ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Curtea de Apel GALAȚI ·

Decizie nr. 84 din 08.02.2024

Instanță
Curtea de Apel GALAȚI
Dosar
Obiect
Litigiu de asigurări sociale
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Pe calea revizuirii pensiei, este admisibilă restabilirea legalităţii şi corectitudinii valorificării stagiului de cotizare, ca element component al algoritmului de recalculare.

În urma emiterii deciziei de revizuire a pensiei în care stagiul complet de cotizare va fi de 20 de ani, trebuie reevaluat în întregime modul de calcul al pensiei, inclusiv cu privire la modalitatea de aplicare a dispoziţiilor legale ulterioare OUG nr. 4/2005, respectiv OUG nr. 100/2008 şi art. 169 din Legea nr. 263/2010 pentru restabilirea principiului legalităţii.

Decizia civilă nr. 84/08.02.2024 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea formulată şi înregistrată sub nr. ... pe rolul Tribunalului Galaţi, la data de ..., astfel cum a fost modificată, reclamantul ... a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ..., prin reprezentant legal, revizuirea deciziei de pensie nr. .../2011 pentru erori de calcul, recalcularea pensiei pentru limită de vârstă având în vedere un stagiu complet de cotizare de 20 ani, obligarea pârâtei la plata diferenţei dintre pensia calculată având în vedere un stagiu complet de cotizare de 20 ani şi acordarea de despăgubiri reprezentând diferenţa de pensie, începând cu data de 01.10.2011.

Motivându-şi în fapt acţiunea, reclamantul a arătat că este pensionat pentru limită de vârstă şi vechime integrală, în temeiul prevederilor Legii nr. 3/1977, prin decizia nr. .../2011, având o vechime totală de 44 de ani, din care, peste 26 de ani, în grupa I de muncă.

A susţinut că prin Legea nr. 3/1977 pentru riscul asigurat de muncă în condiţii superioare, se acordau mai multe beneficii cum ar fi reducerea vârstei de pensionare cu 6 luni/an, pensionarea cu stagiu de cotizare redus (art. 14), acordarea unui spor la vechimea totală în muncă de 6 luni/an care constituie timp util la pensie, care potrivit dispoziţiilor Legii nr. 19/2000, Legii nr. 263/2010 constituie stagiu de cotizare pentru care se calculează punctajul similar condiţiilor normale.

A mai menţionat că ulterior, urmare dispoziţiilor legale, respectiv Legea nr. 19/2001, OUG nr. 4/2005 cu modificările şi completările ulterioare şi HG nr. 1550/2004, s-au recalculat pensiile prin aplicarea regulii contributivităţii şi stabilirea punctajului mediu anual prin raportare la stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, de 30 de ani.

A arătat că, având în vedere că din culpă exclusivă, pârâta a creat un prejudiciu în patrimoniul reclamantului reprezentat de diferenţa dintre pensia acordată şi pensia la care are dreptul, în temeiul art. 107 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 263/2010, a considerat că trebuie obligată la plata diferenţei de pensie pentru perioada indicată în acţiune.

În susţinerea acţiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri.

În drept, a invocat disp. Legii nr. 3/1977, Legii nr.19/2000, OUG nr. 4/2005, HG nr. 1550/2004, Legii nr. 263/2010, art. 194 şi urm. NCPC.

Pârâta, ..., în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

A arătat că reclamantul a fost pensionat pentru muncă depusă şi limită de vârstă, cu vechime integrală, drepturi stabilite prin decizia nr. .../2011, sub imperiul Legii nr. 3/1977, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu începere de la data de 01.10.1996, pentru un stagiu de cotizare de 44 ani din care: 26 de ani, de grupa I de muncă

A susţinut că, la alin. 3 al art. 2 din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Anexa la HG nr. 1550/2004, se precizează că pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, act normativ care prevedea că pentru persoanele pensionate în acest interval se utilizează stagiul complet de 30 de ani pentru bărbați, respectiv 25 de ani pentru femei.

De asemenea, a susţinut că, reclamantul fiind pensionat la data de 01.10.1996, în temeiul Legii nr. 3/1977 la stabilirea punctajului mediu anual recalculat s-a avut în vedere stagiul complet de cotizare de 30 de ani pentru bărbați, reprezentând vechimea integrală în muncă prevăzută de legislaţia în vigoare la data înscrierii la pensie, în conformitate cu prevederile art. 2 din normele de aplicare ale HG nr. 1550/2004 şi drept consecinţă, pretenţia reclamantului de a se utiliza la determinarea punctajului anual stagiul complet de cotizare, nu va putea fi soluţionată favorabil, întrucât nu există un temei legal.

A invocat în acest sens, Decizia nr. 40/2008 a ÎCCJ.

A mai arătat pârâta că bonusul (perioada suplimentară la vechimea în muncă) acordat la stagiul de cotizare, în cazul persoanelor care au desfăşurat activitate în fostele grupe I şi II de muncă, recunoscut de legislaţia în vigoare până la data de 01.04.2001, nu reprezintă o perioadă contributivă, care să fie utilizată la determinarea punctajului mediu anual.

În susţinerea celor arătate, s-a folosit de proba cu înscrisuri.

În drept, a invocat dispozițiile art. 205-208 Cod procedură civilă și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 192/2015, Legea nr. 221/2008.

Prin sentinţa civilă nr. ... a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ... în contradictoriu cu pârâta ...

A fost obligată ... la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului ... prin recunoaşterea stagiului complet de cotizare de 20 de ani corespunzător activităţii desfăşurate în grupă specială de muncă ce urmează a fi utilizat la determinarea punctajului mediu anual şi la emiterea deciziei de revizuire a pensiei în acest sens.

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de pensie rezultate în urma revizuirii, începând cu data de 01.10.2011.

S-a luat act de manifestarea de voinţă a reclamantului în sensul că nu a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii cheltuielilor ocazionate de judecată.

În motivare, instanţa a reţinut următoarele:

Obiectul cauzei îl constituie revizuirea deciziei de pensie nr. .../2011, prin care reclamantului ... i s-au recalculat drepturile de pensie în conformitate cu prevederile OUG 4/2011.

S-a reţinut faptul că reclamantului i s-au stabilit iniţial drepturile de pensie în baza Legii 3/1977 pentru limită de vârstă şi vechime în muncă, iar prin decizia nr. .../2011, i s-a reţinut că a lucrat în grupa I de muncă 26 de ani 1 lună cu o vechime totală de 44 de ani.

Ulterior, în baza HG 1150/2004 şi OUG 4/2005, punctajul mediu anual a fost recalculat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.

Potrivit art. 107 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

În esență, problema care se pune vizează modul de interpretare a prevederilor art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din OUG nr. 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, iar aceasta a făcut obiectul unui recurs în interesul legii soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, prin decizia nr. 11/25.05.2015, a dispus următoarele:

Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 este:

- 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă şi,

- 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare;

- 30 de ani (în cazul bărbaţilor) şi 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare.

În condiţiile în care, problema de drept privitoare la cuantumul stagiului de cotizare a primit o rezolvare din partea ÎCCJ în cuprinsul unei decizii pronunţată în interesul legii, iar această interpretare este obligatorie pentru instanţe conform art. 517 alin. 4) C.pr.civilă, s-a constatat că în cazul reclamantului, pârâta ... a făcut o greșită interpretare a legii atunci când a considerat că stagiul de cotizare al acestuia este de 30 de ani.

Având în vedere că, acesta a lucrat în grupa I de muncă timp de 26 de ani, 1 lună, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual trebuia să fie de 20 de ani la recalcularea pensiei în conformitate cu prevederile OUG 4/2011.

Pentru aceste considerente, instanţa a reţinut că acţiunea reclamantului este întemeiată şi a obligat-o pe pârâtă la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului prin recunoaşterea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, corespunzător activităţii desfăşurate în grupa specială de muncă, ce urmează a fi utilizat la determinarea punctajului mediu anual, la emiterea deciziei de revizuire a pensiei, în acest sens, precum şi la plata către reclamant a diferenţelor rezultate în urma recalculării, începând cu data de 01.10.2011.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta ..., solicitând schimbarea în totalitate a ei şi respingerea acţiunii ca nefondată.

În motivare a arătat că hotărârea instanței de fond nu respectă prevederile legislației asigurărilor sociale.

Reclamantul a beneficiat de majorările prevăzute de OUG 100/2008 și art. 169 din Legea nr. 263/2010 beneficiind atât de punctaj suplimentar, cât și de beneficiul ieșirii mai devreme la pensie.

Astfel, reclamantul a beneficiat de recalcularea drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile HG nr.1550/2004 şi OUG nr.4/2005, începând cu 01.12.2005, de majorare a punctajelor anuale conform OUG nr. 100/2008, începând cu 01.06.2009, majorare ce s-a acordat în sistem centralizat şi de majorarea punctajelor anuale conform art. 169 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, începând cu 01.01.2011, majorare ce s-a acordat în sistem centralizat, drepturile de pensie fiind corect şi legal calculate şi majorate, în baza documentelor depuse la dosarul de pensie.

Consideră că nu i se poate acorda reclamantului o dublă prestație, atât utilizarea unui stagiu de cotizare de 20 de ani, cât și punctajul suplimentar acordat pentru fosta grupă I de muncă, întrucât prin acest mod de calcul se creează un multiplu tratament inechitabil față de persoanele care au desfășurat activitate în condiții speciale de muncă, cărora legea le recunoaște un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.

De asemenea, apelanta a invocat Decizia nr. 69/16.10.2018 a ÎCCJ prin care s-a statuat „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169 indice 1 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010”.

În ceea ce privește plata retroactivă a drepturilor începând cu data de 01.10.2011, susține că instanța nu a avut în vedere intervenirea prescripției extinctive și nici dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 care prevăd că sumele rezultate în urma revizuirii pensiei se acordă sau se recuperează, după caz, în termenul general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

Ca urmare, pretențiile reclamantului anterioare datei de 12.10.2019 apar a fi prescrise.

În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 466 și urm. Cod de procedură civilă.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Galaţi este legală şi temeinică.

Referitor la excepția prescripției, susține că aceasta nu poate fi invocată direct în apel, potrivit dispozițiilor noului cod de procedură civilă, ci doar în fața instanței de fond prin întâmpinare, fiind o excepție de ordine privată.

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate de apelantă, Curtea apreciază că acesta este parțial fondat faţă de următoarele considerente:

Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, Curtea constată că pârâta a invocat această excepție la data de 12.09.2023, prin precizările depuse la dosar, în urma modificării acțiunii de către reclamant.

În mod greșit instanța de fond a decăzut-o pe pârâtă din dreptul de a invoca această excepție, prin Încheierea din data de 22.09.2023, primul termen de judecată acordat în această cauză.

Potrivit art. 2513 Cod Civil prescripţia poate fi opusă numai în primă instanţă, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.

Ca urmare, excepția prescripției a fost invocată în termenul legal de către pârâtă, dispozițiile art. 2550 Cod Civil fiind greșit aplicate de către instanța de fond.

Soluționând excepția prescripției, Curtea reține că potrivit art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, sumele rezultate în urma revizuirii pensiei se acordă sau se recuperează, după caz, în termenul general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

Cum termenul general de prescripție este de 3 ani, se constată că cererea privind acordarea diferențelor de pensie anterioare datei de 08.03.2018 sunt prescrise.

Se are în vedere data depunerii cererii de revizuire la CJP, 08.03.2021, moment în care reclamantul a sesizat existența unor diferențe.

În consecință, cererea privind drepturile anterioare datei de 08.03.2018 va fi respinsă ca prescrisă.

Pe fondul cauzei, Curtea constată că reclamantului i s-au stabilit iniţial drepturile de pensie în baza Legii 3/1977 şi s-a reţinut că a lucrat în grupa I de muncă timp de 26 de ani și o lună.

În baza HG 1150/2004 şi OUG 4/2005, punctajul mediu anual a fost recalculat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.

Potrivit art. 107 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

În mod corect a reținut instanța de fond că problema care se pune vizează modul de interpretare a prevederilor art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din OUG nr. 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, iar aceasta a făcut obiectul unui recurs în interesul legii soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, prin decizia nr. 11/25.05.2015, a dispus următoarele:

Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 este:

- 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă; şi

- 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare;

- 30 de ani (în cazul bărbaţilor) şi 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare.

În condiţiile în care problema de drept privitoare la cuantumul stagiului de cotizare a primit o rezolvare din partea ÎCCJ în cuprinsul unei decizii pronunţată în interesul legii, iar această interpretare este obligatorie pentru instanţe conform art. 517 alin. 4) C.pr.civilă, Curtea constată că în cazul reclamantului ... a făcut o greșită interpretare a legii atunci când a considerat că stagiul de cotizare al acestuia este de 30 de ani.

Având în vedere că acesta a lucrat în grupa I de muncă timp de peste 20 de ani, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual trebuia să fie de 20 de ani la recalcularea pensiei în conformitate cu prevederile OUG 4/2011.

Pentru a ajunge la această concluzie, sunt avute în vedere și considerentele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 33/2022, care atestă existenţa unei orientări jurisprudenţiale majoritare în sensul că revizuirea unei decizii de pensie în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 263/2010 este admisibilă, chiar dacă stagiul complet de cotizare utilizat nu a fost contestat la momentul stabilirii drepturilor de pensie, putând fi modificat ca urmare a pronunţării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei decizii în interesul legii.

De asemenea, prin Decizia nr. 17/2023 – recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că prevederile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu înlătură şi nu împiedică revizuirea drepturilor de pensie cu aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea dată acestor texte prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015.

S-a reținut în motivare că pe calea revizuirii, este admisibilă restabilirea legalităţii şi corectitudinii valorificării stagiului de cotizare, ca element component al algoritmului de recalculare.

Cum toate textele de lege menţionate prevăd că se va menţine în plată cuantumul cel mai mare al pensiei, rezultă că, în prima etapă, acest proces de recalculare succesivă este doar scriptic, la final urmând a se stabili dacă pensia astfel rezultată este mai mare decât cea în plată şi, în raport cu această comparație, vor fi plătite şi eventuale diferenţe pentru 3 ani anteriori, aflaţi în interiorul termenului de prescripţie.

Soluţia corectă este ca, în funcţie de această revizuire, să se aprecieze asupra aplicabilităţii textelor de lege subsecvente, astfel încât cuantumul actual al pensiei să reflecte aplicarea corectă a tuturor actelor normative în succesiunea lor temporală, care au influenţat, de-a lungul timpului, cuantumul drepturilor de pensie.

Curtea reţine că în urma emiterii deciziei de revizuire în care stagiul complet de cotizare va fi de 20 de ani, trebuie reevaluat în întregime modul de calcul al pensiei, inclusiv cu privire la modalitatea de aplicare a dispoziţiilor legale ulterioare OUG 4/2005, respectiv OUG 100/2008 şi art. 169 din Legea 263/2010, pentru restabilirea principiului legalităţii.

Raportat la acest stagiu de cotizare, reclamantul nu poate să mai beneficieze de majorări ale punctajului în baza OUG 100/2008 şi art. 169 din Legea 263/2010.

Potrivit art.

II din OUG 100/2008 majorările nu se aplică în cazul în care pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.

De asemenea, potrivit art. 169 alin. 2 din Legea 263/2010, majorările acordate prin art. 169 alin. 1 nu se aplică în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile OUG 4/2005 pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.

Prin urmare, la emiterea deciziei de revizuire se va reţine stagiul complet de cotizare de 20 de ani, dar se va înlătura punctajul suplimentar primit ulterior.

Noul punctaj se va stabili, în executarea prezentei decizii, pe baza înscrisurilor din dosarul de pensie şi a tuturor actelor normative ulterioare anului 2005 și până în prezent.

Ca urmare, în baza art. 480 N. Cod de procedură civilă, instanţa va admite apelul, va schimba în parte sentința apelată și va respinge ca prescrisă cererea privind diferențele de pensie anterioare datei de 08.03.2018.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

(decizie rezumată de judecător Alina Savin)