Decizie nr. 92 din 08.02.2024

Angajatorul şi-a îndeplinit obligaţia legală de a o convoca pe salariată la cercetarea disciplinară pentru fapta săvârşită.

Cu o zi înainte de data stabilită pentru cercetarea disciplinară, salariata s-a internat în spital, fără însă a anunţa pe angajator cu privire la acest aspect.

Nu se poate considera că absenţa salariatei de la cercetarea disciplinară a fost una obiectivă, având în vedere că până la momentul emiterii deciziei de sancţionare avea posibilitatea să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei toate motivaţiile pe care le considera necesare.

Decizia civilă nr. 92/08.02.2024 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. ... la data de ... contestatoarea ... a chemat în judecată pe intimatul ... B și a solicitat:

1. Anularea Deciziei nr..../13.03.2023 prin care s-a dispus sancţionarea disciplinară cu desfacerea contractului individual de muncă;

2. Repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii actului de sancţionare, respectiv reîncadrarea pe postul avut anterior şi plata drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă nu s-ar fi emis decizia contestată;

3. Obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Contestatoarea a menționat că, prin Decizia nr. .../13.03.2023 intimatul a dispus sancţionarea disciplinară și i-a desfăcut contractul individual de muncă începând cu data comunicării acesteia, comunicare care s-a realizat poştal, la data de 14.03.2023.

Contestatoarea a precizat că suferă de mai mulţi ani de depresie severă, fapt pentru care a urmat un tratament de suport, atât în regim de spitalizare, cât şi în regim ambulatoriu, fapt ce a dus în timp, datorită perioadelor de internare, la discuţii între colegii care trebuiau să-i suplinească lipsa de la locul de muncă.

Astfel, la întoarcerea la serviciu, contestatoarea era nevoită să suporte o presiune mult mai mare şi o atmosferă încărcată din partea colegilor, care i-au înrăutăţit starea de sănătate, fiind nevoită ca după fiecare recădere să suporte un tratament mai dur, tratament care-i producea efecte majore la nivelul psihicului şi motricității, asemănătoare consumului de alcool (tremur, nervozitate, somnolenţă/moleşeală, gură uscată, crize convulsive, ameţeală, vedere înceţoşată, vărsături, etc).

Contestatoarea a precizat că în acest climat conflictual de la locul de muncă, pe fondul consumului de sedative puternice, în luna octombrie 2022, a fost acuzată că s-ar fi prezentat în stare de ebrietate sau oboseală înaintată la serviciu.

A menționat, de asemenea, că nu și-a dat niciodată acordul pentru a-i fi prelevate probe biologice de sânge, astfel că nu cunoaște care este provenienţa materialului de analiză la care se face referire în decizia de sancţionare.

Contestatoarea a precizat că datorită stărilor conflictuale şi a acuzaţiilor nefondate de la locul de muncă a fost nevoită ca la data de 10.01.2023 să se interneze la Spitalul de psihiatrie „Sf. Pantelimon” având o criză acută de depresie.

Contestatoarea a fost externată la data de 24.02.2023 și până la data de 10.03.2023 s-a aflat în concediu medical.

Contestatoarea a menţionat că la data de 13.03.2023, după finalizarea concediului medical, s-a întors la serviciu, dar la începutul programului de lucru, la prima oră, a fost întâmpinată într-un mod ostil de mai multe colege, precum şi de personal din conducere, care i-au cerut să semneze un act al cărui conţinut nu îl cunoştea şi care nici nu i-a fost prezentat.

A precizat că datorită acestui eveniment a suferit un puternic atac de panică, i s-a făcut rău şi s-a prezentat de urgenţă la Spitalul de psihiatrie „...”, unde i s-a recomandat internarea.

A precizat că la data externării din spital, respectiv la data de 28.03.2023, i s-a refuzat acordarea concediului medical, sub pretextul lipsei calităţii de angajat începând cu data de 13.03.2023, ocazie cu care a aflat că i s-ar fi desfăcut contractul individual de muncă.

La întoarcerea la domiciliu a găsit şi scrisoarea prin care i s-a comunicat Decizia nr..../13.03.2023, scrisoare care purta ştampila poştală de comunicare cu data de 14.03.2023.

Considerând că Decizia nr. .../13.03.2023 este netemeinică şi nelegală a expus pe larg motivele de nulitate absolută și motivele de netemeinicie.

Referitor la motivele de nulitate absolută a precizat că Decizia nr..../13.03.2023 s-a emis fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile potrivit art.63 coroborat cu art.251 Codul muncii.

A menţionat că din cuprinsul deciziei reiese că cercetarea disciplinară ar fi trebuit să aibă loc la data de 11.01.2023, dar că nu s-a prezentat datorită faptului că era internată la Spitalul de psihiatrie „...” încă din data de 10.01.2023, situaţie care a fost anunţată la locul de muncă.

În aceste condiţii, datorită faptului că s-a aflat în imposibilitate reală şi efectivă de a se prezenta la locul de muncă, conform art.251 alin.3 Codul muncii, angajatorul, care cunoştea situaţia, nu putea dispune cercetarea disciplinară în lipsă şi nici nu putea emite o decizie de sancţionare fără a-i da posibilitatea de a formula apărări.

De asemenea, tot ca motiv de nulitate absolută contestatoarea a precizat că sancţionarea s-a realizat pentru o presupusă faptă săvârşită de ea în data de 12.02.2022 cu încălcarea termenului de decădere de 6 luni prevăzut de art. 252 Codul muncii, dar motivele de fapt ale sancţionării au făcut referire la o faptă din data de 18.10.2022, așa cum reiese din art.1 și art.2 alin.2 din decizie.

Un alt motiv de nulitate absolută al deciziei de sancţionare invocat de reclamantă este acela că aceasta nu prevede care este fapta concretă, considerată a fi abatere disciplinară, ci face o enumerare a mai multor evenimente, din date diferite, fără a stabili care este de fapt abaterea, data săvârşirii acesteia şi dacă a fost cercetată disciplinar sau nu.

A menţionat că în cuprinsul Deciziei nr. .../13.03.2023 nu se regăseşte o descriere concretă a faptei pe care contestatoarea ar fi săvârşit-o şi nici atribuţiile sau obligaţiile de serviciu pe care aceasta le-ar fi încălcat.

De altfel, nu au fost precizate nici motivele pentru care au fost înlăturate apărările, apărări pe care nu a avut posibilitatea să le realizeze.

Ca urmare, presupusa abatere disciplinară nu este individualizată în mod corespunzător, fapta nefiind descrisă aşa cum impune legiuitorul, în sensul de a preciza care sunt încălcările punctuale ale atribuţiilor de serviciu şi temeiul de lege (normele procedurale încălcate).

Ca motive de netemeinicie contestatoarea a precizat că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii disciplinare, respectiv nu sunt întrunite elementele esenţiale ale răspunderii prevăzute de dispoziţiile art.247 Codul muncii: existenţa unei acţiuni sau inacţiuni prin care s-au încălcat normele de legislaţia muncii, săvârşirea acestora cu vinovăţie, un rezultat dăunător şi legătura de cauzalitate între faptă şi rezultat.

Cu privire la faptă, a precizat că intimatul nu a realizat o individualizare concretă a presupusei acţiuni sau inacţiuni prin care s-au încălcat normele din legislaţia muncii ori din regulamentul intern.

Toate textele de lege invocate ca şi temei legal, atât cele din Codul muncii, cât şi cele din Regulament au tot un caracter general, care nu fac o individualizare concretă, a speţei deduse judecăţii, în cuprinsul deciziei analizându-se o situaţie care a avut loc în 12.02.2022, dar se sancţionează o faptă din 18.10.2022.

Referitor la vinovăţie, contestatoarea a precizat că nu s-a specificat cum a fost determinată atitudinea psihică faţă de fapta concretă, atât timp cât nu i s-a dat posibilitatea de a realiza o apărare concretă şi efectivă.

Despre consecinţele presupusei abateri, contestatoarea a precizat că în cuprinsul deciziei contestate, intimatul se referă la situaţii ipotetice „ar fi putut pune în pericol siguranţa pacienţilor pe care ar fi trebuit să-i îngrijească”, astfel încât nu există o legătură de cauzalitate între faptă şi rezultat, întrucât nu au fost produse acele situaţii ipotetice.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 247 și urm din Codul Muncii.

În susținerea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.

Prin întâmpinare, intimatul ... a solicitat respingerea ca nefondată și netemeinică a acțiunii.

În fapt, intimatul a precizat că contestatoarea ..., a fost salariata sa în cadrul Secţiei Neurologie în funcţia de asistent medical principal, până la data de 13.03.2023, când i-a fost desfăcut contractul individual de muncă, cu titlu de sancţiune disciplinară, potrivit comunicării Deciziei nr..../13.03.2023.

Fapta pentru care i s-a desfăcut contractul individual de muncă este prevăzută la art. 68 alin. 1, lit. o) din Regulamentul intern al spitalului, ca urmare a Procesului-Verbal nr. .../18.10.2022 întocmit de colectivul Secţiei Neurologie şi ing. ... - coord.

Compartiment SSM, Nota de informare nr. 639/05.01.2023, Raportul de Constatare nr. .../05.01.2023 emis de către ing. ... şi a referatelor ulterioare.

Intimatul a precizat că în data de 18.10.2022, asistenta ..., în timpul serviciului, prezenta stare de rău şi senzaţie de greaţă, şi a fost ajutată cu punerea unei perfuzii (proces-verbal nr. 41897/18.10.2022).

Intimatul a menţionat că la nivelul acesteia s-a constituit o comisie ad-hoc, alcătuită din Directorul de îngrijiri, Coordonatorul Corpului A, Medicul Șef al secţiei Neurologie, Asistentul șef al secţiei Neurologie, Medicul de gardă al secţiei Neurologie şi Coordonatorul SSM - ing. ..., în fața căreia contestatoarea a prezentat agresivitate, incoerenţă verbală, şi o slabă coordonare a mişcărilor, halenă alcoolică.

Din aceste motive contestatoarea nu a putut să-şi exercite sarcinile de serviciu, acestea fiind preluate de celelalte colege, fiind trimisă la domiciliu însoţită. La acea dată contestatoarea a refuzat recoltarea probelor biologice.

Intimatul a precizat că, în baza afirmațiilor angajaților din secţia Neurologie această situaţie se repetase în numeroase rânduri.

Ulterior, la revenirea în activitate după concediu medical şi, ulterior convocării la Comisia de disciplină, în data de 04.01.2023, contestatoarea, fiind de serviciu tură I (7.00 - 15.00), conform graficului de lucru, având în îngrijire doi pacienţi, s-a constatat de către Asistentul Şef al secţiei Neurologie faptul că iniţial era logoreică cu uşoară tulburare de echilibru la mers şi la ridicarea de pe scaun, precum şi prezenta halenă etanolică.

Intimatul a menţionat, de asemenea, că în decursul aceleiași zile, la ora 1030 contestatoarea a fost găsită dormind în rezerva 222, în timpul orelor de lucru, fapt constatat de către Directorul de îngrijiri, Coordonatorul corpului A, Medicului Şef secţie Neurologie, Asistentul Şef Neurologie, Medicului de gardă al secţiei Neurologie, angajați care au constatat că contestatoarea avea un limbaj incoerent, licenţios și prezenta ideaţie fără logică, halenă etanolică şi instabilitate posturală.

Intimatul a menţionat că din rezultatul Laboratorului de toxicologie nr.10/05.01.2023 a reieșit faptul că în data de 04.01.2023 contestatoarea a avut o alcoolemie mai mare de 3g‰, rezultat confirmat şi de o a doua probă la interval de o oră.

Datorită faptului că, contestatoarea nu s-a prezentat la data şi ora stabilită, conform convocării nr..../19.12.2022, primită sub semnătură, în data de 30.12.2022 și nedepunând un înscris în acest sens, s-a procedat la cercetarea disciplinară în lipsa acesteia, potrivit legii, în data de 11.01.2023.

A arătat că susţinerile reclamantei, din prezenta acţiune, nu pot fi primite, în sensul că la data de 11.01.2023 aceasta se afla internată la Spitalul de Psihiatrie „...”, chiar încă din data de 10.01.2023 și că situaţia a fost anunţată la locul de muncă, afirmaţie nefondată, motivat de faptul că nu s-a primit niciun înscris în acest sens.

A învederat instanţei faptul că, contestatoarea a mai fost sancţionată disciplinar, prin Decizia nr..../15.04.2022 cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o perioadă de trei luni, ca urmare a atitudinii manifestate la serviciu în data de 12.02.2022, ocazie cu care, în cursul cercetării disciplinare i s-a recomandat să se prezinte lunar la Cabinetul de Medicina muncii, aspect total ignorat de reclamantă.

A considerat că, dacă contestatoarea ar fi avut probleme, așa cum afirmă acțiunea formulată ar fi trebuit să se prezinte la Cabinetul de Medicina muncii, așa cum i s-a recomandat cu aproximativ un an în urmă, pentru a fi reevaluată și poate, dacă ar fi fost cazul i se putea schimba locul de munca ţinând cont de pregătirea profesională a acesteia, precum și de locurile disponibile din statul de funcţii în raport de recomandarea medicală.

Ca urmare, a menţionat că luând în considerare starea de ebrietate dovedită prin rezultatul laboratorului de toxicologie, înregistrat sub nr. 10/05.01.2023 și faptul că contestatoarea ar fi putut pune în pericol siguranţa pacienţilor pe care ar fi trebuit să-i îngrijească, ar fi perturbat activitatea secţiei Neurologie, dacă sarcinile acesteia nu ar fi fost preluate de către colege, deoarece salariata cercetată disciplinar era în imposibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile de la locul de muncă, ar fi putut atrage răspunderea disciplinară, materială, contravenţională sau penală a spitalului într-un eventual caz de malpraxis, a solicitat respingerea acţiunii.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205-208 din Codul de procedură civilă și pe dispozițiile Legii nr.53/2003 - Codul Muncii, cu modificările si completările ulterioare.

În susținerea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Brăila a fost respinsă contestaţia formulată de contestatoarea ... în contradictoriu cu intimatul (…), ca nefondată.

În motivare, Tribunalul a constatat următoarele:

Contestatoarea a fost salariată în cadrul ... - Secţia Neurologie în ...

Prin Decizia nr. ... din 13.03.2023 emisă de intimatul ..., contestatoarea a fost sancţionată disciplinar cu desfacerea contractului individual de muncă conform dispoziţiilor art. 248 alin. l lit. e) din Legea nr.53/2013/ Codul Muncii.

S-a reţinut că la data de 18.10.2022 în tura II (program 07:00-15:00) conform graficului de lucru prezentând agresiune, incoerenţă verbală, o slabă coordonare a mişcărilor şi o halenă alcoolică, fiind încălcate disp. art. 68 alin. 1 lit. o din regulamentul Intern al Spitalului Judeţean de urgenţă ... şi regulile etice prevăzute în Codul etic al spitalului Cap.

VIII Etica şi deontologia asistentului medical lit.

D, I (1) lit. g.

Potrivit disp. art. 252 alin.2 din Codul Muncii, în decizie sub sancţiunea nulităţii absolute se cuprind descrierea faptei, prevederile din regulamentul intern, contractul individual de muncă care au fost încălcate, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea, temeiul de drept în baza căruia a fost aplicată sancţiunea disciplinară, termenul în care sancţiunea poate fi contestată, instanţa competentă.

În speţă, în conformitate cu prevederile art.251 alin.2 Codul muncii, contestatoarea a fost convocată în vederea efectuării cercetării disciplinare prin adresa nr. .../29.12.2022, primită la data de 30.12.2022, fiind precizat obiectul cercetării disciplinare, data, ora şi locul unde trebuie să se prezinte.

Contestatoarea nu s-a prezentat la data convocării, nu a informat comisia despre imposibilitatea de a se prezenta şi nu a solicitat un alt termen pentru efectuarea cercetării disciplinare.

Chiar dacă la data efectuării cercetării prealabile se afla internată avea posibilitatea de a solicita acordarea unui termen pentru a se prezenta şi formula apărările pe care le considera necesare.

Tribunalul a constatat că decizia contestată, cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de art. 252 alin. 2 Codul muncii, fapta fiind descrisă, sunt arătate prevederile care au fost încălcate, temeiul de drept în baza căruia a fost aplicată sancţiunea disciplinară, termenul în care sancţiunea poate fi contestată şi instanţa competentă.

Cu privire la data 12.02.2022, menţionată în decizie la art. 1, s-a reţinut că aceasta este o simplă eroare materială, din motivele de fapt prezentate la art. 2 şi următoarele rezultând clar că sancţiunea aplicată a fost în legătură cu fapta din data de 18.10.2022.

În ceea ce priveşte fapta imputată ca abatere disciplinară, Tribunalul a reţinut că potrivit art. 247 alin.2 din Codul muncii „Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi constă într-o acţiune sau inacţiune săvârșită cu vinovăţie de către salariat, prin care a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.”

Având în vedere probele administrate în cauză, Tribunalul a apreciat că s-a făcut dovada de către intimat a săvârşirii de către contestatoare a abaterii disciplinare reţinute în sarcina sa, aşa cum a fost indicată prin decizie, respectiv prezentarea la serviciu prezentând incoerenţă verbală, slabă coordonare a mişcărilor şi emana halena alcoolică.

Contestatoarea a negat aspectele reţinute în sarcina sa, însă din întreg materialul probator administrat rezultă cu certitudine săvârşirea faptei.

Astfel, conform procesului verbal întocmit la data de 18.10.2022, rezultă că aceasta a fost în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu, fiind trimisă la domiciliu, atribuţiile sale fiind preluate de colegii de serviciu.

De asemenea, a rezultat că a refuzat să îi fie recoltate probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei.

În consecinţă, în mod corect s-a reţinut că au fost încălcate disp. art. 68 alin. (1) lit. o) din regulamentul Intern al ... şi regulile etice prevăzute în Codul etic al spitalului Cap.

VIII Etica şi deontologia asistentului medical lit.

D, I (1) lit. g .

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, Tribunalul a apreciat că aceasta corespunde gravităţii faptei, din probele aflate la dosar rezultând că aceasta s-a prezentat la serviciu în aceleaşi condiţii şi după data convocării pentru cercetarea faptei din data de 18.10.2022, respectiv la data de 4.01, 05.01, 09.01, 10.01.2023.

Astfel, Conform Buletinului de Analiză Toxicologică nr. A/10 din 05.01.2023, ... prezenta la data de 04.01.2023 ora 10:35 (proba I) o alcoolemie mai mare de 3,00g‰, iar la ora 11.35 (proba II) prezenta o alcoolemie mai mare de 3,00g‰.

Este evident că o persoană în starea în care s-a prezentat la serviciu contestatoarea la data de 18.10.2022, nu doar că nu îşi poate îndeplini atribuţiile de serviciu, dar prin raportare la calitatea de asistent medical, poate întreprinde acţiuni care pot pune în pericol viaţa pacienţilor pe care ar trebui să îi îngrijească.

În aceste condiţii, Tribunalul a apreciat că în mod temeinic şi legal a fost reţinută săvârşirea abaterii disciplinare, decizia contestată fiind temeinică şi legală.

Pentru considerentele mai sus reţinute, Tribunalul a constatat ca nefondată contestaţia, astfel că a respins-o.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatoarea ..., solicitând schimbarea în totalitate a ei şi admiterea contestației.

În motivare a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor de drept material, cât și cu aprecierea eronată a probatorilor administrate în cauză.

Susține că decizia de concediere este nulă, nefiind respectate dispozițiile art. 63 coroborat cu art. 251 din Codul muncii, în sensul că nu se poate dispune o măsură disciplinară fără o cercetare disciplinară prealabilă.

Din cuprinsul deciziei, rezultă că cercetarea ar fi trebuit să aibă loc la data de 11 ianuarie 2023, dar că reclamata nu a fost prezentă.

A arătat că nu s-a putut prezenta la data convocării din motive obiective, întrucât în perioada 10 ianuarie 2023-24 februarie 2023 a fost internată la Spitalul de Psihiatrie ..., situație care a fost anunțată la locul de muncă.

Pârâta cunoștea faptul că este internată, plătind chiar concediul medical.

Tribunalul a ignorat obligația angajatorului de a depune probe în dosar și nu a ținut cont că o persoană cu probleme de sănătate, internată în regim de urgență la spital nu are capacitatea fizică și psihică de a întocmi și comunica cereri către instituții și de a informa comisii de cercetare disciplinară.

Din acest motiv legiuitorul a garantat salariatului posibilitatea de a depune concediul medical și ulterior.

Mai mult, concediul medical și biletul de ieșire din spital se eliberează la externare, iar nu la internare.

Sancționarea s-a realizat pentru o presupusă faptă săvârșită în data de 12 februarie 2022, cu încălcarea termenului de decădere de șase luni prevăzut de art. 252 din Codul Muncii, dar motivele de fapt ale sancționării au făcut referire la o faptă din data de 18 octombrie 2022.

Decizia de sancționare nu prevede care este fapta concretă considerată a fi abatere disciplinară, individualizată ca dată, dar și ca acțiune/inacțiune propriu-zisă și face o enumerare a mai multor evenimente din date diferite, fără a stabili care este de fapt abaterea, data săvârșirii acesteia și dacă a fost cercetată disciplinar sau nu.

În concluzie, deși convocarea a avut ca obiect o faptă din 18 octombrie 2022, cercetarea s-a realizat pentru această faptă, iar sancțiunea s-a emis pentru fapte din 12 februarie 2022 și 4 ianuarie 2023, care nu au fost cercetate disciplinar.

Față de aceste aspecte, se impunea anularea deciziei potrivit art. 251 alin. 1 din Codul Muncii.

În cuprinsul deciziei de sancționare nu se regăsește o descriere concretă a faptei pe care ar fi săvârșit-o, obligațiile de serviciu pe care le-ar fi încălcat, dar nici motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale, apărări pe care nu a avut posibilitatea de a le realiza.

Referitor la vinovăție, nu s-a specificat cum a fost determinată atitudinea psihică a reclamantei față de fapta concretă, atât timp cât nu i s-a dat posibilitatea de a realiza o apărare concretă și efectivă.

Consecințele presupusei abateri, așa cum sunt ele menționate în cuprinsul deciziei, se refereau la situații ipotetice „ar fi putut pune în pericol siguranța pacienților pe care ar fi trebuit să-i îngrijească”.

În acest context, este evident că nu există o legătură de cauzalitate între faptă și rezultat, întrucât nu a produs acele situații ipotetice.

Instanța de fond nu a analizat în mod concret îndeplinirea acestor condiții punctuale, ci s-a limitat doar la a aprecia că s-a făcut dovada săvârșirii faptei, deși fapta nu a fost individualizată în mod legal.

Ca urmare, solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a soluției pronunțate de Tribunalul Brăila, în sensul admiterii contestației.

În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 466 și urm. Cod de procedură civilă.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Brăila este legală şi temeinică.

Susține că în mod legal a concediat-o pe reclamantă, decizia de concediere îndeplinind condițiile impuse de art. 251 din Codul Muncii, coroborate cu art. 63.

Chiar dacă aceasta se afla internată la momentul efectuării cercetării prealabile, avea posibilitatea de a solicita acordarea unui termen pentru a se prezenta în fața comisiei și de a formula apărările necesare.

Deși susține apelanta că decizia de sancționare nu prevede care este fapta concretă pentru care a fost sancționată, din probatoriul administrat rezultă faptul că aceasta s-a prezentat în repetate rânduri la serviciu în stare de ebrietate, perturbând activitatea secției Neurologie.

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate de apelantă, Curtea apreciază că acesta este nefondat faţă de următoarele considerente:

Potrivit art. 251 din Codul Muncii - (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

(11) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislaţia muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens.

(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către preşedintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciți potrivit alin. (11), precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislaţia muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Angajatorul și-a îndeplinit obligația legală de a o convoca pe salariată la cercetarea disciplinară prealabilă pentru fapta săvârșită în data de 18.10.2022, document care i-a fost comunicat apelantei în data de 30.12.2022.

La data de 10.01.2023, cu o zi înainte de data stabilită pentru cercetare, reclamanta se internează în spital, fără a face dovada că și-a anunțat angajatorul cu privire la acest aspect.

În mod corect a reținut instanța de fond că reclamanta nu a informat comisia despre imposibilitatea de a se prezenta şi nu a solicitat un alt termen pentru efectuarea cercetării disciplinare, astfel încât nu se poate considera că absența sa a fost una obiectivă, atât timp cât până la momentul emiterii deciziei de sancționare avea posibilitatea să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea, toate probele şi motivaţiile pe care le considera necesare.

În legătură cu fapta pentru care a fost sancționată, aceasta rezultă în mod clar din decizia de concediere, respectiv situația din data de 18.10.2022 (iar nu 12.02.2022, fiind vorba de o eroare materială), când salariata s-a prezentat la serviciu în tura II (program 07:00-15:00), conform graficului de lucru, prezentând agresiune, incoerenţă verbală, o slabă coordonare a mişcărilor şi o halenă alcoolică, fiind încălcate disp. art. 68 alin. 1 lit. o din Regulamentul Intern al Spitalului Judeţean de urgenţă ... şi regulile etice prevăzute în Codul etic al spitalului Cap.

VIII Etica şi deontologia asistentului medical lit.

D, I (1) lit. g.

Dacă unele din efectele adverse ale antidepresivelor consumate pot coincide cu starea fizică a apelantei din acea zi, în ceea ce privește halena alcoolică, confirmată de colegii de serviciu, aceasta indică în mod evident un consum mare de băuturi alcoolice.

Mai mult, situația nu a fost una punctuală, ci reclamanta s-a prezentat la serviciu în repetate rânduri în stare de ebrietate, confirmată și de Buletinul de Analiză Toxicologică nr.

A/10 din 05.01.2023, care relevă faptul că ... prezenta la data de 04.01.2023 ora 10:35 (proba I) o alcoolemie mai mare de 3,00g‰, iar la ora 11.35 (proba II) prezenta o alcoolemie mai mare de 3,00 g‰.

Or, în situația în care salariata, de profesie asistent medical, nu are controlul propriei persoane, fiind dependentă de diverse substanțe, în mod evident aceasta reprezintă un pericol pentru pacienții pe care îi are în grijă, fiind în imposibilitatea de a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile de serviciu.

Ca urmare, sancțiunea aplicată este una proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.

În mod corect a reținut instanța de fond că decizia contestată este legală, cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de art. 252 alin. 2 Codul muncii, fapta fiind descrisă, sunt arătate prevederile care au fost încălcate, temeiul de drept în baza căruia a fost aplicată sancţiunea disciplinară, termenul în care sancţiunea poate fi contestată şi instanţa competentă.

În consecinţă, constatând că apărările apelantei sunt nefondate, în baza art. 480 N. Cod de procedură civilă, instanţa va respinge apelul ca nefondat.

(decizie rezumată de judecător Alina SAVIN)