ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Curtea de Apel GALAȚI ·

Decizie nr. 1057 din 30.10.2023

Instanță
Curtea de Apel GALAȚI
Dosar
Obiect
Tâlhărie calificată care a avut ca urmare moartea victimei. Legătura de cauzalitate
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Este cunoscut faptul că stresul emoțional sau fizic brusc, cum ar fi cel generat de unele dezastre naturale sau de evenimente personale grave, poate declanșa atacuri de cord (infarct miocardic).

Stresul reprezintă în sine un factor foarte important în declanşarea unui eveniment coronarian.

Ca răspuns la unele stări emoţionale intense de genul furie, frica, organismul eliberează adrenalina și alţi hormoni în fluxul sanguin.

Adrenalina creşte tensiunea arterială şi ritmul cardiac și poate cauza spasm coronarian, lucruri ce pot determina îngustarea calibrului arterial sau ruptura unei plăci de aterom (depunere de grăsimi pe interiorul vaselor de sânge) și blocarea unei artere de la nivelul inimii, provocând astfel un infarct miocardic care poate conduce la deces.

Revenind la prezenta cauză, arătăm că leziunile traumatice din zona capului, chiar dacă nu au avut rol tanatogenerator, precum și modalitatea în care inculpatul a acționat (mascat, înarmat, pe timp de noapte), au fost de natură să imprime victimei o stare de frică, de temere, care a generat șocul emoțional care, pe fondul afecțiunilor de care suferea, a condus la infarctul miocardic cicatricial întins, determinând astfel insuficiența cardio-respiratorie acută și conducând la decesul victimei.

Chiar inculpatul a relatat că în urma violenţelor exercitate asupra victimei (întrucât nu a vrut să-i spună unde sunt banii), aceasta s-a băgat sub pat de frica sa, iar când a plecat a observat că scotea anumite sunete, icnea, horcăia şi se chinuia să iasă de sub pat, dar nu reuşea, aspecte care întăresc convingerea instanţei că starea de temere, de frică, insuflată victimei de acţiunile violente ale inculpatului, a generat atacul de cord care a dus în final la moartea sa.

Raportat la considerentele de mai sus, considerăm că există o legătură de cauzalitate între acţiunile violente ale inculpatului la adresa victimei şi decesul acesteia.

Inculpatul a urmărit deposedarea prin violenţă a persoanei vătămate de bani, iar rezultatul mai grav al morţii acesteia, nu a fost prevăzut de către acesta, deşi trebuia şi putea să-şi dea seama că se putea produce un asemenea rezultat, date fiind condiţiile în care a acţionat, respectiv pe timp de noapte, prin efracție, mascat, înarmat, împotriva unei persoane bătrâne, cu o stare de sănătate previzibil precară, astfel că a acţionat cu forma de vinovăţie a praeterintenţiei, potrivit art. 16 alin. 5 Cod penal.

Decizia penală nr. 1057/A/30.10.2023 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr.152 din data de 22.03.2023 pronunțată de Tribunalul G, s-au dispus următoarele:

În baza art. 233 – art. 234 alin. (1) lit. a), c), d), f) C.pen. raportat la art. 236 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., a fost condamnat inculpatul ..., la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie calificată care a avut ca urmare moartea victimei.

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C.pen. pe o durată de 5 ani calculată de la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1), (3) C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 233 – art. 234 alin. (1) lit. a), c), d), f) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C.pen. pe o durată de 5 ani calculată de la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1, 3 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. 1 C.pen., art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare pe care o majorează cu sporul de 2 ani şi 4 luni, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 104 alin. 2 C.pen., a fost revocată liberarea condiţionată acordată prin sentinţa penală nr. 1005/31.08.2020 emisă de Judecătoria B şi s-a dispus executarea restului rămas neexecutat în cuantum de 510 zile închisoare.

În baza art. 43 alin. 2 C.pen., s-a adăugat pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 4 luni închisoare la restul de 510 zile rămas neexecutat, inculpatul ... urmând să execute în final pedeapsa de 10 ani, 4 luni şi 510 zile închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a, b C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C.pen. pe o durată de 5 ani calculată de la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. 5 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 399 C.proc.pen., art. 202 alin. 1 C.proc.pen., art. 223 alin. 2 C.proc.pen., a fost menținută arestarea preventivă dispusă faţă de inculpatul ... aflat sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 8/UP/20.01.2021 emis de Tribunalul G.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen., s-a scăzut din durata pedepsei închisorii perioada reţinerii şi arestării preventive de la 19.01.2021 la zi.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b C.pen., a fost confiscat de la inculpatul ... levierul ridicat de la locuinţa victimei ...

În baza art. 112 alin. 1 lit. e C.pen., au fost confiscate de la inculpatul ... sumele de 2000 lei şi 1500 lei obţinute prin săvârşirea infracţiunilor.

În baza art. 1, art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul ..., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 19 şi art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 alin. 1 şi 2 C.Civ., art. 1357 C.Civ., art. 1381 C.civ., art. 1535 alin. 1 C.civ., a fost admisă acţiunea civilă exercitată de partea civilă Spitalul Universitar de Urgenţă ... şi a fost obligat inculpatul ... la plata către aceasta, cu titlu de daune materiale, a sumei de 9734,82 lei la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plăţii efective a debitului principal.

În baza art. 19 şi art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 alin. 1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.Civ., art. 1381 C.civ., au fost admise în parte acţiunile civile promovate de părţile civile ... şi ...:

- a fost obligat inculpatul ... la plata către partea civilă ... cu titlu de daune morale, a sumei de 10000 lei.

- a fost obligat inculpatul ... la plata către partea civilă ... cu titlu de daune morale, a sumei de 10000 lei.

În baza art. 272 C.proc.pen. s-a dispus avansarea onorariului apărătorului din oficiu desemnat prin delegaţia AV11446/03.12.2021, în sumă de 868 lei, din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul ...

În baza art. 272 C.proc.pen. s-a dispus avansarea onorariului apărătorului din oficiu desemnat prin delegaţia AV7256/17.03.2021, în sumă de 1495 lei, din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul ...

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul ... la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 2500 lei (aferent urmăririi penale şi judecăţii în primă instanţă).

Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 51/P/2021 din data de 11.03.2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul G, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 Cod penal, în referire la art. 233 alin. (1) - 234 alin. (1) lit. a), c), d) şi f) Cod penal şi tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 alin. (1) - art. 234 alin. (1) lit. c), d) şi f) Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal şi art. 41 alin. (1) Cod penal, în referire la art. 43 alin. (1) Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei s-a reținut că:

Activitatea infracţională a inculpatului ... care, în noaptea de 17/18.01.2021, fiind mascat şi înarmat cu un levier, a pătruns, prin efracţie şi fără drept, în locuinţa victimei ... pe care a lovit-o cu obiectul avut asupra sa, în zona capului, sustrăgându-i în contextul astfel creat o sumă de bani pe care a găsit-o în imobil, iar în urma violenţelor exercitate, victima a suferit un infarct miocardic cicatricial întins ce i-a cauzat în final decesul, urmare pe care inculpatul nu a prevăzut-o, deşi trebuia şi putea să o prevadă, prin raportare atât la împrejurările în care a deposedat victima de suma de bani (noaptea, înarmat, prin violenţă), cât şi la persoana victimei (o persoană cu vârstă înaintată care locuia singură şi cu o stare de sănătate precară), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 236 Cod penal, în referire la art. 233 alin. (1) - 234 alin. (1) lit. a), c), d) şi f) Cod penal.

Activitatea infracţională a inculpatului ... care, în noaptea de 17/18.01.2021, fiind mascat, a pătruns, prin efracţie şi fără drept, în locuinţa persoanei vătămate ... pe care a lovit-o cu pumnii până a căzut la pământ, cauzându-i leziuni traumatice pentru care a necesitat 65-70 de zile de îngrijiri medicale, iar în contextul astfel creat i-a sustras o sumă de bani şi bunuri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută şi pedepsită de art. 233 alin. (1) - art. 234 alin. (1) lit. c), d) şi f) Cod penal.

Analizând fişa de cazier a inculpatului ... s-a reţinut că, la data de 31.08.2020, acesta a fost liberat condiţionat din executarea unei pedepse de 4 ani şi 11 luni închisoare, având un rest de executat de 510 zile.

În aceste condiţii, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. (1) Cod penal, în referire la art. 43 alin. (1) Cod penal referitoare la recidiva postcondamnatorie.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt reţinută prin rechizitoriu au fost menţionate următoarele probe/mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: procese-verbale de cercetare la faţa locului şi planşe fotografice; raport necropsie ... şi planşă fotografică; planşă fotografică privind leziunile persoanei vătămate ...; raportul de primă expertiză medico-legală nr. 20/A1-D/18.01.2021; declaraţie persoană vătămată ...; declaraţie parte civilă ...; declaraţie parte civilă ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţii martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţii suspect/inculpat ...; raport de constatare criminalistică nr. 12540/26.01.2021.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu nr. 111/19.04.2021 definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară, a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, după citirea actului de sesizare, inculpatul a formulat declaraţii prin care a negat că ar fi lovit ... şi a admis că a lovit o dată, cu palma pe persoana vătămată ...

La acelaşi termen au formulat declaraţii părţile civile ... şi ...

S-a dispus efectuarea cercetării judecătoreşti cu readministrarea probelor testimoniale furnizate de martorii nominalizaţi prin rechizitoriu.

La termenele de judecată subsecvente, inculpatul a solicitat administrarea probei cu o nouă expertiză pentru dovedirea lipsei de cauzalitate între fapta concret comisă şi moartea victimei ...

A reiterat solicitarea şi în cadrul declaraţiei formulate la ultimul termen de judecată.

Cererile au fost respinse ca neîntemeiate cu motivarea că concluziile medico-legale sunt explicite şi cade în sarcina organului judiciar să stabilească întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului.

În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluţionată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi înscrisul în circumstanţiere depus de către inculpat.

Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În noaptea de 17/18.01.2021 inculpatul ..., mascat şi folosind un levier, a pătruns prin efracţie în locuinţa victimei ... din localitatea ..., judeţul ..., pe care a lovit-o şi apoi i-a sustras suma de 2000 lei găsită într-un şifonier, în urma loviturilor primite victima refugiindu-se sub un cadru de pat unde a decedat din cauza infarctului miocardic provocat de şocul emoţional generat de violenţa la care a fost supusă şi prezenţa agresorului mascat.

În continuare, inculpatul s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate ... din aceeaşi localitate, unde a pătruns folosind mijloacele mecanice la îndemână (după ce uitase levierul la locuinţa victimei ...) şi din interior a sustras cel puţin suma de 1500 lei şi un televizor marca Phillips după ce a exercitat violenţe asupra persoanei vătămate pentru a o determina să spună unde păstrează banii, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele probe (mijloace de probă):

- proces verbal de cercetare la fața locului și planșă foto încheiat la data de 19.01.2021, conform căruia se identifică locul faptei împotriva victimei ... ca fiind în una din camerele locuinţei sale situată în localitatea ..., nr. ..., din judeţul ...

S-a constatat că uşa de acces în locuinţă, culoarea verde la exterior şi albastru pe interior, prezintă urme de efracție: urme de forţare cu corp dur în zona mediană.

În interior lucrurile erau răvăşite.

Victima a fost localizată în poziţia decubit ventral cu faţa la pământ, îmbrăcată cu pantaloni şi şosete, sub scheletul metalic al unui pat prevăzut cu şipci de fier.

În partea dreaptă a frunţii cadavrului existau două echimoze de formă rotundă apropiate.

Patul era deplasat de la poziţia firească - lângă perete, iar salteaua era răsturnată în mijlocul camerei.

A fost localizat un levier prezentând la vârf urme de particule solide culoarea verde şi albastru; au fost ridicate urme de încălţăminte, şi probe materiale, probe biologice şi s-au tratat suprafeţe pentru relevarea amprentelor;

- raport de expertiză medico legală necropsie nr. 45/A3/20.01.2021 conform căruia moartea victimei ... nu a fost violentă.

S-a datorat insuficienţei cardio respiratorii acute pe fondul unui infarct miocardic cicatricial întins, la o persoană cu tare organice.

Leziunile traumatice constând în echimoze şi zone escoriate, care au putut fi produse prin lovire cu sau de un corp dur, ar fi necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale şi nu au avut rol tanatogenerator.

Nu s-a identificat alcool în sângele recoltat.

- declaraţie în calitate de parte civilă a numitei ..., fiica victimei, care a arătat că a aflat despre situaţia tatălui din relatarea martorilor ... şi ... care l-au vizitat după ce au constatat că de două zile nu au văzut fum pe horn.

A arătat că se constituie parte civilă cu o sumă ce o va preciza ulterior.

În faţa instanţei s-a constituit parte civilă cu suma de 10000 lei cu titlu de daune materiale şi cu suma de 50000 lei cu titlu de daune morale.

- declaraţie în calitate de parte civilă a numitului ..., fiul victimei, care a arătat că a aflat despre situaţia tatălui din relatarea martorilor ... şi ... care l-au vizitat după ce au constatat că de două zile nu au văzut fum pe horn.

A aproximat că tatăl său, care obişnuia să facă economii din banii de pensie, avea ascunși în casă circa 7500 lei.

În prezenţa poliţiei, martorul a constatat că cupoanele de pensie despre care cunoaşte că erau păstrate alături de banii economisiţi, erau împrăștiate.

A arătat că se constituie parte civilă cu o sumă ce o va preciza ulterior.

În faţa instanţei s-a constituit parte civilă cu suma de 50000 lei cu titlu de daune morale.

- declaraţie martor ... prin care arată că la data de 19.01.2021, în jurul orei 10.30 a fost sesizată de către vecina ... cu privire la faptul că poarta vecinului ... care nu circula frecvent în exteriorul curţii, era deschisă.

Ambele vecine au mers la locuinţa acestuia şi pătrunzând în casă l-au văzut căzut sub un pat din cameră, şi lucrurile răvăşite.

Au mers la o vecină prin intermediul căreia au contactat-o pe fiica ...

Ultima dată când a văzut martorul pe victimă a fost la data de 05.01.2021.

În faţa instanţei martorul şi-a menţinut declaraţia.

- declaraţie martor ... prin care arată că la data de 19.01.2021, în jurul orei 10.30, s-a deplasat la magazin trecând prin dreptul porţii victimei.

A văzut poarta deschisă, un plic în poartă şi lipsa fumului la horn.

A sesizat-o şi pe vecina ... şi amândouă au mers la locuinţa acestuia şi pătrunzând în casă l-au văzut căzut sub un pat din cameră, şi lucrurile răvăşite.

Au mers la o vecină prin intermediul căreia au contactat-o pe fiica ...

Ultima dată când a văzut martorul pe victimă a fost cu aproximație la data de 06.01.2021.

În faţa instanţei martorul şi-a menţinut declaraţia.

- proces verbal de cercetare la fața locului și planșă foto încheiat la data de 18.01.2021, conform căruia se identifică locul faptei împotriva persoanei vătămate ... ca fiind locuinţa acestuia situată în localitatea ... din judeţul ...

În curtea imobilului, la cinci metri faţă de uşă, a fost găsit un portofel rupt, un băţ tip baston aflat lângă uşa de acces în locuinţă, urme de forţare a gratiei uşii de acces în holul clădirii, şi multiple pete culoare brun roşcat în exterior şi în interiorul clădirii (locuinţei).

Au fost constatate urme de răvăşire a bunurilor din interiorul locuinţei.

Au fost ridicate probe biologice după petele brun roşcate, şi probe materiale.

- Planşă foto surprinzând leziunile persoanei vătămate ..., după ce a fost preluat de echipajul de ambulanţă: contuzii partea dreaptă a bărbiei, contuzii partea stângă a figurii, contuzie mâna dreaptă.

- Proces verbal de constatare a afirmaţiilor persoanei vătămate ... în sensul că în noaptea de 17/18.01.2021 în locuinţa sa a pătruns o persoană necunoscută folosind o lanternă care i-a furat suma de 3500 lei şi televizorul marca Phillips.

- raport de expertiză medico legală nr. 20/A1-D/18.01.2021, conform căruia persoana vătămată ... prezenta fractură dublă de corp mandibular, fractură mandibulară condiliană stângă, multiple echimoze şi escoriaţii cranio-facial, torace anterior şi la nivelul membrelor lor ce au putut fi produse prin lovire cu/de corpuri/planuri dure, puteau data din 17/18.01.2021 au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale şi nu au pus în pericol viaţa victimei.

- declaraţie martor ... prin care arată că întreţine o relaţie de concubinaj cu ..., în noaptea de 17/18.01.2021 au dormit amândoi la locuinţă, cunoaşte că cumnatul său ... este bun prieten cu inculpatul ... liberat din penitenciar în septembrie 2020, cunoaşte că inculpatul se deplasează pe raza comunei ... la bordul vehiculului ... aparţinând cumnatului său din localitatea ..., cunoaşte că inculpatul este o persoană violentă.

Inculpatul locuieşte la locuinţa sa, iar concubina acestuia ... împreună cu care are un copil, locuieşte la locuinţa propriei familii.

În faţa instanţei martorul şi-a menţinut declaraţia.

- declaraţie martor ..., concubinul mamei concubinei inculpatului, prin care arată că inculpatul obişnuia să doarmă la locuinţa martorului după liberare din penitenciar, în noaptea de 17/18.01.2021 inculpatul nu a venit să doarmă, îl cunoaşte ca pe o persoană violentă inclusive cu fosta concubină ... pe care a ameninţat-o cu un cutter.

În faţa instanţei martorul şi-a menţinut declaraţia.

- declaraţie martor ... prin care a arătat că era în relaţii bune cu inculpatul la data faptelor cercetate şi în acest context, în cursul zilei de 17.01.2021 la ora 10.00 şi ulterior 17.30, inculpatul i-a propus să pătrundă în casa persoanei vătămate ... pentru a-i fura banii, cunoscând cu siguranţă că acesta are bani şi i-a detaliat martorului planul: că vor intra mascaţi, pe întuneric, cu instrumentele necesare deja pregătite disponibile la locuinţa inculpatului.

Martorul a refuzat colaborarea dat fiind modul de operare avansat de către inculpat.

În faţa refuzului, inculpatul s-a supărat.

Apreciază martorul că inculpatul cunoştea despre situaţia persoanei vătămate de la vărul său, ... care locuieşte lângă persoana vătămată.

A apreciat martorul că în faţa refuzului său de a colabora, inculpatul s-a reorientat către alte persoane precum ..., ... şi un anume ..., care locuieşte lângă acesta din urmă.

În dimineaţa zilei de 18.01.2021 s-a intersectat cu inculpatul care tocmai ce ieşea din barul familiei concubinei fratelui ... care înnopta de obicei la locuinţa concubinei sale aflată în aceeaşi curte cu barul, acesta din urmând manifestându-şi mirarea faţă de martor despre faptul că inculpatul are bani mulţi în buzunar şi a plătit 50 ml de coniac cu 100 de lei.

Martorul a concluzionat că inculpatul a comis infracţiunea plănuită, dar nu a împărtăşit gândul şi fratelui său.

În faţa instanţei, martorul şi-a menţinut declaraţia.

- declaraţie martor ... prin care arată că concubinul martorei ..., împreună cu tatăl, administrează un magazin mixt în localitatea ..., situat în curtea locuinţei.

În dimineaţa zilei de 18.01.2021 s-a deplasat cu vehiculul personal la locuinţa părintească unde a întâlnit pe fratele ... şi amândoi au revenit la barul concubinei martorului pentru a bea cafea.

În prezenţa celor doi a sosit la bar inculpatul comandând o cafea şi trei ţigări şi plătind cu o sută de lei, deşi martorul cunoaşte că nu are ocupaţie.

A arătat că inculpatul a întreţinut o relaţie de concubinaj cu sora ... în urmă cu circa patru ani, sistată prin încarcerarea inculpatului.

În faţa instanţei martorul şi-a menţinut declaraţia.

- declaraţie martor ... prin care arată că în noaptea de 17/18.01.2021 a fost contactată telefonic de către martora ... care îngrijește pe persoana vătămată ... în vârstă de 84 de ani, precizându-i că acesta a fost tâlhărit în casă.

Martorul şi soţul s-au deplasat la locuinţa persoanei vătămate unde erau prezenţi deja martorul ... şi soţul acesteia.

A văzut starea în care se afla persoana vătămată şi care se plângea că „i-au furat” banii şi televizorul.

În faţa instanţei martorul şi-a menţinut declaraţia.

- declaraţie martor ... prin care arată că în noaptea de 17/18.01.2021, ora 04.14 a fost sunată de către persoana vătămată care afirma că a fost bătut şi prădat de hoţi.

Martorul a contactat pe martorul ..., apoi s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate unde luminile erau aprinse şi persoana vătămată se afla pe pat.

I-a relatat ce pățise.

În faţa instanţei martorul şi-a menţinut declaraţia.

- declaraţie persoană vătămată ... prin care arată că în noaptea de 17/18.01.2021 a stins televizorul, s-a întors cu faţa la perete şi s-a culcat.

A fost trezit de lovituri puternice în special în gură din partea unui individ care îi cerea să dea banii sub ameninţarea cu moartea.

În timp ce era lovit, persoana vătămată a reuşit să îi indice locul unde ţinea banii: pe o masă unde într-un plic era suma de 3000 lei şi sub perna unui fotoliu unde era suma de 1100 lei din camera alăturată.

Individul i-a luat şi portofelul pe care îl ţinea în pat în care se afla suma de 350 lei.

Nu a văzut cine l-a lovit pentru că era întuneric şi individul i-a orientat lanterna telefonului în ochi.

A auzit mai multe voci în casă, dar nu a îndrăznit să privească.

După ce a constatat că respectivele persoane au plecat, a ieşit în exterior stringând după ajutor la vecini şi fiindcă nu a fost auzit a folosit telefonul mobil contactând-o pe poştăriţa ...

A menţionat că i-a fost furat şi televizorul.

A evaluat paguba la 5000 lei şi a arătat că urmează să menţioneze suma cu care se constituie parte civilă.

A relatat că loviturile au fost puternice i-au determinat sângerarea bucală abundentă şi i-au distrus lucrarea dentară.

- declaraţii inculpat ... prin care a arătat, în final, că a intrat în locuinţa victimei ... pe care l-a găsit lângă pat, l-a lovit cu palma după ceafă ce i-a determinat ciocnirea cu fruntea de marginea patului apoi victima s-a retras sub pat unde emitea sunete ca de sforţare.

A găsit banii, 2000 lei, într-un şifonier.

A uitat la locul faptei levierul folosit pentru a pătrunde în casă.

În continuare s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate ... pe care l-a lovit când persoana vătămată a început să strige „hoţii”, şi de unde a luat suma de 1500 lei.

A mai luat şi un televizor pe care l-a ascuns lângă gardul unei case părăsite cu intenţia de a-l prelua ulterior.

A arătat că a acţionat purtând o mască de schi.

A precizat că nu are loc de muncă, de la liberarea din Penitenciarul ..., a consumat alcool aproape zilnic şi nu ar fi comis infracţiunile dacă nu era în stare de ebrietate.

I-a împărtăşit planul privind pe persoana vătămată ... martorului ... care în final a refuzat să participe.

În faţa instanţei inculpatul a arătat că a lovit doar cu o palmă pe ... şi nu a lovit pe ... şi că acesta ştie de ce a murit.

La ultimul termen de judecată a solicitat aplicarea procedurii abreviate de judecare a cauzei.

- raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 12540/26.01.2021 conform căruia, răspunzând la nu, da, nu la întrebările „l-ai lovit pe ...” „ era deja căzut când ai intrat în casă şi „ai minţit în declaraţii date la poliţie”, au fost constatate modificări tipice comportamentului simulat.

Repoziţionarea succesivă a inculpatului în privinţa faptei comise împotriva victimei ... este nejustificată.

Probele obiective cu poziţia victimei şi aspectul încăperii în care a fost găsit alături de urmele de forţare ale uşii de acces în casă arată dincolo de orice dubiu rezonabil că numitul ... a fost victima unei infracţiuni de tâlhărie şi în urma acesteia a decedat din cauza infarctului miocardic intervenit simultan ori consecutiv violenţei.

Infracţiunea prevăzută de art. 233 – art. 236 C.pen. se comite cu intenţie depăşită elementul culpei putând consta chiar şi numai în culpa uşoară a neprevederii urmării mai grave, deşi autorul trebuia şi putea să o prevadă.

În cazul de faţă această formă de culpă se confirmă pentru că planul infracţional a inclus chiar situaţia personală a victimei – persoană bătrână, deci cu un fizic slăbit, care locuia singură.

Infracţiunea prevăzută de art. 233 alin. 1 – art. 234 alin. 1 lit. a, c, d,f C.pen. raportat la art. 236 C.pen.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 233 alin. 1 – art. 234 alin. 1 lit. a, c, d, f C.pen. raportat la art. 236 C.pen., a reţinut că elementul material constă în acţiunea de deposedare a unei persoane de un bun aflat în posesia sau detenţia sa, prin lovire sau acte de violenţă, de către o persoană înarmată în sensul art. 179 C.pen., mascată, pe timp de noapte şi prin violarea domiciliului, care a avut ca rezultat moartea victimei.

Acţiunea inculpatului, constând în aceea că în noaptea de 17/18.01.2021 a sustras suma de 2000 lei din posesia victimei ..., acţionând mascat şi folosind un levier pentru pătrunderea prin efracţie în locuinţa victimei căreia i-a aplicat lovituri ce au determinat refugierea victimei sub un pat unde, pe fondul şocului emoţional generat de violenţa la care a fost supus şi prezenţa agresorului mascat, a suferit un infarct miocardic rezultând moartea, realizează elementul material al infracţiunii de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei, urmarea imediată constând în atingerea adusă relaţiilor sociale create în jurul securităţii patrimoniale şi dreptului la viaţă, valori sociale ocrotite penalmente şi în concret, urmarea imediată constând deposedarea persoanei vătămate de suma de 2000 lei şi moartea victimei.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă în cauză din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea praeterintenţiei, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 5 C.pen., întrucât inculpatul a urmărit deposedarea prin violenţă, rezultatul mai grav al morţii victimei nefiind prevăzut de către inculpat, deşi trebuia şi putea, date fiind condiţiile în care a acţionat – împotriva unei persoane bătrâne, cu stare de sănătate previzibil precară.

Infracţiunea prevăzută de art. 233 alin. 1 – art. 234 alin. 1 lit. c, d, f C.pen.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 233 alin. 1 – art. 234 alin. 1 lit. c, d, f C.pen., a reţinut că elementul material constă în acţiunea de deposedare a unei persoane de un bun aflat în posesia sau detenţia sa, prin lovire sau acte de violenţă, de către o persoană mascată, pe timp de noapte şi prin violarea domiciliului.

Acţiunea inculpatului, constând în aceea că în noaptea de 17/18.01.2021 a sustras suma de 1500 lei şi un televizor din posesia victimei ... căreia i-a produs leziuni traumatice prin lovire ce au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale, acţionând mascat şi prin violare de domiciliu, realizează elementul material al infracţiunii de tâlhărie calificată, urmarea imediată constând în atingerea adusă relaţiilor sociale create în jurul securităţii patrimoniale şi integrităţii fizice, valori sociale ocrotite penalmente şi în concret, urmarea imediată constând deposedarea persoanei vătămate de suma de 2000 lei şi vătămarea fizică persoanei vătămate.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă în cauză din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a C.pen., întrucât inculpatul a urmărit deposedarea prin violenţă a persoanei vătămate în vârstă.

Având în vedere aceste aspecte, a constatat că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpatul ...

La stabilirea pedepsei, a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, reţinând şi aplicabilitatea art. 396 alin 10 C.proc.pen.

Împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite.

Natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii.

Starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită.

Motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit

Infracţiunile au produs rezultate severe – moartea victimei ..., respectiv vătămarea serioasă a bătrânului ..., ambele animate de intenţia de a obţine bani fără muncă.

A păgubit patrimoniul victimelor cu sume modice prin raportare la consecinţele faptelor.

Infracţiunea împotriva persoanei vătămate ... arată ferocitatea de care este capabil inculpatul beat şi care nu îşi poate controla apetenţa pentru alcool.

Natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului. Conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal. Nivelul de educaţie, vârstă, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatul a comis infracţiunile în stare de recidivă postcondamnatorie după alte condamnări pentru infracţiuni contra patrimoniului pentru care a încasat pedepse modice.

Liberat din penitenciar, condiţionat, s-a dovedit că nu îndeplineşte nicio funcţie socială, dar constituie în schimb o sursă permanentă de pericol la adresa securităţii patrimoniale şi integrităţii fizice pentru comunităţile pe care le frecventează.

A recunoscut comiterea faptelor în cursul urmăririi penale după multiple reaudieri, în prezenţa avocatului.

În faza judecătorească s-a repoziţionat negând comiterea infracţiunii de tâlhărie în dauna victimei ....

Incidenţa circumstanţelor atenuante sau agravante

Nu este cazul.

Faţă de circumstanţele personale şi reale, a aplicat în ansamblu pedepse severe pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

A aplicat pedeapsa complementară obligatorie relevantă situaţiei inculpatului certat cu ordinea de drept şi traiul civilizat.

A tratat pluralitatea de infracţiuni.

Există constituire de parte civilă în procesul penal din partea Spitalul ... cu suma de 9734,82 lei cu titlu de daune materiale prezentând contravaloarea tratamentului medical acordat persoanei vătămate ... în perioada 19.01.2021-25.01.2021, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data pronunţării hotărârii şi până la data plăţii efective.

Faţă de pretenţiile civile formulate instanţa a reţinut că:

Există o faptă ilicită constând într-o infracţiune, infracţiunea a produs un prejudiciu, există legătură de cauzalitate între infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs, există vinovăţia inculpatului în producerea prejudiciului, astfel că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale în cadrul procesului penal.

În faza judecătorească s-au constituit parte civilă urmașii victimei ..., ... şi ... cu sumele de 50000 lei cu titlu de daune morale, respectiv 10000 lei cu titlu de daune materiale şi 50000 lei cu titlu de daune morale.

Faţă de pretenţiile civile formulate instanţa a reţinut că:

Există o faptă ilicită constând într-o infracţiune, infracţiunea a produs un prejudiciu, există legătură de cauzalitate între infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs, există vinovăţia inculpatului în producerea prejudiciului, astfel că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale în cadrul procesului penal.

Faţă de pretenția de ordin material, a reţinut că aceasta nu este dovedită prin niciun mijloc de probă.

În privinţa prejudiciului moral cauzat prin decesul tatălui,

Fără a încerca o cuantificare a suferinţei încercate de partea civilă, s-a limitat la stabilirea unor valori apreciate ca fiind proporţionale prin raportare la faptul că părţile civile au părăsit locuinţa părintească şi nu dovedesc o relaţie apropiată cu victima.

Inculpatul a fost cercetat în stare de reţinere şi arest preventiv în intervalul 19.01.2021 la zi.

Faţă de constatările din precedent şi pentru asigurarea prezenţei la procedură a inculpatului confruntat cu o pedeapsă severă, a menţinut arestarea preventivă faţă de inculpat.

A făcut aplicarea art. 72 alin. 1 C.pen.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b C.pen., a confiscat de la inculpat levierul folosit pentru comiterea infracţiunii în dauna victimei ... şi, în baza art. 112 alin. 1 lit. e C.pen., a confiscat de la inculpat sumele obţine prin comiterea infracţiunilor dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil: 2000 lei şi 1500 lei reţinând în acest sens că subzistă o stare de pericol asociată acestor corpuri delicte în sensul art. 107 C.pen. şi că, în privinţa sumelor, nu există constituire de parte civilă în sensul art. 20 C.proc.pen. din partea persoanei vătămate ...

Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul G şi inculpatul ...

Parchetul a apreciat ca fiind netemeinică pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei, considerând că este prea redusă raportat la modalitatea de săvârșire, împotriva unei persoane în vârstă despre care știa că se află singură în locuință și nu putea opune rezistență pe timpul nopții, și persoana inculpatului, care în trecut a fost condamnat pentru infracțiuni contra patrimoniului, solicitând majorarea acesteia.

Inculpatul a arătat că moartea victimei ... nu a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii pe fondul unui infarct miocardic cicatrizat, leziunile traumatice produse victimei prin lovirea acesteia cu un levier în zona capului nu au avut un rol tanato-generator, iar în cazul în care victima nu ar fi avut probleme de sănătate preexistente săvârșirii faptei, ar fi supraviețuit, iar îngrijirile medicale necesare pentru vindecare acestora ar fi fost de 3-4 zile, solicitând schimbarea încadrării juridice, recalificarea faptei din infracțiunea de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei în cea de tâlhărie calificată prevăzută de articolul 233 raportat la 234 alin. 1 lit. a, c, d, f Cod penal și aplicarea unei pedepse corespunzătoare.

A precizat că a recunoscut cele două fapte, solicitând reducerea pedepselor la minimul special.

Pe latură civilă, a solicitat înlăturarea daunelor morale acordate părților civile, având în vedere că acestea s-au raportat la o încadrare greșită a faptei săvârșite împotriva victimei ...

A solicitat respingerea apelului Parchetului.

Procurorul a considerat că instanța a reținut corect încadrarea juridică a infracțiunii de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei, inculpatul acționând cu vinovăție în modalitatea praeterintenţiei, întrucât de la bun început a știut situația personală a victimei, că era bătrână și avea un fizic slăbit, locuia singură, iar din actele medico-legale rezultă că a decedat din cauza infarctului miocardic survenit consecutiv violenței suferite, practic un șoc emoțional generat de violența la care a fost supusă.

A precizat că nu se impune reducerea pedepselor, față de gravitatea faptelor, solicitând respingerea apelului inculpatului.

Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul G este fondat, iar apelul declarat de inculpatul ... este nefondat.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 C.proc.pen., Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea faptelor penale deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptelor penale comise de acesta.

În acest sens, din coroborarea probelor administrate în cauză, arătate și redate de către prima instanță, rezultă că în noaptea de 17/18.01.2021 inculpatul ..., mascat şi folosind un levier, a pătruns prin efracţie în locuinţa victimei ... din localitatea ..., judeţul ..., pe care a lovit-o şi apoi i-a sustras suma de 2000 lei găsită într-un şifonier, în urma loviturilor primite victima refugiindu-se sub un cadru de pat unde a decedat din cauza infarctului miocardic provocat de şocul emoţional generat de violenţa la care a fost supus şi prezenţa agresorului mascat.

În aceeași noapte, inculpatul s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate ..., din aceeaşi localitate, unde a pătruns folosind mijloacele mecanice la îndemână (după ce uitase levierul la locuinţa victimei ...) şi din interior a sustras cel puţin suma de 1500 lei şi un televizor marca Phillips după ce a exercitat violenţe asupra persoanei vătămate pentru a o determina să spună unde păstrează banii, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale.

De altfel, inculpatul a recunoscut fapta comisă în dauna persoanei vătămate ..., iar în privința victimei ... a recunoscut doar sustragerea banilor, negând inițial că ar fi agresat-o în vreun fel, apoi că doar i-a dat o palmă după ceafă ce i-a determinat lovirea cu fruntea de marginea patului, apoi victima s-a retras sub pat unde emitea sunete ca de sforţare, dar a negat că moartea acesteia s-a datorat violențelor exercitate de el.

Susţinerile inculpatului în sensul că nu exercitat violenţe asupra victimei ... ori că decesul acesteia nu a fost rezultatul violenţelor exercitate de el nu pot fi primite, fiind contrazise de ansamblul probelor administrate în cauză.

În acest sens, chiar inculpatul a recunoscut că a exercitat un minim de violențe asupra victimei, declarație care reflectă realitatea, coroborându-se cu celelalte probe, urmând a fi înlăturată susținerea că nu ar fi lovit deloc victima, neexistând vreun indiciu că o altă persoană ar fi fost acolo înaintea sa, ar fi lovit victima, care ar fi ajuns sub pat, ar fi răvășit casa, dar nu a sustras banii, raportat și la faptul că inculpatul a recunoscut sustragerea sumei de bani.

Afirmaţiile inculpatului în sensul că a exercitat un minim de violențe, respectiv că i-a dat o palmă, cu putere, după ceafă victimei, ce i-a determinat ciocnirea cu fruntea de marginea patului metalic, apoi aceasta s-a retras sub pat de frică, se coroborează cu celelalte probe, în special cu aspectele reținute la cercetarea la fața locului, care relevă împrejurările în care s-a comis fapta și cum a fost găsită victima, raportul medico-legal de necropsie, care evidenţiată leziunile suferite și cauza morții, raportul de constatare criminalistică, care a evidențiat modificări specifice comportamentului simulat al inculpatului la întrebările relevante privind susținerea acestuia referitor la neagresarea victimei, precum și, indirect, cu relatările martorilor audiați în cauză și modul de operare identic la comiterea celor două infracţiuni.

În ceea ce privește susținerea că decesul victimei nu a fost rezultatul violenţelor exercitate de el, aceasta este nefondată, pentru considerentele de mai jos.

Astfel, este cunoscut faptul că stresul emoțional sau fizic brusc, cum ar fi cel generat de unele dezastre naturale sau de evenimente personale grave, poate declanșa atacuri de cord (infarct miocardic).

Stresul reprezintă în sine un factor foarte important în declanşarea unui eveniment coronarian.

Ca răspuns la unele stări emoţionale intense de genul furie, frica, organismul eliberează adrenalina și alţi hormoni în fluxul sanguin.

Adrenalina crește tensiunea arteriala și ritmul cardiac și poate cauza spasm coronarian, lucruri ce pot determina îngustarea calibrului arterial sau ruptura unei plăci de aterom (depunere de grăsimi pe interiorul vaselor de sânge) și blocarea unei artere de la nivelul inimii, provocând astfel un infarct miocardic care poate conduce la deces.

Revenind la prezenta cauză, arătăm că leziunile traumatice din zona capului, chiar dacă nu au avut rol tanatogenerator, precum și modalitatea în care inculpatul a acționat (mascat, înarmat, pe timp de noapte), au fost de natură să imprime victimei o stare de frică, de temere, care a generat șocul emoțional care, pe fondul afecțiunilor de care suferea, a condus la infarctul miocardic cicatricial întins, determinând astfel insuficiența cardio-respiratorie acută și conducând la decesul victimei.

Chiar inculpatul a relatat că în urma violenţelor exercitate asupra victimei (întrucât nu a vrut să-i spună unde sunt banii), aceasta s-a băgat sub pat de frica sa, iar când a plecat a observat că scotea anumite sunete, icnea, horcăia şi se chinuia să iasă de sub pat, dar nu reuşea, aspecte care întăresc convingerea instanţei că starea de temere, de frică, insuflată victimei de acţiunile violente ale inculpatului, a generat atacul de cord care a dus în final la moartea sa.

Raportat la considerentele de mai sus, considerăm că există o legătură de cauzalitate între acţiunile violente ale inculpatului la adresa victimei şi decesul acesteia.

Cu privire la vinovăţie, Curtea reține că infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei se comite cu forma de vinovăție a intenției depășite (praeterintenţie) care este caracterizată de intenție în ceea ce privește violențele exercitate de inculpat asupra persoanei vătămate, în vederea sustragerii bunurilor, și de culpă în ceea ce privește decesul victimei.

Dacă s-ar fi reținut intenţie și în cazul morții victimei atunci ar fi fost două infracţiuni în concurs, de omor calificat şi tâlhărie calificată.

Însă, în cauză, inculpatul a urmărit deposedarea prin violenţă a persoanei vătămate de bani, iar rezultatul mai grav, al morţii acesteia, nu a fost prevăzut de către acesta, deşi trebuia şi putea să-şi dea seama că se putea produce un asemenea rezultat, date fiind condiţiile în care a acţionat, respectiv pe timp de noapte, prin efracție, mascat, înarmat, împotriva unei persoane bătrâne, cu o stare de sănătate previzibil precară, astfel că a acţionat cu forma de vinovăţie a praeterintenţiei, potrivit art. 16 alin. 5 Cod penal.

În consecință, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea), cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției depăşite sau a praeterintenţiei), a infracţiunii de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei, prev. de art. 233-234 alin. 1 lit. a, c, d şi f Cod penal raportat la art. 236 Cod penal, infracţiune nejustificată şi imputabilă inculpatului ...

Prin urmare, este nefondată cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice sau recalificarea acestei fapte din infracțiunea de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei în cea de tâlhărie calificată.

În ceea ce priveşte fapta comisă în dauna persoanei vătămate ..., inculpatul a acționat cu intenție directă, acesta dându-și seama că prin sustragerea bunurilor (suma de 1500 lei și un televizor) de la aceasta s-a adus atingere relațiilor sociale privind posesia și detenția bunurilor mobile, iar prin folosirea violenței fizice asupra ei (cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale), pentru sustragerea bunurilor, s-a adus atingere relațiilor sociale referitoare la libertatea psihică, integritatea fizică și sănătatea persoanei, rezultate pe care le-a urmărit, fiind îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233-234 alin. 1 lit. c, d şi f Cod penal.

De asemenea, corect s-au reținut dispozițiile art. 41 alin. 1 Cod penal, referitoare la starea de recidivă postcondamnatorie, în sarcina inculpatului, faţă de condamnarea de 4 ani 11 luni şi 20 de zile închisoare, aplicată pentru săvârșirea unor infracțiuni intenționate prin sentința penală nr. 1951/18.12.2019 a Judecătoriei B, definitivă prin necontestare la data de 31.12.2019, ce a fost executată de la 29.07.2017 până la 08.09.2020, când a fost liberat condiționat, cu un rest rămas neexecutat de 510 zile închisoare, prezentele infracțiuni fiind comise în termenul de supraveghere a liberării condiționate.

Acest aspect care atrage și aplicarea art. 104 alin. 2 și art. 43 alin.2 Cod penal, referitoare la revocarea liberării și executarea alături de pedeapsa rezultantă din prezenta cauză a restului rămas neexecutat de 510 zile închisoare.

Referitor la pedepsele aplicate inculpatului, Curtea apreciază că pedeapsa de 7 ani închisoare (egală cu minimul special), aplicată de către prima instanţă pentru infracţiunea tâlhărie calificată urmată de moartea victimei, este netemeinică, fiind prea redusă raportat la criteriile de individualizare prev. de art. 74 alin.1 Cod penal.

În acest sens, se observă că această infracțiune prezintă un grad ridicat de pericol social, fiind afectate relațiile sociale cu caracter patrimonial referitoare la posesia și detenția bunurilor mobile, relațiile referitoare la integritatea corporală a persoanei, precum și, foarte important, relațiile sociale privind viața persoanei.

Cu privire la împrejurările, modul și mijloacele folosite la comiterea infracțiuni, se constată că inculpatul a acționat la adăpostul întunericului, pătrunzând în locuința victimei prin forţarea cu un levier a ușii de la intrare și, evident, fără acordul acesteia, fiind mascat și înarmat cu levierul respectiv și agresând-o pentru a-i spune unde ține banii.

În ceea ce privește natura și gravitatea rezultatului produs, pe lângǎ prejudiciul material cauzat prin sustragerea banilor, s-a produs și un rezultat foarte grav, respectiv: moartea victimei.

Atitudinea inculpatului a fost una oscilantă, inițial nerecunoscând faptele, apoi recunoscând doar sustragerea banilor, iar în cele din urmă și exercitarea unui minim de violențe, dar neasumându-și decesul victimei.

Din fișa de cazier judiciar reiese că inculpatul nu este la primul impact cu legea penală, având multiple condamnări, în special pentru infracțiuni de furt calificat, dar și de lovire și tulburarea ordinii și liniștii publice, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie, dar nu s-a îndreptat și a continuat pe calea infracțională.

Față de considerentele de mai sus, Curtea apreciază că o pedeapsă mai aspră, de 12 ani închisoare, pentru infracţiunea tâlhărie calificată urmată de moartea victimei, este aptă să asigure atingerea scopului pedepsei, acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și formare a unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială şi față de muncă, în vederea reintegrării în societate a inculpatului.

Cu privire la pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie calificată în dauna persoanei vătămate ..., aceasta a fost just individualizată, ținându-se cont atât de împrejurările comiterii faptei (pe timp de noapte, prin violare de domiciliu, mascat, asupra unei persoane în vârstă de 86 de ani, care nu putea să opună o rezistență deosebită), de gravitatea deosebită a acesteia (cauzarea unui prejudiciu destul de ridicat, cauzarea unor leziuni persoanei vătămate care au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale), cât și de persoana sa, care are multiple antecedente penale, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie, așa cum am arătat mai sus, astfel că este nefondată cererea inculpatului de reducere a pedepsei.

Față de natura și gravitatea infracțiunilor comise și persoana inculpatului, corect a apreciat instanța de fond că acesta este nedemn de a mai exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege și i-a interzis exercitarea acestor drepturi, prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d Cod penal, ca pedeapsă complementară și accesorie, conform art. 67 alin. 2 Cod penal și, respectiv, art. 65 alin. 1 Cod penal.

Pedepsele au fost corect contopite potrivit art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal și art. 45 alin.3 lit. a și alin.5 Cod penal, precum și art. 104 alin.2 și art. 43 alin.2 Cod penal.

În ceea ce privește modalitatea de executare, față de starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului, precum și față de perseverența sa infracțională, aceasta nu poate fi decât efectivă, în mediul penitenciar.

Referitor la latură civilă, inculpatul a solicitat înlăturarea daunelor morale acordate părților civile, motivând că acestea s-au raportat la o încadrare greșită a faptei săvârșite împotriva victimei ..., motiv care nu poate fi primit favorabil întrucât, în latura penală, s-a reținut aceeaşi încadrare juridică ca și cea reținută de către prima instanță.

Totodată, Curtea constată că părţile civile ... şi ... au suferit un prejudiciu moral dat de pierderea intempestivă a tatălui lor, victima ..., acestea fiind afectate de dispariţia tragică a victimei.

La cuantificarea sumelor acordate cu titlu daune morale s-au avut în vedere durerile inerente pierderii unei persoane apropiate, condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, ca acestea (despăgubirile) să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru părțile civile, să nu fie derizorii, dar nici sancţiuni excesive autorului delictului și/sau părții responsabile civilmente, ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de acestea.

Prin urmare, suma de câte 10.000 lei, acordată fiecăreia dintre cele două părți civile, este necesară și suficientă pentru compensarea prejudiciului moral suferit de acestea, fiind nefondată cererea inculpatului de înlăturare a acestor despăgubiri.

Cu privire la despăgubirile materiale în sumă de 9734,82 lei, plus dobânda legală, la care a fost obligat inculpatul către partea civilă Spitalul ..., reprezentând cheltuielile de spitalizare ale persoanei vătămate ..., acestea nu au fost criticate de apelant, nici pe cale principală, nici ca subsidiar al apărării, astfel că nu ne vom exercita controlul asupra modului de rezolvare a acestei părți din hotărâre.

În consecință, în baza disp. art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen., se va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul G, se va desființa în parte sentinţa penală apelată și în rejudecare se va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea tâlhărie calificată urmată de moartea victimei, așa cum arătat mai sus, după care se vor reface antecedentele penale ale acestuia.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza disp. art. 421 pct. 1 lit. b C.proc.pen., se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul ... împotriva aceleiași sentinţei penale.