Decizie nr. 140 din 11.08.2023

Creanţele rezultate din hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia răspunderii părinteşti şi în temeiul Protocolului de la Haga (inclusiv despăgubirile şi sumele personale de întreţinere pentru soţ) sunt exceptate de la încuviinţarea executării silite, potrivit dispoziţilor regulamentelor.

Dispoziţiile regulamentelor îşi găsesc aplicabilitate directă în cauză, nefiind transpuse în legislaţia internă.

Potrivit art. 17 alin. 2 din Regulamentul CE nr. 4/2009, o hotărâre pronunțată într-un stat membru care are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007 și care este executorie în statul membru respectiv, este executorie în alt stat membru fără a fi necesară încuviințarea executării.

În acelaşi timp, potrivit art. 34 alin. 1 din Regulamentul CE nr. 2019/1111, hotărârile pronunțate într-un stat membru în materia răspunderii părintești care sunt executorii în acel stat membru sunt executorii și în celelalte state membre fără să fie necesară încuviințarea executării.

Argumentele intimatului debitor în sensul că la dosarul de executare silită nu au fost depuse toate înscrisurile necesare demarării executării silite (conform condiţiilor impuse de Regulamentul CE 4/2009) nu pot fi analizate şi nu pot avea eficienţă în dosarul de faţă, care presupune o procedură sumară şi rapidă, ci pot fi eventual valorificate, dacă s-ar dovedi corecte, într-o altă procedură din materia contestării executării silite.

Decizia civilă nr. 140/A din 11 august 2023 a Curţii de Apel Galaţi

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul T G, la data de 31.01.2023, sub dosarul nr. .../121/2023, ..., în calitate de executor, a solicitat la cererea creditoarei ... (fostă ...) ..., încuviinţarea executării silite a debitorului ..., pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiei de plată a sumei de 48.450,4 euro cuprinsă în titlul reprezentat de hotărârea pronunţată la data de 05.10.2017, de T de Primă Instanţă din A, Divizia A, Belgia Secţia pentru familie şi minori, în dosarul nr. ....

2. Susţinerile şi apărările părţilor

Cererea de încuviinţare executare silită a fost întemeiată pe prevederile art. 666 alin. 1 C.proc.civ. şi în susţinere a avut ataşate, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, cererea creditoarei ..., titlul, încheierea prevăzută la art. 665 alin. 1 C.proc.civ. şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Intimatul ... a formulat, prin intermediul poştei electronice, precizări prin care şi-a făcut cunoscută poziţia procesuală în sensul că cererea nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.

Astfel, a susţinut că obligaţia opusă de creditoare nu este actuală, plata impusă prin hotărârea invocată a avea însuşire executorie fiind executată voluntar faţă de titularul dreptului la întreţinere, respectiv fiica părţilor.

În acest context, debitorul a considerat că executarea silită a fost cerută de o persoană ce nu are calitatea de creditor.

Mai mult, a considerat că nu a fost făcută dovada împrejurării că este solicitată încuviinţarea executării unei hotărâri străine al cărei caracter executoriu este recunoscut în statul unde îşi are sediul instanţa ce a pronunţat-o.

În ceea ce priveşte creanţa urmărită, a apreciat că aceasta nu este certă, lichidă ori exigibilă.

Petenta creditoare ... a depus note scrise prin care a adus argumente pentru înlăturarea apărărilor debitorului circumscrise tezei, potrivit căreia este îndreptăţită a obţine executarea integrală a obligaţiei ce, în condiţiile titlului, are un obiect complex, nefiind limitată la plata contravalorii întreţinerii pentru minora ..., ci şi a întreţinerii sale personale, a actualizărilor şi a dobânzilor datorate în caz de neexecutare, cât şi a cheltuielilor de judecată.

Totodată, a menţionat că suma de 48.450,4 euro reprezintă diferenţa dintre întreţinerea cuvenită şi cea efectiv plătită de debitor.

... a înaintat la data de 09.04.2023, prin intermediul poştei electronice, noi precizări prin care a reiterat motivele pentru respingerea cererii.

3. Alte aspecte procesuale din prima instanţă

Cererea a fost legal timbrată.

Ambele părţi au depus înscrisuri.

4. Hotărârea atacată/soluţia pronunţată de prima instanţă

Prin Încheierea nr. .... a T G, prima instanţă a respins cererea privind încuviinţarea executării silite.

5. Motivele de fapt și de drept care au fundamentat soluția primei instanțe

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut ca situaţie de fapt că prin hotărârea pronunţată, la data de 05.10.2017, de T de Primă Instanţă din A, Divizia A, Secţia pentru familie şi minori, în dosarul nr. ... au fost individualizate drepturile şi obligaţiile ce dau conţinut raporturilor patrimoniale dintre soţi şi dintre aceştia şi minora ... pe perioada procesului de divorţ.

Pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor de plată a sumei de 48.450,4 euro, creditoarea ... a formulat cerere de executare silită ce a fost înregistrată pe rolul BEJ ... sub nr. ...

La data de 26.01.2023, executorul, prin încheiere, a admis cererea, a dispus înregistrarea şi deschiderea dosarului de executare.

Pentru verificarea condiţiilor de procedibilitate, executorul judecătoresc este obligat ca, în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, să solicite încuviinţarea executării de instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, dintre cele enumerate la art. 633-641 C.proc.civ., încheierea prevăzută la art. 665 alin. 1 şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Prin cererea înregistrată pe rolul T G, la data de 31.01.2023, sub nr. ..., ..., în calitate de executor, a solicitat, în temeiul art. 666 C.proc.civ., încuviinţarea executării silite a debitorului ..., pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiei de plată a sumei de 48.450,4 euro cuprinsă în titlul reprezentat de hotărârea pronunţată la data de 05.10.2017, de T de Primă Instanţă din A, Divizia A, Secţia pentru familie şi minori, în dosarul nr. ..., act ce nu îndeplineşte cerinţele formale pentru a constitui temei al executării.

Potrivit legii naţionale, hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligaţi a le executa pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviinţării date, la cererea persoanei interesate, de către T în circumscripţia căruia urmează să se efectueze executarea (art. 1103 alin. 1 C.proc.civ.).

Executarea hotărârii străine se încuviinţează cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 1.096, precum şi a celei ca hotărârea să fie executorie în temeiul legii statului de sediu al instanţei care a pronunţat-o, dispoziţiile art. 1.097-1.098 fiind aplicabile în mod corespunzător şi cererii de încuviinţare a executării (art. 1104 C.proc.civ.).

Pe baza hotărârii definitive de încuviinţare a executării se emite titlul executoriu, în condiţiile legii române, menţionându-se în titlu şi hotărârea de încuviinţare (art. 1107 C.proc.civ.).

Încuviinţarea executării hotărârii străine, la cererea creditorului, reprezintă mecanismul juridic prin care aceasta din urmă dobândeşte în România forţă executorie, întocmai ca şi o hotărâre pronunţată de o instanţă română.

Art. 666 C.proc.civ., astfel cum a fost invocat de petent, priveşte domeniul obligaţiilor stabilite printr-un act, dintre cele enumerate la art. 633-641 C.proc.civ., a cărui executorialitate rezultă din natura acestuia ori a fost recunoscută pe cale judiciară anterior demarării executării conform art. 622 alin. 2 C.proc.civ.

Cu toate acestea, în materiile reglementate de Legea nr. 134/2010, inclusiv cea a procesului civil internaţional, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul părților (art. 4).

Mai mult, dispoziţiile Cărţii a VII-a se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel (art. 1065).

Conform art. 17 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere, o hotărâre pronunțată într-un stat membru care are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007, cazul Belgiei, este recunoscută într-un alt stat membru, în speţă România, fără a fi necesar să se recurgă la nicio procedură și fără a fi posibilă contestarea recunoașterii sale, după cum, dacă este executorie în statul membru respectiv, este executorie în alt stat membru fără a fi necesară încuviințarea executării.

Norma îşi găseşte, parţial, corespondent în legea procesuală naţională ce stabileşte că titlurile executorii europene cu privire la care dreptul Uniunii Europene nu cere recunoașterea prealabilă în statul membru în care se va face executarea sunt executorii de drept, fără nicio altă formalitate prealabilă (art. 636 C.proc.civ.).

Astfel, referitor la debitul constând în contravaloarea contribuţiei la întreţinerea soţiei pe durata procesului de divorţ, precum şi a fiicei, nu rezultă îndeplinirea cerinţei instituite de art. 17 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 respectiv că hotărârea pronunţată, la data de 05.10.2017, în dosarul nr. ..., este executorie dovada acestei însuşiri fiind valabilă numai în condiţiile art. 20 alin. 1 lit. b prin prezentarea extrasului hotărârii pronunțate de instanța de origine folosindu-se formularul prevăzut ca model în anexa I a Regulamentului.

În ceea ce priveşte însă creanţa reprezentând costuri speciale la care părinţii au fost obligaţi în procent egal de 50%, ce nu se identifică cu cota de contribuţie la întreţinere, devine aplicabil art. 34 alin. 1 din Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului din 25 iunie 2019 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii potrivit căruia hotărârile pronunțate într-un stat membru în materia răspunderii părintești care sunt executorii în acel stat membru sunt executorii și în celelalte state membre fără să fie necesară încuviințarea executării, dar şi ale art. 35 alin. 1 lit. b ce impune ca, în scopul executării într-un stat membru a unei hotărâri pronunțate în alt stat membru, partea care solicită executarea să furnizeze autorității competente în materie de executare, printre altele, certificatul corespunzător eliberat în temeiul art. 36 alin. 1 lit. b.

Or, nici în această privinţă nu a fost produsă dovada concludentă a faptului că hotărârea pronunţată la data de 05.10.2017, în dosarul nr. ..., este executorie cât timp proba acestei însuşiri nu este valabilă decât în condiţiile art. 36 alin. 1 lit. b prin prezentarea extrasului hotărârii pronunțate de instanța de origine folosindu-se formularul prevăzut ca model în anexa III a Regulamentului.

Pentru aceste motive, prima instanţă, observând lipsa dovezii caracterului executoriu al titlului opus debitorului, a respins cererea de încuviinţare executare silită BEJ ... ca neîntemeiată.

6. Cererea de apel

Împotriva Încheierii nr. ... a T G, a declarat apel, la data de 22.06.2023, în termenul legal, creditoarea ..., solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de încuviinţare executare silită.

7. Motivele de apel

În motivarea apelului, s-a arătat, în esenţă, că judecătorul fondului a încălcat prevederile art. 22 C.proc.civ., respectiv nu a dat dovadă de rol activ şi nu a pus în discuţia părţilor necesitatea de a completa actele dosarului cu un extras din hotărârea pronunţată de instanţa străină folosindu-se formularul prevăzut de Anexa I la Regulamentul CE nr. 4/2009 şi extras din hotărârea pronunţată de instanţa de origine folosindu-se formularul Anexa III a Regulamentului CE nr. 4/2009.

Se mai arată că prin citaţie prima instanţă a solicitat doar depunerea extrasului conform Anexei II la Regulament, iar petenta creditoare s-a conformat obligaţiei.

Se mai arată că în apel au fost complinite lipsurile care sunt menţionate în considerentele primei instanţe, până la momentul motivării hotărârii petenta necunoscând necesitatea depunerii acestor înscrisuri.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 666 alin. 7 C.proc.civ.

În susţinere s-a solicitat administrarea şi încuviinţarea probei cu înscrisuri.

8. Susţinerile şi apărările intimaţilor / Întâmpinarea

Legal informat asupra căii de atac declarate în cauză, intimatul debitor ... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, intimatul a arătat că încheierea apelată este temeinică şi legală pentru că sentinţa ce constituie titlu executoriu nu îndeplineşte condiţiile legale, respectiv lipseşte dovada caracterului ei executoriu.

Referitor la debitul constând în contribuţie la întreţinerea soţiei pe durata procesului de divorţ şi a fiicei, nu este îndeplinită cerinţa instituită de art. 17 alin. 2 din Regulamentul CE nr. 4/2009, respectiv ca hotărârea pronunţată la data de 05.10.2017 în dosarul nr. ... să fie executorie, dovada acestei însuşiri fiind valabilă numai în condiţiile art. 20 alin. 1 lit. b din Regulament.

În ceea ce priveşte creanţa reprezentând costuri speciale la care părinţii au fost obligaţi în proporţie de 50%, ce nu se identifică cu cota de contribuţie la întreţinere, sunt aplicabile dispoziţiile art. 34 alin. 1 din Regulamentul CE nr. 1111/2019, adică nu s-a făcut dovada concludentă a faptului că hotărârea pronunţată la data de 05.10.2017 este executorie.

Apreciază partea că nu este fondată critica privind rolul activ al judecătorului.

Se mai susţine că la cererea de executare silită nu este ataşat titlul executoriu în baza căruia se solicită executarea, în original şi în copie legalizată.

Înscrisurile depuse de BEJ ... nu îndeplinesc condiţiile impuse de Regulamentul CE nr. 4/2009 şi de legislaţia naţională, faţă de împrejurarea că este o hotărâre pronunţată într-un alt stat.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

9. Alte aspecte procesuale din apel

Cererea de apel a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.

În calea de atac a apelului s-a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, apelanta depunând la dosar la termenul de judecată din 10.08.2023, în copie şi traducere autorizată extrase conform Anexei I la Regulamentul CE nr. 4/2009 şi Anexei III a Regulamentului nr. 1111/2019.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de apel

Verificând legalitatea şi temeinicia Încheierii nr. 29 din 12.04.2023 pronunțată de TG, prin prisma motivelor de apel, apreciază că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

În primul, Curtea reţine că apelanta invocă pe de o parte un motiv de nelegalitate al hotărârii primei instanţe, respectiv nerespectarea principiului rolului activ al judecătorului, iar pe de altă parte se invocă un motiv de netemeinicie al aceleiaşi hotărâri, prin prisma faptului că în mod greşit s-ar fi reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile de încuviinţare a executării hotărârii străine, adică nu s-ar fi reţinut caracterul executoriu al titlului în baza căruia se face executarea silită a cărei încuviinţare s-a solicitat.

Referitor la critica de nelegalitate a hotărârii primei instanţe, Curtea reţine că aceasta nu este întemeiată, dispoziţiile art. 22 C.proc.civ. care reglementează rolul activ al judecătorului neputând fi interpretate în sensul că revine instanţei sau judecătorului obligaţia de a pune în vedere părţii să depună toate înscrisurile probatorii necesare soluţionării unei cereri.

Intervenția instanței în sensul arătării mijloacelor probatorii necesare admiterii acţiunii ar putea echivala cu substituirea părţii în efectuarea unui act procedural, cu încurajarea atitudinii părţii căreia îi revine sarcina probării pretenţiilor, ceea ce ar putea avea drept consecinţă ruperea echilibrului procesual.

În speţa concretă dedusă judecăţii, prima instanţă a pus de două ori în vedere petentei obligaţia de a depune precizări şi înscrisuri probatorii şi, deşi nu a indicat expres cele două anexe depuse de parte în apel, a pus în discuţia contradictorie a părţilor dispoziţiile legale aplicabile speţei respectiv, Regulamentul UE nr. 4/2009 şi Regulamentul CE nr. 2019/1111, la un termen de judecată anterior reţinerii cauzei în pronunţare.

Faţă de considerentele anterioare, Curtea apreciază că motivul de nelegalitate invocat faţă de hotărârea primei instanţe nu este întemeiat.

În ceea ce priveşte criticile de netemeinicie a aceleiaşi hotărâri, Curtea reţine că prin efectul său devolutiv, reglementat de art. 476-478 C.proc.civ., apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept.

Analizând situaţia de fapt din speţă, rezultată din înscrisurile de la dosar, Curtea reţine că se solicită încuviinţarea executării silite împotriva debitorului ... a unei creanţe în sumă de 48450,4 euro, în baza titlului executoriu reprezentat de o hotărâre străină, Sentinţa civilă din 05.10.2017 pronunţată de T de Primă Instanţă din A, Belgia, Secţia pentru Familie şi Minori, în dosarul nr. ...

Titlul executoriu reprezentat de hotărârea străină, în copie şi traducere autorizată, a fost depus la dosarul instanţei.

Din această hotărâre judecătorească străină rezultă că ... a fost obligat la plata către ... (actualmente ...) a unei sume personale de întreţinere de 500 euro pe lună, începând cu citaţia introductivă (din data de 13.07.2017), indexabilă conform celor stabilite în hotărâre.

Totodată, ... a fost obligat la plata unei contribuţii de întreţinere de 500 euro pe lună, mamei ..., pentru minora ... născută la 16.11.2000, începând cu citaţia introductivă, indexabilă conform celor stabilite de instanţă.

Debitorul ... contestă cuantumul creanţei, depunând şi dovezi privind achitarea unei sume de bani către creditoarea ..., începând cu anul 2017, iar Curtea constată că din calculul prezentat de creditoare şi BEJ, privind cuantumul creanţei pentru care se solicită încuviinţarea executării silite, rezultă şi sume care au alte valori decât cele indicate prin hotărârile judecătoreşti din dosarul nr... soluţionat de T de Primă Instanţă din A, Divizia A, Secţia pentru familie şi minori.

Cu toate acestea, dată fiind procedura sumară a încuviinţării executării silite, Curtea subliniază că susţinerile intimatului debitor privind cuantumul creanţei şi legalitatea actelor de executare silită emise de BEJ, se pot valorifica în cadrul unui alt litigiu, eventual într-o contestaţie la executare.

În ceea ce priveşte caracterul executoriu al hotărârii judecătoreşti străine în baza căreia s-a declanşat executarea silită din dosarul execuţional nr. ... al BEJ ..., instanţa de apel reţine că acesta este dovedit prin înscrisurile depuse în faţa instanţei de apel, respectiv anexa 1 la Regulamentul CE nr. 4/2009 reprezentând extras din hotărârea străină din materia obligaţiilor de întreţinere care nu este supusă niciunei proceduri de recunoaştere şi de încuviinţare a executării şi anexa 3 la Regulamentul CE nr. 2019/1111 reprezentând certificatul privind hotărârile în materia autorităţii părinteşti.

Dovada existenţei titlului executoriu reprezentat de hotărârea străină şi dovada caracterului său executoriu nu conduc însă la admiterea cererii de încuviinţare executare silită.

Aceasta deoarece, conform dispoziţiilor celor două regulamente europene ce au incidenţă în speţa de faţă, creanţele izvorâte din Sentinţa civilă din 05.10.2017 pronunţată de T de Primă Instanţă din A, Belgia, Secţia pentru Familie şi Minori, în dosarul nr. ..., sunt exceptate de la încuviinţarea executării silite.

Astfel, executarea silită poate fi derulată fără a fi necesară încuviinţarea executării silite cerută în temeiul dispoziţiilor art. 666 C.proc.civ.

Astfel de creanţe rezultate din hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia răspunderii părinteşti şi în temeiul Protocolului de la Haga (inclusiv despăgubirile şi sumele personale de întreţinere pentru soţ) sunt exceptate de la încuviinţarea executării silite, potrivit dispoziţilor regulamentelor.

Dispoziţiile regulamentelor îşi găsesc aplicabilitate directă în cauză, nefiind transpuse în legislaţia internă.

Potrivit art. 17 alin. 2 din Regulamentul CE nr. 4/2009, o hotărâre pronunțată într-un stat membru care are obligații în temeiul Protocolului de la Haga din 2007 și care este executorie în statul membru respectiv, este executorie în alt stat membru fără a fi necesară încuviințarea executării.

În acelaşi timp, potrivit art. 34 alin. 1 din Regulamentul CE nr. 2019/1111, hotărârile pronunțate într-un stat membru în materia răspunderii părintești care sunt executorii în acel stat membru sunt executorii și în celelalte state membre fără să fie necesară încuviințarea executării.

Argumentele intimatului debitor în sensul că la dosarul de executare silită nu au fost depuse toate înscrisurile necesare demarării executării silite (conform condiţiilor impuse de Regulamentul CE 4/2009) nu pot fi analizate şi nu pot avea eficienţă în dosarul de faţă, care presupune o procedură sumară şi rapidă, ci pot fi eventual valorificate, dacă s-ar dovedi corecte, într-o altă procedură din materia contestării executării silite.

Astfel, reţinând caracterul executoriu al titlului prezentat de creditoarea ... (fostă ...) şi exceptarea acestuia în baza unui regulament european de la procedura internă a încuviinţării executării silite, Curtea constată că în mod corect a fost respinsă de către prima instanţă acţiunea din dosarul de faţă nr. ... ce are ca obiect încuviinţare executare silită.

Ca atare, chiar dacă în apel au fost lămurite motivele care determină respingerea cererii de încuviinţare executare silită în condiţiile art. 666 C.proc.civ., apelul creditoarei nu poate fi admis, soluţia pronunţată de prima instanţă fiind una corectă.

În concluzie, pentru toate considerentele anterioare, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta creditoare ... în contradictoriu cu intimatul debitor ..., împotriva Încheierii nr. ... pronunţate de TG.