Decizie nr. 90 din 08.02.2007

Prin încheierea din 9.03.2004 pronunţată de Judecătoria Însurăţei în dosarul nr. 41/2004, a admis în principiu şi în parte acţiunea formulată de către reclamanta B.M. împotriva pârâţilor G.G. şi Ş.M. şi în consecinţă, a constatat că masa partajabilă se compune din suprafaţa de 6,2500 ha din titlul de proprietate nr. … – 6824/10.10.1993 şi suprafaţa de 4,5000 ha teren arabil extravilan din titlul de proprietate nr. … – 6782/1993.

Restul de 3,7500 ha din titlul de proprietate nr. … – …/1993 aparţine pârâtului G.G.

A constatat că pârâta T.C.P. a renunţat la succesiune.

A constatat că reclamanta B.M. şi pârâţii G.G. şi Ş.M. sunt meştenitorii legali ai defunctei G.N., având fiecare cote egale de 1/3 din masa partajabilă.

A respins capătul de cerere privind raportul succesoral al suprafeţei de 1261 mp teren intravilan al pârâtului G.G. ca neîntemeiat.

A dispus efectuarea unei expertize cadastrale pentru formarea loturilor în funcţie de amplasament, valoarea productivă şi alte elemente tehnice.

A repus cauza pe rol cu citarea părţilor şi a fixat termen la data de 30.03.2004, a dispus ca reclamanta să plătească suma de 2.000.000 lei reprezentând onorariu de expertiză.

În considerentele încheierii s-a reţinut că reclamanta B.M. a chemat în judecată pe pârâţii G.G., T.C. şi Ş.M., pentru ca prin hotărâre judecătorească să se partajeze bunurile rămase de pe urma defunctei G.N., decedată la data de …, urmând să se stabilească calitatea de moştenitori legali, cotele ce li se cuvin şi lichidarea stării de indiviziune.

De asemenea a solicitat ca pârâtul G.G. să raporteze la masa de împărţit suprafaţa de 1261 mp teren intravilan situat în oraşul Î., teren care i-a fost dată de defunctă în timpul vieţii sale pentru a-şi construi o casă.

În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că împreună cu pârâtul G.G. sunt descendenţi, iar pârâtele T.C. şi Ş.M., nepoate de fiu al defunctei G.N., având cote egale de 1/3 din moştenire.

Masa succesorală rămasă de pe urma defunctei G.N. se compune din suprafaţa de 14,50 ha teren extravilan din care 13,3638 ha teren arabil şi 1,1362 ha vie degradată, scoasă de pe rod, situat în raza oraşului Î., evaluat la suma de 85.280.760 lei.

Terenul se regăseşte în titlul de proprietate nr. … pentru suprafaţa de 10 ha şi 4,5000 ha în titlul de proprietate nr. …

În ce priveşte titlul de proprietate … a fost trecut numai pârâtul G.G. alături de G.N., considerând o omisiune a comisiei pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

În cauză a formulat întâmpinare pârâtul G.G. prin care a solicitat admiterea în parte a acţiunii, susţinând că masa succesorală se compune din ½ din suprafaţa de 10 ha teren arabil din titlul de proprietate nr. …, precum şi suprafaţa de 4,5 din titlul de proprietate nr. ….

În ce priveşte raportul donaţiei terenului în suprafaţă de 1.261 mp intravilan, cererea trebuie respinsă motivând că titlul a fost emis pe numele său.

Pârâta T.C.P. a depus la dosar declaraţie autentică de renunţare la succesiunea defunctei G.N.

Din probele administrate în cauză, instanţa a reţinut că pârâtul G.G. nu poate stăpâni jumătate din terenul inclus în titlul de proprietate …– …/1993 ci numai 3/8, deoarece potrivit art. 1 lit. a din Legea nr. 319/1944 privind dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor, acesta moşteneşte ¼ din averea celuilalt soţ când intră în concurs cu descendenţii.

Aşa fiind, numai suprafaţa de 6,250 ha din titlul de proprietate nr. …. – …/1993 face parte din masa succesorală, restul de 3,750 ha fiind proprietate exclusivă a pârâtului G.G.

Cu privire la terenul intravilan în suprafaţă de 1.261 mp, acesta aparţine pârâtului G.G. având act de proprietate emis pe numele său.

Împotriva încheierii de admitere în principiu a declarat apel reclamanta B.M., fiind înregistrat la Curtea de Apel Galaţi sub nr. 809/2004.

Prin încheierea din 27.06.2006 pronunţată în dosarul nr. 1782/44/2004 Curtea de Apel Galaţi a dispus scoaterea de pe rol şi înaintarea dosarului la Tribunalul Brăila în vederea soluţionării apelului.

Prin decizia civilă 203/17.10.2006 Tribunalul Brăila a respins ca inadmisibil apelul declarat de reclamanta B.M. împotriva încheierii de admitere în principiu din 9.03.2004 a Judecătoriei Însurăţei.

S-a reţinut în motivarea deciziei că potrivit disp. art. 673 ind. 8 c.pr.c. încheierile prev. de art. 673 ind. 6 al. 1 şi 673 ind. 7 pot fi atacate cu apel sau , după caz, cu recurs, odată cu fondul, fiind supuse aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea dată asupra fondului procesului.

S-a menţionat că deşi la data pronunţării încheierii atacate, erau în vigoare alte dispoziţii legale care prevedeau că încheierea de admitere în principiu poate fi atacată separat cu apel sau recurs, după caz, la data soluţionării apelului aceste dispoziţii au fost abrogate, iar noile prevederi sunt de aplicare imediată, atât pentru cauzele aflate pe rol cât şi pentru cele viitoare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta B.M. criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive;

- încheierea a fost pronunţată la 9.03.2004 deci înainte de intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă 65/1.09.2004 iar Legea 219/6.07.2005 privitoare la abrogarea OUG 138/2000 art. 1 pct. 79 păstrează reglementările anterioare în domeniul căilor de atac proprii ale încheierii de admitere în principiu.

- potrivit disp. art. 2 pct. 1 lit. b în ref. la art. 282 ind. 1 c.pr.c. pricinile de partaj judiciar nu se supun criteriului valoric nici în domeniul competenţei materiale nici în domeniul căilor de atac.

Prin întâmpinare intimatul G.G. a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât decizia instanţei de apel este temeinică şi legală şi judicios motivată.

Prin decizia civilă nr.90/08.02.2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a fost admis recursul reclamantei, a fost casată decizia tribunalului şi trimisă cauza la această instanţă spre rejudecare.

Pentru a pronunţa această decizie instanţa de recurs a avut în vedere dispoziţiile art.725 alin.3 cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate.

În cazul de faţă, încheierea de admitere în principiu atacată cu apel de către reclamantă a fost pronunţată la data de 9 martie 2004, când nu intrase în vigoare dispoziţiile OUG 65/09.09.2004 şi potrivit vechii reglementări, încheierea putea fi atacată separat cu apel şi recurs.

Neţinând seamă de aceste dispoziţii hotărârea tribunalului este nelegală, motiv pentru care recursul a fost admis.