Curtea de Apel GALAȚI ·
Decizie nr. 93 din 08.02.2024
Potrivit Deciziei nr. 7/2021 pronunțată de ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se reține că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr.
I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” capitolul I lit.
B din Legea-cadru nr. 153/2017, intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (41) din această lege.
În motivarea acesteia se reține că gradaţia de merit, respectiv majorarea pentru dirigenție vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creşterea acestuia, astfel că ele nu reprezintă elemente salariale distincte de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizaţiilor, primelor ş.a. la care se referă, diferenţiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017.
Însă, această interpretare a naturii juridice a acestor majorări are în vedere componența salarizării potrivit Legii 153/2017, lege care încă nu este aplicabilă reclamantelor în ceea ce privește modul de calcul al salariului.
Decizia civilă nr. 93/08.02.2024 a Curţii de Apel Galaţi
Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. ..., reclamantele ... prin reprezentant Sindicatul ..., au solicitat în contradictoriu cu pârâta ...:
Obligarea pârâtei să calculeze reclamantelor ..., care beneficiază de gradație de merit, acest drept salarial prin aplicarea procentului de 25% la salariul de bază, pentru perioada 01.01.2017 - 30.06.2017, așa cum prevede OUG nr. 57/2015 art. 33 alin. (4) lit. b), precum și să mențină acest drept salarial la același nivel până la data de 31 decembrie 2017, potrivit prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 153/2017;
Obligarea pârâtei să calculeze reclamantelor ... care îndeplinesc funcția de diriginte, învățător/învățătoare, profesor pentru învățământ primar, indemnizația cuvenită prin aplicarea procentului de 10% asupra valorii rezultate din însumarea salariului de bază cu gradația de merit, pentru perioada 01.01.2017 - 30.06.2017, așa cum prevede OUG nr. 57/2015 art. 33 alin. (4) lit. c), precum și să mențină acest drept salarial la același nivel până la data de 31 decembrie 2017 potrivit prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 153/2017;
Obligarea pârâtei să calculeze reclamantelor, după caz, drepturile salariale pentru deținerea gradației de merit și pentru activitatea de diriginte, învățător/învățătoare, profesor pentru învățământ primar cu majorare de 25% începând cu luna ianuarie 2018 față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 și cu majorare de 20% începând cu luna martie 2018 față de nivelul acordat pentru februarie 2018 potrivit prevederilor art. 38 alin. (3) lit. și d) din Legea nr. 153/2017;
Obligarea pârâtei să calculeze reclamantelor, tranșele de majorare a salariilor de bază brute începând cu data de 01.01.2019 și apoi, începând cu data de 01.01.2020, cu procentul de 1/4 din diferența dintre salariul de bază din anul 2022 (care cuprinde, după caz, creșterea salariată pentru activitatea de diriginte, învățător/învățătoare, profesor pentru învățământ primar și creșterea salarială pentru deținerea gradației de merit) și salariul de bază din luna decembrie 2018 (care cuprinde, după caz, creșterea salarială pentru activitatea de diriginte, învățător/învățătoare, profesor pentru învățământ primar și creșterea salariată pentru deținerea gradației de merit), potrivit prevederilor art. 38 alin. (41) din Legea nr. 153/2017 și dispozițiilor Deciziei nr. 24/15.11.2021 pronunțată de ÎCCJ;
Obligarea pârâtei să acorde reclamantelor diferențele dintre salariile legal calculate și cele efectiv acordate începând cu luna ianuarie 2017, sume actualizate cu coeficientul de inflație și cu calcularea dobânzii penalizatoare de la data scadentă a fiecărei sume până la achitarea integrală a acestora.
În motivare au arătat următoarele:
Reclamantele sunt salariate ale instituției școlare pârâte, pe funcții didactice.
Reclamantele ... îndeplinesc funcția de diriginte, profesor pentru învățământ primar, învățător/învățătoare.
Drepturile salariale pentru deținerea gradației de merit și pentru activitatea de diriginte s-au calculat în mod eronat, prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016.
Au susţinut că OUG nr. 57/2015 art. 3 indice 3 alin. (4) lit. b) și c) prevede pentru personalul didactic de predare:
În conformitate cu anexa 5 Cap.1 - Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic – art. 3 lit. D şi E din Legea nr 63/2011.
Aceste drepturi salariale au fost preluate şi în OUG nr. 57/2015 art. 3 indice 3 alin. (4) lit. b) şi c), care pentru personalul didactic de predare, prevede:
„b) gradație de merit, care se determină prin aplicarea procentului de 25% la salariul de bază;
c) indemnizație pentru activitatea de dirigenție, respectiv indemnizație pentru învățători, educatoare, profesori pentru învățământul primar sau preșcolar, care se determină prin aplicarea procentului de 10% asupra valorii rezultate din însumarea salariului de bază cu indemnizația pentru învățământul special prevăzută la lit. a) și cu gradația de merit prevăzută la lit. b)”.
Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011, cât și în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2015, drepturile salariale pentru deținerea gradației de merit și pentru activitatea de diriginte se calculează prin raportare la salariul de bază, fac parte din salariul de bază și constituie bază de calcul pentru alte drepturi salariale.
Drepturile salariale pentru personalul didactic care deține gradația de merit și pentru cel care îndeplinește activitatea de diriginte se mențin și în Legea nr. 153/2017 prin art. 5 alin. (1) și art. 8 din Anexa nr. 1 Cap. I, lit. B.
„Art. 5 - (1) Personalul didactic din învățământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs.
Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv ai instituției de nivel superior și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază deținut.
Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.”
„Art. 8 - Personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază”.
Au mai susţinut că prin prevederile Legii nr.153/2017, drepturile salariale pentru deținerea gradației de merit și pentru activitatea de diriginte se calculează prin raportare la salariul de bază, fac parte din salariul de bază și constituie bază de calcul pentru alte drepturi salariale.
Această constatare o face și Î.C.C.J. prin Decizia nr. 7/08.02.2021.
La data de 01.07.2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lege care stabilește salariile de bază și salariile brute inclusiv pentru învățământul preuniversitar de stat.
Art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 153/2017 prevede:
„(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân. în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege."
Art. 38 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 prevede:
„(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
La alineatele următoare ale art. 38 din Legea nr. 153/2017 sunt prevăzute etapele aplicării acestei legi, inclusiv pentru învățământul preuniversitar de stat.
Art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 153/2017 prevede:
„(2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
Cu privire la capătul de 2 de cerere au arătat că art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede: „(3) începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale; a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
Art. 38 alin. (3) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede: „prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, de care beneficiază personalul care ocupă funcții didactice din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, inclusiv unitățile conexe, precum și personalul din cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6).”
Contrar acestor prevederi, așa cum rezultă din adeverințele eliberate de instituția școlară, prin programul de salarizare EDUSAL, începând cu data de 1 ianuarie 2018 au fost majorate cu 25% numai salariile de bază pentru funcția de bază, iar începând cu data de 1 martie 2018 au fost majorate cu 20% numai salariile de bază pentru funcția de bază.
Drepturile salariale pentru gradația de merit și pentru activitatea de dirigenție au rămas la nivelul lunii decembrie 2016.
Consideră reclamantele că au fost încălcate dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. a) și d) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind prejudiciați la salariile de bază brute, la salariile brute în plată și, în consecință, la salariile nete.
De asemenea, au mai arătat că potrivit prevederilor Legii nr. 153/2017, art. 38 alin. (4) ind.1), „Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ beneficiază:
a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;
b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;
c) începând cu 1 septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.
Având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 24/15.11.2021, punctele 74 și 75, pronunțate de Înalta Curte de Casație şi Justiție, pârâta avea obligația să calculeze reclamantelor tranșele de majorare a salariilor de bază brute începând cu data de 01.01.2019 și apoi începând cu data de 01.01.2020 cu procentul de 1/4 din diferența dintre salariul de bază din anul 2022 (care cuprinde, după caz, creșterea salarială pentru deținerea gradației de merit, pentru activitatea de diriginte și pentru activitatea de control financiar preventiv) și salariul de bază din luna decembrie 2018 (care cuprinde, după caz, creșterea salariată pentru deținerea gradației de merit, pentru activitatea de diriginte și pentru activitatea de control financiar preventiv).
Au apreciat reclamantele că, de la data nașterii dreptului la plata acestor diferențe salariale, pârâta datorează și dobânda legală penalizatoare la diferențele salariale neacordate, reprezentând lipsa folosinței drepturilor cuvenite, având în vedere disp. art. 1530, art. 1531, art. 1535 din Codul civil
De asemenea, au arătat că potrivit dispozițiilor art. 2 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar: „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea"
Acordarea dobânzii legale penalizatoare se impune pentru lipsirea de folosință a suinelor datorate; creditorii (membri de sindicat reclamanți în prezenta cauză) fiind privați de folosirea sumelor de bani cuprinse între data scadenței și data plății efective.
Daunele-interese moratorii (dobânda legală penalizatoare) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unei obligații a angajatorului - plata integrală a salariului pentru munca efectuată.
În susţinerea acţiunii s-au folosit de proba cu înscrisuri.
În drept, au invocat dispozițiile art. 194 coroborate cu cele ale art. 148 alin. (1) teza a II-a din C.pr.civilă, republicat, cu modificările ulterioare, Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, art. 170, art. 171, art. 268 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 1530 ș.a. din Codul civil, OG. nr. 13/2011.
Pârâtul legal citat nu a formulat întâmpinare şi nu a propus probe în apărare.
În temeiul disp. art. 258 C.pr.civilă instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.
Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Galaţi a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamante.
În motivare, instanţa a reţinut următoarele:
Reclamantele sunt salariate ale unităţii de învăţământ pârâte, în funcţiile de diriginte/învăţător/învățătoare/educatoare, iar creşterea salarială pentru această activitate s-a calculat prin programul EDUSAL prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016.
Instanţa a reţinut că, începând cu data de 01.07.2017 salarizarea personalului pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "învăţământ" se realizează în baza Legii-cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Anexa I.
În privința modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, prin art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este de precizat că salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 și Anexelor nr.
I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite.
Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziții prin care se determină în mod specific condițiile de aplicare în timp a legii.
Potrivit disp. art. 38, alin. 3, lit. a şi d din Legea nr. 153/2017
„Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6).
(4) În perioada 2019 - 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.
Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).
(41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază:
a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018;
b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018;
c)**) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.
**) Prin derogare de la prevederile alin. (4) şi (4 ind.1) lit. c), în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (art.
I din O.U.G. nr. 226/2020).
(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.
S-a reţinut, aşadar că până la aplicarea integrală a Legii nr. 153/2017, respectiv prin aplicarea modului de calcul al salariului prevăzut de aceasta (atingerea salariilor de bază prevăzute de grilele anului 2022), nu există niciun temei legal ca majorările salariale prevăzute la art.15 și anexa 1 capitol I lit.
B, din Legea nr.153/2017, invocate în cauză, să fie calculate în funcție de salariul de bază aflat în plată al personalului din învățământ.
Astfel cum rezultă din dispozițiile art.38 din lege (redate anterior), în perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, s-a prevăzut o altă modalitate de calculare atât a salariului de bază (diferită de cea din anexa I a legii-cadru care prevede majorările invocate), cât și a sporurilor și a celorlalte drepturi de natură salarială.
Prin Decizia nr. 7/2021 pronunțată de Î.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr.
I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” capitolul I lit.
B din Legea-cadru nr.153/2017, intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (41) din această lege.
Şi, prin Decizia nr. 24/2021(RIL) Î.C.C.J statuează faptul că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr.
I, Cap.
I lit.
B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul didactic beneficiază de gradaţia de merit sau de majorarea de dirigenţie, începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022.
Până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare.”
Reclamantele au solicitat strict acordarea majorărilor prevăzute în anexa 1 capitol I lit.B, din Legea nr.153/2017 la salariul de bază în plată, deci recalcularea acestora corespunzător evoluției salariului de bază în perioada 2017-2022 (ca urmare a aplicării diferitelor procente de majorare indicate la art.38 din Legea nr.153/2017).
Or, după cum s-a detaliat în paragrafele anterioare, pretențiile nu sunt fondate în perioada de aplicare etapizată a legii, când atât salariile de bază cât și sporurile (și celelalte elemente ale salariului brut) sunt supuse doar majorărilor expres prevăzute de art. 38 din lege, anexele acesteia devenind aplicabile abia prin raportare la salariul de bază prevăzut pentru anul 2022.
De altfel, reclamantele nu au făcut dovada că au atins grilele din Legea nr.153/2017, pentru a putea beneficia de aplicarea integrală a dispozițiilor Legii nr.153/2017 (în concret majorările salariului de bază pretinse în cauză).
Pentru considerentele expuse, a respins cererea ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantele prin Sindicatul ..., solicitând schimbarea în totalitate a ei şi admiterea acţiunii.
În motivare a arătat că instanța de fond a dispus în mod greșit respingerea acțiunii, analizând cererea de chemare în judecată și dispozițiile legale incidente dintr-o perspectivă eronată.
Astfel, niciunde în Legea nr. 153/2017 nu se precizează că drepturile salariale prevăzute în anexa 1 capitolul 1 litera B a Legii nr. 153/2017 se acordă și se calculează după aplicarea integrală a Legii nr. 153/2017, după ce se atinge salariul maxim prevăzut de lege.
Dimpotrivă art. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 153/2017 prevede:
Art. 1 Obiectul de reglementare
(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzu la alineatul 1 sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.
Deci, temeiul legal ca majorările salariale pentru gradația de merit și pentru dirigenție să fie calculate în funcție de salariul de bază aflat în plată există în art. 1 alin. 3 corelat cu anexa nr. 1 capitolul 1 litera B din Legea nr. 153/2017.
Consideră că Decizia nr. 24/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție modifică interpretarea legală a art.1 alin. (3), a art. 38 alin. (1), a art. 38 alin. (2) lit. a), a art. 38 alin. (3) lit. a) și d) și a art. 38 alin. 41 din Legea nr. 153/2017.
Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 drepturile salariale pentru gradația de merit și pentru dirigenție s-au acordat în baza prevederilor OUG 57/2015 cu completările aduse de OUG nr. 20/2016.
Aceste ordonanțe au fost abrogate expres prin Legea nr. 153/2017, prin urmare la data de 1 iulie 2017 își încetează aplicabilitatea orice prevedere legală anterioară cu privire la acordarea și modul de calculare a drepturilor salariale pentru deținerea gradației de merit, pentru activitatea de diriginte și pentru activitatea la clase simultane.
Ca urmare, drepturile salariale pentru gradația de merit și pentru activitatea de diriginte sunt și rămân exclusiv cele prevăzute în prezența lege.
Consideră că prin Decizia nr. 24/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se abrogă prevederile legale de abrogare de la punctele 20 şi 23 ale art. 44 din Legea nr. 153/2017, procedură interzisă de art. 64 alin. 3 din Legea nr. 24/2000; se modifică înțelesul prevederilor art. 38 alin. 1, alin. 2 lit. a), alin. 3 lit. a) și d) și alin. 41 din Legea nr. 153/2017 și se anulează art. 1 alin. 3 și art. 25 alin. (1) din această lege
Susține că nicio instanță de judecată nu poate fi obligată să respecte o decizie a ÎCCJ care încalcă prevederile constituționale.
Tribunalul Galați însuși avea obligația să ridice excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 din Legea nr. 153/2017, în înțelesul dat de Decizia nr. 24/20021 pronunțată de ÎCCJ.
Invocă excepția de neconstituționalitate parțială a dispozițiilor art. 38 alin. 1, alin. 2 lit. a), alin. 3 lit. a) și d) şi a alin. 41 din Legea nr. 153/2017 în interpretarea dată prin Decizia nr. 24/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 466 și urm. Cod de procedură civilă.
Intimata nu a formulat întâmpinare şi nici un punct de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată.
Asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate precizată, Curtea a reţinut următoarele:
Pentru a dispune sesizarea Curţii Constituţionale, instanţa de judecată trebuie să verifice, în prealabil, întrunirea condiţiilor prevăzute de alineatele 1, 2 şi 3 ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, respectiv: excepţia ridicată să privească neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, şi să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia, să fi fost ridicată în condiţiile procedurale enunţate, iar prevederile criticate să nu fi fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
În cauza de faţă, se invocă în faţa instanţei judecătoreşti neconstituţionalitatea prevederilor art. 38 alin. 1, alin. 2 lit. a), alin. 3 lit. a) și d) şi a alin. 41 din Legea nr. 153/2017 în interpretarea dată prin Decizia nr. 24/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Articolul legal menționat este în vigoare și are legătură cu soluţionarea cauzei având ca obiect pretenţiile reclamantelor privind obligarea unității școlare la recalcularea și plata drepturilor salariale, prin calcularea majorărilor salariale pentru activitatea de dirigenție și a gradației de merit în funcție de salariul de bază aflat în plată.
De asemenea, Curtea Constituţională nu s-a mai pronunţat, în sensul constatării printr-o decizie anterioară a prevederilor legale criticate ca fiind neconstituţionale.
Prin urmare, sunt îndeplinite condiţiile de sesizare în conformitate cu prevederile dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Exprimându-şi punctul de vedere asupra excepţiei invocate, instanţa apreciază că dispozițiile art. 38 din Legea nr. 153/2017 nu sunt neconstituționale.
Sub acest aspect, data intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017 este prevăzută în mod expres la art. 43 „Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2017”, cu excepțiile prevăzute la diverse articole.
Însă, intrarea în vigoare a legii nu presupune în mod automat, pentru toate categoriile bugetare, aplicarea algoritmilor de calcul salarial prevăzuți în anexele acesteia.
Potrivit art. 12 alin. 2 „începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr.
I - VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare”. (Ulterior, prin OUG nr. 166/2022 s-a modificat acest articol, nici până în prezent nefiind aplicabil modul de calcul al salariilor stabilit de Legea 153/2017).
Astfel, legiuitorul, prin art. 38 din Legea nr. 153/2017 prevede o aplicare etapizată a legii, începând cu data de 1 iulie 2017 și până în anul 2022, sau până la momentul la care salariile de bază ajung sau depășesc grilele prevăzute în anexele la lege.
Prin susținerile făcute, reclamanții confundă momentul intrării în vigoare a legii, care a fost 1 iulie 2017, cu momentul în care prevederile acesteia privind modul de calcul al salariului îi vor fi aplicate integral, față de dispozițiile acesteia de aplicare etapizată.
Prin Decizia nr.24/15.11.2021 Înalta Curte de Casație și Justiție nu face altceva decât să explice modul de calcul al drepturilor salariale pentru personalul care face parte din familia ocupațională „Învățământ”, în perioada de aplicare etapizată a legii.
Faptul că reclamantele au o altă viziune cu privire la modul de aplicare a Legii nr. 153/2017 nu face neconstituțional art. 38 din lege.
În consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, republicată, va fi admisă cererea și dispusă sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 153/2017.
Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate de apelante, Curtea apreciază că acesta este nefondat faţă de următoarele considerente:
Reclamantele îndeplinesc funcții de personal didactic în cadrul instituției pârâte.
Drepturile salariale pentru activitatea de diriginte și gradația de merit, li s-au calculat prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016, nefiind aplicate la salariul de bază aflat în plată, care a fost majorat anual.
Cu privire la acest aspect, Curtea reține că personalul din învățământ a contestat în repetate rânduri modul de stabilire a drepturilor salariale, respectiv modalitatea de calcul al sporurilor, susținând o altă variantă față de cea utilizată de unitățile școlare, care au aplicat modul de calcul prevăzut în Edusal, programul informatic de stabilire a drepturilor salariale.
Pentru asigurarea unei practici unitare, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de către instanțe de mai multe ori cu dezlegarea unor chestiuni de drept care privesc modul de calcul al drepturilor salariale ale personalului didactic.
Ordonanța Guvernului nr. 57/2015 a stabilit pentru personalul didactic salariile de bază, sporurile şi indemnizaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare în învăţământ, prevăzând şi modalitatea de stabilire a drepturilor salariale începând cu luna august 2016, dispoziţiile legale calificând ca spor sau indemnizaţie atât gradaţia de merit, cât şi indemnizaţia de dirigenţie, respectiv indemnizaţia pentru învăţători, educatori.
Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învăţământ, aferente lunii decembrie 2016, aşa cum erau prevăzute în anexa nr. 21 din acest act normativ, s-au majorat în medie cu 15%, noile salarii de bază fiind cele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare (Hotărârea Guvernului nr. 38/2017).
Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, în perioada 1 ianuarie 2017 - 28 februarie 2017, au fost menţinute la acelaşi nivel cu cel acordat în luna decembrie 2016, în măsura în care personalul îşi desfăşura activitatea în aceleaşi condiţii, prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016.
Prin Decizia nr. 41 din 4 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că:
În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 33 şi art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor prevăzute pentru personalul din învăţământ se determină prin raportare la salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, fără a include majorarea prevăzută de art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
Decizia este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Ca urmare, Curtea reține că unitatea școlară a calculat în mod corect salariile reclamanților în perioada 01.01.2017 – 30.06.2017, întrucât potrivit dispozițiilor legale mai sus enunțate, începând cu data de 01.01.2017 majorările salariale au vizat doar salariul de bază, sporurile rămânând în cuantumul existent în luna decembrie 2016.
La data de 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017, care s-a aplicat etapizat, conform prevederilor art. 38 din aceeași lege.
Aşadar, în perioada iulie - decembrie 2017 s-au menţinut drepturile salariale în plată din luna iunie 2017, potrivit art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.
În mod corect a reținut instanța de fond că în perioada de etapizare 2019-2022, a crescut doar salariul de bază, nu și sporurile acordate, iar până la aplicarea integrală a Legii nr. 153/2017, respectiv prin aplicarea modului de calcul al salariului prevăzut de aceasta, nu există niciun temei legal ca majorarea pentru activitatea de dirigenție și gradația de merit să fie calculate în funcție de salariul de bază aflat în plată.
Este adevărat că prin Decizia nr. 7/2021 pronunțată de ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se reține că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr.
I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” capitolul I lit.
B din Legea-cadru nr. 153/2017, intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (41) din această lege.
În motivarea acesteia se reține că gradaţia de merit, respectiv majorarea pentru dirigenție vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creşterea acestuia, astfel că ele nu reprezintă elemente salariale distincte de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizaţiilor, primelor ş.a. la care se referă, diferenţiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017.
Însă această interpretare a naturii juridice a acestor majorări are în vedere componența salarizării potrivit Legii 153/2017, lege care, așa cum am arătat mai sus, nu este aplicabilă încă reclamantelor în ceea ce privește modul de calcul al salariului.
În același sens, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Complet RIL nr. 24/2021 s-a stabilit că personalul didactic beneficiază de gradația de merit sau de majorarea de dirigenție începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022.
Până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr.153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare.
Față de obiectul acțiunii, așa cum a fost formulat de reclamante prin cererea de chemare în judecată, Curtea constată că este aplicabil primul alineat al deciziei, pretențiile acestora fiind nefondate.
Curtea mai reține că legiuitorul a luat deja măsuri în sensul alinierii modului de calcul al drepturilor salariale din învățământ cu hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, emițând în acest sens OUG nr. 44/2022 privind plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 - 31 august 2021, diferențele salariale urmând a fi calculate și plătite eșalonat în termen de 5 ani.
În consecinţă, constatând că hotărârea instanței de fond se bazează pe o interpretare corectă a dispozițiilor Legii nr. 153/2017 și OUG nr. 57/2015, în baza art. 480 Cod de procedură civilă, instanţa va respinge apelul ca nefondat.
(decizie rezumată de judecător Alina SAVIN)