeiate, a dispus anularea celor două acte administrative ca urmare a anulării Hotărârii nr. .../28.02.2020 a Consiliului Local al Municipiului C privind aprobarea Planului urbanistic zonal pentru zona delimitată de str. ..., alee de acces și proprietăți private, prin sentința civilă nr. 620 din data de 12.05.2023 pronunțată de Tribunalul C în dosarul nr. .../118/2020, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 402 din data de 12.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel C în recurs, PUZ care a stat la baza emiterii celor două acte administrative.

Arată recurentul faptul că hotărârea instanței astfel pronunțată este nelegală, pentru următoarele motive:

1.

Contrar principiului disponibilității, precum și ale dispozițiilor art. 194 CPC, instanța de fond a apreciat faptul că este suficientă invocarea de către reclamanți, în ședința de judecată din data de 14.06.2024, pe calea concluziilor orale, a nelegalității celor două autorizații de construire ca urmare a anulării Planului Urbanistic Zonal.

Astfel, în conformitate cu principiul disponibilității, determinarea limitelor cererii de chemare în judecată, sunt în sarcina reclamantului, iar judecătorul învestit cu soluționarea pricinii trebuie să se pronunțe în limita cererilor și motivelor invocate prin cererea de chemare în judecată.

În cauză, nici prin cererea de chemare în judecată, nici în termenul legal de modificare a cererii de chemare în judecată prevăzut de art. 204 CPC, reclamanții nu au înțeles să completeze motivele de nelegalitate ale celor două acte administrative cu un motiv suplimentar - nelegalitatea Planului Urbanistic Zonal care a stat la baza emiterii autorizațiilor de construire în discuție.

În aceste condiții, consideră că este vădit nelegală aprecierea instanței în sensul că „este suficientă invocarea de către reclamanți, în ședința de judecată din data de 14.06.2024, pe calea concluziilor orale, a nelegalității celor două autorizații de construire ca urmare a anulării Planului Urbanistic Zonal”.

2. De asemenea, arată faptul că soluția instanței de fond în sensul arătat la pct. 1 încalcă inclusiv principiul contradictorialității.

Motivul de nelegalitate al autorizației de construire nr. .../30.09.2020 și al autorizației de construire nr. .../30.09.2020 constând în anularea PUZ printr-o hotărâre definitivă a fost invocat la termenul din 14.06.2024, cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei și nu a fost pus în discuția părților.

3. În mod nelegal a reținut instanța de fond incidența în cauză a art. 23 din Legea nr. 554/2004 și a Deciziei nr. 10 din data de 11.05.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Într-adevăr, prin Decizia nr. 10/2015 pronunțată de Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, s-a stabilit că: „Dispozițiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești”.

Însă, contrar reținerilor instanței de fond, apreciază că această decizie nu este aplicabilă în speță cât timp nu s-a solicitat anularea autorizațiilor de construire contestate ca fiind acte subsecvente HCL .../2020, ci s-au invocat motive de nelegalitate proprii ale actelor administrative atacate referitoare la lipsa unor avize, etc.

Mai exact, motivul de nelegalitate privitor la anulare a HCL .../2020 ar fi putut să fie primit dacă s-ar fi solicitat anularea autorizațiilor de construire ca fiind acte subsecvente PUZ anulat, adică invocându-se încălcarea, la emiterea autorizației, a unor prevederi din PUZ.

Legalitatea oricărei autorizații de construire se analizează prin prisma actelor normative existente la data emiterii ei, fiind fără relevanță abrogarea sau anularea ulterioară a acestora, întrucât s-ar pune în pericol securitatea juridică a actelor juridice.

Tot astfel, instanța este ținută să cerceteze actul administrativ atacat doar în limitele motivelor de nelegalitate deduse legal judecății de titularul oricărei acțiuni.

Cum prin cererea de chemare în judecată reclamanții nu au înțeles să formuleze astfel de apărări, în mod greșit instanța de fond a reținut incidența în cauză a art. 23 din Legea nr. 554/2004 și ale Deciziei nr. 10/2020.

Fata de toate aceste aspecte, solicită admiterea cererii de recurs formulate, casarea hotărârii atacate, rejudecarea procesului și respingerea cererii de chemare în judecată.

În temeiul disp. art. 453 CPC, solicită obligarea reclamanților intimați la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariul de avocat.

Pârâtul AB a formulat, de asemenea recurs împotriva aceleiași sentințe invocând cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 5 şi art.488 alin.1 pct.8 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă, arată faptul că instanța de fond în mod greșit a calificat, referitor la anularea autorizației de construire nr. .../30.09.2020 pentru Lotul nr. 2 natura excepțiilor lipsei calității procesual active şi a lipsei de interes ca fiind apărări de fond şi nu veritabile excepții.

Pentru a reţine ca faptul că aceste doua excepții au natura unor apărări de fond instanța a menționat că legitimare procesual activa în contenciosul administrativ subiectiv au numai persoanele care se considera vătămate într-un drept al lor ori într-un interes legitim, fiind suficient ca reclamantul să invoce o vătămare şi să aibă calitatea de titular al dreptului sau interesului legitim pretins vătămat.

Din perspectiva excepției lipsei calității procesual active şi implicit a lipsei interesului în ceea ce privește anularea AC nr. .../2020, instanța de fond a reținut faptul ca invocarea de către reclamanți a locuirii în proximitatea loturilor de teren pentru care au fost emise cele două autorizații de construire şi o potențială afectare asupra condițiilor de locuire, ca urmare a punerii în operă a construcțiilor, este suficientă pentru a considera excepțiile invocate ca apărări de fond şi a le trata pe fondul cauzei.

Or, în ceea ce privește anularea autorizației de construire nr. .../2020 pentru lotul nr. 2 reclamanții nu invoca niciun-un drept sau interes legitim care sa le aparțină şi nu invoca nici măcar aparenţa unei vătămări întrucât aceștia nu locuiesc în proximitatea lotului nr. 2.

Instanța nu a cercetat, în mod defalcat, situația pentru cele doua loturi de teren aferente autorizațiilor şi învecinarea reclamanților, ca o condiție care le conferă legitimare procesual activa şi interes.

Având în vedere inexistenţa unei aparente a unui drept sau interes legitim vătămat în legătura cu autorizația de construire nr. .../2020 emisa pentru Lotul nr.2, instanța nu trebuia sa reconsidere natura excepțiilor invocate şi trebuia sa admită una sau ambele excepții, după caz.

A invocat excepția lipsei calității procesual active şi a lipsei interesului însă motivarea este aceeași decurgând din faptul ca nu exista un drept subiectiv sau un interes legitim vătămat al reclamanților rămași în proces în sensul contenciosului administrativ, care să determine calitatea procesual activă în promovarea acțiunii prin care se urmărește anularea AC nr. .../30.09.2020.

In raport de dispozițiile art. 1 alin. 1 şi alin.2, art. 2 lit. a), lit. o), lit. p) şi art. 8 alin 1 din Lg 554/2004 legiuitorul a recunoscut calitatea procesual activă în litigiile având ca obiect anularea actelor administrative persoanei vătămate într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim.

Chestiunea existentei unui drept sau interes legitim şi al vătămării se impuneau a fi analizate, mai întâi, la nivelul verificării întrunirii condițiilor de exercițiu ale acțiunii, astfel încât sa nu mai fie necesar a se păși la cercetarea vătămării pe fond, atunci când este evident faptul ca nu poate exista nici măcar o minima afectare.

Astfel, în raport de Lotul nr.2 pentru care s-a emis autorizația de construire nr. .../2020, intimații nu puteau invoca nici măcar existenţa unei posibile vătămări deduse din edificarea construcției dat fiind faptul ca nu sunt vecini în sensul urbanistic.

In acest sens, chiar dacă reclamanții au invocat inițial, faptul că apartamentele pe care le dețin se afla în proximitatea loturilor de teren pentru care s-au emis cele doua autorizații (fără să facă distincțiile cuvenite) instanța a reținut, pe fondul analizei sale, de mai multe ori în cuprinsul sentinței faptul ca blocul B în care reclamanții dețin în proprietate apartamente nu se învecinează cu terenul în suprafață de 870 mp-lotul 2 aferent autorizației de construire nr. .../2020-filele 1 1, 15 din sentință.

Mai mult, instanța nu a analizat susținerea reclamanților referitoare la „proximitatea” lotului nr. 2 de teren faţă de blocul B din perspectiva înțelesului şi aplicării acestei noțiuni , în condițiile în care aceeași instanță a reținut, de mai multe ori ca blocul B nu se învecinează cu lotul nr. 2 de teren în suprafața de 870 mp pentru care s-a emis autorizația de construire nr. .../2020.

Arată că dacă blocul B nu se învecinează cu lotul nr. 2 înseamnă că apartamentele reclamantelor nu se afla nici în proximitatea lotului nr.2 pentru care s-a emis autorizația de construire nr. .../2020.

Din probele administrate respectiv înscrisuri şi proba cu expertiza în arhitectură rezultă faptul că apartamentele reclamanților aflate în blocul B se învecinează cu lotul nr. 4, cu blocul B1 cu lotul nr. 3 din zona de studiu a PUZ nr. .../2020 aparținând familiei X şi cu blocul edificat de către Z în baza PUD aprobat prin HCLM .../2007.

Fără a răspunde în mod direct la obiectivul privind distantele între lotul nr. 2 şi blocul B în care dețin apartamente reclamanții precum şi care sunt clădirile existente sau proiectate care se interpun pe traseul distantelor, expertul F a menționat în Raportul de expertiza tehnica în specialitatea arhitectura şi urbanism faptul ca doar Lotul nr. 4 cu proiectul autorizat prin AC nr. .../2020 este cel care afecteaza blocul B şi nu Lotul nr. 2.

In acest sens a solicitat completarea probatoriului cu efectuarea unei expertize topografice care să determine în mod clar distanţa între Lotul nr. 2 şi apartamentele reclamanților rămași în proces, precum şi care sunt clădirile existente sau proiectate care se interpun pe traseul distantelor.

Instanța de fond a respins solicitarea privind efectuarea unei expertize topografice cu obiectivul menționat prin Lista de probe depusa pentru termenul din 14.06.2024, reţinând faptul ca nu s-a formulat, în condițiile art. 338 Cod procedură civilă, o cerere de efectuare a unei noi expertize cu privire la modalitatea în care expertul F a înțeles să răspundă la obiectivul nr. 8 propus de AB.

În ceea ce privește soluția instanței cu privire la respingerea probei cu expertiza topografica prin încheierea din data de 14.06.2024, aceasta este greșită, întrucât dispozițiile art. 338 C.proc.civ. erau incidente doar în situația în care se solicita administrarea unei noi probe cu aceeași expertiza ca cea realizată de dl expert F respectiv o noua expertiza în arhitectura.

Or, în fapt, a solicitat efectuarea unei expertize topografice întrucât problema distanţelor concrete între apartamentele reclamanților şi lotul nr. 2 pentru care s-a emis autorizația nr. .../2020 nu a fost dezlegată prin expertiza în arhitectură.

Faţă de răspunsul incomplet al expertului şi faţă de împrejurarea că nici prin răspunsul la obiecțiuni nu au fost stabilite distanţele concrete şi existenta altor cladiri interpuse pe traseul distantelor între apartamentele reclamanților rămași în proces şi Lotul nr 2, a apreciat ca fiind utilă, pentru justa solutionare a cauzei, a exceptiilor invocate şi pentru dezlegarea chestiunii proximității, efectuarea nu a unui nou raport de expertiza în arhitectura, ci a unei expertize topografice care putea sa răspundă obiectivului inițial încuviințat de instanță.

Faptul că nu s-a solicitat de la bun început şi o expertiză topografică nu este un împrejurare suficientă pentru ca instanța să refuze aplicarea disp art. 254 alin.l pct. 2 Cpc dat fiind modalitatea în care expertul în arhitectura a răspuns obiectivului, modalitate care nu putea fi anticipată la momentul la care s-au propus probele.

Împrejurarea că instanța a respins proba cu expertiza topografica solicitată de AB prin încheierea din 14.06.2024 reprezintă o încălcare a regulilor de procedură privind administrarea probelor ducând la încălcarea dreptului la apărare şi imperativului justei soluționări a cauzei, încălcare care se circumscrie dispozițiilor art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă.

Împrejurarea ca reclamanții nu sunt vecini, că nu se afla în proximitatea lotului de teren nr. 2 este evidenta, nu erau necesare analize suplimentare pe fondul vătămării, neexistând în acest caz nici măcar o vătămare teoretic posibil şi nici un drept sau interese legitime în sensul contenciosului subiectiv.

În egala măsură sunt vătămați reclamanții de construcția ce s-ar putea realiza pe lotul nr. 2 cat este vătămat orice alt locuitor al cartierului F Nord.

Or, o astfel de împrejurare nu poate fi primită, nedeschizând calea accesului la contenciosul subiectiv.

Cei care aveau potențialul sa invoce o vătămare erau vecinii direcți ai acestui lot printre care nu se numără blocul B. Or, acești vecini nu au promovat demersuri judiciare împotriva autorizației de construire nr. .../2020.

Având în vedere faptul ca acțiunea în anularea autorizațiilor de construire se analizează prin prisma reglementarilor specifice contenciosului subiectiv în care primează existenta şi dovada vătămării concrete, excepția lipsei calității procesual active şi implicit a lipsei interesului invocate de catre recurent în privința anularii autorizației de construire nr. .../2020 trebuiau să fie analizate ca excepții procesuale ce țin de condițiile exercitării acțiunii şi trebuiau admise ca atare.

Mai mult, în analiza pe fond a existenţei motivelor de nelegalitate pentru anularea autorizației de construire nr. .../2020, instanța de fond a reținut faptul că niciunul dintre motivele intrinseci invocate de reclamanți referitoare la spatii verzi, însorire, lipse avize, regimul tehnic privind amplasarea clădirilor fata de aliniament şi limitele laterale nu se verifica.

Or, în condițiile în care chiar instanța reţine ca nu ambele imobile ce se doresc a fi edificate se învecinează cu blocul B, ci doar clădirea de pe Lotul nr. 4, apreciază ca, în mod corect, ar fi trebuit sa soluționeze anularea autorizației de construire nr. .../2020 din perspectiva lipsei calității procesual active şi a lipsei interesului reclamanților prin admiterea excepțiilor sau excepției invocate, după caz.

Modalitatea în care instanța de fond a calificat excepțiile ca fiind apărări de fond pe care le-a şi respins se subsumează încălcării unor reguli de procedura a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității şi pot fi deduse analizei instanței de recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 pct. 5 C.proc.civ.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs subsumat prevederilor art. 488 pct. 8 C.proc.civ., apreciază că sentința a fost dată cu încălcarea sau interpretarea greșită a unor norme de drept material conținute în Legea 554/2004.

Pe fondul cauzei, pentru a admite acțiunea, instanța a reținut, în mod exclusiv, efectele juridice ale anularii HCL nr. .../2020 în privința ambelor autorizații ca fiind suficiente pentru a conduce la reținerea nelegalității ambelor autorizatii de construire.

Criticile din recurs vizează pe de o parte, faptul ca prin simpla anularea a HCL nr. .../2020 nu se ajunge, automat, la anularea ambelor autorizații de construire emise pentru cele două loturi.

Chiar daca prin decizia nr. 402/12.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel C în dosarul nr. .../118/2020 s-a anulat în mod definitiv PUZ adoptat prin HCL nr. .../2020 , reclamanții trebuiau sa justifice în continuare calitate procesual activă şi interes pentru a obține anularea autorizațiilor de construire emise în baza documentației de urbanism nelegale.

Toate argumentele privind inexistenţa calității procesual active şi a interesului reclamanților ca excepții procesuale privitoare la condițiile de exercitare ale acțiunii în privința anularii autorizației de construire nr. .../2020 pentru lotul nr. 2, menționate la motivul de recurs dedus din dispozițiile art.488 pct.5 C.proc.civ., se mențin şi în tratarea acestora ca o chestiune de fond.

Astfel, din probele administrate la dosar nu rezulta proximitatea reclamanților faţă de ambele loturi de teren în sensul că nu rezultă proximitatea reclamanților fata de lotul nr. 2.

De altfel, chiar instanța retine, în mai multe rânduri, în cuprinsul considerentelor faptul ca blocul B în care reclamanții dețin apartamente nu se învecinează cu terenul în suprafață de 870 mp ce constituie lotul nr. 2 pentru care s-a emis autorizația de construire nr. .../2020-filele ll, 15 din considerentele sentinței.

Instanța de fond a analizat extensiv toate criticile de nelegalitate deduse referitoare la spațiul verde, însorire, avize, acces, regim tehnic de construire, amplasare fata de aliniament, limite laterale sau posterioare şi a reținut faptul ca reclamanții nu invoca şi nu dovedesc vătămări concrete în raport de proiectul autorizat prin autorizația de construire nr. .../2020.

Or, criticile de nelegalitate se circumscriau unor vătămări ce se doreau a fi recunoscute pe cale judiciară şi care nu au mai fost.

Prin respingerea tuturor motivelor de nelegalitate intrinseci, instanța a arătat faptul ca reclamanții nu justifica nicio vătămare a vreunui drept sau interes legitim, nici în ceea ce privește însorirea şi nici în ceea ce privește distanţele, regimul tehnic de construire -amplasarea fata de aliniament şi limitele laterale şi posterioare.

În condițiile în care reclamanții nu justifica existenţa unui drept sau interes legitim vătămat în raport de neînvecinarea cu lotul nr. 2 în suprafață de 870 mp pentru care s-a emis autorizația de construire nr. .../2020, în mod corect instanța ar fi trebuit să respingă pe fond acțiunea în privința autorizației de construire nr. .../2020.

Aceeași trebuia să fie soluția şi în privința autorizației de construire nr. .../2020 emisă pentru lotul nr. 4 cu care blocul ... 8- în care dețin apartamente reclamanții -se învecinează, dar pentru care nu probează existenta unei vătămări concrete.

Toate criticile de nelegalitate ale autorizației de construire nr. ..../2020 emise pentru lotul nr. 4 au fost respinse de instanță, aceasta reținând, în esență, inexistenţa vreunui drept sau interes legitim vătămat al reclamanților cu privire la însorire, spațiu verde, lipsa avize, respectarea regimului tehnic referitor la amplasarea construcției faţă de aliniament, faţă de limitele laterale şi faţă de limita posterioară.

Consideră că nu pot fi primite concluziile instanței de fond cu privire la efectele juridice ale hotărârii prin care s-a anulat HCL nr. .../2020 în privința ambelor autorizații.

Instanța a respins în mod greșit toate argumentele privind modalitatea în care se interpretează şi se aplica dispozițiile art. 23 din Lg 554/2004 în conformitate cu Decizia nr. 10/2015 a ICCJ.

Este real că potrivit Deciziei de dezlegare de drept nr. 10/2015 pronunțată de ICCJ, hotărârea definitivă prin care s-a anulat un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privința actelor administrative individuale care sunt contestate în cauze aflate pe rolul instanțelor de judecata, însă cu condiția sa existe o legala sesizare a instanței cu motivul de nelegalitate derivat din anularea actului administrativ normativ.

Instanța supremă nu a interpretat în sensul ca toate actele administrative individuale emise în baza unui act normativ cu privire la care s-a constatat nulitatea, se anulează automat.

Instanța suprema vorbește de noțiunea de a „produce efecte” ceea ce înseamnă că revine instanței în prezentul litigiu, confruntată cu anularea actelor administrative individuale-autorizații de construire, sarcina sa verifice daca a fost legal sesizata cu motivul de nelegalitate derivat din anularea actului normativ.

Or, în cauza, reclamanții nu au formulat ca motiv de nelegalitate cu care să investească instanța împrejurarea ca autorizațiile de construire sunt emise în baza unui act administrativ normativ nul.

Motivele de nelegalitate sunt expuse în mod sistematic în cererea de chemare în judecata şi precizate prin precizările depuse pentru termenul de judecata din data de 07.10.2021.

Analizând motivele de nelegalitate formulate în baza principiului disponibilității, rezultă fără putința de tăgada faptul ca au fost avut în vedere alte motive de nelegalitate, intrinseci, ale autorizațiilor şi nu relația de dependenta fata de nelegalitatea PUZ aprobat prin HCL nr. .../2020 ce fusese contestat în alta cauza.

Dovada că reclamanții nu au înțeles sa investească instanța cu un motiv de nelegalitate dedus din anularea actului administrativ normativ rezultă şi din faptul că nu au solicitat niciodată suspendarea soluționării acestei cauze pana la soluționarea dosarului nr. .../118/2020 având ca obiect anularea PUZ aprobat prin HCL nr. .../2020.

Argumentul instanței potrivit cu care este suficientă invocarea de către reclamanți în ședința de judecată din 14.06.2024 a nelegalității autorizațiilor de construire ca urmare a anularii PUZ-ului, pe calea concluziilor orale, nu poate fi primit întrucât ar încălca regulile ce guvernează desfășurarea procesului civil.

Ca atare, de vreme ce nu a fost formulat un motiv de nelegalitate derivat din anularea actului administrativ normativ care a fost constatat ca fiind nelegal, instanța nu putea aplica hotărârea judecătorească de anulare a actului administrativ normativ, art. 23 din Lg 554/2004 nefiind aplicabil în situația de faţă.

Modalitatea în care instanța de fond interpretează aplicabilitatea art. 23 din Lg 554/2004 şi efectele Deciziei nr. 10 12015 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu sunt corecte de vreme ce, se face trimitere la considerentele unei alte decizii - Decizia nr. 4 din 2016 pronunțată de ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Or, Decizia nr. 4/2016 antereferită este o decizie de respingere a unei sesizări prealabile şi nu este utilă în interpretarea efectelor Deciziei nr. 10/2015 de vreme ce vizează o problemă specifică şi anume a actelor administrative fiscale contestate în procedura administrativ fiscală.

Chiar dacă actul administrativ normativ prin care s-a aprobat documentația de urbanism a fost anulat, efectele acestei anulari nu se produc automat, ci cu condiția afirmării şi dovedirii încălcării unui drept sau interes legitim al reclamantului şi a unei vătămări.

Or această a doua condiție nu se verifică în cauză astfel încât, efectele anularii documentației de urbanism nu se impun automat, instanța de fond, în condițiile art. 23 din Lg 554/2004, nefiind obligata sa tina cont de anularea actului administrativ normativ.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei în principal cu trimitere, în vederea administrării probelor şi în subsidiar, cu reținere pentru administrarea probei cu expertiza topografica, cu consecință admiterii excepției lipsei calității procesual active/a lipsei interesului în privința autorizației de construire nr. .../2020 şi a respingerii restului cererii de chemare în judecata ca nefondate, si, dacă] instanța va trece peste excepțiile invocate cu consecința respingerii cererii de chemare în judecata în privința ambelor autorizații de construire ca nefondata.

Pârâta AC a formulat de asemenea recurs întemeiat pe art. 488 pct.8 Cod procedură civilă.

1. În ceea ce privește motivul de recurs subsumat prevederilor art. 488 pct. 8 Cpc, apreciază ca sentința a fost dată cu încălcarea sau interpretarea greșită a unor norme de drept material conținute în Legea nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei pentru a admite acțiunea instanța a reținut, în mod exclusiv, efectele juridice ale anulării HCL nr. .../2020, în privința ambelor autorizații, ca fiind suficiente pentru a conduce la reținerea nelegalității ambelor autorizații de construire.

Criticile din recurs vizează pe de o parte, faptul ca prin simpla anularea a HCL nr. .../2020 nu se ajunge, automat, la anularea ambelor autorizații de construire emise pentru cele două loturi.

Chiar dacă prin decizia nr. 402/12.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel C în dosarul nr. .../118/2020 s-a anulat în mod definitiv PUZ adoptat prin HCL nr. .../2020, reclamanții trebuiau să justifice în continuare calitate procesual activ şi interes pentru a obține anularea autorizațiilor de construire emise în baza documentației de urbanism nelegale.

2.

În mod greșit a analizat instanța chestiunea de fond a lipsei calității procesual active şi a interesului reclamanților pentru anularea autorizației de construire nr. .../2020 aferenta lotului nr. 2, respingându-le, în condițiile în care, în situația în care reclamanții nu puteau nici invoca şi nici dovedi existenţa unui drept sau interes legitim şi nici o vătămare a acestora, sancțiunea era respingerea pe fond a acțiunii în anularea autorizației de construire nr. .../2020.

Astfel, din probele administrate la dosar nu rezultă proximitatea reclamanților faţă de ambele loturi de teren în sensul că nu rezultă proximitatea reclamanților fata de lotul nr. 2 .

De altfel, chiar instanța reţine, în mai multe rânduri, în cuprinsul considerentelor faptul că blocul B în care reclamanții dețin apartamente nu se învecinează cu terenul în suprafață de 870 mp ce constituie lotul nr. 2 pentru care s-a emis autorizația de construire nr. .../2020-filele 11, 15 din considerentele sentinței.

Această împrejurare este suficientă să contureze, inexistenţa unui drept sau interes legitim care să confere legitimare procesual activă ca o chestiune de fond reclamanților de vreme ce apartamentele pe care le dețin nu sunt în vecinătatea lotului nr. 2 pentru care s-a emis autorizația de construire nr. .../2020.

Mai departe, din analiza pe fond a motivelor de nelegalitate rezultă, fără putință de tăgada, inexistenţa vreunei vătămări a drepturilor reclamanților în raport de proiectul ce se dorește a fi edificat pe lotul nr. 2 în baza autorizației de construire.

Instanța de fond a analizat extensiv toate criticile de nelegalitate deduse, referitoare la spațiul verde, însorire, avize, acces, regim tehnic de construire, amplasare fata de aliniament, limite laterale sau posterioare şi a reținut faptul ca reclamanții nu invoca şi nu dovedesc vătămări concrete în raport de proiectul autorizat prin autorizația de construire nr. ..../2020.

Prin respingerea tuturor motivelor de nelegalitate intrinseci, instanța a arătat faptul ca reclamanții nu justifica nicio vătămare a vreunui drept sau interes legitim nici în ceea ce privește însorirea şi nici în ceea ce privește distanţele, regimul tehnic de construire - amplasarea fata de aliniament şi limitele laterale şi posterioare .

În condițiile în care reclamanții nu justifica existenta unui drept sau interes legitim vătămat în raport de neînvecinarea cu lotul nr. 2 în suprafață de 870 mp pentru care s-a emis autorizația de construire nr. .../2020, în mod corect instanța ar fi trebuit sa respingă pe fond acțiunea în privința autorizației de construire nr. .../2020.

Aceeași trebuia să fie soluția şi în privința autorizației de construire nr. .../2020 emisa pentru lotul nr. 4 cu care blocul B în care deține apartamente reclamanții -se învecinează, dar pentru care nu probează existenta unei vătămări concrete .

Toate criticile de nelegalitate ale autorizației de construire nr. .../2020 emise pentru lotul nr. 4 au fost respinse de instanța, aceasta reținând, în esență, inexistenţa vreunui drept sau interes legitim vătămat al reclamanților cu privire la însorire, spațiu verde, lipsa avize, respectarea regimului tehnic referitor la amplasarea construcției faţă de aliniament, faţă de limitele laterale şi faţă de limita posterioară.

Pe de altă parte, nu pot fi primite concluziile instanței de fond cu privire la efectele juridice ale hotărârii prin care s-a anulat HCL nr. .../2020 în privința ambelor autorizații.

Instanța a respins în mod greșit toate argumentele privind modalitatea în care se interpretează şi aplica dispozițiile art. 23 din Lg 554/2004 în conformitate cu Decizia nr. 10/2015 a ICCJ.

În cauza, reclamanții nu au formulat ca motiv de nelegalitate cu care să învestească instanța, împrejurarea că autorizațiile de construire sunt emise în baza unui act administrativ normativ nul.

Motivele de nelegalitate sunt expuse în mod sistematic în cererea de chemare în judecată şi precizate prin Precizările depuse pentru termenul de judecata din data de 07.10.2021.

Analizând motivele de nelegalitate formulate în baza principiului disponibilității, rezultă fără putință de tăgadă faptul că au fost avut în vedere alte motive de nelegalitate, intrinseci, ale autorizațiilor şi nu relația de dependenţă faţă de nelegalitatea PUZ aprobat prin HCL nr. .../2020 ce fusese contestat în alta cauză.

Dovada ca reclamanții nu au înțeles să investească instanța cu un motiv de nelegalitate dedus din anularea actului administrativ normativ rezultă şi din faptul că nu au solicitat niciodată suspendarea soluționării acestei cauze până la soluționarea dosarului nr. .../118/2020 având ca obiect anularea PUZ aprobat prin HCL nr. .../2020.

Argumentul instanței potrivit cu care este suficientă invocarea de către reclamanți în ședința de judecata din 14.06.2024 a nelegalității autorizațiilor de construire ca urmare a anularii PUZ-ului, pe calea concluziilor orale, nu poate fi primit întrucât ar încălca regulile ce guvernează desfășurarea procesului civil.

În continuare, această recurentă invocă motive de recurs similare celor invocat de către recurentul AB.

Intimații reclamanți ...., prin recursul incident întemeiat pe dispozițiile art.488 alin. (1) pct.8 Cod procedură civilă, au criticat considerentele referitoare la vătămarea cauzată prin emiterea autorizațiilor de construire nr..../2020 și .../2020.

În motivarea cererii au criticat motivarea Sentinței civile nr. 1117/21.08.2024 referitoare la inexistența unei vătămări generată de emiterea autorizațiilor de construire nr..../2020 și ..../2020 pentru următoarele argumente de fapt și de drept:

1.

Lipsa vătămării a fost invocată și în litigiul având ca obiect anulare PUZ prin intermediul excepției lipsei calității procesuale active/lipsei de interes.

Excepția fost respinsă prin Sentința civilă nr. 620/12.05.2023 pronunțată în dosarul nr.3563/118/2020, iar argumentele în raport de care s-a reținut interesul și calitatea subsemnaților în litigiul având ca obiect anulare PUZ (fond și recurs) sunt deplin valabile și în cauza de față.

2.

Astfel, instanța învestită în primă instanță cu soluționarea acțiunii având ca obiect anulare PUZ a reținut în ce privește excepția lipsei de interes/lipsă calitate procesuală activă că „în prezenta cauză persoanele care pot avea calitate procesual activă intră în două mari categorii, prima vizând proprietarii de terenuri cuprinse în zona de reglementare, iar cea de-a doua proprietarii de terenuri sau imobile care locuiesc în imediata vecinătate a acestei zone, din moment ce dezvoltarea urbanistică preconizată are un impact direct și imediat asupra condițiilor de locuire cu care se învecinează. (...) tribunalul a reținut că justificarea interesului în prezenta cauză de către reclamanți este satisfăcută din moment ce aceștia sunt titularii interesului legitim la un spațiu de locuire care să respecte normele de urbanism în vigoare și astfel să beneficieze pe cât posibil de atingerea scopului stabilit de legiuitor prin prisma art a alin.(5) din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.

Cu alte cuvinte, reclamanții vecini cu zona reglementată au un interes determinat, prin prisma obiectivului urmărit de acțiunea exercitată constând în anularea unui act adoptat de autoritatea legiuitoare locală care este posibil să fie afectat de vicii de legalitate, legitim prin prisma faptului că izvorul acestuia sunt drepturile prevăzute de Legea nr.350/2001, personal raportat la faptul că fiecare dintre reclamanți locuiește în imediata vecinătate a zonei vizate și nu în ultimul rând născut și actual din moment ce actul atacat a intrat circuitul civil și produce efecte față de ei.”

3.

În recursul promovat de AB în dosarul nr..../118/2020, acesta a criticat hotărârea instanței de fond inclusiv sub aspectul greșitei soluționări a excepției lipsei de interes/lipsă calitate procesuală activă, argumentată și în raport de faptul că proprietățile care se învecinează numai cu lotul 4.

Instanța de recurs a înlăturat critica, reținând că faptul locuirii acestora sau deținerii de locuințe în imediata vecinătate a lotului reglementat prin PUZ, astfel cum a arătat și judecătorul fondului, reprezintă acea situație juridică subiectivă căreia i se poate aduce atingere prin actul administrativ contestat, respectiv printr-un PUZ care cuprinde reglementări ce pot afecta drepturi subiective, unele dintre reglementări fiind derogatorii de la zonele învecinate. (...) susținând depășirea nelegală a CUT și POT, reglementarea unei zone noi, care permite o dublă modificare a parametrilor din PUG referitoare la regimul de construire, înălțimea maximă admisă, retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor, reclamanții susțin, în esență, crearea unei situații de aglomerare urbană în zone rezidențiale existente, care implică numeroase neajunsuri și disfuncționalități, inclusiv locative, ridicarea unor construcții mai ample și mai înalte ori fără o reglementare de ansamblu a zonei, conducând, fără niciun dubiu, la o afectare a calității vieții tuturor celor din zona de reglementare și din zonele aflate în imediata apropiere. (... ) Susținerea legată de faptul că reclamanții dețin proprietăți într-un bloc aflat numai lângă unul dintre loturile reglementate prin PUZ nu poate fi, de asemenea, reținută în argumentarea lipsei dreptului sau interesului vătămat, observându-se astfel că PUZ-ul aflat în neconcordanți cu PUG-ul atrage vătămarea tuturor locuitorilor zonei aflate în vecinătate, nu numai a celor care se află în hotar cu loturile în discuție.”

PUZ-ul adoptat prin HCL nr..../2020 a fost anulat în tot, nu doar în ce privește reglementările aferente lotului 4, iar pe de altă parte, faptul că blocul în care locuiesc reclamanții nu se învecinează în mod direct cu lotul nr.2 este irelevant în raport de vătămările cauzate reclamanților prin edificarea ambelor și/sau a oricăreia dintre construcții, vătămări ce constau în afectarea condițiilor de locuit și implicit a calității vieții, prin aglomerarea zonei rezidențiale, desființarea unor alei acces, reducerea însoririi și luminii naturale, locuri de parcare insuficiente, reducerea sau chiar dispariția spațiilor verzi sau plantate aferente condominiului etc.

În mod evident, motivul esențial pentru care reclamanții au solicitat anularea PUZ, a fost acela de a împiedica emiterea de autorizații de construire în baza unei documentații urbanistice nelegale, iar în cazul emiterii totuși a autorizațiilor de construire, cum s-a întâmplat în cauza de față, anularea acestora și desființarea construcțiilor eventual edificate.

La momentul la care a inițiat acțiunea de anulare PUZ, nu erau încă emise autorizații de construire și din acest motiv a învestit separat instanța cu acțiune având ca obiect anularea autorizațiilor de construire emise în baza PUZ-ului contestat.

Însă cererea de anulare a autorizațiilor de construire, chiar dacă a fost formulată separat, nu poate fi disociată de anularea prin hotărâre judecătorească definitivă a PUZ-ului în baza căruia au fost emise autorizațiile contestate.

Prin urmare, de vreme ce instanțele au reținut existența vătămării în cererea de anulare PUZ și au anulat acest PUZ integral, justifică vătămarea drepturilor și intereselor noastre legitime pentru a obține și anularea autorizațiilor de construire nr..../2020 și .../2020 emise în baza PUZ-ului anulat.

Din perspectiva celor evocate, a reține inexistența vătămării reclamanților generată de emiterea autorizației de construire nr..../2020 în cauza de față, înseamnă a lipsi de efecte hotărârea definitivă de anulare PUZ pronunțată în dosarul nr. .../118/2020.

Pentru considerentele expuse, solicită admiterea recursului incident și înlocuirea considerentelor criticate.

Intimații reclamanți ...., au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursurilor formulate de recurenții Primarul municipiului C, AB şi AC, ca nefondate și în temeiul art.453 Cod procedură civilă, obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea recursului.

Cu privire la recursul formulat de recurentul Primarul municipiului C arată faptul că susținerile privind încălcarea principiului disponibilității, a prevederilor art.194 Cod procedură civilă și a principiului contradictorialității sunt nefondate.

Prin chiar cererea de chemare în judecată au arătat faptul că autorizațiile de construire contestate au fost emise în baza unui Plan urbanistic zonal nelegal, în privința căruia a învestit deja instanța cu acțiune în anulare, ce face obiectul dosarului nr. .../118/2020 al Tribunalului C.

De asemenea, a arătat sintetic și motivele de nelegalitate în raport de care a solicitat anularea PUZ.

Pe cale de consecință, instanța de fond s-a pronunțat în limitele învestirii, astfel cum acestea au fost stabilite prin cererea introductivă de instanță.

În speță, nu poate fi reținută nici încălcarea principiului contradictorialității, întrucât chestiunea privind hotărâri judecătorești definitive prin care s-a anulat HCL nr..../2020 de aprobare PUZ a fost dezbătută în contradictoriu la termenul de judecată din 14.06.2024, toate părțile exprimându-și poziția procesuală cu privire la această chestiune.

Suplimentar, niciunul dintre pârâți nu a solicitat amânarea judecății pentru a răspunde la această chestiune, fapt ce confirmă faptul că problema de drept dedusă judecății nu era necunoscută pârâților, nelegalitatea PUZ fiind antamată prin cererea introductivă de instanță.

Critica privind greșita aplicare a dispozițiilor art.23 din Legea nr.554/2004 și a Deciziei ÎCCJ nr.10 /2015 este, de asemenea, nefondată.

Împrejurarea că prin cererea introductivă de instanță a invocat și motive de nelegalitate intrinseci cât privește autorizațiile de construire nr..../2020 și ..../2020 nu exclude aplicarea Deciziei ÎCCJ — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr.10/2015, de vreme ce prin aceeași cerere a arătat și faptul că autorizațiile au fost emise în baza unei documentații de urbanism nelegale, care face obiectul unei acțiuni în anulare.

Natura autorizației de construire de act subsecvent documentației de urbanism în baza căreia a fost emisă, există independent de faptul că, reclamanții, au dat sau nu această calificare autorizațiilor de construire.

Pe de altă parte, finalitatea urmărită prin contestarea PUZ aprobat prin HCL nr..../2020 a fost aceea de a stopa emiterea autorizațiilor de construire în baza acestuia și/sau, în cazul în care au fost emise, de a obține anularea acestora.

A primi susținerile recurentului referitoare la inaplicabilitatea în speță a Deciziei ÎCCJ — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr.10/2015 înseamnă nu doar a ignora această decizie obligatorie potrivit art.521 alin.(3) Cod procedură civilă, ci și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a anulat PUZ ce reprezintă fundamentul emiterii celor două autorizații de construire contestate.

De altfel, cu privire la efectele hotărârii judecătorești definitive prin care s-a dispus anularea unui act administrativ normativ, în Decizia ÎCCJ nr.10/2015 se reține că „Hotărârea judecătorească de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ nu poate reprezenta doar un instrument de drept abstract care să se aplice unor situații viitoare ipotetice, apărute după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, foarte rar întâlnite în practică.

Este evident că legiuitorul a avut în vedere mai ales procedurile judiciare în curs atunci când a edictat norma analizată, fiind greu de conceput ca, după publicarea hotărârii judecătorești de anulare a unei dispoziții normative, aceasta să mai fie totuși invocată drept temei al unui act administrativ individual emis ulterior.

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că soluția contrară ar constitui o veritabilă încălcare a dreptului de acces la o instanță, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru că aceasta ar fi golită de conținut, nemaiavând un caracter efectiv din perspectiva persoanei vătămate de un act administrativ individual emis în temeiul unui „act administrativ cu caracter normativ, anulat într-o altă cauză. (...) Pe de altă parte, la aceeași concluzie se ajunge și prin prisma puterii de lucru judecat a hotărârii judecătorești irevocabile/definitive de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ, a cărei existență în realitatea juridică nu poate fi ignorată în cursul proceselor generate de aplicarea prevederii normative anulate.”

Arată că legalitatea unei autorizații de construire se analizează prin prisma actelor normative existente la data emiterii acesteia, însă respinge susținerile potrivit cărora este lipsită de relevanță abrogarea sau anularea ulterioară a acestora.

Sub un prim aspect, efectele abrogării sunt diferite față de efectele anulării, cele două instituții nefiind similare.

Sub un al doilea aspect, trebuie făcută distincție între diversele situații care pot apărea în practică.

Astfel, în cazul autorizațiilor necontestate, anularea ulterioară a PUZ în baza căruia au fost emise, nu produce într-adevăr efecte asupra acestora.

În egală măsură, anularea PUZ nu produce efecte nici în cazul litigiilor având ca obiect anularea unei autorizații de construire, dacă acestea din urmă au fost soluționate definitiv anterior anulării PUZ.

În ce privește însă litigiile având ca obiect anularea unei autorizații de construire, aflate pe rolul instanțelor la data anulării PUZ, în mod evident instanțele investite cu soluționarea acestor litigii nu pot ignora faptul anulării PUZ-ului în baza căruia a fost emisă autorizația de construire contestată, fără a încălca puterea de lucru judecat a hotărârii de anulare PUZ și a lipsi de efecte această hotărâre.

Sub un al treilea aspect, anularea unui act administrativ normativ se dispune pentru motive de nelegalitate preexistente sau concomitente adoptării acestora, ceea ce înseamnă că actul a fost nelegal încă de la data adoptării sale, iar actele administrative ulterioare emise în baza acestuia sunt, de asemenea, nelegale.

Pentru considerentele expuse, solicită respingerea recursului formulat de Primarul municipiului C, ca nefondat.

II.

Asupra recursurilor formulate de recurenții AB şi AC arată faptul că, deși recurenții încadrează această critică în motivul de casare prevăzut de art.488 alin.(l) pct.5 Cod procedură civilă și susțin încălcarea unor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, omit să indice normele de procedură pretins încălcate.

Ambele excepții vizau în esență lipsa unei vătămări înregistrate de reclamanti ca efect al emiterii autorizației de construire nr..../2020 (lot2), iar existența vătămării nu putea fi analizată pe calea excepțiilor invocate de recurentul AB, fiind o chestiune ce ține de fondul cauzei, sens în care, în mod corect prima instanță a calificat cele două excepții drept apărări de fond.

Arată că motivul esențial pentru care reclamanții au solicitat anularea PUZ a fost acela de a împiedica emiterea de autorizații de construire în baza unei documentații urbanistice nelegale, iar în cazul emiterii totuși a autorizațiilor de construire, cum s-a întâmplat în cauza de față, anularea acestora și desființarea construcțiilor eventual edificate.

La momentul la care a inițiat acțiunea de anulare PUZ, nu erau încă emise autorizații de construire și din acest motiv a învestit separat instanța cu acțiune având ca obiect anularea autorizațiilor de construire emise în baza PUZ-ului contestat.

Însă cererea de anulare a autorizațiilor de construire, chiar dacă a fost formulată separat, nu poate fi disociată de anularea prin hotărâre judecătorească definitivă a PUZ-ului în baza căruia au fost emise autorizațiile contestate.

Prin urmare, de vreme ce instanțele au reținut interesul și calitatea reclamanților în cererea de anulare PUZ și au anulat acest PUZ integral, justifică atât interes/calitate, cât și vătămarea drepturilor și intereselor legitime pentru a obține anularea autorizațiilor de construire nr..../2020 și .../2020 emise în baza PUZ-ului anulat.

Din perspectiva celor evocate, a reține inexistența vătămării generată de emiterea autorizației de construire nr..../2020 în cauza de față înseamnă a lipsi de efecte hotărârea definitivă de anulare PUZ pronunțată în dosarul nr. .../118/2020.

Critica potrivit cu care prima instanță nu trebuia să dea eficiență hotărârii judecătorești definitive prin care s-a anulat HCL nr..../2020 de aprobare PUZ, întrucât nu a invocat ca motiv de nelegalitate faptul că autorizațiile de construire sunt emise în baza unui act administrativ nul este nefondată.

În cererea introductivă de instanță a arătat expres faptul că autorizațiile de construire nr..../2020 și .../2020 au fost emise în baza unui PUZ apreciat ca nelegal, pe care l-a contestat printr-o acțiune separată și a enumerat succint motivele de nelegalitate ale PUZ-ului, aspect constatat de către prima instanță.

Împrejurarea că a identificat și alte motive de nelegalitate ale autorizațiilor de construire nu este de natură a înlătura nelegalitatea acestora generată de anularea PUZ-ului în baza căruia au fost emise.

De asemenea, faptul că nu a solicitat suspendarea judecății în prezenta cauză până la soluționarea definitivă a litigiului având ca obiect anulare PUZ, contrar susținerilor recurentului AB, nu poate conduce la concluzia absenței legăturii indisolubile dintre litigiul având ca obiect anularea PUZ și litigiul având ca obiect anularea autorizațiilor de construire.

În mod cert, în măsura în care administrarea probatoriului în prezenta cauză s-ar fi epuizat anterior soluționării definitive a dosarului nr. .../118/2020, ar fi solicitat suspendarea judecății conform art. 413 alin.(l) pct. l Cod procedură civilă.

De vreme ce litigiul având ca obiect anulare PUZ a fost soluționat definitiv anterior soluționării pe fond a prezentei cauze, suspendarea judecății nu a fost necesară.

Nu în ultimul rând, nu pot fi primite susținerile potrivit cu care efectele hotărârii judecătorești de anulare a PUZ „nu se produc automat, ci cu condiția afirmării și dovedirii încălcării unui drept sau interes legitim și a unei vătămări”.

Anularea celor două autorizații ca efect al anulării prin hotărâre judecătorească definitivă a PUZ-ului aprobat prin HCLM C nr..../2020 se impune în raport de dispozițiile Legii nr.350/2001, respectiv:

Art. 311 alin. (1) „Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentațiilor de urbanism și regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.”

Art.32 alin.(6) „După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de detaliu se poate întocmi documentația tehnică în vederea

Art.44 alin.(3) „Documentațiile de urbanism au caracter de reglementare specifică și stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităților și părților din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.”

Normele citate relevă faptul că documentația urbanistică și regulamentul local de urbanism aferent reprezintă fundamentul autorizațiilor de construire, sens în care anularea documentației urbanistice ce a stat la baza emiterii unei autorizații de construire atrage și anularea autorizației, ca act subsecvent, ce nu poate subzista în absența documentației urbanistice.

În speță, PUZ aprobat prin HCLM C nr..../2020 conține reglementări urbanistice derogatorii de la PUG, iar „dispariția” acestuia ca efect al anulării lipsește de temei condițiile în care s-a autorizat edificarea celor două imobile, respectiv indicatorii urbanistici, regimul de înălțime, amplasarea construcțiilor față de aliniament, distanțele față de limitele laterale și posterioare etc.

Pentru considerentele expuse, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate și în temeiul art.453 Cod procedură civilă, obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea recursurilor.

Analiza motivelor de recurs.

În prezenta cauză, au declarat recurs principal Primarul Municipiului C, AB şi AC şi recurs incident ...

Întrucât motivele de recurs ale recurenților principali reiau critici de nelegalitate similare instanţa le va grupa şi le va analiza în consecință.

Astfel, cei trei recurenţi principali au formulat următoarele critici:

1.

Că prin modul de soluţionare a excepţiilor lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes a reclamanţilor, prin unirea cu fondul cauzei, instanţa de fond a încălcat reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii; ca a fost încălcat principiul disponibilităţii şi cel al contradictorialităţii - art.488 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă.

2.

Că excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes au fost soluţionate cu aplicarea greşită a normelor de drept material şi fără a se efectua verificări, fapt care a dus la o soluţie netemeinică pe fondul cauzei.

Acest motiv a fost invocat de către Primarul Municipiul C, de AB şi AC.

3.

Greşita aplicare a art.23 din Legea 554/2004, prin eficienţa acordată de plano efectelor sentinţei 620/12.05.2023 rămasă definitivă prin decizia 402/12 aprilie 2024 a Curţii de Apel C, hotărâre prin care s-a anulat HCLM C nr..../28.02.2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru zona delimitată de Str. ..., aleea acces şi proprietăţi private.

Acest motiv de recurs a fost invocat de Primarul Municipiul C, de AB şi AC, fiind întemeiat pe prevederile art.488 alin.1 pct.8 Cod procedură civilă.

1.

Motivul de recurs referitor la încălcarea regulilor de procedură, prin modul de soluționare a excepțiilor lipsei calității procesuale active şi a lipsei de interes a reclamanților; încălcarea principiului disponibilității şi a contradictorialității (488 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă).

Criticile referitoare la modul de soluționare a excepțiilor lipsei calității procesuale active şi a lipsei de interes a reclamanților, prin unirea cu fondul cauzei, se referă la faptul că instanța de fond a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Acest motiv, întemeiat pe art.488 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, a fost invocat de Primarul Municipiului C, de către AB şi tangențial de către recurenta AC.

În susținerea acestui motiv s-a invocat faptul că instanța a soluționat cauza prin raportare la un motiv de nelegalitate care nu a fost invocat prin cererea de chemare în judecată.

Verificând cererea de chemare în judecată, Curtea constată faptul că în descrierea situației de fapt, anterior descrierii motivelor de nelegalitate referitoare la fiecare dintre cele două autorizații, se arată faptul că aceste autorizații au avut la bază un PUZ aprobat prin HCLM .../2020, plan urbanistic în privința căruia susține că aceiași reclamanți l-au atacat în cadrul dosarului nr. .../118/2020 al Tribunalului C, pentru motive de nelegalitate care vizează încălcarea dispozițiilor art.32 şi 47 din Legea 350/2001 prin derogări nepermise de la PUG MC, încălcarea condiționărilor impuse prin PUGMC cât privește amplasarea clădirilor, înălțimea maximă a clădirilor şi depășirea indicatorilor urbanistici.

Curtea reține faptul că această mențiune nu poate avea un caracter pur contextual, rolul acesteia fiind acela de a exprima fără echivoc susținerea reclamanților că legalitatea autorizațiilor este indisolubil legată de legalitatea actului normativ de urbanism care a stat la baza emiterii acestora.

Din economia cererii de chemare în judecată, Curtea observă că reclamanții au invocat în mod expres nelegalitatea autorizațiilor de construire contestate, inclusiv sub aspectul nerespectării regimului tehnic şi a reglementărilor urbanistice stabilite prin documentația de urbanism aplicabilă amplasamentelor în cauză.

Or, o asemenea critică presupune, în mod necesar verificarea conformității autorizațiilor de construire cu actele de urbanism care le fundamentează, respectiv cu Planul de Urbanism Zonal aprobat prin HCLM nr..../2020 pentru zona delimitată de Str.

B, aleea de acces şi proprietăți private.

De altfel, reclamanții au arătat în mod explicit că autorizațiile atacate au la bază PUZ aprobat prin HCLM nr..../2020, plan urbanistic deja contestat pentru motive concrete de nelegalitate, fiind indicate încălcări ale dispozițiilor Legii 350/2001, ale PUG-ului ale regimului de spaţii verzi, ale indicatorilor urbanistici şi ale condițiilor de amplasare şi înălțime a construcțiilor.

Aceste susțineri nu pot fi disociate de legalitatea actului normativ de urbanism, întrucât regimul tehnic al construcțiilor este stabilit tocmai prin documentația de urbanism cu caracter normativ.

În acest context, analiza legalității autorizațiilor de construcție nu se putea realiza în mod abstract, exclusiv prin raportare la vicii formale proprii, ci impunea examinarea conformității acestora cu reglementările urbanistice superioare care le-au stat la bază.

Prin urmare, verificarea efectelor anulării PUZ-ului asupra autorizațiilor de construire nu reprezintă introducerea unui motiv nou de nelegalitate, ci o consecință firească a motivelor invocate de către reclamanți așa cum rezultă acestea din cererea de chemare în judecată.

Curtea reține faptul că regimul disponibilității nu limitează instanța la o analiză fragmentară sau formalistă a motivelor invocate, ci îi permite să dea calificarea juridică adecvată faptelor deduse judecății.

Atâta vreme cât reclamanții au pus în discuție respectarea regimului tehnic și a documentației de urbanism, instanța era îndreptățită să analizeze legalitatea autorizațiilor prin raportare la actul normativ de urbanism aplicabil, inclusiv sub aspectul consecințelor anulării acestuia.

Prin urmare, instanța constată faptul că soluția pronunțată nu depășește limitele învestirii şi nu încalcă principiul disponibilității, ci se circumscrie cadrului procesual stabilit de reclamanți prin cererea de chemare în judecată, care a vizat prin criticile formulate conformitatea autorizațiilor cu documentația de urbanism şi regimul tehnic aferent.

Critica referitoare la încălcarea principiului contradictorialității este de asemenea neîntemeiată.

Aşa acum s-a arătat, aspectele privind documentația de urbanism aplicată, regimul tehnic al construcțiilor şi legalitatea PUZ care a stat la baza emiterii autorizațiilor au fost introduse în cadrul procesual chiar prin cererea de chemare în judecată şi dezvoltate pe parcursul judecăţii, fiind cunoscute tuturor părților.

Pârâții au avut posibilitatea efectivă de a formula apărări şi de a depune înscrisuri cu privire la aceste aspecte.

Împrejurarea că soluţia pronunțată valorifică consecințele juridice ale anulării actului normativ de urbanism, în raport cu criticile formulate de reclamanți privind nerespectarea regimului tehnic şi a documentației de urbanism, nu echivalează cu introducerea unui motiv nou, nesupus dezbaterii.

Contrar susținerilor recurentei, Curtea reţine faptul că reclamanții nu s-au limitat la invocarea unor vicii pur formale ale autorizațiilor, ci au pus în discuţie, chiar prin cererea de chemare în judecată, conformitatea acestora cu documentația de urbanism aplicabilă, inclusiv cu regimul tehnic stabilit prin PUZ-ul aprobat prin HCL .../2020.

În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea normelor de procedură (488 alin.pct.5 C.pr.civ) motivat de faptul că ar fi fost în mod eronat calificate excepțiile lipsei calității procesuale active şi ale lipsei de interes, ca apărări de fond şi unite cu fondul cauzei, Curtea reţine faptul că în materia contenciosului administrativ subiectiv, condiţia legitimării procesuale active este indisolubil legată de existența unei vătămări într-un drept sau interes legitim, iar determinarea caracterului vătămător al actului administrativ contestat presupune o analiză a situaţiei de fapt şi a efectelor concrete ale acestuia, analiză care depășește cadrul unei simple verificări formale, specifice condițiilor de procedură.

Excepțiile invocate de recurent presupun chiar verificarea fondului dreptului dedus judecății, respectiv dacă reclamanții sunt sau nu persoane vătămate în sensul art.1 alin.1 şi art.2 din legea 554/2004.

În aceste condiții, instanța de fond a aplicat în mod corect regulile procedurale, calificând aceste apărări ca fiind unele de fond și procedând la analizarea lor odată cu fondul cauzei.

Mai mult, faptul că recurentul apreciază că reclamanții nu au dovedit existența unui drept sau interes legitim propriu nu transformă această critică într-o veritabilă excepție de procedură, ci reprezintă o susținere care vizează netemeinicia acțiunii, ce se analizează prin raportare la probele administrate și la situația de fapt reținută.

2. Motivul de recurs referitor la greșita aplicare a normelor de drept material în ceea ce privește soluția dată excepțiilor lipsei calității procesuale active şi a lipsei de interes a reclamanților (488 alin.1 pct.8 Cod procedură civilă.)

Critica recurenților întemeiată pe pretinsa lipsă a calității procesuale active şi a interesului reclamanților, motivată prin neînvecinarea directă cu lotul 2 şi prin omisiunea instanței de fond de a efectua o expertiză topografică, nu poate fi primită, deoarece ignoră efectele autorității de lucru judecat ale hotărârilor pronunțate în cauza .../118/2020.

Autoritatea de lucru judecat îndeplinește potrivit dreptului procesual civil, o dublă funcţie: pe de o parte, funcția de excepție procesuală, iar pe de altă parte funcția pozitivă, de prezumție a puterii de lucru judecat asupra aspectelor stabilite anterior printr-o altă hotărâre.

În prezenta cauză este incident efectul pozitiv al lucrului judecat, care împiedică instanța să contrazică sau să ignore aspectele asupra cărora s-a statuat anterior printr-o hotărâre definitivă.

Prin hotărârea definitivă de anulare a PUZ, pronunțată în cauza .../118/2020, în care recurenții şi intimații din prezenta cauză au avut calitatea de părți, instanța a analizat în mod explicit şi a tranșat definitiv existența calității procesuale active şi a interesului reclamanților, reținând că locuirea sau deținerea de imobile în imediata vecinătate a terenurilor reglementate prin PUZ este aptă să genereze o vătămare juridică, fără a fi condiționată de învecinarea strictă cu fiecare lot în parte.

Această statuare nu poate fi repusă în discuție în cadrul prezentului litigiu, sub pretextul lipsei unei expertize topografice sau al unei aprecieri diferite asupra distanței dintre imobile.

În acest sens, puterea lucrului judecat constituie o prezumție legală absolută, în virtutea căreia, ceea ce a fost stabilit pe cale jurisdicțională într-un prim litigiu, se impune într-un litigiu ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic anterior soluționat.

Ignorarea acestei prezumții ar echivala cu lipsirea hotărârii definitive de efectele sale obligatorii şi ar permite pronunțarea unor soluții contradictorii.

Prin urmare, repunerea în discuție a calității procesuale pasive şi a interesului reclamanților ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, prin reconsiderarea unor aspecte definitiv tranșate şi cu caracter obligatoriu într-o procedură anterioară.

Așadar, în mod corect, instanța de fond a respins criticile recurenților şi a constatat prin încheierea din 14.06.2024 că nu se impune administrarea unei expertize topografice, aceasta fiind lipsită de relevanță față de statuările definitive deja existente.

3. Motivul de recurs referitor la greșita aplicare a prevederilor art.23 din Legea 554/2004 şi ale Deciziei 10/11.05.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea reține că analiza acestui motiv nu se poate face decât prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.208 din 9 aprilie 2025, decizie prin care s-a constatat că dispozițiile art.23 din Legea contenciosului administrativ 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia 10/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație şi Justiție, sunt neconstituționale.

În cuprinsul acestei decizii s-a reținut faptul că „a da eficiență de plano hotărârii judecătorești prin care s-a anulat un act administrativ normativ în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia, care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești, afectează securitatea juridică a beneficiarilor actului administrativ individual.

Astfel ii revine judecătorului cauzei rolul ca, pentru soluționarea acțiunii în anularea actului administrativ normativ, în temeiul căruia a fost emis actul administrativ contestat, să analizeze prin prisma principiilor legalității, securității juridice şi încrederii legitime, toate circumstanțele factuale şi legale ale cauzei, în scopul unei juste concilieri a intereselor concurente în cauză”.

Or, prima instanță a reținut, în mod automat, că anularea PUZ-ului atrage anularea autorizațiilor de construire, fără a examina, în concret, dacă, şi în ce măsură, motivele care au determinat anularea actului normativ se răsfrâng asupra legalității actelor administrative individuale contestate.

Or, potrivit Deciziei Curții Constituționale 208/9 aprilie 2025, efectele anulării actului normativ nu se pot transfera de plano asupra actelor individuale, fiind obligatorie analiza tuturor circumstanțelor factuale şi juridice care au determinat anularea PUZ-ului, pentru a verifica relevanța lor asupra autorizațiilor, prin prisma principiilor legalității, securității juridice şi încrederii legitime.

În lipsa acestei analize, hotărârea este nelegală impunându-se efectuarea de verificări concrete asupra relevanței motivelor de anulare a PUZ-ului asupra celor două autorizații de construire a căror legalitate este supusă verificării.

Constatând întemeiat acest motiv de recurs, Curtea va reține cauza în vederea rejudecării exclusiv din perspectiva indicată, a relevanței motivelor de anulare a PUZ prin decizia 402/12 aprilie 2024, dată în dosarul nr. .../118/2020 asupra actelor administrative individuale reprezentate de cele două autorizații.

Această chestiune a făcut obiectul dezbaterii contradictorii a părților, aşa cum reiese din încheierea de dezbateri de la termenul de judecată din 27.11.2025.

Anularea PUZ nu poate produce de plano anularea autorizațiilor.

Aşa cum se arată în decizia Curții Constituționale, judecătorul cauzei are obligația de a verifica în concret dacă motivele care au dus la anularea actului normativ se regăsesc în conținutul autorizațiilor, au fost aplicate efectiv la emiterea acestora şi dacă afectează legalitatea lor, prin prisma legalității, a securității juridice şi încrederii legitime.

S-a reținut prin decizia 402 din 12 aprilie 2024 a Curții de Apel C (dosar nr. .../118/2020) că au fost încălcate reglementările obligatorii din RLU aferent PUG C şi că au fost depășiți simultan indicatorii urbanistici POT şi CUT.

PUZ-ul aprobat prin HCL .../28.02.2020 a depășit simultan ambii indicatori: POT-40,44 pentru un lot şi 42,53 pentru al doilea lot față de maxim 30% reglementat; CUT 2,42 şi 2,55 faţă de maxim 1,5 reglementat.

Verificând sub acest aspect autorizația de construire .../30.09.2020, Curtea constată faptul că în cuprinsul acesteia, POT este de 39%, iar CUT de 2,53, iar în cazul autorizației .../30.09.2020, POT este de 37%, iar CUT de 2,41.

Aceste valori depășesc atât individual, cât şi simultan, limitele maxime stabilite prin PUG al Municipiului C şi Regulamentul Local de Urbanism aferent, care prevăd un POT maxim de 30% şi un CUT maxim de 1,5 fără a permite depășirea simultană a ambilor indicatori urbanistici.

În aceste condiții, rezultă că autorizațiile de construire au fost emise în temeiul exclusiv al reglementărilor cuprinse în PUZ aprobat prin HCL .../28.02.2020, act administrativ normativ ulterior anulat pentru încălcarea reglementărilor obligatorii din PUG şi RLU aferent.

În consecință, motivele de nelegalitate care au determinat anularea PUZ, se răsfrâng în mod direct asupra legalității autorizațiilor de construire, întrucât acestea consacră, la nivelul actelor administrative individuale, exact derogările urbanistice nepermise reținute de instanța de contencios administrativ.

Această concluzie este rezultatul analizei individualizate a conținutului autorizațiilor, prin raportare la actele de urbanism cu forță juridică superioară, în acord cu exigențele stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr.208 din 9 aprilie 2025, şi nu prin aplicarea automată a efectelor anulării actului normativ asupra actelor administrative individuale.

Potrivit constatărilor Curții de Apel C, actul superior aplicabil este PUG C şi RLU aferent care prevăd POT maxim 30% şi CUT maxim 1,5.

Depășirile pot fi admise doar limitat şi nu simultan, în limitele RLU.

Comparând indicatorii urbanistici din cele două autorizații de construire, Curtea constată faptul că aceștia depășesc simultan POT şi CUT, exact ipoteza calificată de instanță ca nepermisă prin raportare la RLU aferent PUG C.

Un alt motiv de anulare a PUZ-ului a constat în modificarea nelegală a zonei funcționale din ZRL3- Subzona locuințelor individuale şi colective mici P +3-4 niveluri (în ZRL4 /ZRL4a).

Autorizațiile de construire nr..../30.09.2020 şi .../30.09.2020 prevăd realizarea unor imobile cu regim de înălțime P+6 E şi funcțiunea de locuințe colective.

Or, potrivit Planului Urbanistic General, terenurile se află în UTR 32-ZRL3, zonă în care sunt admise exclusiv locuințe individuale şi locuințe colective mici (P+2/3).

Curtea reține faptul că, autorizațiile de construire nu aplică reglementările actului de urbanism superior, ci consacră, la nivelul actelor administrative individuale, modificarea nelegală a zonei funcționale reținută ca motiv determinant al anulării PUZ.

Prin urmare, acest motiv de nulitate a actului normativ se răsfrânge direct asupra legalității autorizațiilor de construire, concluzie întemeiată pe o analiză concretă a regimului de construire autorizat, iar nu pe o aplicare automată a efectelor anulării PUZ.

Deși autorizațiile de construire nu indică expres documentația de urbanism avută în vedere, din certificatele de urbanism rezultă fără echivoc că regimul de construire autorizat a fost stabilit prin raportare la PUZ-ul aprobat prin HCL .../2020 ulterior anulat, şi la PUD aprobat prin HCL .../2006 care, prin natura și rangul său juridic, nu putea justifica indicatorii urbanistici şi regimul de înălțime autorizat.

În aceste condiții, se constată faptul că autorizațiile îşi extrag temeiul efectiv din reglementările PUZ ului anulat, motiv pentru care nelegalitatea acestuia se răsfrânge direct asupra legalității actelor administrative individuale - autorizațiile de construire nr..../30.09.2020 şi .../30.09.2020.

Deşi la data emiterii autorizațiilor de construire Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCL .../2020 se afla în vigoare, iar beneficiarul a acționat în baza reglementărilor urbanistice aplicabile la acel moment, acest element nu este suficient pentru a reține legalitatea actelor administrative individuale contestate.

Analiza concretă, impusă prin Decizia Curții Constituționale 208/2025 evidențiază faptul că autorizațiile materializează în mod direct derogările urbanistice esențiale care au determinat anularea PUZ-ului, respectiv depășirea simultană a indicatorilor POT şi CUT şi modificarea nelegală a zonei funcționale, derogări incompatibile cu reglementările obligatorii ale PUG.

În aceste condiții, nelegalitatea actului administrativ normativ se răsfrânge asupra actelor administrative individuale nu ca efect automat al anulării PUZ, ci ca rezultat al unei examinări efective şi individualizate a conținutului autorizațiilor, care evidențiază lipsa unui temei urbanistic valid la nivelul actului superior.

În prezenta cauză au declarat recurs incident şi reclamanții, criticând sentința recurată cu privire la considerentele referitoare la inexistența unei vătămări generate de emiterea celor două autorizații (488 alin.1 pct.8 Cod procedură civilă).

Verificând sentința instanței de fond prin prisma acestor motive, Curtea reține faptul că motivarea privind vătămarea este contradictorie, oscilând între constatarea unor aspecte nelegale şi negarea relevanței lor juridice.

Curtea reţine faptul că, aşa cum s-a arătat anterior, în cadrul litigiului finalizat cu anularea în integralitate a PUZ aprobat prin HCL .../28.02.2020, în care părțile din prezenta cauză au avut aceeași calitate procesuală, instanța a statuat definitiv faptul că reclamanții au calitate procesuală activă, că justifică un interes legitim şi că suferă o vătămare juridică rezultată din neconcordanța PUZ cu PUG, vătămare care afectează ansamblul zonei învecinate, iar nu exclusiv proprietățile direct limitrofe loturilor reglementate.

Curtea constată că, instanța de fond a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, întrucât a repus în discuție calitatea procesuală activă şi interesul reclamanților, a condiționat existența vătămării de vecinătatea strictă cu fiecare lot pentru care s-au emis autorizațiile de construire şi a solicitat o probă distinctă şi autonomă a vătămării, deşi aceasta fusese deja consacrată prin hotărâre definitivă.

O asemenea abordare contravine principiului securității raporturilor juridice, întrucât permite reconsiderarea unor aspecte juridice definitiv tranșate, cu efectul de a lipsi de eficiență hotărârea anterioară de anulare a PUZ.

De asemenea, Curtea constată faptul că în prezenta cauză, normele de drept indicate nu susțin în mod corect soluția, că instanța de fond a analizat legalitatea autorizațiilor de construire în mod fragmentat şi izolat, fără a realiza corelarea necesară cu motivele de nelegalitate care au determinat anularea PUZ, analiză care se impunea chiar şi în lipsa Deciziei Curţii Constituționale 208/9 aprilie 2025.

Așadar, având în vedere faptul că toate elementele de fapt relevante se află deja la dosar, faptul că la termenul de dezbateri părțile au pus concluzii referitoare la relevanța hotărârii de anulare a PUZ-ului asupra legalității autorizațiilor de construire, Curtea constată că recursul este întemeiat, că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, ci se impune casarea sentinței recurate şi reținerea cauzei spre rejudecare.

În consecinţă, Curtea va admite recursurile, va casa sentința recurată, şi reținând cauza spre rejudecare, va dispune anularea autorizațiilor de construire contestate, ca fiind emise cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile, pentru motivele detaliate în considerentele prezentei decizii.

Obligă recurenții Primarul Municipiului C, AB şi AC să plătească recurenților reclamanți cheltuieli de judecată în cuantum de 9500 de lei.

(decizie rezumată de judecător Cristina DICU)