Decizie nr. 1003 din 03.11.2022

Prin sentința penală nr. ... pronunțată de Curtea de Apel Galați, Secția penală, rămasă definitivă, reclamantul a fost condamnat la închisoare, fixându-se un termen de supraveghere de 2 ani, cu obligația de a se supune unor măsuri de supraveghere şi de a efectua zile de muncă neremunerată în folosul comunității, fără a-i fi interzisă exercitarea profesiei de avocat.

Consiliul Baroului ... prin decizia nr. ... a decis încetarea calității de avocat a reclamantului în temeiul art. 27 lit. d) şi raportat la art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, iar în referire la art. 26 alin. 7 din Statutul Profesiei de Avocat s-a decis radierea sa din tabloul avocaților.

Această decizie a rămas definitivă prin decizia civilă nr. ... a Curții de Apel Galați.

Astfel, intimatul reclamant și-a pierdut în mod definitiv calitatea de avocat, situație care nu este identică cu cea a suspendării din profesie din punct de vedere al efectelor.

Odată pierdută această calitate, pentru a putea fi înscris din nou pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat, reclamantul trebuie, potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 şi art. 47 alin. 2 din Statut, să urmeze în primul rând procedura pentru intrarea în profesie, pentru care a dobândit vocație ca urmare a reabilitării sale.

Or, primirea în profesie, cu excepțiile în care nu se încadrează reclamantul, întrucât nu a avut calitatea de judecător I.C.C.J. sau de judecător al unei instanțe internaționale, se realizează potrivit art. 14 alin. 1 şi art. 33 din Statutul profesiei de avocat numai în baza promovării unui examen, dovadă pe care acesta nu a făcut-o în cauză.

În ceea ce privește incidența în cauză a Deciziei nr. 230/28.04.2022 a Curții Constituționale, instanța de recurs constată că, deși instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, aceasta nu produce efecte în privința deciziei de încetare a calității de avocat, întrucât în privința cauzelor care nu se află pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării deciziei de admitere a Curții, fiind vorba despre un raport juridic epuizat — facta praeterita, Curtea Constituțională a reținut că partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei de admitere, iar decizia de admitere a Curții nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, în caz contrar consecința fiind extinderea efectelor deciziei Curții pentru trecut.

Totodată, instanța de recurs reține că Decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate nu este de natură să afecteze legalitatea actelor administrative contestate, care au fost motivate prin încetarea calității de avocat şi radierea reclamantului de pe Tabloul Avocaților - raporturi juridice definitiv consolidate, şi nu prin invocarea condamnării definitive la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

Decizia nr.1003/03.11.2022 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului ..., reclamantul ... a formulat împotriva deciziei Consiliului Baroului ... nr. 607/03.06.2020 prin care a fost respinsă cererea de reînscriere pe Tabloul Avocaţilor Baroului ... „ca avocat definitiv cu drept de exercitare a profesiei” solicitând reînscrierea pe Tabloul Avocaților Baroului ... şi obligarea Baroului ... de emitere a Cardului de Avocat, specific Legii nr. 51/1995 prin care îşi poate desfășura activitatea.

Prin sentinţa nr. 246 din 01.07.2022 pronunţată de Tribunalul ..., a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâtul Baroul ..., având ca obiect anulare act – Decizia Consiliului Baroului ... nr. 607/03.06.2020, ca fondată şi s-a dispus reînscrierea reclamantului pe Tabloul Avocaţilor Baroului ...

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:

„Prin sentinţa penală nr. 185/F/2.11.2016 pronunţată de Curtea de Apel ... - Secţia penală, rămasă definitivă prin decizia nr. 207/A/8.06.2017 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Penală, reclamantul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni de închisoare sub supraveghere astfel: 9 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnatură privată în formă continuată, faptă prevăzută de art. 322 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. şi art. 396 C.p.p.;1 an şi 3 luni închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, faptă prevăzută de art. 48 C.p. rap. la art. 244 alin. 2 C.p., ambele cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p. şi art. 396 alin. 10 C.p.p.

Urmare a contopirii celor 2 pedepse s-a mai adăugat un spor de 3 luni, urmând să execute o pedeapsă de 1 an şi 6 luni în condiţiile art. 91 alin. 1 C.p., fixându-se un termen de supraveghere de 2 ani cu obligaţia de a se supune unor măsuri de supraveghere şi de a efectua 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, fără a-i fi interzisă exercitarea profesiei de avocat.

Consiliul Baroului ..., prin decizia nr. 418 a decis cu unanimitate de voturi în data de 28.06.2017 încetarea calităţii de avocat a reclamantului în temeiul art. 27 lit. d) şi raportat la art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, iar în referire la art. 26 alin. 7 din Statutul Profesiei de Avocat s-a decis radierea sa din Tabloul avocaţilor.

Prin adresa nr. 255/3.06.2020, pârâtul a comunicat reclamantului următoarele: „ca răspuns la cererea dumneavoastră comunicată prin e-mail la data de 06.05.2020 şi înregistrată sub nr. 217/06.05.2020, vă comunicăm că, prin Hotărârea nr. 607/03.06.2020, în baza art. 55 alin. 2 lit.e) din Legea nr. 51/1995, Consiliul Baroului ... a hotărât cu unanimitate de voturi, respingerea cererii dumneavoastră de reînscriere în Tabloul Avocaţilor Baroului ... („ca avocat definitiv cu drept de exercitare a profesiei „cu începere de la 08.06.2020, aşa cum aţi precizat în cerere), având în vedere că prin decizia nr. 418/28.06.2017, Consiliul Baroului ... a hotărât încetarea calităţii dumneavoastră de avocat şi radierea de pe Tabloul Avocaţilor.

Vă mai precizăm că reabilitarea dumneavoastră de drept nu justifică cererea dumneavoastră, dispoziţiile Legii nr. 51/1995 și ale Statutului profesiei de avocat nepermițând reînscrierea în Tabloul Avocaților și exercitarea profesiei, odată ce s-a dispus încetarea calității dumneavoastră de avocat și radierea de pe Tabloul Avocaților.”

Art. 26 - (1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia.

(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei va înfăţişa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condiţiile de încetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate.

Consiliul baroului va întreprinde cercetări, folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situaţia solicitării reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine, ca urmare a săvârşirii unor abateri disciplinare grave.

Aceeaşi procedură se aplică şi pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. d) din Lege, atunci când fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat a fost reţinută prin acte ale organelor profesiei de avocat.

Instanţa reţine că dispoziţiile art. 26 alin. 1 nu disting cu privire la reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, ca urmării a suspendării din profesie sau a încetării calităţii de avocat.

Se reţine că în cauză a intervenit reabilitarea reclamantului astfel cum rezultă din menţiunile certificatului judiciar nr. 32399432/17.06.2022.

Potrivit art. 169 C.pen.: Reabilitarea face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare.

În consecinţă, se apreciază că nu există un impediment pentru reînscrierea reclamantului pe Tabloul Avocaţilor Baroului ...

În acest sens trebuie reţinută şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022 prin s-a admis excepţia de neconstituționalitate, constatându-se că dispoziţiile art. 14 lit. a) sunt neconstituționale.

Faţă de aceste considerente se va dispune reînscrierea reclamantului pe Tabloul Avocatilor Baroului ...

În ceea ce priveşte al doilea capăt de cerere, el se referă la o obligaţie subsecventă a pârâtului, nenăscută la data formulării cererii de învestire, astfel că nu se poate reclama încă neîndeplinirea ei.”

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Baroul ...

În motivarea recursului recurentul pârât, Baroul ..., invocând dispoziţiile art. 488 pct. 8 N.C.proc.civ., a arătat că:

În mod nelegal, ignorând principiul securității şi stabilităţii raporturilor juridice, după 5 ani de zile de la emiterea de către Consiliul Baroului ... a Deciziei nr. 418/8.06.2017, instanța de fond a repus în discuție motivele de fapt şi de drept ale acesteia.

Arată că, prin Decizia nr. 418/28.06.2017, Consiliul Baroului ... a hotărât încetarea calităţii de avocat a numitului ... şi radierea acestuia din tabloul avocaţilor, în baza art. 27 lit. d) raportat la art. 14 lit. a) din Legea 51/1995, cu referire la art. 26 alin. 1 din Statutul Profesiei de Avocat, ca urmare a condamnării sale definitive prin sentința penală nr. 185/F/2.11.2016 pronunțată de Curtea de Apel ... la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni închisoare pentru o faptă prevăzută de legea penală (pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înșelăciune, ambele în formă continuată), aceasta reprezentând un caz de nedemnitate profesională prev. de art. 14 din Legea 51/1996.

Ori, legalitatea acestei decizii sub toate aspectele ei, a făcut obiectul controlului judecătoresc în dosarul nr. .../113/2018 al Tribunalului ... care a avut ca obiect contestația formulată de intimat împotriva Deciziei nr. 418/28.06.2017 emisă de Consiliul Baroului ... şi în care s-a pronunțat sentința nr. 331/25 iunie 2018 prin care, în primă instanță, a fost admisă contestația, însă prin decizia nr. 2304/17.12.018 pronunțată de Curtea de Apel ... a fost respinsă contestația ca nefondată.

Astfel, temeinicia şi legalitatea Deciziei nr. 418/28.06.2017 emisă de Consiliul Baroului ... prin prisma normelor de drept material şi a efectelor produse de publicarea Deciziei CCR nr. 225/04.04.2017, în vigoare la acea dată, nu mai poate fi repusă în discuție.

Ori prin sentința recurată, judecătorul fondului a analizat temeiul de drept al Deciziei Consiliului Baroului ... prin care s-a dispus încetarea calităţii de avocat a contestatorului şi radierea sa din Tabloul avocaţilor, adică, a art. 14 lit. a din Legea 51/1995, aducând atingere puterii de lucru judecat în care a intrat Decizia nr. 2304/17.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel ... şi a repus în discuție o situație juridică definitivată.

În aceste condiții şi în contextul arătat, este profund nelegală hotărârea recurată, atât timp cât instanța şi-a motivat soluția şi prin aceea că a aplicat retroactiv Decizia CCR nr. 230/28 aprilie 2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 519/26 mai 2022 prin care a fost declarat neconstituţional art. 14 lit. a) din Legea 51/1995.

Instanța a analizat omisiv şi trunchiat dispozițiile legale din actele normative care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei de avocat în ceea ce privește dobândirea calităţii de avocat, modalitatea de primire în profesia de avocat, limitându-se doar la analizarea operațiunii juridice a înscrierii pe Tabloul avocaţilor care este subsecventă dobândirii calităţii de avocat şi primirii în profesie.

Astfel, trimiterea făcută de judecătorul fondului doar la disp. art. 26 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat care reglementează „Demnitatea profesiei”, necoroborată cu celelalte dispoziții din Statutul profesiei de Avocat şi din Legea 51/1995 şi pronunțarea soluției prin prisma unei motivări conform căreia art. 26 alin. 1) din Statut nu distinge cu privire la reînscrierea în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei ca urmare a suspendării din profesie sau a încetării calităţii de avocat şi că analizarea cazurilor de nedemnitate se analizează la data cererii de reînscriere în Tabloul avocaţilor şi dacă acel caz nu mai subzistă, persoana ar trebui reînscrisă pe Tabloul avocaţilor, denotă o neînțelegere şi o analiză superficială a normelor de drept material.

În realitate, se solicită şi s-a realizat prin intermediul soluției recurate, reînscrierea contestatorului pe Tabloul avocaţilor definitivi cu drept de exercitare a profesiei.

Ori, reînscrierea pe tablou este o instituție incidentă în situația în care avocatul s-a aflat într-una dintre situațiile care au atras starea de incompatibilitate a avocatului prev. de art. 27 din Statutul profesiei de avocat (nu de nedemnitate!!!) şi s-a dispus faţă de acesta suspendarea din profesie, iar starea de incompatibilitate a încetat, aşa cum prevede art. 24 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat.

A reţine că reabilitarea reclamantului, atestată de certificatul de cazier judiciar nr. 32399432/17.06.2022 face să înceteze orice decăderi, interdicții, incapacităţi care au rezultat din condamnare, în baza art. 169 din Codul Penal şi că acest lucru este asimilabil cu nașterea automată a dreptului de a intra în profesie a unui avocat faţă de care s-a dispus încetarea calităţii de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor şi de a fi înscris pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, reprezintă o analiză profund greșită a normelor de drept incidente.

Prin această modalitate de interpretare şi analiză a actelor normative ale profesiei, instanța a adăugat practic la lege, prin aceea că a „legiferat” un nou caz de intrare în profesia de avocat, de dobândire a calităţii de avocat şi de înscriere pe Tabloul avocaţilor definitivi cu drept de exercitare a profesiei.

Singurul adevăr valabil care se desprinde din analiza art. 26 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat este acela că, odată cu reabilitarea, persoana are vocația de a intra în profesia de avocat, nemaifiind sub incidenţa cazului de nedemnitate generat de condamnarea penală, dar sub condiția îndeplinirii cumulative a tuturor celorlalte condiții şi în modalitatea prevăzută de lege.

Ori, dobândirea calităţii de avocat, primirea în profesie şi înscrierea subsecventă pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are loc în condițiile şi în modalitățile limitativ şi imperativ reglementate de art. 17, respectiv art. 20 din Legea nr. 51/1995, raportat la art. 14, art. 25 din Statutul profesiei de avocat.

Au mai fost invocate şi dispoziţiile art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, art. 14 alin. 1 şi 2, art. 15 alin. 1 lit. e şi i şi alin. 2, art. 17, art. 33, art. 37 alin. 1 şi art. 47 alin. 2 din Statutul profesiei.

Consideră că din analiza sistematică a textelor de lege invocate rezultă fără echivoc că înscrierea pe tabloul avocaţilor definitivi poate avea loc doar sub condiția susținerii şi promovării examenului național de primire în profesie organizat de UNBR, după emiterea deciziei de primire în profesie emisă de Consiliul UNBR, pe bază de cerere formulată în termen de 15 zile de la data publicării pe pagina web a UNBR a organizării examenului național, cerere însoţită de documentele prevăzute de art. 15 din Statut şi deci, şi de declarația privind inexistenţa unei situații de nedemnitate profesională, depunerea cazierului judiciar.

Din economia cerințelor impuse de art. 15 din Statut rezultă că această condiție esențială, de promovare a examenului de primire în profesie este impusă şi celor care au exercitat anterior profesia şi cărora le-a încetat calitatea de avocat, în condițiile depunerii documentelor solicitate şi dacă nu se află sub incidența unui caz de nedemnitate.

În atare condiții, Decizia Consiliului Baroului ... nr. 607/03.03.2020 prin care a fost respinsă cererea contestatorului de înscriere pe Tabloul avocaţilor definitivi, motivată de faptul că faţă de acesta s-a dispus încetarea calităţii de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor, atât timp cât acesta solicita, practic, reînscrierea în Tabloul avocaţilor pe motiv că nu mai subzistă cazul de nedemnitate profesională, situație care îi conferă doar vocația de a putea fi primit în profesie dacă promova examenul național şi dacă îndeplinea şi celelalte condiții, este legală şi temeinică.

Intimatul reclamant ... a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului recursului, excepţia tardivităţii recursului şi excepţia netimbrării acestuia.

În subsidiar, intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Acesta a arătat că în motivul arătat la punctul 1, arată de fapt o eventuală excepție a puterii de lucru judecat făcând referire la Decizia nr. 2304/17.12.2018 a Curții de Apel Galați în dosarul .../113/2018, considerând că temeinicia şi legalitatea Deciziei nr. 418/28.06.2017 emisă de Consiliul Baroului ... nu mai poate fi pusă în discuție.

Ceea ce se observă însă este că recurentul pârât nu invocă o excepție în sensul aplicării dispozițiilor art. 430 N.C.proc.civ., cum de altfel nu a făcut-o nici la fond şi nici nu argumentează identitatea de obiect, identitatea de cauză şi identitatea de părți, ci se limitează la o evaluare lapidară şi formală a două hotărâri ce privesc doar aceleași părţi.

Conform împrejurărilor de fapt, Decizia nr. 2304/17.12.2018 a Curții de Apel ... în dosarul .../113/2018 privește temeinicia şi legalitatea Deciziei nr. 418/28.06.2017 emisă de Consiliul Baroului ..., iar hotărârea atacată de recurenta pârâtă privește decizia de reînscriere a intimatului reclamant după îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor intrării în profesie fără examen, chiar dacă Consiliul Baroului ... se raportează la cazurile de nedemnitate prevăzute de lege, deoarece la data de 7.06.2021 a intervenit reabilitarea de drept în ceea ce îl privește, şi nici nu se mai poate face referire la dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea 51/1995, devenit neconstituţional prin decizia CCR nr. 230/28 aprilie 2022.

Așadar, chiar dacă este o excepție absolută prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică, recurentul pârât ar trebui să dovedească în primul rând identitatea de obiect, identitatea de cauză şi identitatea de părți, ceea ce în speță nu se realizează.

Aşa cum reiese din situația de fapt şi motivarea Deciziei nr. 2304/2018 din 17 decembrie 2018 în dosarul .../113/2018 pronunțată de Curtea de Apel ..., obiectul cererii era de reînscriere a domnului ..., după îndeplinirea condițiilor arătate în hotărârea pronunțată de Curtea de Apel ... respectiv că dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea 51/1995 nu au fost modificate şi împrejurarea în care la data de 7.06.2020 a intervenit reabilitarea de drept în conformitate cu dispoziţiile art. 165 Cod penal.

Mai mult decât atât, în timpul judecării prezentei cauze, se poate observa că sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile intrării în profesie fără examen, având în vedere şi noile împrejurări, dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv cazierul judiciar şi Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.14 lit. a) și ale art. 26 lit. d) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat publicată în Monitorul Oficial nr. 519 din 26.05.202.

Chiar dacă Consiliul Baroului ... s-a raportat la cazurile de nedemnitate prevăzute art.14 lit. a) și ale art.26 lit. d) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, deoarece la data de 28.04.2022 a intervenit Curtea Constituțională şi a constatat că dispozițiile art.14 lit. a) din Legea nr.5 1/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt neconstituționale, Decizia 418/2017 a Baroului ... a devenit nulă.

În absența intervenției active a legiuitorului, care să clarifice norma prin prisma celor statuate de Curtea Constituțională, s-a ajuns la o situație excesivă, contrară rațiunii avute în vedere de instanța de contencios constituțional prin pronunțarea deciziei menționate, urmând să fie excluși din profesie, în mod nediferențiat, toți avocații care au fost condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate.

Curtea constată că, astfel, excluderea din profesie pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a aplicat prin hotărâre judecătorească definitivă pedeapsa cu închisoarea poate deveni o sancțiune disproporționată față de gravitatea faptei, mai ales în condițiile în care prevederile art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 nu fac niciun fel de distincție după cum instanța a dispus executarea pedepsei închisorii sau a apreciat că aceasta își poate atinge scopul sancționator, educativ, disuasiv și preventiv chiar și prin suspendarea executării.

Curtea reține că o astfel de consecință, constând în excluderea din profesia de avocat pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a aplicat prin hotărâre judecătorească definitivă pedeapsa cu închisoarea, reprezintă o denaturare a sensului Deciziei nr.225 din 4 aprilie 2017 și a rațiunii care a stat la baza pronunțării acesteia.

Deși finalitatea acestei decizii a fost aceea de a conduce la sporirea garanțiilor juridice asigurate prin lege avocaților în ceea ce privește pierderea acestei calități, prin eliminarea riscului aplicării acestei măsuri în mod arbitrar, consecința a reprezentat-o - în absența intervenției legiuitorului - crearea unei situații excesiv de severe pentru avocaţi, în special prin comparație cu alte profesii juridice.

Faţă de aceste considerente se poate constata că nedemnitatea nu se constată doar opelegis, aşa cum în mod eronat a reinterpretat prin decizia civilă nr. 2304/17 decembrie 2018 Curtea de Apel ..., ci Curtea Constituțională a precizat în mod clar că nu orice infracțiune săvârşită, chiar şi cu intenție, duce automat la excludere, în contextul în care şi alţi avocaţi, pentru același gen de infracțiuni, deși condamnați continuă să profeseze.

În contextul controlului legilor posterior promulgării, Curtea Constituțională a revenit şi a constatat că întreg textul este neconstituţional astfel încât decizia nr. 607 din 03.06.2020 emisă de Baroul ... nu mai este una legală atât sub acest aspect de legalitate, cât şi sub aspectul îndeplinirii condițiilor din statutul profesiei.

Revenind la identitatea de obiect, identitatea de cauză şi identitatea de părți.

Identitatea de obiect: 1) Pentru a exista identitate de obiect, este necesar ca obiectul din cea de-a doua acțiune să fie identic cu cel din prima acțiune.

Prin obiectul cererii de chemare în judecată înțelegem pretenția formulată, respectiv folosul urmărit de reclamant prin introducerea cererii și dreptul subiectiv care se referă la obiectul material pretins.

Dreptul subiectiv nu se confundă cu cauza raportului juridic, care constă în temeiul juridic al dreptului dedus judecății.

A face distincție între dreptul pretins și cauza acestuia are o mare importanță, deoarece același drept va putea fi pretins și printr-o nouă acțiune, fără a se putea invoca excepția autorității lucrului judecat, dacă temeiul juridic este altul și, deci, cauza este schimbată.

Pentru a stabili identitatea de obiect, se are în vedere ca prim termen de referință hotărârea instanței, urmând să se cerceteze dispozitivul acesteia coroborat cu conținutul considerentelor, la care urmează să se raporteze obiectul cererii subsecvente.

Potrivit unei decizii de speță, considerentele hotărârii nu participă la autoritatea de lucru judecat decât în măsura în care ele conțin sau lămuresc declarațiile de drepturi provocate de părți și cuprinse în dispozitiv.

Noul Cod de procedură civilă tranșează problema părții din hotărâre care dobândește autoritate de lucru judecat, modificând concepția clasică în acest domeniu.

Dacă în practica judecătorească s-a statuat deja, în decizii de speță, concepția potrivit căreia și considerentele hotărârii ar putea dobândi autoritate de lucru judecat, noul cod stabilește că „autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Față de prevederile art. 430 alin. (2) N.C.proc.civ., este evident că se recunoaște autoritatea de lucru judecat a considerentelor decisive și a celor decizionale; cele explicative, prin ele însele, lipsite de elemente esențiale pentru aplicarea hotărârii, sunt incluse în cele decisive.

Doctrina recentă a criticat textul art. 430 alin. (2) N.C.proc.civ., arătând că actuala reglementare va permite tocmai modificarea deciziei judiciare prin motivarea soluției, motivare care este evident, ulterioară redactării și chiar pronunțării dispozitivului.

Astfel, are autoritate de lucru judecat, cu privire la chestiunea pe care o rezolvă, atât hotărârea prin care este soluționat fondul, cât și hotărârea dată în temeiul unei excepții procesuale.

În acest ultim caz, în respectarea sintagmei „cu privire la chestiunea tranșată”, va exista autoritate de lucru judecat numai atunci când neregularitatea procedurală care a dus la admiterea unei excepții procesuale persistă și în cel de-al doilea proces.

Identitatea de cauză: 2) Identitatea de cauză, în această materie, prin cauză se înțelege faptul material sau juridic care constituie temeiul legal sau fundamentul direct și indirect al dreptului sau al beneficiului legal pe care una dintre părți îl invocă.

La determinarea conceptului de „cauză” trebuie avute în vedere și acele împrejurări noi, ce nu au fost luate în considerare cu prilejul primei judecăți, mai ales că împrejurările de fapt nu pot constitui, prin ele însele, cauza unei acțiuni.

Astfel, se conchide că identitatea de cauză implică existența unei identități de fapte și de reguli de drept aplicabile acestor fapte.

Identitatea de persoane: 3) A treia condiție, a identității de persoane, se explică prin aceea că hotărârile judecătorești nu produc efecte decât între părțile litigante.

Se are în vedere identitatea juridică a părților, nu cea fizică, deoarece o persoană poate sta în proces reprezentată de altcineva.

În ceea ce privește cel de-al doilea punct, recurentul pârât contestă modalitatea de reînscriere pe Tabloul Avocaţilor, fără a contesta îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor intrării în profesie, în sensul în care ... ar trebui să mai susțină un examen de primire în profesie, deși în cazul de faţă se poate observa că îndeplinește cumulativ toate condițiile intrării în profesie fără examen, chiar dacă Consiliul Baroului ... se raportează la cazurile de nedemnitate prevăzute de lege, deoarece la data de 7.06.2021 a intervenit reabilitarea de drept în ceea ce îl privește, motiv pentru care nu se mai poate face referire la dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea 51/1995.

De altfel şi prin decizia civilă nr. 2304/17 decembrie 2018 a Curții de Apel ..., hotărâre care a stat la baza radierii subsemnatului din Tabloul Avocaţilor a Baroului ..., la fila 4 se face mențiunea „că nu s-a făcut dovada reabilitării”, instituție ce ar fi pus în discuție menținerea ca avocat definitiv pe Tabloul Avocaţilor a Baroului ...

Așadar, deoarece la data de 7.06.2021 a intervenit reabilitarea de drept a condamnării de un an şi 6 luni, consideră că se impune reanalizarea situației şi reînscrierea în Tabloul Avocaţilor a Baroului ... ca avocat definitiv cu drept de exercitare a profesiei.

Literatura de specialitate a reținut că reabilitarea este mijlocul legal de încetare a consecințelor juridice care decurg dintr-o condamnare, respectiv mijlocul prin care foștii condamnați se reintegrează pe plan juridic, în societate.

Doctrina contemporană de drept penal a reținut că reabilitarea face ca interdicțiile, decăderile, incapacitățile care decurg din hotărârea judecătorească de condamnare să înceteze, respectiv că reabilitarea constituie mijlocul legal prin care condamnatul este reintegrat deplin în societate.

Reabilitarea de drept este reglementată de prevederile art. 165 Cod. pen., care stabilește că reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani, condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune, ceea ce în speță este realizat, fiind îndeplinite condiţiile art. 12 din Legea 51/1995.

Totodată se are în vedere şi Decizia nr. 225/2017 a Curții Constituționale a României, care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei’’ din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituțională.

Curtea a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art.14 lit. a) din Legea nr.51/1995 contravine art. l alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat.

Așa fiind, necircumstanțierea expresă a acelor infracțiuni care sunt de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a organelor competente.

Mai mult decât atât, în ședința din data de 28 aprilie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art.14 lit. a) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 26 lit. d) din același act normativ sunt constituționale în raport de criticile formulate, astfel încât decizia de respingere a reînscrierii în lipsa unui articol de lege aplicabil devine nul.

Textul declarat ca neconstituțional are următorul cuprins: „Art.14. - Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.

Nu lipsită de importanţă este şi Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 8 iunie 2022, aplicabilă şi prezentei speţe care în considerentele sale precizează că, dacă nu ar fi aplicate dispozițiile Codului penal referitoare la reabilitare/dezincriminare/amnistie, condiția analizată în acea cauză - privitoare la nedemnitatea de a fi avocat a persoanei condamnate definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate - nu ar cunoaște, în mod obiectiv, niciun remediu de înlăturare, devenind o stare de fapt intangibilă/iremediabilă.

Ea ar reprezenta, astfel, o veritabilă civiliter mortuus în privința persoanei față de care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de condamnare, pentru că ar avea efecte absolute și perpetue în privința acesteia, încălcând marja de apreciere de care dispune legiuitorul în temeiul art. 16 alin.(3) din Constituție.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Curtea de Apel constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 185/F/2.11.2016 pronunţată de Curtea de Apel ... - Secţia penală, rămasă definitivă prin decizia nr. 207/A/8.06.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia penală, reclamantul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 şi 6 luni închisoare sub supraveghere astfel: 9 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, faptă prevăzută de art. 322 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.penal şi art. 396 C.proc.penală; 1 an şi 3 luni închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, faptă prevăzută de art. 48 C.penal raportat la art. 244 alin. 2 C.penal, ambele cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. penal şi art. 396 alin. 10 C.proc.penală.

Urmare a contopirii celor 2 pedepse s-a mai adăugat un spor de 3 luni, urmând să execute o pedeapsă de 1 an şi 6 luni în condiţiile art. 91 alin. 1 C.penal, fixându-se un termen de supraveghere de 2 ani cu obligaţia de a se supune unor măsuri de supraveghere şi de a efectua 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, fără a-i fi interzisă exercitarea profesiei de avocat.

Consiliul Baroului ... prin decizia nr. 418 a decis cu unanimitate de voturi în data de 28.06.2017 încetarea calităţii de avocat a reclamantului în temeiul art. 27 lit. d) şi raportat la art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, iar în referire la art. 26 alin. 7 din Statutul Profesiei de Avocat s-a decis radierea sa din Tabloul avocaţilor.

Această decizie a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 2304/17.12.2018 a Curţii de Apel ...

Astfel, intimatul reclamant şi-a pierdut în mod definitiv calitatea de avocat, situaţie care nu este identică cu cea a suspendării din profesie din punct de vedere al efectelor.

Odată pierdută această calitate, pentru a putea fi înscris din nou pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei de avocat, reclamantul trebuie, potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 şi art. 47 alin. 2 din Statut, să urmeze în primul rând procedura pentru intrare în profesie, pentru care a dobândit vocaţie ca urmare a reabilitării sale.

Or, primirea în profesie, cu excepţiile în care nu se încadrează reclamantul, întrucât nu a avut calitatea de judecător I.C.C.J. sau de judecător al unei instanţe internaţionale, se realizează potrivit art. 14 alin. 1 şi art. 33 din Statutul profesiei de avocat numai în baza promovării unui examen, dovadă pe care acesta nu a făcut-o în cauză.

În ceea ce priveşte incidenţa în cauză a Deciziei nr. 230/28.04.2022 a Curţii Constituţionale, instanţa de recurs constată că, deşi instanţa de contencios constituţional a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, aceasta nu produce efecte în privinţa deciziei nr. 418/28.06.2017 de încetare a calităţii de avocat, întrucât în privința cauzelor care nu se află pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării deciziei de admitere a Curții, fiind vorba despre un raport juridic epuizat — facta praeterita, Curtea Constituţională a reținut că partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei de admitere, iar decizia de admitere a Curții nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, în caz contrar consecința fiind extinderea efectelor deciziei Curții pentru trecut.

Totodată, instanţa de recurs reţine că Decizia nr. 230/28.04.2022 de admitere a excepției de neconstituționalitate nu este de natură să afecteze legalitatea actelor administrative contestate, care au fost motivate prin încetarea calităţii de avocat şi radierea reclamantului de pe Tabloul Avocaţilor - raporturi juridice definitiv consolidate, şi nu prin invocarea condamnării definitive la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

În consecinţă, instanţa de recurs constată că judecătorul de primă instanţă a realizat o greşită aplicare a dispoziţiilor de drept material incidente în cauză, ca urmare a refuzului de a interpreta sistematic dispoziţiile legale din cuprinsul Legii nr. 51/1995 şi a Statutului Profesiei de Avocat.

Față de aceste considerente, Curtea constatând nelegalitatea sentinţei recurate, în baza art. 488 pct. 8 N.C.proc.civ., va admite recursul declarat împotriva sentinţei nr. 246 din 01.07.2022, pe care o va casa în tot şi în rejudecare va respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul ...

(Decizie rezumată de judecător Lucian Chetrone)