Decizie nr. 234 din 19.11.2025

Referitor la modalitatea de înscriere a creanţelor în tabelul definitiv, Curtea reține incidența dispozițiilor art.8 alin. (1) și (3) și ale art.12 alin.16 din OUG nr.110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, precum și ale art.26 alin.(1) din HG nr.282/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA.

Creanța invocată era, inițial, o creanță garantată, aspect ce rezultă fără dubiu din cele două contracte încheiate și care a impus înscrierea în tabelul preliminar a sumei de rezultând din acestea, ca și creanță garantată sub condiție.

Cum o parte din această sumă a fost plătită, dispărând condiţia ce afecta creanţa, în ultimul tabel preliminar, aceasta a fost înscrisă cu drept de vot, fiind o creanță pură și simplă, neafectată de modalități.

Diferența, nefiind plătită, a rămas înscrisă ca o creanță sub condiție.

Așadar, suma a fost înscrisă inițial cu respectarea prevederilor legale, ca o creanță garantată sub condiție suspensivă (pentru suma neplătită) sau pură și simplă (pentru suma plătită), în funcție de plățile efectuate de Ministerul Finanțelor.

Ulterior, fiind finalizate atât raportul de evaluare a garanțiilor, cât și verificarea conturilor deschise de debitoare, administratorul judiciar a constatat că valoarea soldurilor conturilor deschide de către debitoare la bancă era 0 lei.

În consecință, la momentul întocmirii primului tabel definitiv, contestat în prezenta cauză, garanția constând în ipotecă pe soldul conturilor era nulă, având valoarea de 0 lei, fapt ce atrage înscrierea celor două sume în categoria creanțelor bugetare, conform art.161 pct.5 din Legea insolvenței.

Această modalitate de înscriere a creanței garantate cu ipoteca pe soldul conturilor reprezintă interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor art.103 din legea nr.85/2014, deoarece acest tip de creanţe se vor înscrie în categoria creanţelor beneficiare ale unei cauze de preferinţă numai în limita bunurilor cu care s-a garantat şi care, la data deschiderii procedurii se aflau în patrimoniul debitoarei.

Or, în mod evident, suma reprezentând soldul conturilor la momentul executării garanției nu era cunoscută la data încheierii contractului de garantare, fiind determinată doar la momentul deschiderii procedurii, moment în funcție de care se identifică bunurile asupra cărora poartă aceste garanții și se evaluează întinderea lor.

Apelanta a invocat dispoziţiile art. 5 pct. 67 din Legea nr. 85/2014 în sprijinul susținerii că administratorul judiciar a făcut o eroare atunci când nu a preluat în tabelul definitiv creanța contestată, așa cum fusese înscrisă în mod corect, în opinia apelantei, în tabelul preliminar (garantată).

Această susținere nu poate fi primită din moment ce modificarea rangului creanței din garantată în bugetară nu este rezultatul unei erori esențiale în sensul dispoziției legale ci, dimpotrivă, reprezintă tocmai rezultatul aplicării corecte a dispozițiilor legale incidente.

Decizia civilă nr. 234/19.11.2025 a Curţii de apel Galaţi

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin contestația împotriva tabelului definitiv nr. ..../...2025, publicat în BPI nr. .../...2025 din data de ...2025, înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea sub numărul .../2024/..., SR prin MFP prin DGRFP ... - AJFP ... a criticat măsura practicianului în insolvență R&IG SPRL de înscriere eronată la masa credală a debitoarei DS SRL a creanței instituției creditoare în suma de 6... lei la categoria creanțelor bugetare, conform art. 161 pct. 5 din legea insolvenței și a creanței în suma de 1... lei creanță bugetară sub condiție suspensivă fără drept de vot, și a solicitat modificarea tabelului definitiv nr. .../...2025 prin înscrierea creanței creditorului SR prin MF în cuantum de 6... lei (4... lei sub condiție suspensivă și 2... lei certă, lichidă și exigibilă), la categoria creanțelor garantate, așa cum a fost solicitat prin cererea de admitere a creanței nr. .../...2025.

În motivare, a învederat că potrivit tabelului definitiv întocmit în dosarul de insolvență al debitoarei DS SRL, ce a fost publicat în BPI nr. .../...2025, la poziția nr. 5 – creanțe beneficiare a unei cauze de preferință și poziția nr. 4 – creanțe bugetare, figurează, în calitate de creditor, SR prin MFP, cu o creanță garantată în suma de 1... lei din care 1... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și suma de 1... lei creanță bugetară sub condiție suspensivă fără drept de vot; la poziția 3 – creanțe bugetare suma de 6... lei din care 4... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și 2... lei certă, lichidă și exigibilă.

Deși instituția creditoare a fost înscrisă în tabelul preliminar actualizat nr. ... publicat în BPI nr. .../...2025, la poziția 6 cu creanță garantată în suma de 1... lei și la poziția 7 cu o creanță garantată în suma de 6... lei din care 4... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și 2... lei certă, lichidă și exigibilă, în tabelul definitiv contestat a fost înscrisă la masa credală la poziția nr. 5 – creanțe beneficiare a unei cauze de preferință cu suma de 1... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot, iar diferența în suma de 1... lei la poziția 4 – creanțe bugetare sub condiție suspensivă fără drept de vot, și la poziția 3 – creanțe bugetare suma de 6... lei, din care 4... lei sub condiție suspensivă și 2... lei certă, lichidă și exigibilă.

O primă critică adusă tabelului definitiv nr. .../...2025 vizează înscrierea eronată a MFP–AJFP ..., în calitate de creditor, la poziția 4 din tabelul definitiv cu o creanță în sumă de 1... lei, la categoria creanțelor bugetare în temeiul art. 161 pct. 5 din legea insolvenței, în loc de creanță garantată sub condiție suspensivă.

A precizat că DGRFP ...–AJFP ... a fost mandatată de către MF să reprezinte interesele SR, în sensul formulării cererii de admitere a creanței precum și a actelor procedurale ce se impun în cadrul procedurii de insolvență a debitoarei DS SRL, întrucât aceasta din urmă beneficiază de garanție de stat acordată în cadrul Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM Invest România, în valoare de 1... lei, conform contractelor de garantare nr. .../...2021, nr. .../...2021, modificat cu Actul adițional nr. .../...2022 și Actul adițional nr. .../...2022, nr. .../...2021, nr. .../...2022, nr. .../...2022 și nr. .../...2022, încheiate între FNGCIMM, DS SRL și CB SA prin CBB – SB.

Înscrierea creanței în sumă de 1... lei, la categoria creanțelor bugetare, a fost făcută de practician în mod nelegal, fără să aducă argumente legale, fără să aducă înscrisuri în dovedire și, mai mult, fără să fie notificați, conform art. 105 alin. 1 din legea insolvenței.

Mai mult, potrivit contractelor de garantare și a avizelor de ipotecă legală mobiliară atașate cererii de admitere a creanței, societatea debitoare, beneficiară a finanțării, a constituit garanții asupra bunurilor debitoarei în favoarea SR, prin MFP, așa cum prevăd dispozițiile art. 8 alin. 2 și 3 din OUG nr. 110/2017.

A doua critică adusă tabelului definitiv nr. .../...2025 vizează înscrierea eronată a creanței în sumă de 6... lei (4... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și 2... lei certă, lichidă și exigibilă), la categoria creanțelor bugetare potrivit art. 161 pct. 5 din legea insolvenței, în condițiile în care, prin intermediul cererii de creanță nr. .../...2025, a solicitat înscrierea creanței în sumă de 6... lei la categoria creanțelor garantate.

A precizat că DGRFP ...–AJFP ... a fost mandatată de către MF să reprezinte interesele SR în sensul formulării cererii de admitere a creanței precum și a actelor procedurale ce se impun în cadrul procedurii de insolvență a debitoarei DS SRL, întrucât aceasta din urmă beneficiază de garanție de stat acordată în cadrul Programului Rural Invest, în valoare de 6... lei, conform contractelor de garantare nr. .../...2022 și nr. .../...2022 încheiate între FGCR – IFN SA, DS SRL și CB SA prin CBB – Sucursala ....

Prin intermediul adresei nr. .../...2025, MF – DGMDPFT a comunicat că, în data de ...2024, a efectuat plata către CB SA a sumei de 2... lei, reprezentând valoarea de executare a garanției acordate societății, aferentă contractului de garantare nr. ..../...2022, încheiat între FGCR, societatea DS SRL și CB SA, în valoare de 3... lei, și a solicitat să se ceară diminuarea sumei de 3... lei, înscrisă în tabelul creditorilor ca o creanță garantată sub condiție, și înregistrarea sumei de 2... lei, reprezentând valoarea de executare a garanției aferente contractului de garantare nr. .../...2022, ca o creanță garantată certă, lichidă și exigibilă.

Tot prin intermediul adresei precizate, MF a comunicat că în cadrul contractului de garantare nr. .../...2022, pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor asumate, dna GIL deține calitate de fideiusor solidar pentru societatea DS SRL, potrivit contractului de fidejusiune solidară nr. .../...2023, astfel că devin incidente prevederile art. 109 din legea insolvenței.

Potrivit prevederilor art. 26 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM Invest România, aprobate prin H.G. nr. 282/2020, „în cazul beneficiarilor Programului care intră în procedura insolvenței, anterior efectuării de MFP a plății valorii de executare a garanției de stat către instituția de credit, MFP poate mandata direcțiile generale regionale ale finanțelor publice sau, după caz, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili să solicite înscrierea la masa credală a valorii finanțării garantate ca o creanță sub condiție, pe baza documentației aferente acordării garanției transmise de FNGCIMM”.

Mai mult, potrivit contractelor de garantare și a avizelor de ipotecă legală mobiliară atașate cererii de admitere a creanței, societatea debitoare, beneficiară a finanțării, a constituit garanții în favoarea SR, prin MFP, așa cum prevăd dispozițiile art. 8 alin. 2 și 3 din OUG nr. 110/2017, fiind încheiate ipoteci legale mobiliare asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise la CB – Sucursala ..., precum și ale tuturor conturilor viitoare deschise la această bancă.

Prin întâmpinarea din data de ...2025, R&IG SPRL a solicitat, pe cale de excepție, respingerea contestației ca fiind inadmisibilă, iar pe fond, ca neîntemeiată.

La termenul din data de 09.05.2025 instanța a unit cu fondul excepția inadmisibilității.

2. Soluţia pronunţată de prima instanţă

Prin sentinţa civilă nr. .../...2025 Tribunalul Vrancea a admis excepţia inadmisibilității invocată de administratorul judiciar şi a respins contestația formulată de reclamantul SR prin MF prin DGRFPG prin AJFP ..., în contradictoriu cu R&IG SPRL desemnată în calitate de administrator judiciar al debitorului DS SRL, ca inadmisibilă.

3. Motivele de fapt și de drept care au fundamentat soluția primei instanțe

Prin încheierea de ședință nr. ... din data de ....2024, pronunțată de Tribunalul Vrancea – Secția a II-a Civilă și de Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr. .../2024, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței societății debitoare DS S.R.L., fiind numită R&IG SPRL în calitate de administrator judiciar.

Totodată, au fost stabilite termenele-limită prevăzute de art. 100 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

În tabelul preliminar actualizat din data de ....2025, contestatorul SR prin MF a fost înscris la categoria creanțelor beneficiare a unei cauze de preferință:

– poziția 6: creanță declarată sub condiție suspendată, fără drept de vot, de 1... lei;

– poziția 7: creanță declarată de 6... lei, din care sub condiție suspensivă fără drept de vot suma de 4.050.000 lei și cu drept de vot suma de 2... lei.

În tabelul definitiv nr. ..../...2025, publicat în BPI nr. .../...2025, contestatorul SR prin MF a fost înscris:– creanțe beneficiare a unei cauze de preferință – poziția nr. 5: creanță garantată în suma de 1... lei, din care 1... lei sub condiție suspensivă, fără drept de vot;– creanțe bugetare – poziția 3: creanță declarată de 6... lei, din care sub condiție suspensivă, fără drept de vot, suma de 4... lei și cu drept de vot suma de 2... lei;– poziția 4: creanță de 1... lei, sub condiție suspensivă, fără drept de vot.

Prin contestația formulată se reclamă faptul că creanța de 6... lei a fost înscrisă drept creanță bugetară și nu a fost menținută ca fiind creanță beneficiară a unei cauze de preferință, același aspect fiind criticat și cu privire la creanța de 1... lei, ce face parte din creanța de 1... lei.

Astfel, se critică neînscrierea unui drept de preferință.

Cu privire la excepția inadmisibilității, ce a fost analizată cu prioritate raportat la dispozițiile art. 248 Cod procedură civilă, R&IG SPRL a arătat că nu se indică în cuprinsul contestației teza temeiului de drept invocat, respectiv care dintre ipotezele vizate de art. 113 din Legea nr. 85/2014 este incidentă în prezenta cauză, dar și neîndeplinirea condițiilor prevăzute de acest articol.

Cu prioritate, instanța a reținut că din cererea de chemare în judecată rezultă fără dubiu că a fost invocată eroarea ca motiv de contestație.

Cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 113 din Legea nr. 85/2014, instanța a reţinut că, în drept, potrivit articolului menționat, la alin. 1 se stabilește că: „După expirarea termenului de depunere a contestațiilor, prevăzut la art. 111 alin. (2), și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva înscrierii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale, care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.”

Cu prioritate s-a reținut că noțiunea de eroare esențială este cea reglementată de Codul civil, care la art. 1207 prevede:

„Eroarea

(1) Partea care, la momentul încheierii contractului, se afla într-o eroare esențială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului.

(2) Eroarea este esențială:

1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;

2. când poartă asupra identității obiectului prestației sau asupra unei calități a acestuia ori asupra unei alte împrejurări considerate esențiale de către părți, în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat;

3. când poartă asupra identității persoanei sau asupra unei calități a acesteia, în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat.”

De asemenea, analizând dispozițiile art. 113 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, cu privire la tabelul definitiv, se poate contesta fie înscrierea unei creanțe, fie înscrierea unui drept de preferință.

Mai mult, raportat la motivele invocate, instanța a reținut că eroarea trebuie să stea la baza dreptului de preferință și nu la baza neînscrierii acestuia.

Instanța a reținut că formularea unei contestații în baza art. 113 din Legea nr. 85/2014 cu privire la neînscrierea unui drept de preferință este inadmisibilă, motiv pentru care a admis excepția invocată și a respins cererea ca inadmisibilă.

4. Cererea de apel

Împotriva sentinţei civile mai sus menţionate, în termen legal, a formulat apel reclamanta DGRFP ..., reprezentată prin AJFP ..., solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii atacate, respingerea excepției inadmisibilității, iar pe fondul cauzei admiterea contestației aşa cum a fost formulată şi obligarea administratorului judiciar la refacerea tabelului definitiv.

5. Motivele de apel

În motivarea căii de atac promovate, apelanta a apreciat că judecătorul-sindic a pronunțat o hotărâre nelegală, aplicând în mod greșit dispozițiile legale, pentru următoarele considerente:

În mod nelegal instanța de fond a respins contestația formulată de apelantă, ca inadmisibilă.

Contestația la tabelul definitiv al creanțelor este o cale de atac specială pusă de legiuitor la dispoziția celor care justifică un interes de a contesta înscrierea unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe ori în tabelele actualizate.

Reglementând posibilitatea contestării tabelului definitiv de creanțe pentru situațiile menționate expres și limitativ de art. 113 din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a instituit o măsură suplimentară de protecție a părților interesate în procedura insolvenței.

Instituția apelantă a formulat contestație cu privire la înscrierea eronată la masa credală a creanței sale în suma de 3... lei la categoria creanțelor bugetare, conform art. 161 pct. 5 din legea insolvenței.

Apelanta a apreciat că nu este inadmisibilă contestația astfel formulată, având în vedere că legea insolvenței prevede în mod expres la art. 113 că orice parte interesată poate face contestație împotriva înscrierii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau a unei erori esențiale, care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.

Contestația la tabelul definitiv poate fi utilizată doar în cazul în care se invocă împrejurări „descoperite” ulterior întocmirii tabelului și necunoscute de partea interesată.

Calea unei astfel de contestații la înscrierea unei creanțe în tabelul definitiv este deschisă părților interesate chiar în condițiile în care acestea nu au recurs la procedura contestației reglementate de art. 111 din Legea nr. 85/2014, dar numai pentru ipotezele expres și limitativ prevăzute în art. 113, și anume în cazul descoperirii unui fals, unui dol, unei erori esențiale sau în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare până atunci necunoscute.

De asemenea, a arătat că dispoziția legală invocată conferă oricărei persoane interesate posibilitatea de a face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe după expirarea termenului de depunere a contestațiilor împotriva creanțelor și a drepturilor de preferință înscrise în tabelul preliminar de creanțe și până la închiderea procedurii.

Nu se poate face contestație împotriva unei creanțe neînscrise în tabelul definitiv atât timp cât nu s-a formulat o contestație împotriva tabelului preliminar în care aceeași creanță nu a fost înscrisă.

Cu alte cuvinte, nu se poate face contestație prin omiterea unei căi de atac împotriva neînscrierii aceleiași creanțe.

Or, instituția apelantă nu a avut interes în exercitarea contestației la tabelul preliminar de creanțe, întrucât administratorul judiciar a înscris la masa credală creanța SR prin M.F. în mod corect, astfel cum a fost solicitată prin cererea de creanță nr. .../...2024.

În concluzie, a solicitat respingerea excepției inadmisibilității și admiterea contestației ca temeinică și legală.

Pe fondul cauzei, a arătat următoarele:

Potrivit tabelului definitiv întocmit în dosarul de insolvență al debitoarei DS SRL, publicat în BPI nr. .../...2025, la poziția nr. 5 – creanțe beneficiare a unei cauze de preferință și poziția nr. 4 – creanțe bugetare, figurează în calitate de creditor SR prin MF, cu o creanță garantată în suma de 1... lei, din care 1... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și suma de 1... lei creanță bugetară sub condiție suspensivă fără drept de vot; la poziția 3 – creanțe bugetare a fost înscrisă suma de 6... lei din care 4... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și 2... lei certă, lichidă și exigibilă.

Deși instituția creditoare a fost înscrisă în tabelul preliminar actualizat nr. 5, publicat în BPI nr. .../...2025, la poziția 6 cu creanța garantată în sumă de 1... lei și la poziția 7 cu o creanță garantată în sumă de 6... lei (din care 4.... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și 2... lei certă, lichidă și exigibilă), în tabelul definitiv contestat a fost înscrisă la poziția nr. 5 – creanțe beneficiare a unei cauze de preferință, cu suma de 1... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot, iar diferența în suma de 1... lei la poziția 4 – creanțe bugetare sub condiție suspensivă fără drept de vot, și la poziția 3 – creanțe bugetare suma de 6... lei, din care 4... lei sub condiție suspensivă și 2... lei certă, lichidă și exigibilă.

Prima critică adusă tabelului definitiv nr. .../...2025 vizează înscrierea eronată a MF–AJFP ... în calitate de creditor, la poziția 4 din tabelul definitiv, cu o creanță în suma de 1... lei, parte a creanței în sumă de 1... lei, la categoria creanțelor bugetare, în temeiul art. 161 pct. 5 din legea insolvenței.

A doua critică adusă tabelului definitiv nr. .../...2025 vizează înscrierea eronată a creanței în sumă de 6... lei (4... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și 2... lei certă, lichidă și exigibilă), la categoria creanțelor bugetare potrivit art. 161 pct. 5 din legea insolvenței.

Cu privire la prima critică, a susținut că DGRFP ... – AJFP ... a fost mandatată prin mandatul nr. .../...2024 de către MF să reprezinte interesele SR în sensul formulării cererii de admitere a creanței și a actelor procedurale ce se impun în cadrul procedurii de insolvență a debitoarei DS SRL, întrucât aceasta beneficiază de garanție de stat acordată în cadrul Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM Invest România, în valoare de 1... lei, conform contractelor de garantare nr. .../...2021, nr. .../...2021 modificat prin Actul adițional nr. .../...2022 și Actul adițional nr. .../...2022, nr. .../...2021, nr. .../...2022, .../...2022 și nr. .../...2022.

Înscrierea creanței în sumă de 1... lei la categoria creanțelor bugetare a fost făcută de practician în mod nelegal, fără să aducă argumente legale sau înscrisuri în dovedire și, mai mult, fără notificarea creditoarei conform art. 105 alin. (1) din legea insolvenței.

Potrivit contractelor de garantare și a avizelor de ipotecă legală mobiliară atașate cererii de admitere a creanței, societatea debitoare, beneficiara finanțării, a constituit ipoteci legale mobiliare de rang I asupra bunurilor de natura mijloacelor fixe ale debitoarei, așa cum prevăd dispozițiile art. 8 alin. (2) și (3) din OUG nr. 110/2017, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, în mod greșit administratorul judiciar a înscris în tabelul definitiv de creanțe, la poziția nr. 4, creanța MF–AJFP ... în suma de 1... lei la categoria creanțelor bugetare, în condițiile în care practicianul trebuia să înscrie creanța în sumă de 1... lei la categoria creanțelor garantate sub condiție suspensivă.

Cu privire la a doua critică, privind creanța în sumă de 6... lei, a arătat că DGRFP ... – AJFP ... a fost mandatată prin mandatul nr. .../29.01.2024 de către MF să reprezinte interesele SR în sensul formulării cererii de admitere a creanței și a actelor procedurale în cadrul procedurii de insolvență, întrucât debitoarea beneficiază de garanție de stat acordată în cadrul Programului Rural Invest în sumă de 6... lei, conform contractelor de garantare nr. .../...2022 și nr. .../...2022.

Prin adresa nr. .../...2025, MF – DGMDPFT a comunicat că în data de ...2024 a efectuat plata către CB SA a sumei de 2... lei, reprezentând valoarea de executare a garanției acordate societății, aferentă contractului de garantare nr. .../...2022.

Totodată, s-a solicitat diminuarea sumei de 3... lei înscrise în tabelul creditorilor ca o creanță garantată sub condiție și înregistrarea sumei de 2... lei ca o creanță garantată certă, lichidă și exigibilă.

A invocat dispozițiile art. 26 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 110/2017, aprobate prin HG nr. 282/2020, conform cărora MFP poate mandata DGRFP să solicite înscrierea la masa credală a valorii finanțării garantate ca o creanță sub condiție.

Potrivit contractelor de garantare și avizelor de ipotecă, debitoarea a constituit garanții în favoarea SR prin MF, conform art. 8 alin. (2) și (3) din OUG nr. 110/2017 și art. 10 alin. (1) și (2) din OUG nr. 24/2022, fiind încheiate ipoteci legale mobiliare asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise la CB SA – Sucursala ..., precum și ale conturilor viitoare deschise la această bancă.

În mod nelegal, practicianul nu a înscris suma de 6... lei la categoria creanțelor garantate, creanța SR fiind în realitate una garantată.

Aprecierea practicianului că ipotecile asupra soldurilor conturilor nu constituie garanție trebuia motivată, iar lipsa unor argumente și lipsa notificării prevăzute de art. 110 din Legea nr. 85/2014 fac măsura nelegală.

De asemenea, garanția acordată SR prin MF este, ca natură juridică, o fideiusiune.

Potrivit art. 2305 Cod civil, fideiusorul se subrogă în drepturile creditorului plătit.

După plata garanției, apelanta se află în situația unei subrogări parțiale în drepturile băncii, având același regim juridic al garanțiilor aferente creditului.

Existența fideiusiunii coroborată cu art. 5 pct. 15 din Legea insolvenței nu permite un tratament juridic diferit, motiv pentru care creanța de 6... lei (4... lei sub condiție suspensivă fără drept de vot și 2... lei certă, lichidă și exigibilă) trebuie înscrisă la categoria creanțelor garantate.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 și următoarele Cod de procedură civilă.

În susținerea apelului s-a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

A solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură civilă.

6. Susţinerile şi apărările intimatului / întâmpinarea în apel

Prin întâmpinare, intimata R&IG SPRL, în calitate de administrator judiciar al debitoarei DS SRL, a solicitat respingerea apelului declarat de DGRFP ... ca fiind nefondat.

În motivare, intimata a arătat că apelanta critică sentința pronunțată de judecătorul sindic, considerând ca această contestație promovată are drept obiect înscrierea creanței sale în categoria creanțelor bugetare, iar nu în categoria celor beneficiare a unei cauze de preferință.

A apreciat că în mod corect a reținut judecătorul sindic că, în fapt, se critică neînscrierea creanței în categoria creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință, fapt care nu atrage aplicabilitatea art. 113 din Legea nr. 85/2014.

De asemenea, a arătat că eroarea invocată de apelantă poate avea ca obiect doar o acțiune a practicianului de insolvență (înscrierea), iar nu și o inacțiune (neînscrierea), aspect criticat în cadrul contestației formulate de SR.

Prin urmare, a apreciat soluția pronunțată de judecătorul sindic ca fiind temeinică și legală, solicitând menținerea acesteia prin respingerea apelului.

În ceea ce privește celelalte aspecte invocate de apelantă, a precizat că şi-a exprimat punctul de vedere prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei cu ocazia judecării în fond a cauzei, poziție pe care o menține și cu ocazia judecării căii de atac a apelului.

A mai precizat că în cuprinsul apelului se reiau criticile privind înscrierea creanței în valoare de 2... lei în categoria creanțelor bugetare şi a solicitat să se aibă în vedere că, în luarea acestei măsuri, administratorul judiciar a avut în vedere art. 112 din Legea nr. 85/2014 şi art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014.

Prin urmare, caracterul beneficiar al unei cauze de preferință rezidă din garanțiile reale care însoțesc creanța creditorului şi care se referă strict la bunurile aflate în patrimoniul debitoarei.

În ceea ce privește creanța SR, în valoare de 6... lei, aceasta este garantată cu ipotecă imobiliară asupra conturilor societății debitoare, deschise la CB S.A.

La data deschiderii procedurii de insolvență față de DS SRL, în conturile bancare menționate în cadrul avizelor nu exista disponibil care să poată constitui garanția creditorului.

În ceea ce privește contractul de fidejusiune semnat cu doamna GIL nr. .../...2022 încheiat pentru garantarea contractului .../...2022, acesta nu constituie o garanție reală în accepțiunea art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014, astfel încât acesta nu conferă o cauză de preferință creanței în procedura de insolvență deschisă față de DS SRL.

Prin urmare, critica formulată de apelantă este nefondată și trebuie respinsă, fiind respectate de către administratorul judiciar toate dispozițiile legale.

A solicitat respingerea apelului promovat de către SR prin reprezentant, cu consecința menținerii sentinței civile nr. ... din data de ...2025 pronunțată de Tribunalul Vrancea, ca fiind temeinică și legală.

În drept, şi-a întemeiat susținerile pe dispozițiile legale invocate în cuprinsul întâmpinării.

A solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

7. Prin răspunsul la întâmpinare, apelanta a solicitat ca apărările formulate de administratorul judiciar prin întâmpinare să nu fie luate în seamă, pentru considerentele expuse în apel.

8. Motivarea în fapt şi în drept a hotărârii pronunţate de instanţa de apel

În susținerea căii de atac, apelanta a criticat soluția de respingere ca inadmisibilă a contestației la tabelul definitiv, susținând că nu avea interes să formuleze anterior o contestație la tabelul preliminar, creanța fiind în mod corect înscrisă în acest tabel.

Un alt argument în combaterea soluției de respingere ca inadmisibilă a contestației sale se referă la posibilitatea legală pe care o are orice parte interesată de a contesta tabelul definitiv, în condițiile reglementate de art.113 din Legea nr.85/2014.

Criticile apelantei sunt nefondate, raportat la argumentele judecătorului sindic ce au determinat admiterea excepției inadmisibilității contestației, argumente care nu se referă la calitatea contestatoarei sau posibilitatea acesteia de a uza de dispozițiile art.113 din lege, ci la analiza incidenței situațiilor prevăzute de lege și care ar putea duce la admiterea unei contestații la tabelul definitiv.

Din aceste dispoziţii legale se observă că împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe poate fi formulată contestaţie doar în anumite condiţii şi pentru anumite motive, fiind cu mult mai restrâns domeniul de aplicare decât în cazul contestaţiei ce poate fi formulată împotriva tabelului preliminar.

Așadar, creditorul trebuie să invoce exclusiv una dintre situațiile limitativ enumerate de lege, constând în înscrierea greșită a propriei creanțe ca urmare a descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

Orice altă situație, care nu poate fi inclusă într-unul din cazurile prevăzute de lege determină caracterul inadmisibil al contestației.

Contestatoarea-apelantă avea, fără îndoială, posibilitatea formulării unei contestații la tabelul definitiv, însă nu a indicat în mod explicit ipoteza legală pe care o invocă.

Din cuprinsul contestației și al motivelor de apel rezultă că nu se invocă nici un titlu hotărâtor și necunoscut anterior, nici existența unui fals sau dol.

În consecință, judecătorul-sindic a examinat posibilitatea existenței unei erori esențiale săvârșite de administratorul judiciar, fapt necriticat și necontestat de către DGRFP ...

Curtea reține că nu orice tip de eroare este aptă să determine admisibilitatea unei contestații la tabelul definitiv.

Eroarea trebuie să fie una esențială, în sensul dispozițiilor art.1207 alin.2 C.civ., așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Așadar, instanța de apel urmează să verifice, raportat la criticile formulate, dacă administratorul judiciar a săvârșit vreo eroare la înscrierea în tabelul definitiv a sumei contestate.

În acest scop se reține că, în fapt, în procedura insolvenței debitoarei DS SRL, complexitatea raporturilor juridice în care a fost angrenată societatea, numărul relativ mare de creditori și plățile care au intervenit pe parcurs au determinat de mai multe ori actualizarea tabelelor preliminar și definitiv de creanțe, întocmite de către administratorul judiciar desemnat.

Contestatoarea-apelantă a solicitat înscrierea la masa credală a sumei totale de 1... lei, sumă rezultând din mai multe contracte de garantare a unor credite obținute de societatea debitoare de la CB SA.

În prezenta cauză, contestația se referă la suma de 6... lei.

În contextul anterior precizat, creanța în cuantum de 6... lei pretinsă de D.G.R.F.P. ... a fost înscrisă la masa credală a debitoarei DS SRL astfel:

- În tabelul preliminar nr.... din ....2025: creanță integral garantată

* 4.... lei sub condiție suspensivă

* 2... lei cu drept de vot

- În tabelul definitiv din data de ...2025: creanță bugetară

• 4... lei sub condiție suspensivă

• 2... lei cu drept de vot

În tabelul definitiv din data de ...2025 creanța în sumă de 6... lei a fost înscrisă în mod identic celui din primul tabel definitiv.

Având în vedere faptul că apelanta a invocat contractele de garantare ca și izvor al creanței pretinse fără a face vreo distincție sau precizări suplimentare în funcție de tipul garanției, valoarea acesteia sau sumele stinse prin plățile succesive, cu titlu preliminar, Curtea apreciază necesar a se stabili în mod clar proveniența aceste creanțe.

Astfel, suma de 2... lei rezultă din contractul de garantare nr. .../...2022, încheiat pentru garantarea unui credit în valoare de 3... lei, obținut de către debitoare de la CB SA.

Potrivit art.2.2 din contract, valoarea maximă a garanției este de 90% din valoarea creditului, respectiv de 3... lei.

De asemenea, conform art.5.1., garanția oferită de către debitoare constă în ipoteca legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarul programului (DS SRL) la bancă, în favoarea SR.

Același împrumut a mai fost garantat și cu un contract de fideiusiune încheiat cu administratorul societății, GIL.

Suma de 2... lei, reprezentând valoarea de executare a garanției, a fost plătită de Ministerul Finanțelor către CB SA la data de ...2024, astfel cum rezultă din adresa emisă de Direcția generală de management al datoriei publice și fluxurilor de trezorerie din ...2025.

Prin aceeași adresă i s-a solicitat contestatoarei diminuarea creanței și înregistrarea sumei plătite ca o creanță certă, lichidă și exigibilă.

Suma de 4... lei rezultă din contractul de garantare nr. .../...2022, încheiat pentru garantarea unei linii de credit în valoare de 5... lei.

În mod similar primului contract, garanția constă în ipoteca legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de către beneficiarul programului la bancă, în favoarea SR, prin MF, prin mandatar F.G.C.R. și a băncii.

Garanția astfel constituită nu a fost plătită de MF, nefiind administrate probe în acest sens.

Referitor la modalitatea de înscriere a acestor sume, instanța reține incidența dispozițiilor art.8 alin. (1) și (3) și ale art.12 alin.16 din OUG nr.110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, precum și ale art.26 alin.(1) din HG nr.282/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA.

Art.8 din OUG nr.110/2017 prevede următoarele:

(1) Între Ministerul Finanţelor şi F.N.G.C.I.M.M., respectiv F.G.C.R. se încheie câte o convenţie prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în derularea finanţării prin credite bancare cu garanţie de stat.

(3) În cazul creditelor/liniilor de credit destinate finanţării capitalului de lucru, garanţia de stat este garantată cu ipotecă legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarii programului la instituţia de creditare.

Potrivit art.12 alin.(16) din același act normativ, în cazul debitorilor care intră în procedura insolvenţei după comunicarea de către F.N.G.C.I.M.M. sau F.G.C.R. organelor fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a documentelor prevăzute la art. 11 alin. (3), înscrierea la masa credală pentru creanţa rezultată din plata valorii de executare a garanţiei de stat se realizează de către acestea.

Art.26 (1) din HG nr.282/2020, prevede următoarele: în cazul beneficiarilor Programului care intră în procedura insolvenţei, anterior efectuării de MF a plăţii valorii de executare a garanţiei de stat către instituţia de credit, MF poate mandata direcţiile generale regionale ale finanţelor publice sau, după caz, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili să solicite înscrierea la masa credală a valorii finanţării garantate ca o creanţă sub condiţie, pe baza documentaţiei aferente acordării garanţiei transmisă de FNGCIMM/FGCR, după caz.

Verificând procedura prevăzută de lege pentru înscrierea acestor creanțe la masa credală a debitorilor aflați în insolvență, instanța constată că aceasta a fost respectată întru totul de către administratorul judiciar.

Totodată, au fost respectate și dispozițiile art.103 din Legea nr.85/2014, care prevede modalitatea de înscriere a creanţelor beneficiare ale unei cauze de preferinţă în tabelul definitiv, respectiv până la valoarea de piaţă a garanţiei stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator autorizat desemnat potrivit prevederilor art. 61.

Astfel, creanța invocată era inițial o creanță garantată, aspect ce rezultă fără dubiu din cele două contracte anterior individualizate și care a impus înscrierea în tabelul preliminar a sumei de 6... lei rezultând din acestea, ca și creanță garantată sub condiție.

Cum suma de 2... lei, rezultată din contractul de garantare nr. .../...2022 a fost plătită la data de ...2025 și a dispărut condiția ce afecta creanța, în ultimul tabel preliminar întocmit la data de ...2025, aceasta a fost înscrisă cu drept de vot, fiind o creanță pură și simplă, neafectată de modalități.

Diferența de 4... lei, nefiind plătită, a rămas înscrisă ca o creanță sub condiție.

Așadar, suma a fost înscrisă inițial cu respectarea prevederilor legale, ca o creanță garantată sub condiție suspensivă (4... lei) sau pură și simplă (2... lei), în funcție de plățile efectuate de Ministerul Finanțelor.

Ulterior, fiind finalizate atât raportul de evaluare a garanțiilor, cât și verificarea conturilor deschise de DS SRL la CB SA, administratorul judiciar a constatat că valoarea soldurilor conturilor deschide de către debitoare la bancă era 0 lei, așa cum rezultă și din extrasele de cont aferente lunii ... 2024 (f.7 și urm. vol.2, dosar apel).

În consecință, la momentul întocmirii primului tabel definitiv din data de ...2025, contestat în prezenta cauză, garanția constând în ipotecă pe soldul conturilor era nulă, având valoarea de 0 lei, fapt ce atrage înscrierea celor două sume în categoria creanțelor bugetare, conform art.161 pct.5 din Legea insolvenței.

Această modalitate de înscriere a creanței garantate cu ipoteca pe soldul conturilor reprezintă interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor art.103 din legea nr.85/2014, deoarece acest tip de creanţe se vor înscrie în categoria creanţelor beneficiare ale unei cauze de preferinţă numai în limita bunurilor cu care s-a garantat şi care, la data deschiderii procedurii se aflau în patrimoniul debitoarei.

Or, în mod evident, suma reprezentând soldul conturilor la momentul executării garanției nu era cunoscută la data încheierii contractului de garantare, fiind determinată doar la momentul deschiderii procedurii, moment în funcție de care se identifică bunurile asupra cărora poartă aceste garanții și se evaluează întinderea lor.

Potrivit art.5 pct.67 din Legea nr.85/2014, 67. tabel definitiv de creanţe este tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor sau cele admise provizoriu de către judecătorul-sindic.

Apelanta l-a invocat ca argument în sprijinul susținerii că administratorul judiciar a făcut o eroare atunci când nu a preluat în tabelul definitiv creanța contestată, așa cum fusese înscrisă în mod corect, în opinia apelantei, în tabelul preliminar (garantată).

Această susținere nu poate fi primită din moment ce modificarea rangului creanței din garantată în bugetară nu este rezultatul unei erori esențiale în sensul dispoziției legale, ci dimpotrivă, reprezintă tocmai rezultatul aplicării corecte a dispozițiilor legale incidente.

Având în vedere că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și nu se impune a fi schimbată, conform art.480 alin.1 C.pr.civ., apelul va fi respins ca nefondat.

(decizie rezumată de judecător Valentina Cristina CHIRIAC)