Decizie nr. 416 din 15.05.2023

Reclamanta a depus cereri la AJOFM ... pentru subvenția prev. de art. 1 al. 4 din OUG nr.132/2020, aferentă lunilor oct. 2020 – ian. 2021.

Cererile au fost respinse cu motivarea ca disp. art. 1 al. 4 din HG nr. 719/2020 care prevăd că „subvenția solicitată se decontează doar pentru luna anterioară celei în care se depune cererea.”

Dispozițiile art. 11 alin. 3 din OUG nr. 132 din 7 august 2020 nu prevăd o limitare în timp a momentului până la care angajatorii puteau formula cerere pentru decontare, astfel încât aceste dispoziții se completează cu dispozițiile cu caracter general din Codul civil privind prescripția.

În al doilea rând, instanța de recurs constată că hotărârile de guvern, așa cum este şi Hotărârea nr. 719 din 27 august 2020, sunt emise pentru organizarea executării legilor potrivit principiului constituțional reglementat de disp. art. 108 din Constituția României privind limitarea adoptării hotărârilor de guvern la scopul enunțat mai sus.

O aplicație firească a acestui principiu se regăsește în dispozițiile art. 4 alin. 3 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea de acte normative, dispoziții potrivit cărora actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordona.

În condițiile în care dispozițiile art. 1 ind 1 alin. 3 din OUG nr. 132 din 7 august 2020 nu prevăd o limitare în timp, iar actul administrativ cu caracter normativ emis în aplicarea acesteia nu putea adăuga ,,la lege”, instanța de recurs apreciază că, dispozițiile art. 1 alin. 4 din Hotărârea nr. 719 din 27 august 2020 nu conțin o limitare în plan temporal a dreptului de a formula cerere de decontare, ci doar explicații privind momentul la care urmează să fie făcută plata.

De altfel, nu există niciun argument în sensul susținerilor recurentei, care sunt, de altfel, contrare intenției legiuitorului delegat de a veni în sprijinul salariaților şi angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Decizia nr. 416 din 15 mai 2023 a Curţii de Apel Galaţi

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului ... – SCAF sub nr. .../121/2021 din 27.08.2021, reclamanta SC ..., în contradictoriu cu pârâta AJOFM ..., a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună:

1. Anularea deciziilor emise de pârâtă nr. ..., ..., ..., ... privind respingerea dreptului de a beneficia de sumele cuvenite potrivit art. 1 al. 4 din OUG nr. 132/7.08.2020.

2. Obligarea pârâtei la acordarea sumelor cuvenite cf. art. 1 al. 5 din OUG 132/7.08.2020, în sumă de ... lei, după cum urmează:

- ... lei aferentă lunii oct. 2020,

- ... lei aferentă lunii nov. 2020,

- ... lei aferentă lunii dec. 2020,

- ... lei aferentă lunii ian. 2021.

3. Cu dobânda legală de la data scadenţei fiecărei obligaţii de plată şi până la achitarea efectivă.

4. Cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. … a Tribunalului ... a fost admisă acţiunea reclamantei SC ... şi s-a dispus:

Anularea deciziilor emise de pârâtă nr. ...

Obligarea pârâtei să acorde reclamantei indemnizația prev. de art. 1 al. 5 din OUG 132/2020, aprobată prin Legea nr. 282/2020, forma în vigoare la data de 30.03.2021, în sumă de ... lei aferentă perioadei oct. 2020 – ian. 2021, astfel:

- ... lei aferentă lunii oct. 2020,

- ... lei aferentă lunii nov. 2020,

- ... lei aferentă lunii dec. 2020,

- ... lei aferentă lunii ian. 2021.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:

„Art. 1 al. 1- 5 din OUG 132/2020 – forma în vigoare la data de 30.03.2021, dispune:

„(1) Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile legii, în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea şi consultarea sindicatului, a reprezentanţilor salariaţilor sau a salariaţilor, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului.

(2) Reducerea timpului de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare, lunar, angajatorul având obligaţia de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună.

Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.

(3) Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile şi drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii.

(4) Pe durata reducerii timpului de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1), salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

(5) Indemnizaţia prevăzută la alin. (4) este suportată de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al acestuia, şi se achită la data plăţii salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta, în cel mult 5 zile de la emiterea deciziei prevăzute la art. 11 alin. (4), din bugetul asigurărilor pentru şomaj după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura de decontare a sumelor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.”

La data de 17.03.2021 reclamanta a depus cereri la AJOFM ... pentru subvenţia prev. de art. 1 al. 4 din OUG 132/2020, aferentă lunilor oct. 2020 – ian. 2021.

Cererile au fost înreg. sub nr. ...

Cu adresa 3301/30.03.2021 reclamantei i-au fost înaintate deciziile de respingere a cererilor cu aceleaşi numere ...

Pârâta a motivat deciziile de respingere pe disp. art. 1 al. 4 din HG 719/2020 care prevede că „subvenţia solicitată se decontează doar pentru luna anterioară celei în care se depune cererea.”

Reclamanta combate această susţinere arătând că HG 719/2020 este un act normativ cu o forță juridică inferioară față de Legea nr. 282/2020, iar art. 11 alin. 2, 3 din Legea 282/2020 dispune:

„(2) Cererea de decontare şi documentele prevăzute la alin. (1) se depun de către angajator, în format electronic sau în format letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul social.

(3) În situaţia în care cererea este depusă de către angajator la o dată ulterioară celei prevăzute la alin. (2), suma aferentă lunii pentru care se face solicitarea se decontează în luna următoare.”

Tribunalul reţine că disp. art. 1 al. 4 din HG 719/2020 încalcă disp. unui act cu forţă juridică superioară, respectiv Legea 282/2020, motiv pentru care va admite acţiunea cf. dispozitivului sentinţei”.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs pârâta AJOFM ..., criticând-o ca fiind nelegală, conform art. 488 pct. 8 Noul Cod de procedură civilă.

Recurenta a precizat că argumentarea instanței de fond, cu trimitere la forța juridică a actelor normative, în sensul că art. 1 alin. 4 din HG 719/2020 încalcă dispozițiile unui act cu forță juridică superioară, în speță Legea nr. 282/2020 nu poate fi luată în considerare având în vedere considerentele elaborării și redactării actului normativ, care constau în transpunerea în norme concrete a soluțiilor legislative preconizate, a ideilor ce vor forma fondul reglementării sau că adoptarea actului, prin textul publicat, reprezintă forma de exteriorizare a voinței legiuitorului, mijlocul de comunicare cu legislația în vigoare, cu competenţele stabilite prin Constituție sau alte acte normative, prin prerogativele de reglementare juridică.

Consideră că expunerea de motive a legii are un caracter pur formal, normele de aplicare din cuprinsul HG 719/2020 fiind cele prin care se aplică textul legii, text care încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, nerespectând exigențele de calitate a legii stabilite prin Constituție, şi având astfel nevoie de textul hotărârii de Guvern pentru a putea fi pusă în aplicare.

Pentru respectarea exigenţei constituționale de claritate a legii se impune ca orice normă să aibă în cuprinsul său dispoziții clare și precise care să reglementeze conținutul și aplicarea măsurii de ingerință și să statueze anumite cerințe minime care trebuie respectate, astfel încât solicitările depuse de angajatori să permită aplicarea conformă a textului de lege.

Normele de punere în practică, de aplicare a Legii sunt în cadrul Hotărârii de Guvern, fără de care procedura de decontare nu poate fi aplicată, drept pentru care Hotărârea de Guvern sus menționată a fost publicată în data de 31.08.2020, în Monitorul Oficial nr. 794 din 31 august 2020, pentru aprobarea procedurii de decontare și de plată a sumelor acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 720 din 10 august 2020.

Angajatorii au îndeplinit condițiile impuse prin dispozițiile art. 1, cu privire la modelul cererii, al documentelor ce însoţesc cererile depuse, iar funcționarii publici, prin procedura de decontare stabilită în HG 719/2020, au fost obligați să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor de formă şi, cu atât de mai mult de fond, în ceea ce privește procedura de decontare şi de plată a sumelor acordate.

Recurenta a mai arătat că Legea nr. 282/08.12.2020 aprobă Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020, iar în cuprinsul art.

II hotărăște modificarea în mod corespunzător a HG 719/2020, schimbare publicată în Monitorul Oficial la 25.06.2021, drept pentru care opinia cu privire la încălcarea dispozițiilor legii sus menționate prin art. 1 alin. 4 din HG 719/2020, nu poate fi reținută, atât timp cât prin restul articolelor au trebuit menținute obligațiile în sarcinile angajatorilor.

În ceea ce privește derogarea dată prin lege pentru termenul de depunere, invocată şi susținută de reclamantă, a putut fi considerată valabilă abia după modificarea Hotărârii de Guvern, până atunci operând condițiile instaurate prin HG în forma inițială.

Luând în considerare şi faptul că Legea a modificat nu doar termenul de depunere a solicitărilor, ci şi forma documentelor necesare acordării subvenţiei, iar atât timp cât termenul de intervenție asupra Hotărârii de Guvern s-a stabilit clar şi fără echivoc în data de 08.12.2020, pentru 30 de zile de la data publicării legii, dar s-a materializat abia în 25.06.2021, funcționarii publici responsabili de respectarea dispozițiilor în vigoare la momentul soluționării cererilor în intervalul născut, au fost nevoiţi să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor impuse şi necesare aprobării cererilor depuse în formatul dat de legiuitor la data analizei.

Din documentele depuse chiar de reclamant la dosar, rezultă că în lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2020 şi ianuarie 2021, angajatorul SC ... nu a plătit indemnizația odată cu salariul cuvenit, angajaţilor cărora le-a redus norma de lucru şi salariul.

De asemenea, reclamantul nu avea îndeplinite obligațiile de plată către stat, aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care a făcut solicitarea, încălcând nu doar o singură dată dispozițiile art. 1 alin. 9 din OUG 132/2020.

Recurenta a prezentat prin cererea de recurs documentația şi parcursul documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor contestate şi cele 4 cereri pe care le-a făcut reclamanta anterior sesizării instanței, pentru a dovedi încă o dată respectarea tuturor condițiilor impuse de legiuitor atât prin Legea 282/2020, cât şi HG 719/2020:

- în data de 17.03.2021 societatea SC ... a depus cererile ... pe platforma aici.gov.ro, prin care, administratorul, în temeiul art. 1 din OUG 132/2020, solicita acordarea subvențiilor aferente lunilor octombrie, noiembrie, decembrie 2020 şi ianuarie 2021.

AJOFM ... a emis deciziile de respingere a acestor cereri depuse în altă lună decât luna anterioară celei pentru care se solicita subvenția, motivând în drept cu următoarele temeiuri legale aplicabile în speță:

Art. 1 ind. 1 din OUG 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă:

"(2) Cererea de decontare și documentele prevăzute la alin. (1) se depun de către angajator, în format electronic sau în format letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizație din luna anterioară, la agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, precum și a municipiului București, în raza căreia își are sediul social.

(3) în situația în care cererea este depusă de către angajator la o dată ulterioară celei prevăzute la alin. (2), suma aferentă lunii pentru care se face solicitarea se decontează în luna următoare”.

Art.1 din HG nr. 719 din 27 august 2020, pentru aprobarea procedurii de decontare și de plată a sumelor acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă:

„(4) Indemnizația prevăzută la art. 1 alin. din ordonanța de urgență se decontează pentru luna anterioară celei în care se depune cererea.”

Astfel, aplicând procedura care descrie pașii de parcurs pentru acordarea subvenției solicitate din bugetul asigurărilor de șomaj şi care completează prevederile OUG 132/2020 şi nu le contrazice, AJOFM ... a stabilit prin deciziile de respingere emise faptul că solicitările SC ... sunt tardiv formulate.

Interpretarea de către AJOFM ... a temeiurilor legale invocate mai sus este următoarea:

Art. 1 ind.1 alin. (2) din OUG 132/2020 - cererile de decontare se depun până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizației din luna anterioară;

Art. 1 ind.1 alin. (3) din OUG 132/2020 - dacă cererile de decontare se depun după data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizației din luna anterioară, dar nu mai târziu de sfârșitul lunii, suma aferentă lunii pentru care se face solicitarea se decontează în luna următoare, nu în aceeași lună cu cea în care s-a depus cererea;

ART.1 din HG nr. 719 din 27 august 2020 - subvenția solicitată se decontează doar pentru luna anterioară celei în care se depune cererea.

O altă condiție impusă angajatorilor pentru acordarea acestor sume de la bugetul de șomaj este dovada îndeplinirii obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea şi a plăţii efective către salariat a indemnizației solicitate, în același timp cu plata salariului cuvenit, aşa cum rezultă din textul de lege următor:

Art. 1 din OUG 132/2020

(9) Indemnizația prevăzută la alin. (7) este suportată de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia, și se achită la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta, în cel mult 5 zile de la emiterea deciziei prevăzute la art. 11 alin. (4), din bugetul asigurărilor pentru șomaj, după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Procedura de decontare a sumelor se stabilește prin hotărâre a Guvernului;

(10) în situația în care angajatorul nu recuperează indemnizația acordată potrivit alin. (9) de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, acesta nu are dreptul de a o recupera de la salariat.

Din documentele depuse chiar de reclamant la dosar rezultă faptul că în lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2020 şi ianuarie 2021, angajatorul SC ... nu a plătit indemnizația odată cu salariul cuvenit, angajaţilor cărora le-a redus norma de lucru şi salariul.

De asemenea, reclamantul nu avea îndeplinite obligațiile de plată către stat, aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care a făcut solicitarea.

Din deciziile emise de administratorul ... nr. 4/25.09.2020, 9/25.10.2020, 11/25.11.2020, 15/23.12.2020 rezultă că angajații semnau în dreptul indemnizației cuvenite înainte de plata acesteia, în luna anterioara celei în care li se cuvenea suma pe care angajatorul o datora acestora.

Extrasele de cont depuse de reclamant la dosar demonstrează că plata efectivă a indemnizației cuvenite salariaţilor nu se efectua la timp, un alt motiv pentru care SC ... nu a depus în termen cererile de rambursare a indemnizațiilor prevăzute de art. 1 din OUG 132/2020.

SC „...............” SRL se afla în imposibilitatea de a respecta termenul prevăzut de art. 1 din HG nr. 719 din 27 august 2020 – „subvenția solicitată se decontează doar pentru luna anterioară celei în care se depune cererea”.

A mai menţionat recurenta şi că în data de 25.03.2021, când reclamantul a depus la AJOFM ... cererea şi documentele prevăzute de lege pentru decontarea indemnizației prevăzute de art. 1 din OUG 132/2020 aferente lunii anterioare (în speță februarie 2021) instituția pârâtă a aprobat şi plătit suma solicitată, de ... lei.

Ulterior, reclamantul a depus în termen cereri pentru lunile martie, aprilie, mai, iunie 2021 şi documente care dovedeau plata obligațiilor către stat şi către angajați.

AJOFM ..., dovedind buna credință şi corectitudine, a rambursat reclamantului lunar sumele solicitate, total în valoare de ... lei.

În drept, prezentul recurs a fost întemeiat pe dispozițiile art. 1 din OUG 132/2020; art. 1 din OUG 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, art.1 din HG nr. 719 din 27 august 2020.

Apreciind că instanța de fond în mod greșit a apreciat materialul probator şi actele normative incidente, pronunţând astfel o hotărâre prin care obligă AJOFM la plata unor obligații necuvenite, recurenta a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat, casarea hotărârii pronunțate în fond, reținerea cauzei şi, în rejudecare să se dispună respingerea acțiunii formulate.

Intimata-reclamantă SC ... a formulat note de concluzii prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor invocate, conform art. 488 pct. 8 Noul Cod de procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 1 ind. 1 din OUG nr. 132 din 7 august 2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă:

„(1) În vederea decontării sumelor solicitate potrivit art. 1 alin. (11), angajatorul trebuie să depună o cerere însoţită de următoarele documente:

a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, semnată de angajat că a luat la cunoştinţă;

b) balanţa lunară de verificare, pentru perioada prevăzută la art. 1 alin. (11) lit. b);

c) un acord încheiat cu reprezentanţii sindicatului din cadrul unităţii sau, în cazul în care nu există un sindicat, cu reprezentanţii salariaţilor, referitor la procentul din numărul de salariaţi pentru care s-a dispus reducerea timpului de muncă;

d) lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizaţia prevăzută la art. 1 alin. (4);

e) copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidenţierea plăţii indemnizaţiei.

(2) Cererea de decontare şi documentele prevăzute la alin. (1) se depun de către angajator, în format electronic sau în format letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul social.

(3) În situaţia în care cererea este depusă de către angajator la o dată ulterioară celei prevăzute la alin. (2), suma aferentă lunii pentru care se face solicitarea se decontează în luna următoare.

(4) Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în urma verificării documentelor depuse de către angajator, emit o decizie, în cel mult 5 zile de la depunerea corectă a documentelor, în care se precizează că sunt respectate de către angajator condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (11)”.

Hotărârea nr. 719/27 august 2020 pentru aprobarea procedurii de decontare şi de plată a sumelor acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă prevede la art. 1 alin. 4 că:

„Indemnizaţia prevăzută la art. 1 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă se decontează pentru luna anterioară celei în care se depune cererea”.

În primul rând, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 ind. 1, alin. 3 din OUG nr. 132/7 august 2020 nu prevăd o limitare în timp a momentului până la care angajatorii puteau formula cerere pentru decontare, astfel încât aceste dispoziţii se completează cu dispoziţiile cu caracter general din Codul civil privind prescripţia.

În al doilea rând, instanţa de recurs constată că Hotărârile de Guvern, aşa cum este şi Hotărârea nr. 719/27 august 2020, sunt emise pentru organizarea executării legilor potrivit principiului constituţional reglementat de dispoziţiile art. 108 din Constituţia României privind limitarea adoptării Hotărârilor de Guvern la scopul enunţat mai sus.

O aplicaţie firească a acestui principiu se regăseşte în dispoziţiile art. 4 alin. 3 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea de acte normative, dispoziţii potrivit cărora actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.

În condiţiile în care dispoziţiile art. 1 ind. 1 alin. 3 din OUG nr. 132 din 7 august 2020 nu prevăd o limitare în timp, iar actul administrativ cu caracter normativ emis în aplicarea acesteia nu putea adăuga „la lege”, instanţa de recurs apreciază că dispoziţiile art. 1 alin. 4 din Hotărârea nr. 719/ din 27 august 2020 nu conţin o limitare în plan temporal a dreptului de a formula cerere de decontare, ci doar explicaţii privind momentul la care urmează să fie făcută plata.

De altfel, nu există niciun argument în sensul susţinerilor recurentei, care sunt, de altfel, contrare intenţiei legiuitorului delegat de a veni în sprijinul salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

Astfel, interpretând corect dispoziţiile art. 1 alin. 4 din Hotărârea nr. 719/din 27 august 2020 conform principiului conformităţii actului administrativ normativ faţă de actele normative de forţă juridică superioară, pe de o parte, precum şi nedepăşirii sferei de organizare a executării actului normativ, prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală ce nu se impune a fi reformată.

În ceea ce priveşte celelalte argumente invocate de recurentă, privind neîndeplinirea condiţiiilor referitoare la achitarea obligaţiilor fiscale sau la declararea şi plata veniturilor din salarii şi asimilate acestora, Curtea constată că acestea nu au constituit temeiul emiterii deciziilor contestate, iar în calea de atac extraordinară a recursului nu se poate modifica cauza actelor administrative contestate pentru a se justifica legalitatea acestora.

Pentru aceste motive Curtea, în baza art. 496 Cod de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.