Decizie nr. 670 din 16.08.2006

Prin cererea înregistrată sub nr. 1233/2006 pe rolul Tribunalului Galaţi, reclamanta D.G.A.S.P.C.

G. a chemat în judecată pe pârâta D.J., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună înlocuirea măsurii de plasament a minorului D.S.M., născut la data de 18.02.1990 la familia T.A. şi M., cu măsura plasamentului la familia M.G. şi M.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că prin hotărârea nr. 182/28.03.2003 a C.P.C.

G., s-a dispus instituirea măsurii plasamentului familial a minorului D.S.M. la familia T.A. şi M., care sunt unchii săi materni, dar a părăsit domiciliul acestora deoarece era bătut şi obligat să presteze anumite munci în gospodărie.

A mai arătat reclamanta că mama minorului este plecată în Italia iar tatăl este decedat şi că minorul mai are doi fraţi, D.A. în vârstă de 17 ani, aflat în plasament familial la bunica paternă, numita D.V., şi D.A. în vârstă de 10 ani, aflată în plasament la bunica maternă.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 61 coroborate cu cele ale articolului 137 din Legea nr. 272/2004.

Prin sentinţa civilă nr. 811/2006 a Tribunalului Galaţi s-a respins ca nefondată acţiunea de înlocuire a măsurii de plasament familial.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor articolului nr. 60 alin. 3 litera a şi b din Legea nr. 272/2004 la stabilirea măsurii plasamentului se va urmări, cu prioritate, plasarea copilului la familia extinsă sau la familia substitutivă, precum şi menţinerea fraţilor împreună.

Din actele depuse de către reclamantă rezultă că există posibilitatea integrării minorului în familia extinsă, mătuşa lui, numita T.I. exprimându-şi dorinţa de a-l lua în plasament.

Faţă de această declaraţie, instanţa apreciază că în interesul minorului este continuarea demersurilor în vederea integrării lui în familia extinsă, în acest fel urmând a fi facilitată menţinerea legăturii lui cu fraţii săi, mai ales că numita T.I. o are în plasament pe sora lui D.S.M., D.A.

Pe de altă parte, se mai constată că familia M.G. şi M. nu prezintă toate garanţiile morale şi de stabilitate necesare creşterii unui minor, având în vedere că din fişa de cazier a lui M.G. rezultă că în trecut a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de abandon de familie şi că la un moment dat în această familie s-a pus problema unui divorţ.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs D.G.A.S.P.C. Galaţi care a criticat sentinţa pronunţată de instanţa de fond sub următoarele aspecte:

Unchii materni, T.A. şi M. au recurs la pedepse corporale şi nu s-au ocupat de educaţia minorului.

De multe ori, acesta a fugit de la familia care îl avea în plasament şi în cele din urmă s-a stabilit de bună voie la familia M.

Aceştia s-au ocupat de creşterea şi îngrijirea minorului, deşi nu au avut beneficii materiale din aceasta.

Ceilalţi membri ai familiei lărgite: D.V., bunica paternă şi T.I., bunica maternă nu au condiţiile necesare pentru creşterea şi educarea minorului.

Analizând sentinţa prin prisma motivului de recurs invocat, instanţa reţine că acesta este fondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:

Minorul D.S.M. are 16 ani şi 6 luni.

Tatăl său este decedat, iar mama e plecată în Italia.

Minorul s-a aflat în plasament la familia lărgită: T.A. şi M., unchii săi materni, dar a fugit în repetate rânduri de la aceştia, susţinând că era bătut şi supus la diverse munci în gospodărie.

În final, s-a refugiat la familia M.M. şi G., unde a găsit afecţiune şi înţelegere.

Relevantă în aprecierea interesului superior al minorului este opinia acestuia, având în vedere că la vârsta de 16 ani şi jumătate a ajuns la un grad de maturitate ce determină instanţa să ţină seama de opinia sa.

Deşi recunoaşte că munceşte la stâna familiei Mândrescu, minorul spune că s-a ataşat de aceştia, că se poartă frumos cu el, îl înţeleg şi îi dau bani.

Copilul a locuit temporar şi la ceilalţi membri ai familiei lărgite: T.I., bunica maternă, care o are în plasament şi pe sora sa D.A., dar nu s-a acomodat acolo.

A mai locuit şi la D.V., bunica paternă, căreia i-a fost dat în plasament fratele său, D.A. şi care are condiţii materiale bune, dar în momentul în care consuma băuturi alcoolice îl alunga (declaraţie minor - Camera de consiliu).

Minorul are în prezent o situaţie stabilă la familia M., după o perioadă în care s-a refugiat de la unchii săi la ceilalţi membri ai familiei lărgite, fără a reuşi să se stabilească acolo din diverse motive.

Soţii M. oferă condiţii materiale şi morale corespunzătoare, au fost alături de copil şi l-au tratat corect, în momentul în care rudele sale apropiate nu au reuşit să şi-l apropie.

L-au ajutat pe minorul aflat în stare de nevoie, deşi în toată această perioadă nu au beneficiat de alocaţie de sprijin.

E adevărat că M.G. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie în anul 1994, dar între timp a fost reabilitat.

Deşi art. 60 alin.3 lit a şi b din Legea nr. 272/2004 prevede prioritatea plasării minorului în familia extinsă, precum şi menţinerea fraţilor împreună, acest articol nu trebuie interpretat în mod formalist, ci ţinând cont de situaţia concretă şi de interesul superior al minorului.

Din aceste considerente, având în vedere şi disp. art.61 din Legea nr. 272/2004, precum şi disp art.312 C. proc.

Civ., va admite recursul, va modifica în tot sentinţa civilă şi va dispune înlocuirea măsurii plasamentului de la familia T.A. şi M. la familia M.G. şi M.