Curtea de Apel GALAȚI · ...

Decizie nr. 69 din 12.04.2023

Instanță: Curtea de Apel GALAȚI
Dosar: ...
Obiect: Evaluare imobile preluate abuziv Legea nr. 165/2013. Aplicarea legii în timp
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Modificările operate prin Legea nr. 193/2021 în privința art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, chiar dacă nu erau în vigoare la data emiterii deciziei de compensare de către CNCI, se impun a fi aplicate imediat, până la momentul soluționării definitive a procesului, întrucât vizează situații juridice de natură legală în curs de constituire.

Referitor la aplicarea în etapa apelului a modificărilor operate prin Legea nr. 193/2021 în privința art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, părțile nu pot conveni asupra regulii vizând aplicarea în timp a legii civile incidente în ipoteza procesului în care figurează, iar modificările operate prin Legea nr. 193/2021 sunt de imediată aplicare, până la momentul soluționării definitive a procesului, instanța de apel fiind în drept, chiar din oficiu, să invoce incidența acestora.

Atât timp cât nu există niciun document din care să rezulte suprafața construcțiilor pentru care se stabilesc despăgubirile și nici caracteristicile tehnice ale acestora, devin aplicabile disp. art. 21alin. 62 din Legea nr. 165/2013, în sensul că se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafață utilă de 21 mp, evaluarea urmând a se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă.

Decizia civilă nr. 69/A din 12 aprilie 2023 a Curţii de Apel Galaţi

1. Cererea de sesizare a instanței de judecată

1.1 Prin cererea înregistrată sub nr. ... pe rolul Tribunalului ... – Secția I civilă contestatorii ... și ... au chemat în judecată intimata CNCI ..., solicitând anularea Deciziei de validare parțială nr. 32853/20.03.2020 emisă de intimată şi acordarea numărului de puncte cuvenit în compensare, în raport de valoarea imobilului, calculată conform grilelor notariale.

1.2 Prin Încheierea de ședință din data de 11.02.2021 Tribunalul ... a admis cererea reclamanților și a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenient forțat, a numitului ... conform disp. art. 68 C.proc.civ.

2. Soluția Tribunalului ...

Prin sentința civilă nr. .../22.04.2021 Tribunalul ... a admis în parte contestația, a anulat în parte Decizia de validare parțială nr. .../20.03.2020 și a constatat dreptul contestatorilor și a intervenientului principal să primească 286.068 puncte, reprezentând contravaloarea în lei a sumei de 58.085 euro.

Totodată, a fost obligată intimata la emiterea unei noi decizii, conform acestei hotărâri.

3. Cererea de apel

Împotriva sentinței civile nr. .../22.06.2021 a Tribunalului ... au declarat apel atât contestatorii, cât și pârâta CNCI, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul modului de evaluare a imobilelor în litigiu.

4. Decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați

Prin decizia civilă nr. .../A/16.03.2022 a fost admis apelul declarat de pârâta CNCI ..., s-a dispus schimbarea în parte a sentinței apelate, numai cu privire la numărul de puncte stabilit în compensare, în sensul că s-a constatat dreptul contestatorilor ... şi ... şi al moștenitorilor intervenientului principal ..., respectiv ... și ..., la 10.570 puncte.

S-a dispus obligarea pârâtei să emită o nouă decizie, potrivit deciziei de apel, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate şi s-au înlăturat dispozițiile contrare deciziei de apel.

Totodată, a fost respins ca nefondat apelul declarat de contestatorii ... şi ... împotriva sentinței civile nr. 151/22.04.2021 a Tribunalului ...

5. Contestația în anulare

Prin cererea înregistrată sub nr. ... pe rolul Curții de Apel Galați – Secția I civilă contestatorii ... și ... au solicitat pe calea contestației în anulare și în contradictoriu cu intimații ... și ... să se dispună anularea deciziei civile nr. .../A/4.11.2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați – Secția I civilă în Dosarul nr. ..., iar în rejudecare, admiterea apelului declarat de pârâții-apelanți ... și ... și respingerea ca nefondat a apelului pârâtei CNCI ... împotriva sentinței civile nr. .../22.04.2021 a Tribunalului ..., cu consecința rejudecării pretențiilor în apel.

6. Soluția Curții de Apel dată în contestația în anulare

Prin decizia civilă nr. .../A/11.05.2022, Curtea de Apel Galați a admis contestația în anulare, a anulat decizia civilă nr. .../A/4.11.2021 a aceleiași Curți şi a fixat un nou termen de judecată, pentru rejudecarea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. .../22.04.2021 a Tribunalului ...

7. Motivele Curții avute în vedere pentru a pronunța decizia civilă nr. 83/A/2022

În Dosarul nr. ...al Tribunalului ... au avut calitatea de părți ... și ..., reclamanți, CNCI ..., pârâtă, și ..., intervenient în nume propriu.

În respectiva cauză s-a pronunțat sentința civilă nr. .../22.04.2021, iar ulterior, la data de 27.04.2021, a decedat intervenientul ...

Împotriva sentinței civile nr. .../2021 au formulat apel atât reclamanții, cât și pârâta CNCI ...

Apelul a fost înregistrat pe rolul Curții la data de 24.06.2021 și în faza procedurilor administrative ... și ... au arătat că intervenientul a decedat, că ei sunt succesorii lui procesuali, au depus la dosar actul de deces al intervenientului-intimat și certificatul de calitate de moștenitor nr. .../3.06.2021 eliberat de BIN „...” ... și chiar au depus un punct de vedere cu privire la apelurile promovate.

Deși prin corespondența adresată Curții de către succesorii intervenientului decedat aceștia au arătat că în mod greșit nu figurează ca părți în proces și, deși în rezoluția unui membru al completului de judecată cu privire la acest aspect se arată că la termenul de judecată acordat se va discuta calitatea de părți a petenților ... și ..., pentru termenul de judecată respectiv (13.10.2021) nu s-a dispus în niciun fel cu privire la introducerea sau nu a petenților în proces și, mai mult decât atât, fără a fi citați, au fost formulate concluzii pe apel și cauza a rămas în pronunțare.

Astfel, Curtea a constatat că decizia civilă de apel nr. .../A/4.11.2021 a Curții a fost pronunțată cu nerespectarea drepturilor procesuale privind citarea intimaților ... și ..., caz în care se impune admiterea contestației în anulare, în temeiul disp. art. 503 alin. 1 și art. 508 C.proc.civ., consecința fiind aceea a anulării deciziei de apel și fixării unui nou termen de judecată, pentru rejudecarea celor două apeluri.

8. Soluția Curții în rejudecarea apelurilor reclamanților ... și ... și al pârâtei CNCI ...

8.1 Cu titlu prealabil, se impune a relua pe scurt motivele de apel formulate de apelanți împotriva sentinței civile nr. .../2021 a Tribunalului ...:

8.1.1 Contestatorii-apelanți au susținut că, date fiind modificările succesive ale art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, precum și împrejurarea că această normă juridică a fost declarată neconstituțională prin decizia din data de 18.03.2021 a Curții Constituţionale, se impune a se stabili care este grila notarială în funcție de care trebuie făcută evaluarea.

În opinia apelanților-contestatori, aceasta nu poate fi cea din anul 2013, respectiv anul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, ci eventual, grila notarială din anul anterior emiterii deciziei de către CNCI, conform Legii nr. 219/2020, sau grila notarială aferentă anului în care instanța pronunță hotărârea, conform Legii nr. 22/2020.

Apelanții-contestatori au solicitat a se da eficiență principiului aplicării imediate a legii civile și au solicitat să fie avute în vedere și eventualele modificări legislative ce vor interveni până la data soluţionării apelului.

8.1.2 Pârâta ... a susținut că evaluarea imobilului de către instanța de fond a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 21 alin. 62 din Legea nr. 165/2013.

Astfel, în condițiile în care, la dosar nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte caracteristicile tehnice și suprafața construcțiilor în litigiu, evaluarea trebuia făcută prin luarea în considerare doar a unei suprafețe de 21 mp, așa cum în mod expres prevede norma mai sus arătată.

Totodată, având în vedere vechimea construcțiilor, se impune aplicarea reducerii de 40% din valoarea ce se va recunoaște apelanților-contestatori.

8.2 Probele solicitate de părți în rejudecarea apelurilor:

În rejudecarea apelurilor, atât apelanții-contestatori, cât și intimații-contestatori ... și ..., au solicitat administrarea probelor cu acte, atașarea dosarului nr. .../3/2009 al Tribunalului ... și expertiză tehnică de evaluare imobiliară, fiind încuviințată doar administrarea probei cu actele depuse la dosar în contestația în anulare/rejudecarea apelului după admiterea contestației în anulare.

8.3 Alte aspecte procedurale:

În mod eronat la termenele de judecată din datele de 16.11.2022 și 18.01.2023, Curtea a considerat că părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă și, pentru că niciuna dintre ele nu a fost prezentă sau reprezentată în instanță, s-a făcut aplicarea disp. art. 411 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ., în sensul suspendării judecării apelului, pentru lipsa părților (Încheierea de ședință din data de 18.01.2023).

Prin rezoluția din data de 25.01.2023, completul de rejudecare a apelului a fixat un nou termen de judecată la data de 15.03.2023, pentru a se pune în discuția părților o eventuală repunere pe rol a apelului.

Prin Încheierea de ședință din data de 15.03.2023 Curtea a dispus repunerea pe rol a apelului, având în vedere că în dosarul de față se rejudecă cele două apeluri (al contestatorilor-apelanți ... și ... și al intimatei-apelante CNCI), urmare admiterii contestației în anulare, iar în apel (Dosarul nr. ... al Curții) se solicitase judecarea în lipsă de către apelanta CNCI ...

În aceste condiții, la termenul de judecată din data de 18.01.2023, Curtea nu ar fi trebuit să dispună suspendarea judecății pentru lipsa părților.

În cazul în care a făcut-o, oricum nu ar fi putut constata perimarea celor două apeluri după data de 18.07.2023, întrucât nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu – art. 416 alin. 3 teza I C.proc.civ., iar pronunțarea deciziei de apel este un astfel de act de procedură ce se îndeplinește din oficiu.

Cu alte cuvinte, nici ulterior datei de 18.07.2023, când s-ar fi putut invoca/admite excepția perimării judecării apelurilor, nu se putea constata intervenită perimarea (art. 421 alin. 1 C.proc.civ.), ci excepția ar fi fost respinsă și s-ar fi pășit la analiza apelurilor.

Așa cum am arătat și în Încheierea din data de 15.03.2023, „(...) ar fi fost inutilă lăsarea în nelucrare a apelurilor timp de 6 luni (...)”.

8.4 Cu privire la apeluri, acestea vor fi analizate împreună, deoarece privesc, în esență, corecta stabilire a despăgubirilor:

Cu privire la evaluarea construcțiilor și stabilirea despăgubirilor prin echivalent, Curtea constată că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, dispoziții care, în timp, au cunoscut mai multe modificări prin Legea nr. 219/2020, prin OUG nr. 72/2020 şi prin Legea nr. 22/2020.

Prin Decizia Curții Constituţionale nr. 189/2021 a fost admisă excepția de neconstituţionalitate și s-a constatat că prevederile art. 21 alin. 6 din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, sunt neconstituţionale.

Urmare a acestei decizii de neconstituționalitate, prin Legea nr. 193/2021 s-a stabilit forma în vigoare a art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, valabilă şi la momentul soluționării dosarului de față.

Potrivit acestor norme juridice, în forma actuală, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosință la data preluării acestuia.

Un punct are valoarea de un leu.

Decizia de compensare cu privire la imobilele în litigiu a fost emisă la data de 20.03.2020 și a stabilit un număr de 433 puncte, calculate prin raportare la grila notarială din anul 2013.

În raport de data emiterii deciziei contestate și de prevederile legale anterior citate, în cauză este aplicabilă grila notarială valabilă pentru județul ... pentru anul 2019 (an precedent emiterii deciziei).

Curtea reține că disp. art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, în forma actuală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021, sunt de imediată aplicare, astfel că apar ca lipsite de relevanță criticile apelanților referitoare la aplicabilitatea în cauză a altor dispoziții, mai precis a altei forme a textului art. 21 alin. 6.

Curtea are în vedere că prin Decizia nr. 46/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie general obligatorie prin prisma disp. art. 521 alin. 3 C.proc.civ., s-a stabilit că, urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 189/2021, dispozițiile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial.

Or, în speță este vorba de situații juridice în curs de constituire (facta pendentia), pentru că dreptul la acțiune pentru a obține reparația prevăzută de lege este supus evaluării jurisdicționale (inclusiv verificarea întinderii despăgubirii din decizia de compensare).

Prin urmare, dacă neconstituționalitatea unui text de lege ce reglementează cuantumul măsurilor compensatorii este declarată în timpul procesului în care se pune problema aplicării acestuia, atunci, fiind vorba de situații juridice în curs de constituire (facta pendentia), efectele deciziei Curții Constituționale vor fi de imediată și de generală aplicare, nepunându-se problema supraviețuirii textului de lege declarat neconstituțional, în niciuna din formele sale anterioare constatării neconstituționalității.

Prin art. 4 din Legea nr. 165/2013 legiuitorul a înțeles să reglementeze conflictul de drept în timp generat de intrarea în vigoare a acestei legi, în sensul ca dispozițiile ei să fie aplicabile inclusiv cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării sale în vigoare, fără distincție după cum acestea se află în etapa judecății în primă instanță sau în cea a apelului.

Prin Decizia nr. 80/2018 a ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că Legea nr. 165/2013 cuprinde şi prevederi cu caracter substanțial, referitoare la cuantumul şi modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite, astfel că, în privința acestora din urmă, raporturile juridice derulate între persoana îndreptățită la restituire, pe de o parte, şi autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii, pe de altă parte, nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei administrative.

Este de necontestat că decizia autorității administrative implicate în procesul de acordare a măsurilor reparatorii reglementate de Legea nr. 165/2013 a fost supusă controlului jurisdicțional, astfel încât dreptul de creanță de care beneficiază persoana îndreptățită la măsura reparatorie nu este un drept cert și exigibil și, de aceea, situația juridică se află în curs de constituire, deoarece în faza de judecată urmează a se stabili valoarea concretă a despăgubirilor, sub forma acordării de puncte în raport cu evaluarea imobilului care face obiectul deciziei de compensare, instanța de judecată fiind singura în măsură a stabili întinderea despăgubirii cuvenite.

ÎCCJ a mai stabilit și că, dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situației juridice aflate în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care și Legea nr. 165/2013 îl consacră prin dispozițiile art. 4, fiind în consecință, aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii sau de la un alt moment anterior.

Prin urmare, apreciem că modificările operate prin Legea nr. 193/2021 în privința art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, chiar dacă nu erau în vigoare la data emiterii deciziei de compensare de către CNCI, se impun a fi aplicate imediat, până la momentul soluționării definitive a procesului, întrucât vizează situații juridice de natură legală în curs de constituire.

De asemenea, modificările legislative menționate anterior trebuie să fie aplicate cu respectarea principiului referitor la neînrăutățirea situației în propria cale de atac (art. 481 C.proc.civ.), principiu care în cauza de față nu este afectat, deoarece Curtea a fost învestită și cu apelul declarat de pârâta CNCI ...

În ceea ce privește susținerile apelantei-pârâte privind aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 21 alin. 62 din Legea nr. 165/2013, Curtea reține următoarele:

Potrivit acestei norme juridice, în cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot/poate stabili suprafața și/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcțiilor pentru care se stabilesc despăgubiri, se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafață utilă de 21 mp.

Evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă.

Prin Decizia de compensare emisă de intimata CNCI, a fost validată Decizia Direcției Administrare Patrimoniu pentru construcțiile aferente notificărilor nr. ..., ... și ... din 04.02.2002 și s-au stabilit 433 de puncte în favoarea contestatorilor.

Nici în cuprinsul deciziei contestate și nici în decizia emisă în procedura Legii nr. 10/2001 nu sunt descrise imobilele pentru care au fost acordate măsurile reparatorii, în sensul că nu s-a stabilit întinderea suprafeței acestora.

Din verificarea actelor dosarului, Curtea constată, de asemenea, că nu există niciun înscris relevant pe baza căruia să se poată stabili suprafața construcțiilor și nici descrierea acestora din punct de vedere arhitectural.

Nici în prezenta rejudecare a apelului cu actele depuse la dosar nu s-a demonstrat suprafața și/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcțiilor pentru care se stabilesc despăgubiri, ci s-a demonstrat că în anul 1941 în localitatea ..., jud. ..., era înregistrată gospodăria numitului ..., că în anul 1959 ... a predat la ... „...” ...,40 ha vie nobilă, o cramă, o casă de locuit și alte două case pentru muncitori, cu o bucătărie și o magazie și alte bunuri folosite la exploatarea viei, iar în anul 1955 ... era considerat chiabur și avea în proprietate 0,50 ha teren curți-construcții, 2 case de locuit, 1 grajd, o cramă și alte anexe gospodărești.

Singurele detalii care se cunosc în legătură cu construcțiile preluate de stat și pentru care se solicită măsuri reparatorii sunt cele legate de destinația acestora, ele fiind menţionate și în cuprinsul deciziei civile nr. .../24.10.2013 a Curții de Apel ..., care a stat la baza emiterii deciziei contestate: clădire administrativă și de locuit, ce face obiectul notificării nr. 4...6/2002, clădire administrativă și de locuit, magazie și grajd, ce fac obiectul notificării nr. .../2002 și fundație cramă ce face obiectul notificării nr. .../2002 etc.

Este adevărat că prin declarația autentificată sub nr. 20.08.2007 BNP „...” – ... numitul ... - ... face o descriere a clădirilor în care în anii 1977-2001 funcţiona Ferma nr. ... a fostului IAS ..., dar cu astfel de declarații nu se poate dovedi decât proprietatea ce a aparținut defunctului ..., iar nu și suprafața și/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcțiilor pentru care se stabilesc despăgubiri.

Așadar, atât timp cât nu există niciun document din care să rezulte suprafața construcțiilor pentru care se stabilesc despăgubirile și nici caracteristicile tehnice ale acestora, devin aplicabile disp. art. 21alin. 62 din Legea nr. 165/2013, în sensul că se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafață utilă de 21 mp, evaluarea urmând a se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă.

Curtea va avea, așadar în vedere, valorile minime stabilite în grilă pentru construcțiile cu destinația de locuință construite din paiantă, respectiv, 50 euro/mp, valorile minime stabilite în grilă pentru anexele gospodărești din paiantă sau chirpici, respectiv de 6 euro/mp, dar și valoarea unei anexe gospodărești din zidărie simplă, respectiv de 18 euro/mp, care se aplică fundației cramei, apreciind că, deși nu există un înscris doveditor cu privire la materialul de construcție folosit, fiind vorba de o fundație, este dincolo de orice dubiu că acesta nu putea fi decât zidărie, și în niciun caz din paiantă sau chirpici.

Prin urmare, aplicând valorile din grila notarială a județului ... pentru comuna ... valabilă pentru anul 2019 la fiecare dintre 5 construcții, dintre care 2 au destinația de clădire administrativă și de locuit și 3 de anexe gospodărești (magazie, grajd și fundație cramă), prin luarea în considerare a câte unei suprafețe de doar 21 mp pentru fiecare, conform art. 21 alin. 62 din Legea nr. 165/2013, rezultă următoarele valori: pentru cele două construcții cu destinația de clădire administrativă și de locuit, 2 x 21 mp x 50 euro/mp = 2100 euro, pentru 2 construcții cu destinația de anexe gospodărești din paiantă sau chirpici (magazia și grajdul), 2 x 21mp x 6 euro/mp = 252 euro și pentru o construcție cu destinația de anexă gospodărească din zidărie (fundație cramă), 21 mp x 18 euro/mp = 378 euro, în total, o valoare de 2730 euro.

La această valoare se va aplica coeficientul de reducere de 20%, potrivit aceleiași grile notariale, dată fiind vechimea construcțiilor la data preluării lor abuzive din proprietatea autorului contestatorilor.

Așa cum s-a reținut și în decizia civilă nr. .../2013 a Curții de Apel ..., cum rezultă din actele depuse la dosar, construcțiile în litigiu au fost edificate în anul 1918 sau înainte, astfel că la data preluării lor de către stat, în anul 1959, aveau o vechime mai mare de 40 ani, ceea ce justifică aplicarea coeficientului de reducere mai sus precizat.

În urma aplicării acestei reduceri la suma 2730 euro, rezultă o valoare a construcțiilor de 2184 euro, care, înmulțită cu 4,84 lei/euro, conduce la un număr de 10.570 puncte.

Pentru toate considerentele arătate anterior, în temeiul art. 480 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, Curtea va admite doar apelul declarat de pârâta CNCI ... și va schimba în parte sentința civilă apelată, în sensul că va constata dreptul contestatorilor ... şi ... şi al moștenitorilor intervenientului principal ..., respectiv ... și ..., la 10.570 puncte.

Va obliga pârâta să emită o nouă decizie, potrivit prezentei hotărâri, va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate și va înlătura din cuprinsul acesteia dispozițiile contrare prezentei decizii și va respinge ca nefondat apelul declarat de contestatorii ... și ... împotriva aceleiași hotărâri.