Curtea de Apel TÂRGU MUREȘ · x/320/2021

Decizie nr. 62/A din 31.01.2023

Instanță: Curtea de Apel TÂRGU MUREȘ
Dosar: x/320/2021
Obiect: Operațiuni cu produse pirotehnice fără drept. Vătămare corporală. Concurs de infracțiuni.
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Cod penal art. 38 alin. 1, art. 196 alin. 2, art. 194 alin. 1 lit. a

Legea nr. 126/1995, art. 37 lit. a

Infracţiunile incriminate de art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995 şi art. 196 alin. 2 raportat la art. 194 alin.1 lit. a) Cod penal protejează valori sociale diferite.

Prima are ca scop protejarea relaţiilor sociale cu privire la comercializarea produselor pirotehnice şi explozive, urmărind să asigure un înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane şi siguranţei publice, protecţia şi siguranţa consumatorilor, precum şi protecţia mediului.

Vătămarea corporală din culpă protejează relaţiile sociale referitoare la integritatea corporală şi sănătatea persoanei.

În ceea ce priveşte infracţiunea de vătămare corporală din culpă, elementul material s-a realizat printr-un act comisiv, anume punerea la dispoziţia unei persoane vulnerabile a unui obiect potenţial vătămător.

Nu are importanţă pentru existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă dacă obiectul vătămător era comercializat licit sau ilicit.

Întrucât a fost comercializat în mod ilicit, cele două infracţiuni sunt reţinute în concurs.

Urmarea imediată (vătămarea integrităţii corporale şi a sănătăţii) nu trebuie neapărat să fie rezultatul direct al activităţii făptuitorului, ci poate fi şi indirect, cum este cazul în speţă.

Inculpatul a acţionat (mediat) prin intermediul obiectului vătămător, fiind produs rezultatul socialmente periculos, anume leziunile traumatice care au necesitat un număr de 24-26 zile îngrijiri medicale şi producerea unei infirmităţi permanente prin secţionarea falangei distale deget II de la mâna dreaptă.

Prin sentința penală nr. x din 2 iunie 2022 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. x/320/2021 s-a dispus:

În temeiul prevederilor art. 396 al. 1 și 2 Cod de procedură penală condamnarea inculpatului Dla următoarele pedepse:

a) 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 al. 2 raportat la art. 194 al. 1 lit. a) Cod Penal,

b) 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, prevăzută de art. 37 al. 1 lit. a) din Legea nr.126/1995.

În temeiul art. 39 al. 1 lit. b Cod Penal, raportat la art. 38 al. 1 Cod Penal, privind concursul real de infracțiuni, inculpatului i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea 1 an și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu o treime din totalul celeilalte pedepse stabilite, respectiv 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă finală de 1 an și 8 luni închisoare.

În baza art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 al. 1 Cod penal, inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Mureș la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 al. 2 lit. b) Cod penal i s-a impus condamnatului să execute şi următoarea obligaţie:

- să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 al. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus că inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei municipiului A , jud.

Mureș sau în cadrul Primăriei comunei B, jud.

Mureș pe o perioadă de 120 de zile.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal, i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, respectiv cu privire la consecinţele săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de supraveghere.

I s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligaţiilor impuse, anume revocarea suspendării şi dispunerea executării pedepsei principale în regim de detenţie.

În temeiul art. 397 Cod de Procedură Penală, raportat la art. 19 Cod de Procedură Penală, raportat la art.1357 Cod civil, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă C.

S-a dispus obligarea inculpatului D la plata sumei de 30.000 de Euro, reprezentând daune morale către partea civilă C.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 16.06.2021 în dosarul penal nr. x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 18.06.2021, sub nr. x/320/2021, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului D pentru săvârșirea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 al. 2 rap. la art. 194 al.1 lit. a) Cod Penal și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, prevăzută de art. 37 al. 1 lit. a) din Legea nr.126/1995, cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod Penal.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, înscrisurile în circumstanțiere administrate în faza de judecată, precum și probele administrate în cursul judecății, instanța a reținut următoarele:

În fapt, la data de 26.12.2018 persoana vătămată C și martorul E, ambii minori, au achiziționat mai multe articole pirotehnice (având denumirea generică de petarde) de la inculpatul D fără ca acesta din urmă să aibă vreun drept sau autorizație pentru a comercializa astfel de produse.

Instanța a mai reținut că inculpatul a comercializat articolele pirotehnice în incinta locuinței sale din comuna Glodeni, jud.

Mureș și, totodată, este vecin cu minorii și familiile acestora motiv pentru care cunoștea în mod evident vârsta fragedă a acestora.

După achiziționarea bunurilor de la inculpatul D , persoana vătămată C, minor în vârstă de 11 ani la data faptei, a detonat un astfel de articol pirotehnic care i-a explodat în mână și i-a provocat o leziune traumatică severă, respectiv o infirmitate la nivelul mâinii drepte prin desprinderea părții superioare a unui deget.

Potrivit concluziilor Certificatului Medico-Legal nr. x/A2/23 din 07.01.2019 eliberat de către Institutul de Medicină Legală Târgu-Mureș, minorul F a prezentat leziuni traumatice care s-ar fi putut produce la data de 26.12.2018 prin explozia unei petarde aflate în mână și că absența posttraumatică a falangei distale deget II mână dreaptă se încadrează din punct de vedere medico-legal în noțiunea de infirmitate, fiind necesare 24-26 zile de îngrijire medicale.

În drept, faptele inculpatului D care, la data de 26.12.2018 a vândut fără drept sau fără autorizație către minorii C și martorul E un număr de 5 articole pirotehnice, după care la scurt timp în urma detonării necorespunzătoare de către minorul F a unei petarde acesta i-a explodat în mână provocându-i persoanei vătămată leziuni traumatice pentru care a necesitat 24-26 zile de îngrijiri medicale și au avut ca urmare producerea unei infirmități prin secționarea falangei distale deget II de la mâna dreaptă, iar producerea unei leziuni traumatice ar fi putut fi previzibilă pentru inculpat, având în vedere vârsta persoanei vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 al. 2 raportat la art. 194 al.1 lit. a) Cod Penal și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, prevăzută de art. 37 al. 1 lit. a) din Legea nr. 126/1995, cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod Penal.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de vătămare corporală din culpă instanța a reținut că elementul material al infracțiunii prin vânzarea și lăsarea nesupravegheată a persoanei vătămate de 11 ani în manevrarea unui articol pirotehnic, prin încălcarea art. 7 al. 3 lit. a) din Legea nr.126/1995 care prevede că persoanele care nu au împlinit vârsta de 16 ani nu pot deţine şi utiliza articole pirotehnice.

Potrivit textului legal anterior menționat, minorii cu vârsta de 16 ani sau mai mari pot deține doar pirotehnice din categoria 1 şi P1, aceste categorii fiind cele mai puțin periculoase, neexistând categorii inferioare acestora pentru care să nu existe dispoziții de reglementare privind deținerea.

Urmarea imediată a infracțiunii este reprezentată de leziunile traumatice suferite de către minorul C care au necesitat pentru vindecare 24-26 zile de îngrijiri medicale și au avut ca urmare producerea unei infirmități prin secționarea falangei distale deget II de la mâna dreaptă.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și urmarea imediată produsă, reiese din ansamblul materialului probator.

Astfel, dacă inculpatul nu ar fi vândut persoanei vătămată articolele pirotehnice rezultatul vătămător asupra acesteia nu s-ar fi produs.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a culpei cu prevedere, fiind previzibil pentru orice persoană adultă că lăsarea la dispoziția unui minor în vârstă de 11 ani, a unor articole pirotehnice, poate conduce la rănirea acestuia.

Referitor la latura obiectivă a infracțiunii de orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, instanța a constatat că prin acțiunea de vânzare fără drept și fără autorizație către minorii F și E a unui număr de cinci petarde au fost încălcate dispozițiile art. 32 al. 1 din Legea nr. 126/1995 care stabilește că, vânzarea articolelor pirotehnice se face numai de către persoanele juridice autorizate în acest sens şi numai în locurile autorizate în condiţiile legii și a dispozițiilor art. 34 din același act normativ care stabilește că, se interzice confecționarea, deținerea, comercializarea, importul, folosirea sau orice altă operațiune cu materii explozive de către persoanele fizice sau juridice neautorizate.

Urmarea imediată constă în stare de pericol creată prin punerea la dispoziția unor minori ale acestor articole pirotehnice, în contextul în care potrivit art. 7 al. 3 lit. a) din Legea nr. 126/1995, persoanele care nu au împlinit vârsta de 16 ani nu pot deţine şi utiliza articole pirotehnice.

Starea de pericol care s-a concretizat și prin vătămarea corporală a minorului F .

Legătura de cauzalitate reiese din materialitatea faptei care rezultă din mijloacele de probă administrate în prezenta cauză.

Sub aspectul laturii subiective a acestei fapte, infracțiunea a fost săvârşită cu intenţie directă, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul acesteia şi l-a urmărit.

La stabilirea pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Referitor la natura și gravitatea rezultatului produs, respectiv la consecințele infracțiunilor, instanța a avut în vedere vătămările cauzate minorului C care a rămas cu o infirmitate permanentă dar și împrejurarea că pus în pericol alte persoane minore prin faptul că le-a vândut fără drept articole pirotehnice.

Cu privire la persoana inculpatului, s-a avut în vedere conduita acestuia pe parcursul procesului penal, reţinând că a avut o atitudine nesinceră în faţa instanței de judecată, încercând să scape de răspunderea penală.

Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și este integrat în societate, dar a încercat să se sustragă de la răspunderea penală prin adoptarea unei poziții procesuale vădit contrară cu probele care îl încriminează dincolo de orice dubiu rezonabil.

Cu toate acestea, instanța de judecată a constatat că sunt îndeplinite prevederile art. 91 și următoarele din Codul Penal și a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii care a fost stabilită în sarcina inculpatului deoarece acesta, chiar și fără privare de libertate, va conștientiza într-un final consecințele faptelor sale.

Cu privire la latura civilă a cauzei:

În drept, potrivit art. 19 Cod de procedură penală, pentru ca o persoana să răspundă civil în procesul penal este necesară îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții, prevăzute de art. 1357 Cod civil: existenţa unei fapte ilicite a persoanei, constituită de infracțiunea cercetata în procesul penal derulat împotriva acesteia; existența prejudiciului suferit de partea civilă ca urmare a săvârșirii de către persoana-intimata a faptei ilicite; existenţa unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; existenta vinovatei persoanei care a cauzat prejudiciul; existenta manifestării de voința a persoanei vătămate de a fi despăgubita in procesul penal.

În concret, constituirile de părți civile ale persoanelor fizice în procesul penal s-au făcut în termene si condiții legale.

Din punctul de vedere al dreptului substanțial civil, infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 Cod Penal reprezintă o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, interzisă de dispozițiile art. 1357 Cod Civil.

Raportul de cauzalitate rezulta din circumstanțele săvârșirii faptei ilicite.

Vinovăția inculpatului, persoana fizica sub aspect civil poate fi stabilită din ușurința cu care a procedat, acceptând posibilitatea ca persoanelor minore cărora le-a vândut articole pirotehnice fără drept să le fie cauzate leziuni traumatice a urmare a manevrării necorespunzătoare a acestor dispozitive.

Prejudiciul este constituit de despăgubirile morale constând în pierderea capacității victimei de a-și mai folosi în mod corespunzător mâna dreaptă, totodată pretențiile nefiind exagerate raportat la vârsta minorului și suferințele ce i-au fost cauzate.

În concluzie, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, a reieșit ca acțiunea părții civile este întemeiată și a fost admisă astfel cum a fost formulată.

S-a dispus obligarea inculpatului D la plata sumei de 30000 Euro, reprezentând daune morale către partea civilă C.

Împotriva aceste sentinţe penale a declarat apel în termenul legal inculpatul Gabor Balint.

Inculpatul D a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 607/2022 a Judecătoriei Târgu Mureş şi în rejudecare achitarea în temeiul art. 16 al. 1 lit. c) Cod procedură penală iar pe latură civilă respingerea acţiunii civile sau diminuarea daunelor morale.

Analizând apelul promovat de inculpatul D prin prisma limitelor prevăzute de art. 417, 418 şi 420 Cod procedură penală, instanţa de control judiciar a constatat următoarele:

Sub aspectul stării de fapt, corect reţinută de către instanţă, pornind de la materialul probator administrat în cauză, hotărârea primei instanţe nu comportă nici un fel de critică, fiind justă concluzia la care s-a oprit judecătorul de fond, anume că inculpatul D se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor de operaţiuni cu articole pirotehnice fără drept, prevăzută şi pedepsită de art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995 şi vătămare corporală din culpă, prevăzută şi pedepsită de art. 196 al. 2 Cod penal rap. la art. 194 al. 1 lit. a) Cod penal.

Instanţa de control judiciar și-a însuşit argumentele prezentate în cuprinsul sentinţei penale apelate şi și-a concentrat demersul pe analiza criticilor formulate în cadrul căii de atac.

În cadrul apelului formulat, inculpatul a criticat atât modul de soluţionare a laturii penale a cauzei cât şi a laturii civile.

În ceea ce priveşte latura penală, s-a solicitat achitarea în temeiul art. 16 lit. c) Cod procedură penală considerându-se că nu rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul a vândut petarde persoanei vătămate.

S-a reamintit declaraţia persoanei vătămate din data de 2.09.2020 când F a susţinut că s-a întâlnit pe drum cu E care avea asupra sa o petardă şi la întrebarea persoanei vătămate, martorul i-a spus că îi va arăta de unde a luat-o, conducându-l la casa inculpatului care se afla la aproximativ 150 metri de casa sa.

S-au evidenţiat neconcordanţele dintre declaraţiile succesive ale martorului E cu privire la împrejurările în care a luat materialele pirotehnice, contradicţii existând nu numai între declaraţiile succesive, cât şi în cuprinsul aceleiaşi declaraţii.

Toate aceste neconcordanţe nasc, în opinia inculpatului, o îndoială cu privire la veridicitatea declaraţiilor persoanei vătămate şi a martorului, îndoială care se interpretează în favoarea inculpatului.

În cadrul dezbaterilor pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. b) teza I Cod procedură penală pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă întrucât nu există legătură de cauzalitate între vânzarea petardelor de către inculpat cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi vătămările suferite de F .

Instanţa de control judiciar a constatat că, din coroborarea probelor administrate rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul Da fost cel care a vândut petarde minorului F , astfel că solicitarea de achitare în temeiul art. 16 lit. c) Cod procedură penală a fost respinsă ca nefondată.

În ceea ce priveşte solicitarea de achitare în temeiul art. 16 lit. b) teza I Cod procedură penală formulată de reprezentantul Ministerului Public pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă întrucât nu există legătură de cauzalitate între vânzarea petardelor de către inculpat cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi vătămările suferite de F , instanţa de control judiciar a efectuat următoarele precizări:

Infracţiunile incriminate de art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995 şi art. 196 al. 2 raportat la art. 194 al.1 lit. a) Cod penal protejează valori sociale diferite.

Vătămarea corporală din culpă protejează relaţiile sociale referitoare la integritatea corporală şi sănătatea persoanei.

Conform art. 7 al. 1 din Legea nr. 126/1995, persoanele fizice nu au dreptul să deţină, să utilizeze, să transporte, să depoziteze, să experimenteze ori să mânuiască explozivi de uz civil sau articole pirotehnice dacă nu fac dovada calităţii de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat şi nu reprezintă o persoană juridică autorizată şi înregistrată conform prevederilor legale, iar conform al. 3 al aceluiaşi articol, persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deţine şi utiliza articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1.

Inculpatul D nu avea autorizaţie să comercializeze produse pirotehnice.

Comercializând astfel de produse, unui minor în vârstă de 11 ani, acesta a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995.

Nu are importanţă pentru existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă dacă obiectul vătămător era comercializat licit sau ilicit.

Întrucât a fost comercializat în mod ilicit, cele două infracţiuni sunt reţinute în concurs.

În consecinţă, acest motiv de apel a fost respins ca nefondat.

S-a mai reținut că pedeapsa aplicată în concret de prima instanţă pentru infracţiunile deduse judecăţii corespunde criteriilor prevăzute de art. 74 Cod penal, fiind aptă să realizeze funcţiile de constrângere şi reeducare specifice.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, inculpatul a contestat cuantumul daunelor morale.

Instanţa de control judiciar a subliniat faptul că în mod corect s-a constatat întrunirea condiţiilor răspunderii civile delictuale ale inculpatului D faţă de persoana vătămată F , fiind dovedite: fapta ilicită, identitatea şi vinovăţia autorului faptei, prejudiciul creat şi legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu.

În prezentul apel s-a contestat cuantumul daunelor morale.

Instanţa de control judiciar a reamintit faptul că principiul ce se degajă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia daunelor morale, pe care instanțele naționale sunt obligate să îl aplice, este acela al statuării în echitate asupra despăgubirii acordate victimei, în raport de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte.

De asemenea, conform aceleiași jurisprudențe, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită, sens în care a fost consacrat principiul proporționalității daunei cu despăgubirea acordată.

Suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, ci ea trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i ușura ori compensa, în măsura posibilă, suferințele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure.

Despăgubirea bănească pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial fiind, prin însăși destinația ei – aceea de a ușura situația persoanei lezate, de a-i acorda o satisfacție – o categorie juridică cu caracter special, ea trebuie să fie rezultatul unei analize atente a împrejurărilor concrete ale cauzei, deci a unor elemente obiective, care înlătură posibilitatea ca despăgubirea bănească acordată să constituie un mijloc imoral de îmbogățire a victimei.

Pentru a-și păstra caracterul de „satisfacție echitabilă”, daunele morale trebuie acordate într-un cuantum care să nu le deturneze de la scopul și finalitatea prevăzute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust, fără justificare cauzală în prejudiciul suferit și consecințele acestuia.

Ca atare, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită, în scopul asigurării unei juste compensații a suferințelor pe care le-au îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure persoanele păgubite.

În urma faptei ilicite săvârşite de inculpatul D, minorul F a suferit leziuni traumatice suferite care au necesitat pentru vindecare 24-26 zile de îngrijiri medicale și au avut ca urmare producerea unei infirmități prin secționarea falangei distale deget II de la mâna dreaptă.

În acelaşi timp, instanţa de control judiciar a ținut seama de împrejurările în care s-a produs vătămarea, minorul F fiind trimis de mamă la magazin să cumpere pâine, iar acesta a mers împreună cu minorul E să cumpere petarde pe care le-a manevrat în mod necorespunzător.

S-a mai ținut seama de jurisprudența în materie a Curţii de Apel Târgu Mureş în privinţa cuantumului daunelor morale acordate raportat la numărul de îngrijiri medicale şi leziunile suferite.

Având în vedere toate aceste criterii, a fost micşorată suma de 30.000 de euro acordată cu titlu de daune morale la suma de 10.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR la data pronunţării prezentei decizii.

În consecinţă, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală admite apelul formulat de inculpatul D (fiul lui G și al lui H , născut în data de 10.06.1989 în mun.

Târgu Mureș jud.

Mureș, domiciliat în............ ) împotriva sentinţei penale nr. x/2.06.2022 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în dosarul nr. x/320/2021.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând cauza în aceste limite:

A fost micşorat cuantumul daunelor morale acordate părţii civile F de la suma de 30.000 de euro la suma de 10.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR la data pronunţării prezentei decizii.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei.