Decizie nr. 1297 din 20.12.2023

Curtea consideră că în mod nejustificat s-a reţinut în favoarea inculpatului, în cazul infracțiunii de omor, circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 al. 2 lit. b Cod penal şi că sancţiunea stabilită de instanţa de fond este prea redusă, impunându-se a fi majorată.

Deosebit de prima instanță însă, Curtea apreciază că gravitatea extrem de ridicată a faptei comise exclude posibilitatea reținerii acestei circumstanțe atenuante.

Se are în vedere modalitatea extrem de violentă de comitere a infracțiunii de omor, prin lovirea victimei de mai multe ori cu un topor în zone vitale și apoi prin împungerea acesteia cu un obiect ascuțit, pentru ca inculpatul să fie sigur că victima a decedat, planșele foto aflate la dosarul cauzei relevând cu prisosință grozăvia faptei comise de inculpat.

Acest mod de săvârșire a faptei este de natură să șocheze opinia publică și să inducă un sentiment de oroare și oprobriu în rândul membrilor societății, ceea ce conferă infracțiunii un caracter extrem de grav, incompatibil cu reținerea circumstanței atenuante mai sus arătate, ce vizează fapte de o gravitate mai redusă.

Este adevărat că probele administrate relevă existența unei situații tensionate între inculpatul ... și ..., colegii celor doi - martorii ..., ..., ... arătând că victima îl șicana pe inculpat și îi reproșa că nu își justifică salariul primit, însă, în același timp, martorii au arătat că victima îi privea în general cu superioritate și pe ei, considerându-se un mare specialist și având o atitudine de insubordonare.

Pe de altă parte, Curtea constată că tot din declarațiile martorilor rezultă că au asistat doar la discuții aprinse dintre inculpat și victimă și că nu au văzut ca între cei doi să existe vreun conflict fizic, susținerile făcute de inculpat în declarația dată la instanța de judecată, în sensul că victima îl lovea, îl îmbrâncea ori că i-a adresat amenințări cu moartea atât lui cât și familiei sale dacă nu îi dă o parte din salariu, nefiind astfel confirmate de probele administrate în cauză.

De asemenea, martorii audiați în cauză au arătat că în seara în care s-a comis fapta, în jurul orelor 21.00 au servit masa cu toții, fără a avea loc discuții contradictorii și fără a auzi discuții ori certuri după orele 22.00, când toți s-au retras la somn, de altfel chiar inculpatul arătând în declarațiile date că discuțiile contradictorii dintre el și victimă s-au purtat în seara respectivă inițial în cabina sa și apoi în cabina victimei, atunci când inculpatul a mers din proprie inițiativă pentru a-i cere victimei să aibă un comportament normal și să nu mai existe între ei neînțelegeri și conflicte.

Pe de altă parte inculpatul a precizat în declarația dată că, după discuția contradictorie pe care a avut-o cu victima în cabina acesteia, a luat hotărârea de a suprima viața victimei luând un topor asupra lui și intrând în cabina victimei unde a găsit-o pe aceasta dormind, aplicându-i câteva lovituri cu toporul în cap, iar apoi, părându-i-se că victima încă trăiește, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu o șurubelniță pe care a luat-o de pe o masă din cabină.

Coroborând această declarație cu împrejurarea că toți membrii echipajului s-au retras la odihnă la orele 22.00 și cu depoziția martorului ..., din cuprinsul căreia rezultă că a fost trezit de inculpat la orele 01.10, acesta spunându-i că a omorât-o pe victimă, rezultă că a existat o perioadă de timp în care inculpatul a așteptat ca victima să adoarmă, pregătindu-se să săvârșească infracțiunea de omor, ceea ce indică o anumită premeditare și implicit o periculozitate socială mai ridicată a inculpatului.

De altfel, acest grad de pericol social ridicat al inculpatului rezultă și din împrejurarea că după comiterea infracțiunii de omor a mers în cabina căpitanului navei, martorul ..., punându-i acestuia un cuțit la gât și amenințându-l totodată cu un topor, iar după ce martorul l-a convins să se liniștească inculpatul i-a spus că a intenționat de fapt să-i omoare pe toți patru membri ai echipajului și apoi să fugă cu șalupa vasului în ..., dar nu a reușit să coboare singur șalupa și astfel a căutat o variantă să ajungă la mal, cerându-i martorului să îl ajute în acest scop.

Toate acestea denotă că inculpatul, deși este o persoană tânără, cu studii superioare și în general cu un comportament corespunzător, este totuși capabil de comiterea unor fapte extrem de grave, pe fondul unor nemulțumiri și frustrări personale, care însă în mod evident își pot găsi rezolvarea în cu totul alt mod decât săvârșirea unei crime, astfel că nici din această perspectivă nu se poate reține că periculozitatea inculpatului este una redusă care să justifice reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Față de aceste aspecte, apreciind că fapta comisă de inculpat prezintă în concret o gravitate extrem de ridicată, iar inculpatul a dat dovadă de periculozitate socială crescută, Curtea consideră că nu sunt îndeplinite condițiile și nici nu se justifică reținerea în cauză a circumstanței atenuante mai sus arătate.

Ca atare, Curtea constată că apelurile declarate de procuror și de părțile civile sunt fondate, așa încât, prin admiterea acestei căi de atac, va dispune înlăturarea circumstanței atenuante prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal, ceea ce va avea ca efect și înlăturarea reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, impusă de dispozițiile art. 76 alin. (1) Cod penal.

În consecință, limitele de pedeapsă între care se va stabili sancțiunea aplicabilă insculpatului ... pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal, ce este sancționată cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, vor fi închisoarea de la 6 ani și 8 luni la 13 ani și 4 luni, având în vedere că inculpatul s-a prevalat de procedura judecății în cazul recunoașterii învinuirii, conform dispozițiilor art. 396 al. 10 Cod pr. penală, limitele de pedeapsă se reducându-se astfel cu o treime.

Între aceste limite de pedeapsă, luând în considerare toate circumstanțele cauzei, atât cele ce conferă faptei o gravitate ridicată, ce rezultă cu prisosință din modalitatea de săvârșirea acesteia și din rezultatul produs, dar și cele care circumstanțiază situația personală a inculpatului, care este tânăr, are studii superioare, nu are antecedente penale, și a dat dovadă de sinceritate și regret, Curtea consideră că o pedeapsă de 12 ani închisoare este oportună și suficientă în cauză pentru atingerea scopului preventiv educativ al sancțiunii penale.

Decizia penală nr. 1297/A/20.12.2023 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 120/21.08.2023 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. .../113/2023 s-au dispus următoarele:

A fost admisă cererea inculpatului ... de judecare a cauzei în procedura recunoaşterii învinuirii potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) şi (2) Cod proc. penală raportat la art. 396 alin. (10) Cod proc. penală.

În baza art. 188 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal şi art. 76 alin. (1) Cod penal și art. 396 alin. (10) Cod proc. penală

- a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa principală de 6 ani și 9 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de omor împotriva victimei ..., faptă săvârşită în noaptea de 09/10.02.2023.

În baza art. 67 alin. (2) Cod penal, pe lângă pedeapsa principală de 6 ani şi 9 luni închisoare, s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. c) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României şi d) dreptul de a alege, pe o durată de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 54 Cod penal şi art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 262 alin. (1) şi (2) lit. a) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod proc. penală

- a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa principală de 9 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei, faptă săvârşită la data de 10.02.2023.

În baza art. 38 alin. (1) Cod penal şi art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate de 6 ani și 9 luni închisoare şi 9 luni închisoare, inculpatul ... urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 6 ani și 9 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 3 luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, în total va executa o pedeapsă principală rezultantă de 7 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) Cod penal alături de pedeapsa principală de 7 ani închisoare s-a dispus ca inculpatul să execute şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. c) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României şi d) dreptul de a alege, pe o durată de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 54 Cod penal şi art. 65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe durata executării pedepsei principale.

S-a dispus executarea efectivă în regim de detenţie a pedepsei aplicate inculpatului ...

În baza art. 72 Cod penal din pedeapsa principală de 7 ani închisoare aplicată inculpatului s-a dedus durata reţinerii şi arestării preventive din data de 14.02.2023 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) Cod proc. penală în referire la art. 362 Cod proc. penală și art. 208 alin. (2), (3) şi (4) Cod proc. penală s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului ...

În baza art. 7 în referire la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 – privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul ... în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) și alin. (3) Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul ... în folosul statului a sumei de 100 lei reprezentând contravaloarea obiectelor corpuri delicte folosite la comiterea faptei, care nu pot fi confiscate deoarece nu aparțin inculpatului (80 lei valoarea toporului și 20 lei valoarea șurubelnița).

În baza art. 404 alin. (4) lit. i) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (3) Cod proc. penală s-a dispus păstrarea de către Tribunalul B, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a probelor biologie aflate în 11 plicuri de hârtie, înregistrate la poziţia nr. 2/2023 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Brăila:

- fragment de plasă metalică antiinsecte ce a fost găsită ruptă în partea dreaptă către interior, decupat în jurul orificiul astfel creat, din camera victimei, ambalat în plicul de hârtie nr. 4 sigilat prin ștampilare — cod 39007, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia I);

- substanţa de culoare brun-roșcată, ridicată prin transfer cu recoltor steril de pe salteaua aflată pe patul victimei, ambalat în plicul de hârtie nr. 5 sigilat prin ștampilare - cod 39007, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia I);

- substanţa de culoare brun- roșcată, ridicată prin transfer cu recoltor steril de pe plafonul camerei victimei, ambalat în plicul de hârtie nr. 6 sigilat prin ștampilare – cod 39007, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia I);

- substanţa de culoare brun-roșcată, ridicată prin transfer cu recoltor steril de pe podeaua camerei victimei, ambalat în plicul de hârtie nr. 7 sigilat prin ștampilare – cod 39007, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia I);

- cele două fragmente de urme papilare (apte) relevate cu pulbere neagră și ridicate pe folie adezivă de culoare albă, de pe cana de culoare albă, din camera lui ..., ambalat în plicul de hârtie nr. 1 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- impresiuni papilare și palmare de la mâna stângă și dreaptă a victimei ..., prelevate cu ocazia necropsiei, ambalat în plicurile de hârtie nr. 1/1 bis sigilat prin ștampilare — cod 39018, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- depozit subunghial de la mâna stângă a victimei ..., prelevat cu ocazia necropsiei, ambalat în plicul de hârtie nr. 2 sigilat prin ștampilare - cod 39018, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- depozit subunghial de la mâna dreaptă a victimei ..., prelevat cu ocazia necropsiei, ambalat în plicul de hârtie nr. 3 sigilat prin ștampilare - cod 39018, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- celule epiteliale de la mâna stângă a victimei ..., prelevate cu ocazia necropsiei, ambalat în plicul de hârtie nr. 4 sigilat prin ștampilare - cod 39018, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- celule epiteliale de la mâna dreaptă a victimei ..., prelevate cu ocazia necropsiei, ambalat în plicul de hârtie nr. 5 sigilat prin ștampilare - cod 39018, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- plic conținând probe biologice inculpat și membrii echipajului (depuse în Cutia III).

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (5) Cod proc. penală dispune restituirea, către succesorul victimei - ..., la cererea acestuia, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor bunuri (înregistrate la poziţia nr. 2/2023 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului B):

- pantalon de culoare neagră impregnat cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, aparținând victimei ..., ridicat cu ocazia necropsiei, ambalat în plicul de hârtie nr. 1 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- tricou de culoare neagră impregnat cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, aparținând victimei ..., ridicat cu ocazia necropsiei, ambalat în plicul de hârtie nr. 2 sigilat prin ștampilare — cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- bluză de culoare neagră cu dungi gri, impregnată cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, aparținând victimei ..., ridicată cu ocazia necropsiei, ambalat în plicul de hârtie nr. 3 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- chilot de culoare neagră cu gri impregnat cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, aparținând victimei ..., ridicat cu ocazia necropsiei, ambalat în plicul de hârtie nr. 4 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- șosetă de culoare gri, aparținând victimei ..., ridicată cu ocazia necropsiei, ambalată în plicul de hârtie nr. 5 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III);

- șosetă de culoare gri, aparținând victimei ..., ridicată cu ocazia necropsiei, ambalată în plicul de hârtie nr. 6 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia III).

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (5) Cod proc. penală dispune restituirea, către inculpatul ..., la cererea acestuia, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor obiecte vestimentare:

- perechea de pantaloni tip jeans, bărbătești, de culoare albastră marca ”RICHMOND” ce prezintă pete de substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, găsită în compartimentul de lângă ușa de acces al minișifonierului din camera lui ..., ambalat în plicul de hârtie nr. 3 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- mănușa de culoare albastru cu model galben găsită pe măsuța din camera lui ..., ambalat în plicul de hârtie nr. 4 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- scutecul de bebeluș tip body de culoare albă cu dungi multicolore ce prezintă pete de substanță de culoare brun-roșcată, găsit în buzunarul stâng de la spate al jeanșilor din camera lui ..., ambalat în plicul de hârtie nr. 5 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- cutia de telefon mobil marca Motorola având inscripționate seriile IMEII: 351865091839051 și IME12: 351865091839069 împreună cu înscrisurile, ambalajele de cartele SIM și cartela SIM cu nr. 89359050100530825166 marca Yettel, aflate în interior, de pe etajera din camera victimei, ambalat în plicul de hârtie nr. 6 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- pantaloni de trening de culoare neagră, impregnați cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, ridicați din cabina nr. 3, ambalat în plicul de hârtie nr. 7 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- fular de culoare gri cu dungi de culoare albe, negre și gri, impregnat cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, ridicat din cabina nr. 3, ambalat în plicul de hârtie nr. 8 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- pantalon de salopetă de culoare albastră, impregnat cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, ridicat din cabina nr. 3, ambalat în plicit de hârtie nr. 9 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- salopetă de culoare albastră, impregnată cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, ridicată din cabina nr. 3, ambalat în plicul de hârtie nr. 10 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II);

- bluză de culoare albastră, impregnată cu substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, ridicată din cabina nr.3, ambalat în plicul de hârtie nr. 11 sigilat prin ștampilare cod 39009, însoțit de fișa de custodie aferentă (depuse în Cutia II).

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (5) Cod proc. penală dispune restituirea, către ...

L.P. - armatorul navei împingător ...-2, pavilion ..., la cererea acestuia, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor bunuri proprietatea navei (înregistrate la poziţia nr. 2/2023 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului B):

- ciocanul tehnic având coada de culoare albastru cu roșu, cu lungimea totală de 36 cm din care coada de 33 cm, ambalat în plicul de hârtie nr. 1 sigilat prin ștampilare cod 39007, însoțit de fișa de custodie aferentă (depus în Cutia I);

- toporișca având coada de culoare roșie, cu lungimea totală de 42 cm din care coada de 37 cm, ambalat în plicul de hârtie nr. 2 sigilat prin ștampilare cod 39007, însoțit de fișa de custodie aferentă (depusă în Cutia I);

- cuțitul de bucătărie cu mâner din material plastic de culoare neagră, cu lungimea totală de 29 cm din care lama de 17 cm, ambalat în plicul de hârtie nr. 3 sigilat prin ștampilare cod 39007, însoțit de fișa de custodie aferentă (depus în Cutia I).

În baza art. 19 Cod proc. penală, art. 25 Cod proc. penală şi art. 397 Cod proc. penală în referire la art. 1349 Cod civil şi art. 1357 Cod civil au fost admise în parte pretenţiile civile formulate în cauză, astfel:

A fost obligat inculpatul ... să plătească despăgubiri civile, după cum urmează:

1. părţii civile ... suma totală de 13.000 euro, din care suma de 6.500 euro reprezentând despăgubiri pentru daune materiale, respectiv cheltuieli repatrierea corpului victimei și cu înmormântarea victimei ... și pomenirile făcute potrivit tradiției creștin-ortodoxe și suma de 6.500 euro reprezentând despăgubiri pentru daune morale;

2. părţii civile ... suma de 10.000 euro reprezentând despăgubiri pentru daune morale;

3.- părţii civile RKY suma de 2.000 euro reprezentând despăgubiri pentru daune morale.

În baza art. 272-274 Cod proc. penală s-a stabilit obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:

- obligă inculpatul ... la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat, fără a fi incluse în aceste cheltuieli judiciare onorariile avansate de stat pentru avocaţii din oficiu şi plata translatorului de limbă ucraineană;

- suma de 680 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu în dosarul de instanţă - faza camerei preliminare, pentru inculpat, rămâne în sarcina statului.

S-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiţiei a sumei necesare plăţii translatorului de limbă ucraineană ... conform documentelor justificative depuse.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 26/P/2023 din 14.03.2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. .../113/2023 s-au dispus următoarele:

1. trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului ... cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor, prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal şi trecere frauduloasă a frontierei, prevăzută de art. 262 alin. (1) şi (2) lit. a) Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) Cod penal;

2. clasarea cauzei pentru infracţiunea de ameninţare, prevăzută de art. 206 alin. (1) Cod penal.

Pentru a dispune astfel, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B a reţinut că, în noaptea de 9/10.02.2023, în timp ce se afla pe nava împingător H...-2, sub pavilion slovac, care staţiona în zona de ancoraj la km 167,5 Dunăre, mal drept, inculpatul ... l-a ucis pe numitul ..., cetăţean ucrainean, prin aplicarea mai multor lovituri de topor la nivelul capului şi al corpului, iar pentru a-şi asigura scăparea şi a evita tragerea la răspundere penală, a intrat ilegal pe teritoriul României prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, coborând de pe nava ...-2, în portul ... la km ...

Dunăre, mal stâng, la Dana APDM şi s-a deplasat în intervalul 10.02.2023-13.02.2023 pe raza oraşelor ..., ..., ... şi ...

În faţa instanţei de judecată, la primul termen de judecată, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, în prezenţa apărătorului ales ... şi a translatorului de limbă ucraineană ..., inculpatul ... a declarat că recunoaște în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata cauzei să se facă numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor depuse în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 374 alin. (4) - art. 375 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală raportat la art. 396 alin. (10) Cod procedură penală.

În aceste condiţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 375 alin. (1) Cod procedură penală instanţa a procedat la audierea inculpatului ..., declaraţia sa fiind consemnată în proces verbal de consemnare a declaraţiei de inculpat.

Din analiza şi interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză instanţa a reţinut în fapt următoarele:

La data de 10.02.2023, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul B, sesizarea din oficiu a aceleiaşi unităţi de parchet cu privire la faptul că numitul ..., născut la data de 02.09.1979, cetăţean ucrainean, a fost omorât în condiţii necunoscute, de un conaţional al său, pe o navă sub pavilion slovac care a ancorat în portul ...

În luna decembrie 2022, nava împingător ...-2, pavilion ..., aparţinând ...

L.P. având la bord echipaj de naţionalitate ucraineană, respectiv 5 membri, a început efectuarea de transporturi comerciale din ... către diferite porturi din Uniunea Europeană.

Echipajul navei era format din victima .., născut la data de ..., inculpatul ..., născut la data de ..., căpitanul secund ..., născut la data de ..., căpitanul principal ..., născut la ... şi ..., născut la data de ...

Conform referatului cu numărul 12645/315/10.02.2023 întocmit de Căpitănia Portului ..., nava a pornit la data de 08.02.2023, în jurul orelor 22:00, din portul ..., ..., împreună cu barja tank ... 2, încărcată cu 1174,28 tone de ulei de floarea-soarelui.

La data de 09.02.2023 a ajuns pe fluviul Dunărea în zona de ancoraj, la ora 16.48, la km ... Dunăre, mal drept, cu aceeaşi încărcătură, ce urma să fie descărcată în România în perioada următoare.

Inculpatul ... este cetățean ucrainian născut la data de ... în ..., posesor al pașaportului tip P ... nr. ..., emis la data de 01.02.2018, CNP ..., domiciliat în oraş ..., str. ... nr. ..., ..., de profesie ofițer maritim născut la data de ..., iar la data faptei muncea ca ofițer maritim pe nava împingător ...-2, sub pavilion slovac, care staționa în zona de ancoraj la km 167,5 Dunăre, mal drept.

Din declarațiile date, în calitate de martori de membrii echipajului, a rezultat faptul că în ultima vreme, între victima ... şi inculpatul ... s-a iscat o stare conflictuală pornind de la faptul că victima îl hărțuia, îi adresa jigniri tot mai des şi făcea aprecieri cu privire la competențele profesionale ale acestuia, spunându-i de multe ori că nu îşi merită postul de mecanic şi nici banii pe care îi câștigă.

Unde se întâlneau, ... îl îmbrâncea și îl lovea, iar la data de 09/10 victima a intrat peste el în cabină l-a bruscat și l-a înghesuit lângă peretele cabinei și i-a cerut o parte din salariul său și a amenințat că dacă nu va primi banii pe care îi solicită îl va omorî pe el, iar apoi se va ocupa de familia lui.

În acest context, în seara zilei de 09/10.02.2023, după ce au servit toţi cinci masa împreună, martorii ..., ..., şi ... s-au retras în cabinele lor pentru odihnă, iar victima şi autorul au rămas împreună pentru a-şi continua atribuțiunile legate de mentenanța navei pe apă, în zona Km 167,5, în proximitatea portului ..., urmând ca în data de 10.02.2023 să andocheze în port şi să descarce încărcătura.

Conform declaraţiilor inculpatului, după servirea mesei a avut un dialog cu ..., chiar în cabina acestuia, în cadrul căruia i-a cerut să înceteze să-l mai jignească şi să-l mai amenințe, şi să încerce să aibă împreună o relaţie civilizată.

Cu toate acestea victima l-ar fi înjurat și a amenințat că dacă nu va plăti banii pe care îi solicită îl va omorî pe el și familia lui.

La bordul navei, se afla un topor care aparţinea victimei ... şi pe care acesta îl folosea pentru a tăia oase şi carne de vită, aşa cum reiese din declaraţiile inculpatului şi ale membrilor echipajului.

Luând acel topor, inculpatul ... s-a întors în cabina lui ..., pe care l-a găsit dormind, moment în care i-a aplicat repetate lovituri cu partea ascuțită a toporului la nivelul capului şi al brațului drept.

În continuare, întrucât victima încă mai mișca, i-a aplicat mai multe lovituri în partea dorsală cu o șurubelniță pe care a găsit-o în cabina victimei, pe masă.

După exercitarea acţiunii de ucidere, inculpatul a ridicat un capac aflat în podeaua cabinei şi a aruncat cadavrul într-o încăpere (santina navei) aflată sub cabină, cu capul în jos rămânând însă cu picioarele în afara santinei, poziţie în care a şi fost găsit de organele de urmărire penală.

Tot în santina navei inculpatul a aruncat şi mai multe obiecte de vestimentaţie ale victimei cu care a încercat să șteargă sângele care se scursese în cabină de la cadavru.

Conform declaraţiilor inculpatului, care se coroborează cu constatările medicului legist, după aruncarea cadavrului în santina navei, acesta a aruncat pe el o substanţă chimică, utilizată la spălarea spațiilor, substanţă ce a determinat pigmentarea pielii victimei într-o culoare maro pe zonele de contact.

Inculpatul ... a aruncat toporul, șurubelnița şi obiectele sale de vestimentaţie în fluviul Dunărea, fapt pentru care nu au mai fost identificate nici cu ocazia cercetării locului faptei şi nici ulterior.

În continuare, ... a încercat să fugă de pe navă cu ajutorul unei ambarcațiuni de mici dimensiuni, însă pentru că nu a reuşit să o coboare la apă, s-a deplasat la cabina comandantului ... căruia sub ameninţare i-a cerut ajutorul să ajungă la mal.

La data de 10.02.2023 s-a procedat la audierea, în calitate de martor, a numiţilor ..., ... şi ..., membrii ai echipajului navei anterior amintite.

Astfel, s-a stabilit din declaraţia martorului ... că victima ... şi autorul ... au avut în seara precedentă infracţiunii de omor un conflict verbal legat de competențele profesionale ale autorului şi de sumele de bani pe care acesta le-ar fi câștigat nejustificat.

Practic, ... considera că merita mai mult postul de mecanic al lui ..., întrucât era mai bine calificat şi din acest motiv aveau discuţii în contradictoriu.

În acest context, după servirea mesei, cei doi au rămas în continuare să îşi exercite sarcini profesionale în interiorul navei, în timp ce restul de 3 membri ai echipajului au intrat în cabinele lor pentru odihnă.

Ulterior, în jurul orei 01:00, inculpatul ... a intrat în cabina căpitanului ..., pe care l-a ameninţat cu un cuţit şi căruia i-a cerut să-l ajute să ajungă la mal, spunându-i, totodată, că l-a agresat şi l-a omorât pe ...

În continuare, cei doi au purtat discuţii despre cele întâmplate, iar inculpatul a reuşit să se calmeze numai după ce căpitanul şi-a anunţat șefii ierarhici care, la rândul lor, l-au anunţat pe tatăl autorului, cu care acesta a purtat o discuţie telefonică.

Căpitanul ... a procedat la trezirea şi invitarea în sala de comandă a celorlalți doi membri ai echipajului, martorii ... şi ...

În prezenţa acestora, aşa cum reiese din declaraţiile căpitanului secund şi ale căpitanului principal, s-au continuat discuţiile cu ... în care acestuia i s-a atras din nou atenţia cu privire la gravitatea faptei comise şi cu privire la faptul că trebuie anunțate organele de poliţie, autorul declarându-se supus să suporte consecinţele faptei săvârşite.

În acest mod şi ceilalţi doi membri ai echipajului au luat la cunoştinţă despre uciderea colegului lor de către ...

Căpitanul principal a luat legătura cu căpitănia Portului ..., unde a comunicat faptul că are nevoie să andocheze în port, solicitând totodată prezenţa la faţa locului a poliției şi a unui echipaj al ambulanţei, întrucât la bord are o persoană rănită.

În momentul acostării în port, inculpatul a fugit de la bordul navei, chiar în momentul în care s-a realizat andocarea navei, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor.

Pe parcursul urmăririi penale a fost realizată, la solicitarea procurorului, procedura audierii anticipate a martorilor ..., ... şi ..., de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului B, aceştia menţinându-şi declaraţiile date în faţa procurorului.

Din audierea martorului ..., tatăl inculpatului, a rezultat că în dimineaţa zilei de 10.02.2023, în jurul orelor 04:00, a fost apelat pe telefonul mobil de către fiul său, ..., care i-a adus la cunoştinţă că a omorât un om.

Martorul a mai indicat faptul că inculpatul i-a precizat că victima este un coleg de echipaj care îl ameninţa permanent şi că a folosit pentru a-l ucide un topor.

Pentru că nu avea încredere în ce îi spunea inculpatul, l-a cerut la telefon pe căpitanul vasului care i-a confirmat aspectele anterior precizate şi, ulterior, nu a mai putut lua legătura cu fiul său întrucât acesta şi-a închis telefonul.

Din procesele-verbale de cercetare la faţa locului a rezultat faptul că investigarea locului faptei s-a realizat în două etape, atât în ziua de 10.02.2023, cât şi în data de 11.02.2023, iar la activitate au participat atât procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B, cât şi lucrători din cadrul IPJ ..., ai Serviciului de Transporturi ..., ai Poliţiei de Frontieră ..., ai Căpităniei Portului ..., în prezenţa agentului de navă.

Astfel, s-a stabilit că uciderea victimei ... s-a realizat în cabina în care acesta se odihnea de obicei, fiind identificate la faţa locului multiple urme de sânge pe pereţii cabinei şi pe lenjeria şi obiectele de vestimentaţie aflate în interior.

Totodată, a fost identificat cadavrul victimei introdus cu capul în jos printr-un orificiu de formă regulată aflat în podeaua cabinei, într-o zonă a navei numită santină.

Picioarele cadavrului erau rămase în exteriorul santinei, fapt ce a împiedicat iniţial deschiderea uşii în totalitate.

De asemenea, în santină au fost descoperite obiecte de vestimentaţie ale victimei îmbibate într-o substanţă brun-roşcată, ce părea a fi sânge.

S-a stabilit topografia locului faptei, arătându-se că toate cabinele echipajului navei cu excepţia celei aparţinând căpitanului principal se aflau la acelaşi nivel cu al victimei, iar la nivelul superior se afla sala de comandă şi cabina căpitanului.

De la faţa locului au fost ridicate numeroase mijloace materiale de probă, constând în obiecte de vestimentaţie care aparţineau victimei şi inculpatului şi purtau urme ale comiterii faptei.

Au mai fost ridicate un topor, un ciocan şi un cuţit de bucătărie, obiecte pe care inculpatul le-a utilizat pentru amenințarea căpitanului navei în cabina acestuia după comiterea infracţiunii de omor.

Din cabina inculpatului au fost ridicate mai multe ambalaje ale unor cartele telefonice-sim, precum şi un laptop asupra căruia s-a efectuat o percheziţie informatică, nefiind identificate aspecte de interes pentru cauză.

Ulterior, laptopul a fost restituit inculpatului conform procesului-verbal întocmit în acest sens.

Din procesul-verbal de reconstituire, întocmit la data de 17.02.2023, a rezultat că la aceeaşi dată, cu acordul inculpatului, s-a efectuat o reconstituire în prezenţa avocatului din oficiu şi a interpretului autorizat pe parcursul căreia inculpatul ... a indicat organelor de cercetare penală modul în care a acţionat în uciderea victimei şi locurile din care a luat arma crimei, cum a pătruns în cabina victimei, precum şi faptul că dintr-un loc aflat înspre pupa navei a aruncat în Dunăre toporul, telefonul mobil , șurubelnița şi hainele cu care era îmbrăcat.

Totodată, inculpatul a indicat locul din care a încercat să coboare pe barca de salvare pentru a fugi, precum şi traseul urmat până în cabina căpitanului pe care l-a ameninţat ulterior cu un cuţit şi cu un topor.

Aspectele de la reconstituire au fost fixate şi prin fotografiere şi anexate procesului-verbal întocmit în acest scop.

Din declaraţia martorului ..., agentul navei, a rezultat faptul că acesta era persoana de legătură între echipajul navei ...-2 şi autorităţile române, portuare sau de frontieră.

Martorul a precizat că a fost anunţat prin telefon de armatorul navei, în noaptea de 09/10.02.2023, în jurul orei 04:00, despre faptul că există o victimă rănită pe navă, că aceasta se îndreaptă spre dana 19 a Portului ... şi are nevoie de asistenţă.

Din acest motiv, a anunţat imediat Poliţia de Frontieră pentru a încunoștința faptul că există posibilitatea ca un marinar să coboare la uscat fără a avea permis de coborâre, referindu-se la victimă.

Ulterior, a fost contactat de ofiţerul de la căpitănia Portului ... care i-a cerut să se prezinte în port, întrucât victima decedase urmare a unei acţiuni de ucidere.

Totodată, agentul de navă a precizat faptul că de fiecare dată când nava acostează într-un port, pe lângă controlul complex care are loc la Portul ... (sau primul port de la intrarea în ţară) se realizează un control polițienesc în cadrul căruia Poliţia de Frontieră înmânează echipajului un document cu regulile minimale ale portului şi aduce la cunoştinţa echipajului posibilitatea de a solicita un permis de coborâre la uscat.

Această solicitare de permis se realizează prin agentul de navă, iar conform declaraţiei martorului ..., echipajul navei ...-2 intraseră de mai multe ori în această componentă în Portul ..., unde li se făcuseră acelaşi control polițienesc şi existând marinari care au solicitat permis de coborâre la uscat.

Conform Raportului de expertiză medico-legală nr.

A3/56/03.03.2023 al Serviciului de Medicină Legală ..., moartea victimei ... a fost violentă, datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute prin asfixie mecanică cu sânge, consecinţă a unui politraumatism cu plăgi tăiate şi tăiat despicate de la nivelul extremității cefalice, cu traumatism cranio-facial şi cranio-cerebral grav, cu fractură complexă de masiv facial, fractură complexă craniană şi hemoragie meningee difuză.

Totodată, victima a prezentat plăgi despicate la nivelul mâinii drepte cu leziuni osteotendinoase şi musculare, survenite probabil ca urmare a unei acţiuni de apărare.

Au mai fost identificate pe corpul victimei mai multe plăgi înțepate în regiunea cervicală dreaptă şi excoriaţii.

De asemenea, au fost identificate plăgi înțepate nepenetrante în regiunea pectoral stângă.

Leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin lovire activă repetată cu un corp dur tăietor-despicător, posibil topor cu lama de minim 8,5 cm şi cu corp dur înțepător, posibil șurubelniță, la data de 10.02.2023.

Între leziunile traumatice şi deces s-a stabilit o legătură de cauzalitate directă necondiționată.

Au mai fost identificate cu ocazia autopsierii cadavrului multiple zone de pergamentare la nivelul brațului şi antebrațului stâng, toracelui posterior, pe faţa lateral a hemitoracelui stâng, în legiunea lombară stânga, pe ambele fese, leziuni produse prin contact cu substanţă toxică post-mortem, fără legătură de cauzalitate cu decesul victimei.

S-a stabilit că sângele recoltat de la cadavru conţine 3,45 g ‰ alcool pur în sânge.

Concluziile Raportului medico-legal se coroborează cu restul mijloacelor de probă administrate în cauză şi confirmă uciderea victimei ... în modalitatea anterior expusă, aşa cum a fost recunoscută chiar de inculpat.

La data de 10.02.2023 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul B adresa nr. 105527/10.02.2023 a Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră ... – Sectorul Poliţiei de Frontieră ... – P.C.M.I.I.T. prin care s-a menţionat faptul că în data de 10.02.2023 ..., membru în echipajul Împingătorului ... 2, pavilion ..., a coborât de la bord după acostarea navei în Dana ... a Portului ..., a intrat ilegal pe teritoriul României, fără a poseda permis de coborâre la uscat (PCU) şi fără a îndeplini condiţiile de intrare pentru resortisanţii țărilor terțe prevăzute în Regulamentul UE 2016/399 a Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 şi nu a mai revenit la bordul acesteia.

De asemenea, s-a precizat că acţiunea autorului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat prevăzută de art. 262 alin. (1) Cod penal.

Din acţiunile inculpatului şi din probatoriul administrat în dosar a rezultat faptul că intrarea în ţară a numitului ... s-a realizat în scopul sustragerii de la răspunderea penală pentru săvârşirea infracţiunii de omor asupra numitului ...

Fiind audiat agentul navei, aceasta a declarat că de fiecare dată când nava acostează într-un port, pe lângă controlul complex care are loc la Portul ... (sau primul port de la intrarea în ţară) se realizează un control polițienesc în cadrul căruia Poliţia de Frontieră înmânează echipajului un document cu regulile minimale ale portului şi aduce la cunoştinţa echipajului posibilitatea de a solicita un permis de coborâre la uscat.

Această solicitare de permis se realizează prin agentul de navă, iar conform declaraţiei martorului ... echipajul navei ...-2 intraseră de mai multe ori în această componentă în Portul ..., unde li se făcuse acelaşi control polițienesc şi existând marinari care au solicitat permis de coborâre la uscat.

Din declaraţia martorului ..., agent şef la Poliţia de Frontieră ..., a reieşit că posibilităţile echipajelor navelor comerciale de a pătrunde pe teritoriul României sunt fie să solicite un permis de coborâre la uscat prin agentul navei, fie să solicite debarcarea de pe navă.

Permisul de coborâre la uscat se eliberează de Poliţia de Frontieră pe perioada staționării navei în portul românesc şi conferă dreptul de a se deplasa exclusiv pe teritoriul oraşului port.

Părăsirea teritoriului oraşului port se poate realiza numai în baza aprobării debarcării de pe navă.

Ambele situaţii se implementează în bazele de date ale Poliţiei de Frontieră, iar în cazul debarcării de pe navă se ștampilează şi documentul de călătorie (pașaportul sau carnetul de marinar).

Controlul de intrare în ţară pe Dunăre, se realizează de obicei la ... pentru navele maritime şi la ... pentru navele fluviale.

Sunt situaţii când acest control se face şi la ...

Controlul se poate face fie în rada portului, fie în dană.

După controlul de intrare în ţară, conform procedurilor, se realizează un control polițienesc al echipajului navei unde poliţistul de frontieră verifică persoanele pe baza listelor de echipaj şi întocmeşte un proces-verbal.

Martorul a făcut menţiunea că ambele controale nu echivalează cu acordarea unei permisiuni de a coborî de pe navă şi de a pătrunde pe teritoriul românesc în lipsa permisului de coborâre la uscat.

Fiindu-i prezentată o copie a listei echipajului navei ...-2, martorul a arătat faptul că ștampilele aplicate cu inscripțiile ... şi ... aparţin Poliţiei de Frontieră şi ele reprezintă fie o marcă a realizării controlului de intrare în ţară, fie o marcă a realizării controlului de ieşire din ţară.

Referitor la nava ...-2, martorul ... a declarat că la data de 09.02.2023 nu i se făcuse vreun control al poliției de frontieră în Portul ... pentru că ajunsese de foarte puţin timp, urmând să se facă în perioada următoare.

Fiind audiat în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată inculpatul ... a recunoscut comiterea faptelor în modalitatea reţinută în actul de sesizare.

Inculpatul ... a recunoscut comiterea infracţiunii de omor, arătând că l-a ucis pe ... din cauza comportamentului agresiv pe care acesta îl avea la adresa sa de mai mult timp, aplicându-i lovituri repetate la nivelul capului cu un topor în timp ce se afla în cabina sa şi dormea.

După acest moment a continuat să îl înțepe în mod repetat cu o șurubelniță, întrucât nu era convins că a murit.

În continuare, a precizat că a aruncat cadavrul într-o deschizătură din podeaua cabinei victimei, împreună cu lenjeria care era plină de sânge.

Totodată, a menţionat că a aruncat în fluviul Dunărea atât arma crimei, cât şi hainele cu care a fost îmbrăcat şi care, de asemenea, erau pline cu sânge.

Referitor la infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei, acesta a precizat că a considerat că are dreptul să pătrundă pe teritoriul României, întrucât în data de 09.02.2023 se făcuse un control pe navă de organele statului român.

Cu toate acestea, declaraţia inculpatului nu se coroborează cu declaraţiile celorlalți membri de echipaj, în special a căpitanului navei, care a arătat că toţi marinarii știau că nu au dreptul să coboare de pe navă, întrucât scopul deplasării era unul comercial şi se rezuma la transportul mărfurilor constând în ulei de floarea-soarelui.

De asemenea, declaraţia inculpatului nu se coroborează nici cu declaraţiile agentului navei, martorul ..., şi nici cu cele ale martorului ..., ambii arătând că marinarii aveau obligaţia de a solicita permis de coborâre la uscat pentru a putea coborî de pe navă şi acest aspect li se aducea la cunoştinţă de fiecare data când intrau în zona română a fluviului Dunărea.

În plus, aşa cum rezultă din probatoriul administrat, inculpatul avea numeroase deplasări în porturi europene unde regulile sunt aceleaşi şi chiar în Portul ..., unde nava ...-2 acostase cu câteva săptămâni înainte.

Trebuie subliniat că permisul de coborâre la uscat, chiar dacă ar fi fost deţinut de inculpat sau acesta s-ar fi aflat în eroare cu privire la momentul efectuării controlului poliției de frontieră, conform declaraţiei martorului ... şi punctului 3 din anexa 7 a Regulamentului 399/2016 al U.E., acest document nu ar fi conferit decât dreptul de a se deplasa pe teritoriul oraşului-port, ... în cazul de faţă, şi al localităţilor limitrofe şi nicidecum să tranziteze mai multe județe aşa cum a procedat inculpatul.

Astfel, conform punctului 3 din anexa 7 a Regulamentului 399/2016 al U.E, prin derogare de la articole 5 şi 8 din acelaşi Regulament, statele membre pot autoriza marinarii care dețin carnet de marinar eliberat în conformitate cu convențiile Organizației Internaţionale a Muncii nr. 108 din 1958 sau nr. 185/2003 privind actele de identitate ale personalului navigant, convenția privind facilitarea traficului maritim internaţional şi cu dreptul intern relevant, să intre pe teritoriul statelor membre şi să meargă la țărm în zona portului unde face escală nava sau în localităţile limitrofe sau să iasă de pe teritoriul statelor membre întorcându-se pe nava lor fără să se prezinte la un punct de frontieră a statelor membre cu condiţia să figureze pe lista echipajului navei de care aparţin, care a fost în prealabil transmisă pentru verificare de către autorităţile competente.

Cu toate acestea însă, marinarii fac obiectul unui control al poliţiştilor de frontieră înainte de a coborî la țărm, în conformitate cu prevederile articolului 8 din Regulamentul 399/2016.

Aşadar, în conformitate cu reglementările anterior amintite care au aplicabilitate directă în dreptul statelor membre, inculpatul avea posibilitatea de a coborî la țărm numai în oraşul ... şi localităţile limitrofe, pe baza unei autorizări prealabile oferită de statul roman, care se concretiza într-un permis de coborâre la uscat şi urmare a unui control al poliției de frontieră.

Cum nici autorizarea nu a fost oferită şi nici controlul poliției de frontieră nu a fost efectuat, instanța va reține că infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat este pe deplin dovedită.

Fiind audiat în faţa instanţei, inculpatul ... a recunoscut comiterea celor două infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată în modalitatea reţinută în actul de sesizare şi a solicitat judecarea cauzei în procedura recunoaşterii învinuirii.

A declarat că este ofițer maritim ca urmare a absolvirii Academiei Navale din ... (...) şi a lucrat ca ofițer mecanic pe nave maritime 15 ani, acesta viind primul voiaj pe o navă fluvială.

Nava ... II este prima navă fluvială pe care a lucrat, fiind angajat ca mecanic şef.

Victima ... avea vârsta de 45 ani era şef echipaj şi era şi bucătar. ... era o persoană voinică, violentă fizic şi încă de la început nu s-a înţeles bine cu el deoarece, îi reproșa că el ar fi trebuit să ocupe postul de şef mecanic pe care îl ocupa inculpatul şi era deranjat de faptul că inculpatul este plătit mai bine ca el, deşi el era mai în vârstă.

Unde se întâlneau, ... îl şicana, îmbrâncea și îl lovea, iar la data de 09.02.2023 victima a intrat peste el în cabină l-a bruscat și l-a înghesuit lângă peretele cabinei și i-a cerut o parte din salariul său și a amenințat că dacă nu va plăti banii pe care îi solicită îl va omorî pe el și se va ocupa și de familia lui.

Inculpatul a adus la cunoştinţa comandantului navei faptul că ... îl hărțuia şi-l brusca, însă comandantul i-a spus că nu este nimic de făcut.

În acest context, în seara zilei de 09/10.02.2023, după servirea mesei, inculpatul a avut un dialog cu ..., chiar în cabina acestuia, în cadrul căruia i-a cerut să înceteze să-l mai jignească şi să-l mai amenințe şi să încerce să aibă împreună o relaţie civilizată.

Cu toate acestea victima l-ar fi înjurat și a amenințat că dacă nu va plăti banii pe care îi solicită îl va omorî pe el și familia lui.

Fiind speriat de ameninţările victimei, inculpatul a plecat din cabina sa, a luat un topor care aparţinea victimei ..., şi pe care acesta îl folosea pentru a tăia oase şi carne de vită s-a întors în cabina lui ..., pe care l-a găsit dormind, moment în care i-a aplicat repetate lovituri cu partea ascuțită a toporului la nivelul capului şi al brațului drept.

În continuare, întrucât victima încă mai mișca, i-a aplicat mai multe lovituri în partea dorsală cu o șurubelniță pe care a găsit-o în cabina victimei, pe masă.

A aruncat cadavrul într-o deschizătură din podeaua cabinei victimei, împreună cu lenjeria care era plină de sânge.

Totodată, a menţionat că a aruncat în fluviul Dunărea atât arma crimei, cât şi hainele cu care a fost îmbrăcat şi care, de asemenea, erau pline cu sânge.

Realizând gravitatea faptei comise, inculpatul a încercat să fugă de pe navă şi pentru că nu a reuşit să coboare o barcă a mers în cabina comandantului şi i-a spus ce a făcut, comandantul s-a speriat foarte rău, a făcut o şedinţă cu membrii echipajului şi şi-a anunţat șefii ierarhici.

Când nava a acostat în portul ..., a profitat de faptul că era ceață şi a fugit iniţial în ..., ... iar apoi în ... (declaraţii inculpat ...).

S-a arătat că situaţia de fapt reţinută de instanţă este dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu întocmit de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul B; adresa nr. 105527/10.02.2023 a Sectorului Poliţiei de Frontieră ...; declaraţiile date în calitate de suspect și inculpat de ...; proces-verbal Inspectoratul de Poliţie Judeţean ... - Serviciul de Investigaţii Criminale din data de 13.02.2023; procese-verbale de audiere anticipată a martorilor: ..., ..., ...; declaraţiile martorilor: ..., ..., declaraţie martor ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ...; proces-verbal de contactare telefonică a numitului ..., tatălui autorului, precum şi a numitului ... din 11.02.2023; Fişă de constatări preliminare nr.

A3/56/10.02.2023 și Raportul de Expertiză Medico-Legală de Necropsie întocmit sub nr. 56/A3/03.03.2023 de Serviciul de Medicină Legală Județean ...; proces-verbal participare a agentului de poliţie la efectuarea necropsiei victimei; planşă fotografică cu aspectele fixate cu ocazia necropsiei victimei ...; planşă fotografică cuprinzând aspectele fixate cu ocazia examinării unor obiecte vestimentare efectuate la data de 10.02.2023 la sediul S.M.L ..., ridicate cu ocazia necropsiei cadavrului victimei ...; proces-verbal de cercetare la faţa locului din 10.02.2023 și planşă foto cuprinzând aspectele fixate cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei, efectuată la 10.02.2023; proces-verbal de cercetare la faţa locului (2) și planşă fotografică cuprinzând toate aspectele fixate cu ocazia reluării investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei, efectuată la 11.02.2023; proces-verbal întocmit la data de 10.02.2023 de membri ai Căpităniei Portului ...; proces-verbal de reconstituire; proces verbal de consimţământ; planşă fotografică cuprinzând toate aspectele fixate cu ocazia reconstituirii din data de 17.02.2023; proces-verbal examinare articole de vestimentaţie ...; proces-verbal din 21.02.2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel G. percheziţie informatică; proces-verbal din 23.02.2023 ridicare copii acte privind pe ... împreună cu copiile aferente; proces-verbal predare laptop inculpatului ...; proces-verbal predare 3 documente redactate în limba ucraineană; proces-verbal din 01.03.2023 contactare membrii familiei victimei + copii documente; declaraţii constituire părţi civile; proces-verbal contactare avocat ... + copii documente; proces-verbal predare probe către tehnicianul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B; proces-verbal de predare probe biologice; proces-verbal de redare a activităţilor de supraveghere tehnică; declaraţie ... împreună cu copii documente în limba ucraineană; copie certificat medico-legal constatator al decesului victimei ...; proces-verbal recoltare probe biologice de la numitul ... + declaraţie consimţământ; proces-verbal recoltare probe biologice de la numitul ... + declaraţie consimţământ; proces-verbal recoltare probe biologice de la numitul ... + declaraţie consimţământ; proces-verbal recoltare probe biologice de la inculpatul ... + declaraţie consimţământ; planşă fotografică întocmită de Inspectoratul de Poliţie Judeţean ... privind principalele aspecte fixate şi urmele ridicate cu ocazia examinării numitului ...; autorizaţie nr. 4479 translator ...; copii acte de identitate ..., ... şi ... +acte în limba ucraineană; documente în limba ucraineană; procese verbale din 08.03.2023 redare convorbiri telefonice efectuate de membrii echipajului; referat întocmit la data de 10.02.2023 de ..., angajat al Căpităniei Portului ..., cu privire la ultimul voiaj al navei ...-2; fişă de urgenţă prespitalicească; proces-verbal din 10.02.2023 efectuat cu câine de urmărire; proces verbal din 13.02.2023 verificarea apelurilor la 112 din dimineaţa zilei de 10.02.2023; procese verbale din 10.02.2023 şi 13.02.2023 întocmite de Inspectoratul de Poliţie Judeţean ...-Serviciul de Investigaţii Criminale și planşele foto; proces-verbal din 10.02.2023 întocmit de Poliţia Municipiului ... - Biroul de Investigaţii Criminale stabilire traseu parcurs de către inculpatul ... din momentul în care a părăsit nava; proces-verbal din 10.02.2023 căutare a autorului faptei; Raport de activitate întocmit de Poliţia municipiului ...; procese-verbale de investigaţii din 10.02.2023; procese-verbale de verificări şi investigaţii din 10.02.2023; proces-verbal stabilire posturi telefonice de interes; procese-verbale din 13.02.2023 de redare rezumativă a activităţilor de supraveghere tehnică efectuate şi de studierea convorbirilor telefonice, întocmit de Inspectoratul de Poliţie Judeţean ...-Serviciul de Investigaţii Criminale; mandat de percheziţie informatică nr. 7/UP/2023; proces-verbal din 16.02.2023 de ridicare a înregistrărilor video ale sistemului de supraveghere de la SC ...

SRL ...; proces-verbal din 16.02.2023 de ridicare a înregistrărilor video ale sistemului de supraveghere de la SC ...

SRL ...; proces-verbal din 13.02.2023 de ridicare a înregistrărilor video ale sistemului de supraveghere de la ...

SRL ...; proces-verbal din 10.02.2023 participare agent de poliţie la necropsia victimei ...; CD-uri conţinând audieri şi alte mijloace de probă.

În drept, fapta inculpatului ... care în noaptea de 9/10.02.2023, în timp ce se afla pe nava împingător ...-2, sub pavilion slovac, care staționa în zona de ancoraj la km 167,5 Dunăre, mal drept, l-a ucis pe numitul ..., cetăţean ucrainean, prin aplicarea mai multor lovituri de topor la nivelul capului şi al corpului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, infracţiunea de omor constă într-o acţiune violentă îndreptată împotriva subiectului pasiv al infracţiunii prin care se suprimă viața acestuia.

Astfel, aplicarea mai multor lovituri cu toporului în zona capului victimei, cu o intensitate deosebită prin care s-a suprimat viaţa unei persoane reprezintă elementul material al acestei infracţiuni.

Prin comiterea infracţiunii de omor s-au pus în pericol concret valorile sociale care protejează integritatea corporală şi sănătatea victimei, rezultând suprimarea vieţii acesteia.

Urmarea imediată a infracţiunii a constat în decesul victimei ...

Existența legăturii de cauzalitate dintre fapta inculpatului ... și urmarea imediată produsă, respectiv moartea victimei ..., a fost demonstrată de actele medicale existente la dosar.

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii de omor, aceasta a fost comisă sub forma intenţiei directe, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv decesul lui ... și a urmărit producerea lui prin comiterea faptei.

În condiţiile în care inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu toporul în zona capului este evident că a urmărit suprimarea vieții acestuia.

Fapta inculpatului ... care în data de 10.02.2023, pentru a-şi asigura scăparea şi a evita tragerea la răspundere penală, a intrat ilegal pe teritoriul României prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, coborând de pe nava ...-2, în portul ... la km ...

Dunăre, mal stâng, la Dana APDM, şi s-a deplasat în intervalul 10.02.2023-13.02.2023 pe raza oraşelor ..., ..., ... şi ..., întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei, prevăzută de art. 262 alin. (1) şi (2) lit. a) Cod penal.

Având în vedere că, în soluţionarea cauzei de faţă, la primul termen de judecată, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul ... a declarat că recunoaște în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata cauzei să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor depuse în cauză, în procedura recunoașterii învinuirii, instanţa a apreciat că cererea acestuia este întemeiată, a admis-o şi a redus cuantumul limitelor de pedeapsă, pentru fiecare infracţiune reţinută cu 1/3.

La stabilirea periculozității făptuitorului, instanţa a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de art. 74 Cod penal şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Infracţiunea de omor prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal săvârşită de inculpatul ... prezintă „ab initio” o gravitate extremă ce rezultă din însuşi obiectul juridic vizat, respectiv relaţiile sociale care protejează dreptul la viaţă al oricărei persoane, precum şi prin rezultatul socialmente periculos produs respectiv decesul victimei ...

Infracţiunea de omor este o infracţiune de o gravitate deosebită, atât prin prisma obiectului juridic lezat respectiv relaţiile sociale referitoare la dreptul persoanei la viaţă, cel mai important drept al omului, precum şi prin rezultatul socialmente periculos produs respectiv moartea unei persoane.

Instanţa a avut în vedere şi împrejurările comiterii faptei, conduita și atitudinea părţii vătămate faţă de inculpat.

Din declarațiile date în calitate de martori de membrii echipajului, a rezultat faptul că în ultima vreme, între victima ... şi inculpatul ... s-a iscat o stare conflictuală pornind de la faptul că victima îl hărțuia pe inculpat, îi adresa jigniri tot mai des şi făcea aprecieri cu privire la competenţele profesionale ale acestuia, spunându-i de multe ori că nu îşi merită postul de mecanic şi nici banii pe care îi câştigă.

Unde se întâlneau, ... îl îmbrâncea și îl lovea, iar la data de 09.02.2023 victima a intrat peste el în cabină l-a bruscat și l-a înghesuit lângă peretele cabinei și i-a cerut o parte din salariul său și a amenințat că dacă nu va plăti banii pe care îi solicită, îl va omorî pe el și se va ocupa și de familia lui.

În acest context, în seara zilei de 09/10.02.2023, după servirea mesei inculpatul a avut un dialog cu ..., chiar în cabina acestuia, în cadrul căruia i-a cerut să înceteze să-l mai jignească şi să-l mai ameninţe şi să încerce să aibă împreună o relaţie civilizată.

Cu toate acestea victima l-ar fi înjurat și a amenințat că dacă nu va plăti banii pe care îi solicită îl va omorî pe el și familia lui, motiv pentru care inculpatul a plecat din cabina sa, a luat un topor care aparţinea victimei ... şi pe care acesta îl folosea pentru a tăia oase şi carne de vită, s-a întors în cabina lui ..., pe care l-a găsit dormind, moment în care i-a aplicat repetate lovituri cu partea ascuţită a toporului la nivelul capului şi al braţului drept.

În continuare, întrucât victima încă mai mişca, i-a aplicat mai multe lovituri în partea dorsală cu o surubelniţă pe care a găsit-o în cabina victimei, pe masă.

Având în vedere aceste considerente, fără a diminua gravitatea faptei comise de inculpat și atingerea adusă relațiilor sociale ocrotite de lege, instanța a reţinut că prin conduita și atitudinea sa față de inculpat, prin faptul că a practicat bullying față de inculpat, victima ... are o vină în comiterea faptei.

Astfel, în privința infracțiunii de omor, instanța a reţinut în favoarea inculpatului ... circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal, limitele de pedeapsă urmând a fi reduse cu o treime, potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (1) Cod penal.

Infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei constând în intrarea ilegală a inculpatului ... pe teritoriul României prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, coborând de pe nava ...-2, în portul ... la km ...

Dunăre, mal stâng, la Dana APDM, şi s-a deplasat în intervalul 10.02.2023-13.02.2023 pe raza oraşelor ..., ..., ... şi ..., pentru a-şi asigura scăparea şi a evita tragerea la răspundere penală, este o infracțiune cu periculozitate redusă.

Totodată, la individualizarea judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate, instanţa a avut în vedere şi împrejurările referitoare la autorul infracţiunii.

Astfel, inculpatul ... este cetățean ucrainian, este tânăr, fiind născut la data de ..., are studii superioare, de profesie ofițer maritim, iar la data faptei muncea ca ofițer maritim pe nava împingător ...-2, sub pavilion ..., nu are antecedente penale şi a avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal, solicitând judecarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii.

Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei arătate mai sus, instanţa şi-a format convingerea că scopul legal al pedepsei prevăzut de dispoziţiile Codului penal şi anume: reeducarea inculpatului şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni va putea fi atins în privinţa inculpatului ..., numai prin aplicarea câte unei pedepse privative de libertate pentru fiecare infracţiune reţinută.

Având în vedere dispoziţiile art. 188 Cod penal care impun aplicarea unei pedepse complementare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor, precum şi dispoziţiile art. 67 alin (2) Cod penal, instanţa a dispus aplicarea unei pedepse complementare pe lângă pedeapsa principală aplicată inculpatului.

La alegerea şi individualizarea pedepselor complementare, instanţa a avut în vedere, pe lângă dispoziţiile art. 66 Cod penal, art. 67 Cod penal, coroborate cu art. 65 Cod penal, care se referă la natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, la modul şi mijloacele prin care s-a săvârşit infracţiunea, la periculozitatea faptei şi a făptuitorului, la împrejurările cauzei şi la persoana infractorului şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – cauzele Calmanovici contra României şi Sabău şi Pârcălab contra României – conform cu care, pedepsele privind interzicerea drepturilor părintești, a dreptului de a fi curator sau tutore, precum şi a dreptului de vot, se pot interzice dacă fapta a avut legătură cu aceste drepturi, respectiv dacă fapta săvârşită de inculpat îl face pe acesta nedemn de a exercita respectivele drepturi, precum şi dacă sancţiunea este necesară într-o societate democratică şi este proporţională cu cauza ce a determinat aplicarea sa.

În raport cu cele expuse mai sus – circumstanţele reale şi personale mai sus reţinute – instanţa a considerat că inculpatul este nedemn de a exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a alege, în situația în care ar obține cetățenia română.

De asemenea, având în vedere gravitatea faptei comise, instanţa a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, care se va executa după executarea pedepsei principale.

Astfel, instanţa a aplicat inculpatului ... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. c) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României şi d) dreptul de a alege, pe o durată cuprinsă între 2 şi 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

Față de soluția dispusă pe latură penală, potrivit dispoziţiilor art. 399 alin. (1) Cod proc. penală în referire la art. 362 Cod proc. penală în referire la art. 208 alin. (2), (3) şi (4) Cod proc. penală instanţa a menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpatul ...

Având în vedere că, la comiterea faptei inculpatul a folosit un topor care aparţinea victimei (... îl folosea pentru a tăia oase şi carne de vită) și o șurubelniță pe care a găsit-o în cabina victimei, iar după comiterea faptei ambele obiecte - corpuri delicte au fost aruncate în fluviul Dunărea și nu au mai fost recuperate de organele de urmărire penală, instanța nu poate dispune confiscarea corpurilor delicte, deoarece acestea au aparținut victimei și nu au fost găsite.

Având în vedere aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 112 alin. (1) lit. b) și alin. (3) Cod penal instanța a dispus confiscarea de la inculpatul ... în folosul statului a sumei de 100 lei reprezentând contravaloarea obiectelor corpuri delicte folosite la comiterea faptei, care nu pot fi confiscate deoarece nu aparțin inculpatului (80 lei valoarea toporului și 20 lei valoarea șurubelniței).

Sub aspectul laturii civile, din procesul-verbal întocmit la data de 01.03.2023 şi anexa 7 la acest proces-verbal, a rezultat faptul că rudele victimei, prin avocat, au înţeles să se constituie părţi civile în procesul penal, după cum urmează:

- ..., mama victimei – 100.000 euro reprezentând daune morale;

- ..., fratele victimei – 100.000 euro reprezentând daune morale;

- ..., fiul victimei – 100.000 euro reprezentând daune morale.

De asemenea, au solicitat 10.000 euro daune materiale determinate de repatrierea cadavrului şi înmormântarea în ..., bani care vor fi datorați mamei victimei.

Fiind audiat în cauză pe latură civilă, inculpatul ... a declarat că a luat cunoştinţă de pretenţiile civile formulate în cauză şi înțelege că prin fapta sa le-a provocat rudelor victimei o suferință deosebită și este de acord să plătească pretențiile civile formulate în cauză în măsura dovedirii lor (declaraţie inculpat).

În drept, potrivit dispozițiilor art. 1349 alin. (1) și (2) Cod civil

„(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 1357 Cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Dacă prejudiciul a fost cauzat prin acţiunea simultană sau succesivă a mai multor persoane, fără să se poată stabili că a fost cauzat sau, după caz, că nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor răspunde solidar faţă de victimă în conformitate cu dispozițiile art. 1370 Cod civil.

În cauza de față, pe baza probelor administrate a rezultat că în noaptea de 9/10.02.2023, în timp ce se afla pe nava împingător ...-2, sub pavilion ..., care staționa în zona de ancoraj la km ...

Dunăre, mal drept, l-a ucis pe numitul ..., cetăţean ucrainean, prin aplicarea mai multor lovituri de topor la nivelul capului şi al corpului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal.

Instanța a reținut că prin conduita și atitudinea sa față de inculpat, prin faptul că a practicat bullying față de inculpat, victima ... are o vină în comiterea faptei, pe care o apreciază la 35%, inculpatul având 65 % vină.

Instanța a avut în vedere acest procent pentru a stabili pretențiile civile la care va fi obligat inculpatul în prezenta cauză.

... - mama victimei s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 euro daune materiale reprezentând cheltuieli cu repatrierea cadavrului victimei şi înmormântarea acestuia în ..., însă nu a depus probe privind efectuarea acestor cheltuieli.

Instanța a calculat cheltuielile cu repatrierea cadavrului victimei şi înmormântarea acestuia în ... plecând de la cheltuielile care se fac în astfel de situații în România, având în vedere și împrejurarea că victima ... este creștin ortodox.

Pe de altă parte este evident că, prin moartea lui ... s-a produs rudelor acestuia o suferință morală deosebită, însă aceasta este diferită pentru mamă, fiu și fratele victimei.

Instanța a apreciat că cel mai afectat din punct de vedere moral de moartea lui ... este fiul acestuia, .., care nu-l mai are ca sprijin moral și material pe tatăl său.

Afectată de moartea fiului său este și mama acestuia, ..., care nu mai are un fiu ca sprijin moral pentru anii de bătrânețe.

Într-o măsură mai mică este afectat moral fratele acestuia ...

Instanța a apreciat ca fiind exagerată suma totală de 300.000 euro solicitată cu titlul de daune morale de mama victimei, fiul victimei și fratele victimei.

Având în vedere aceste considerente potrivit dispozițiilor art. 19 Cod proc. penală, art. 25 Cod proc. penală şi art. 397 Cod proc. penală în referire la art. 1349 Cod civil şi art. 1357 Cod civil, instanța a admis în parte pretenţiile civile formulate în cauză și va obliga inculpatul ... să plătească despăgubiri civile, după cum urmează:

1. părţii civile ... suma totală de 13.000 euro, din care suma de 6.500 euro reprezentând despăgubiri pentru daune materiale, respectiv cheltuieli repatrierea corpului victimei și cu înmormântarea victimei ... și pomenirile făcute potrivit tradiției creștin-ortodoxe și suma de 6.500 euro reprezentând despăgubiri pentru daune morale;

2. părţii civile ... suma de 10.000 euro reprezentând despăgubiri pentru daune morale.

3. părţii civile ... suma de 2.000 euro reprezentând despăgubiri pentru daune morale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul B, inculpatul ... şi părţile civile ..., ..., ...

Reprezentantul Ministerului Public a susținut că soluția pronunțată în cauză este netemeinică şi nelegală, în mod greșit reținând prima instanță în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de articolul 75 alin. 2 lit. b din Codul penal și reducând limitele de pedeapsă cu o treime, potrivit art. 76 alin. 1 din Codul penal.

Este adevărat că circumstanțele atenuante judiciare pot fi constituite de împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului, însă pentru a se reţine circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b, împrejurări legate de fapta comisă, trebuie să aibă caracterul obiectiv și să evidențieze, fie din perspectiva contextului factual în care s-a comis acțiunea incriminată şi s-a produs rezultatul socialmente periculos, fie din cea a particularităţilor infractorului, o gravitate a infracţiunii sau o periculozitate a infractorului atât de scăzută încât numai o pedeapsă în limite reduse ar putea asigura o reală atingere a scopului său preventiv-educativ și a funcțiilor de prevenție generală și specială.

Or, în speță rezultă că inculpatul ... a acționat cu o atrocitate ieșită din comun, a aplicat victimei lovituri repetate cu partea ascuțită a toporului la nivelul capului și a brațelor și, întrucât a văzut că acesta încă mișca, i-a aplicat mai multe lovituri în partea dorsală cu o șurubelniță, iar ulterior, în încercarea de a se sustrage, s-a deplasat la cabina comandantului vasului căruia, sub amenințarea cu un cuţit, i-a cerut să îl ducă la mal.

Toate acestea nu justifică reținerea de circumstanțe atenuante, ci dimpotrivă, condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de textul incriminator.

Părțile civile apelante ..., ..., ... au arătat în declarația de apel transmisă prin intermediul avocatului ... că sunt nemulțumiți de clemența acordată inculpatului, de cuantumul redus al pedepsei aplicate acestuia, precum și de cuantumul mic al despăgubirilor acordate în cauză.

Apelantul inculpat ..., la termenul din data de 10.10.2023 a declarat că își retrage apelul formulat arătând că este de acord cu hotărârea primei instanțe.

Referitor la apelurile declarate în cauză de procuror și de părțile civile, inculpatul a solicitat să se dispună respingerea acestora considerând că instanța de fond a realizat o judicioasă individualizare a sancțiunii aplicate reținând în mod corect circumstanțe atenuante în favoarea sa, în condițiile în care victima infracțiunii a avut un comportament constant agresiv la adresa sa, îmbrâncindu-l și înjurându-l, reproșându-i că nu este în stare de nimic, că ia banii degeaba, amenințându-l totodată atât pe el, cât și pe familia lui.

A invocat inculpatul că victima avea un comportament agresiv și față de alte persoane, unul dintre martori arătând că victima a agresat anterior un alt marinar, astfel că în aceste circumstanțe a ajuns să săvârșească infracțiunea de omor.

Referitor la apelul declarat de părțile civile inculpatul a susținut că nu se justifică majorarea sumelor acordate cu titlu de daune morale de către prima instanță având în vedere partea de vină a victimei în săvârșirea infracțiunii de omor.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul B și de părțile civile apelante ..., ..., ... sunt fondate și vor fi admise.

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că vinovăţia inculpatului ... a fost în mod corect reţinută de instanţa de fond, în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cauză în faza de urmărire penală, având în vedere că inculpatul s-a prevalat de procedura judecății în cazul recunoașterii învinuirii aduse prin actul de sesizare a instanței.

Astfel, în mod just, s-a reținut că, în noaptea de 9/10.02.2023, în timp ce se afla pe nava împingător ...-2, sub pavilion ..., care staţiona în zona de ancoraj la km ...

Dunăre, mal drept, inculpatul ... l-a ucis pe numitul ..., cetăţean ucrainean, prin aplicarea mai multor lovituri de topor la nivelul capului şi al corpului, precum și a unor lovituri cu un corp dur înțepător, posibil șurubelniță, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal.

De asemenea, s-a reținut că în data de 10.02.2023, pentru a-şi asigura scăparea şi a evita tragerea la răspundere penală, inculpatul ... a intrat ilegal pe teritoriul României prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, coborând de pe nava ...-2, în portul ... la km 170 Dunăre, mal stâng, la Dana APDM, deplasându-se în intervalul 10.02.2023-13.02.2023 pe raza oraşelor ..., ..., ... şi ..., faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei, prevăzută de art. 262 alin. (1) şi (2) lit. a) Cod penal.

Referitor la motivele de apel invocate în cauză de procuror și de părțile civile, Curtea consideră că în mod nejustificat s-a reţinut în favoarea inculpatului, în cazul infracțiunii de omor, circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 al. 2 lit. b Cod penal şi că sancţiunea stabilită de instanţa de fond este prea redusă, impunându-se a fi majorată.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 al. 2 lit. b Cod penal, pot constitui circumstanţe atenuante judiciare împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului, instanța de fond considerând că atitudinea avută de victimă față de inculpat justifică reținerea acestei circumstanțe.

Deosebit de prima instanță însă, Curtea apreciază că gravitatea extrem de ridicată a faptei comise exclude posibilitatea reținerii acestei circumstanțe atenuante.

Se are în vedere modalitatea extrem de violentă de comitere a infracțiunii de omor, prin lovirea victimei de mai multe ori cu un topor în zone vitale și apoi, prin împungerea acesteia cu un obiect ascuțit, pentru ca inculpatul să fie sigur că victima a decedat, planșele foto aflate la dosarul cauzei relevând cu prisosință grozăvia faptei comise de inculpat.

Acest mod de săvârșire a faptei este de natură să șocheze opinia publică și să inducă un sentiment de oroare și oprobriu în rândul membrilor societății, ceea ce conferă infracțiunii un caracter extrem de grav, incompatibil cu reținerea circumstanței atenuante mai sus arătate, ce vizează fapte de o gravitate mai redusă.

Este adevărat că probele administrate relevă existența unei situații tensionate între inculpatul ... și ..., colegii celor doi - martorii ..., ..., ... arătând că victima îl șicana pe inculpat și îi reproșa că nu își justifică salariul primit, însă, în același timp, martorii au arătat că victima îi privea în general cu superioritate și pe ei, considerându-se un mare specialist și având o atitudine de insubordonare.

Pe de altă parte, Curtea constată că tot din declarațiile martorilor rezultă că au asistat doar la discuții aprinse dintre inculpat și victimă și că nu au văzut ca între cei doi să existe vreun conflict fizic, susținerile făcute de inculpat în declarația dată la instanța de judecată, în sensul că victima îl lovea, îl îmbrâncea ori că i-a adresat amenințări cu moartea atât lui, cât și familiei sale, dacă nu îi dă o parte din salariu, nefiind astfel confirmate de probele administrate în cauză.

De asemenea, martorii audiați în cauză au arătat că în seara în care s-a comis fapta, în jurul orelor 21.00 au servit masa cu toții, fără a avea loc discuții contradictorii și fără a auzi discuții ori certuri după orele 22.00, când toți s-au retras la somn, de altfel chiar inculpatul arătând în declarațiile date că discuțiile contradictorii dintre el și victimă s-au purtat în seara respectivă inițial în cabina sa și apoi în cabina victimei, atunci când inculpatul a mers din proprie inițiativă pentru a-i cere victimei să aibă un comportament normal și să nu mai existe între ei neînțelegeri și conflicte.

Pe de altă parte, inculpatul a precizat în declarația dată că, după discuția contradictorie pe care a avut-o cu victima în cabina acesteia, a luat hotărârea de a suprima viața victimei luând un topor asupra lui și intrând în cabina victimei unde a găsit-o pe aceasta dormind, aplicându-i câteva lovituri cu toporul în cap, iar apoi, părându-i se că victima încă trăiește, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu o șurubelniță pe care a luat-o de pe o masă din cabină.

Coroborând această declarație cu împrejurarea că toți membrii echipajului s-au retras la odihnă la orele 22.00 și cu depoziția martorului ..., din cuprinsul căreia rezultă că a fost trezit de inculpat la orele 01.10, acesta spunându-i că a omorât-o pe victimă, rezultă că a existat o perioadă de timp în care inculpatul a așteptat ca victima să adoarmă, pregătindu-se să săvârșească infracțiunea de omor, ceea ce indică o anumită premeditare și implicit o periculozitate socială mai ridicată a inculpatului.

De altfel, acest grad de pericol social ridicat al inculpatului rezultă și din împrejurarea că după comiterea infracțiunii de omor, a mers în cabina căpitanului navei, martorul ..., punându-i acestuia un cuțit la gât și amenințându-l totodată cu un topor, iar după ce martorul l-a convins să se liniștească inculpatul i-a spus că a intenționat de fapt să-i omoare pe toți patru membrii ai echipajului și apoi să fugă cu șalupa vasului în ..., dar nu a reușit să coboare singur șalupa și astfel a căutat o variantă să ajungă la mal, cerându-i martorului să îl ajute în acest scop.

Toate acestea denotă că inculpatul, deși este o persoană tânără, cu studii superioare și în general cu un comportament corespunzător, este totuși capabil de comiterea unor fapte extrem de grave, pe fondul unor nemulțumiri și frustrări personale, care însă în mod evident își pot găsi rezolvarea în cu totul alt mod decât săvârșirea unei crime, astfel că nici din această perspectivă nu se poate reține că periculozitatea inculpatului este una redusă care să justifice reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 75 al. 2 lit. b Cod penal.

Față de aceste aspecte, apreciind că fapta comisă de inculpat prezintă în concret o gravitate extrem de ridicată, iar inculpatul a dat dovadă de periculozitate socială crescută, Curtea consideră că nu sunt îndeplinite condițiile și nici nu se justifică reținerea în cauză a circumstanței atenuante mai sus arătate.

Ca atare, Curtea constată că apelurile declarate de procuror și de părțile civile sunt fondate, așa încât, prin admiterea acestei căi de atac, va dispune înlăturarea circumstanței atenuante prevăzută de art. 75 al. 2 lit. b Cod penal, ceea ce va avea ca efect și înlăturarea reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, impusă de dispozițiile art. 76 alin. 1 Cod penal.

În consecință, limitele de pedeapsă între care se va stabili sancțiunea aplicabilă insculpatului ... pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, ce este sancționată cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, vor fi închisoarea de la 6 ani și 8 luni la 13 ani și 4 luni, având în vedere că inculpatul s-a prevalat de procedura judecății în cazul recunoașterii învinuirii, conform dispozițiilor art. 396 al. 10 Cod pr. penală, limitele de pedeapsă reducându-se astfel cu o treime.

Între aceste limite de pedeapsă, luând în considerare toate circumstanțele cauzei, atât cele ce conferă faptei o gravitate ridicată, ce rezultă cu prisosință din modalitatea de săvârșirea acesteia și din rezultatul produs, dar și cele care circumstanțiază situația personală a inculpatului, care este tânăr, are studii superioare, nu are antecedente penale, și a dat dovadă de sinceritate și regret, Curtea consideră că o pedeapsă de 12 ani închisoare este oportună și suficientă în cauză pentru atingerea scopului preventiv educativ al sancțiunii penale.

Referitor la latura civilă a cauzei, Curtea constată că și aceasta se impune a fi modificată, ca urmare a înlăturării circumstanțe atenuante reținută de prima instanță, în condițiile în care la dozarea despăgubirilor în hotărârea apelată s-a reținut că și victima ... are o vină în comiterea faptei, în proporție de 35 %.

Contrar celor arătate în hotărârea instanței de fond, Curtea consideră că nu se poate reține vreo vină în sarcina victimei cu privire la comiterea faptei de omor de către inculpat, acesta fiind pe deplin responsabil pentru uciderea victimei, atât din perspectiva laturii penale, cât și a laturii civile a cauzei.

Ca atare, rejudecând latura civilă, Curtea va majora în primul rând suma de 6.500 euro acordată părții civile ..., până la suma de 10.000 euro solicitată de aceasta cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli pentru repatrierea cadavrului victimei și înmormântarea acesteia în ...

În al doilea rând, și în ceea ce privește daunele morale acordate în cauză, Curtea consideră că hotărârea primei instanțe se impune a fi modificată.

Din această perspectivă, Curtea arată că prejudiciile nepatrimoniale sunt acele consecințe dăunătoare, fără valoare economică, produse unei persoane prin fapte ilicite, reprezentând durerea psihică cauzata prin vătămarea integrității corporale, a sănătății ori vieții unei persoane.

Acoperirea acestor prejudicii se asigură prin compensarea lor cu plata unor sume de bani rezonabile pentru trauma suferită, aceste sume de bani neavând însă nici rolul și nici posibilitatea de a înlocui valoarea lezată.

În ceea ce privește decesul unui membru de familie este neîndoios că acesta produce celor apropiați o suferință și o durere fără seamăn, ce nu pot fi supuse niciunei evaluări economice, indiferent la ce mijloace s-ar apela, daunele morale nefiind deci destinate să repună persoana vătămată în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, pentru simplu fapt că acest lucru nu este posibil în asemenea cazuri, ele reprezentând doar o compensare patrimonială a prejudiciului de ordin moral suferit de rudele persoanei decedate.

Referitor la cuantumul daunelor morale ce pot fi acordate în asemenea situații, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit că despăgubirile stabilite cu titlu de daune morale trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora.

În același timp, în jurisprudența internă s-a reținut că daunele morale nu trebuie să fie excesive, nerezonabile, fără simțul măsurii, pentru a nu deveni astfel spoliatoare și nelegitime, judecătorii fiind ținuţi să aprecieze prejudiciul moral încercat de persoanele vătămate în raport de gravitatea și importanța acestuia fără să se ajungă, însă la realizarea unui dezechilibru de interese.

Față de cele mai sus arătate, în speță, Curtea va avea în vedere la dozarea cuantumului daunelor morale ce se justifică a se acorda în cauză faptul că victima ... era o persoană relativ tânără la data producerii accidentului (43 de ani), care acorda sprijin material și moral familiei sale, astfel că decesul său a produs celor apropiați o intensă traumă psihică, traumă ce este amplificată și de modalitatea cumplită în care victima și-a pierdut viața.

Din această perspectivă, așa cum a reținut și prima instanță este neîndoios că cel mai afectat de moartea victimei a fost fiul acesteia ... și că mama victimei, partea civilă ... a suferit la rândul ei un prejudiciu moral semnificativ având în vedere dispariția tragică a tatălui, respectiv a fiului, iar partea civilă ..., fratele victimei, a fost de asemenea a fost afectat moral de dispariția victimei, însă se poate considera că în cazul acesteia prejudiciul moral este de o întindere mai redusă decât în cazul celorlalte două părți civile.

Pe de altă parte, la dozarea și individualizarea sumelor acordate cu titlu de daune morale, Curtea va avea în vedere și realitățile social-economice din țara din care provin părțile, nivelul mediu de trai și de posibilitățile concrete de obținere prin activități licite a unor sume de bani de nivelul celor solicitate și acordate cu titlu de despăgubiri.

Ca atare, luând în considerare toate aspectele cauzei, judecând în echitate, Curtea apreciază că în cauză se justifică majorarea cuantumului daunelor morale stabilit de prima instanță, însă nu până la sumele de câte 100.000 euro solicitate de fiecare dintre cele trei părți civile, ci până la sume care să reflecte în mod judicios prejudiciul moral încercat de părțile civile, dar în același timp, să nu conducă la o îmbogățire fără justă cauză a acestora.

Astfel, Curtea va majora sumele acordate de prima instanță pentru părțile civile cu titlu de daune morale astfel:

- pentru partea civilă ..., de la suma de 6.500 euro daune morale la suma de 20.000 euro;

- pentru partea civilă ..., de la suma de 10.000 euro daune morale până la suma de 30.000 euro;

- pentru partea civilă ..., de la suma de 2.000 euro până la suma de 10.000 euro.

În consecință, față de toate cele mai sus arătate, Curtea va admite apelurile declarate în cauză, va desființa în parte sentința instanței de fond, iar în rejudecare va proceda la modificarea acesteia conform considerentelor de mai sus, urmând a fi menținute celelalte dispoziții din cuprinsul sentinței ce nu sunt contrare deciziei în apel.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpat ..., se va lua act de retragerea acestuia, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.