Curtea de Apel TÂRGU MUREȘ · x/96/2021

Decizie nr. 539/R din 02.10.2022

Instanță: Curtea de Apel TÂRGU MUREȘ
Dosar: x/96/2021
Obiect: Concurs de numire în funcția publică de execuție. Incompatibilitate a doi membri ai comisiei de concurs. Finalizarea concursului anterior constatării situațiilor de incompatibilitate
Soluție
Sursa: portal.just.ro

-art. 40 din HG nr. 611/2008

-art. 33 lit. b) și art.71 din HG nr. 611/2008

art. 46 din HG nr. 611/2008,

art. 618 alin. 10 din OUG nr. 57/2019

Nu poate fi ignorat faptul că prevederile art. 34 alin. 4 din HG nr. 611/2008, vorbind despre recalculare, are în vedere „eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de incompatibilitate”.

Or, în cauză incidentul amintit a vizat doi membri ai comisiei, ceea ce ar fi impus – evident, în ipoteza în care situația se constata anterior finalizării concursului – eliminarea evaluării ambelor persoane incompatibile (căci raţiunea reglementării este aceea a înlăturării oricărui dubiu cu privire la lipsa de obiectivitate a membrilor comisiei de concurs) – neexistând nici o justificare pentru eliminarea discreționară doar a uneia dintre evaluări –, ipoteză în care procentul de 2/3 al membrilor comisiei care să asigure validitatea concursului nu ar fi fost obținut.

Sancțiunea care intervine în cazul identificării situației de incompatibilitate prevăzute de art. 33 lit. b) din HG nr. 611/2008 este aceea a nulității de drept a concursului, astfel cum impune art.71 din actul normativ amintit.

Iar art. 34 alin. 5 din HG vizează consecința sancțiunii nulității concursului – „în situaţia în care nu este asigurată validitatea evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs, procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se reia”.

Prin sentinţa nr. x/17 Martie 2022 pronunţată de Tribunalul Harghita în dosar nr. x/96/2021 s-a admis cererea formulată de reclamanta AGENŢIA NAŢIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI (A.N.F.P.), în contradictoriu cu UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA A., PRIMARUL COMUNEI A., K.K. şi V.M. şi, în consecinţă: în baza dispoziţiilor art. 71 din H.G. nr. 611/2008, s-a constatat nulitatea de drept a concursului organizat de Primăria Comunei A., judeţul Harghita, în data de 12.07.2021 – proba scrisă, pentru ocuparea a două funcţii publice de execuţie vacante din cadrul aparatului de specialitate al primarului; s-a anulat Dispoziţia Primarului Comunei A., judeţul Harghita cu nr. x/14.07.2021 privind numirea în funcţia publică de execuţie, în funcţia publică de consilier, clasa I, grad profesional asistent din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei A. a doamnei K.K., începând cu data de 15.07.2021; s-a anulat Dispoziţia Primarului Comunei A., judeţul Harghita cu nr. x/14.07.2021 privind numirea în funcţia publică de execuţie, în funcţia publică de consilier, clasa I, grad profesional asistent din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei A. a doamnei V.M., începând cu data de 19.07.2021.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA A. şi PRIMARUL COMUNEI A., solicitând casarea sentinţei atacate şi, în urma rejudecării, respingerea acţiunii; cu cheltuieli de judecată în fond şi în recurs.

În motivarea recursului au arătat că, deşi în faţa primei instanţe recurenţii şi intimatele K.K. şi V.M. şi-au formulat apărări motivate şi argumentate, din hotărârea atacată nu rezultă motivele pentru acestea au fost înlăturate.

Recurenţii au prezentat starea de fapt şi au arătat că au fost respectate prevederile speciale ale art. 34 alin. 4 din HG nr. 611/2008.

Deşi în faţa instanţei de fond intimata Agenţia Naţională a Funcţionarilor publici a susţinut că prevederile de mai sus sunt aplicabile numai dacă în cazul anumitor probe din concurs se constată nereguli, iar recurenţii prin întâmpinare au adus argumente contra, în hotărârea atacată o interpretare a acestei dispoziţii nu se regăseşte, astfel că recurenţii nu sunt lămuriţi în ceea ce priveşte motivele pentru care argumentele lor nu au fost luate în considerare.

În ceea ce priveşte interpretarea intimatei, aceasta adaugă la dispoziţiile în domeniu şi nu este în consens nici cu prevederile art. 34 alin. 5 din acelaşi act normativ, în situaţia de faţă nefiind îndeplinite condiţiile legale pentru reluarea concursului.

Din interpretarea sistematică şi literară a celor două dispoziţii rezultă fără echivoc că procedura de concurs se reia pentru cauzele de incompatibilitate abia în situaţia în care nu se poate asigura validitatea de cel puţin 2/3 membri comisiei de concurs, fără să existe vreo prevedere imperativă cu privire la momentul în care este sesizată situaţia de incompatibilitate a membrilor comisiei de concurs.

O astfel de interpretare rezultă şi prin practica instanţelor de judecată.

Având în vedere punctele divergente între părţile din litigiu, instanţa de fond a fost investită să analizeze nulitatea concursului organizat de recurenţi sub aspectul prevederilor art. 33 lit. b) prin raportare la prevederile speciale art. 34 alin. 4 şi 5 din HG nr. 611/2008, iar în situaţia în care constată nulitatea de drept al acestuia, să explice de ce nu pot fi aplicate în situaţia de faţă prevederile speciale din urmă.

O asemenea analiză în hotărârea atacată nu se regăseşte, situaţie în care este incident motivul de casare de la art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 Cod proc.civ.

În ceea ce priveşte motivul de casare de la art. 488 pct. 6 Cod proc.civ., recurenţii au arătat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

Prin raportare la limitele investirii, judecătorul fondului trebuia să arate în concret acele argumente pentru care consideră că prin aplicarea prevederilor speciale ale art. 43 alin. 4 şi 5 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 nu pot fi remediate neregulile de la concursurile derulate.

Simpla susţinere că motivul de nulitate operează ope legis prin raportare la dispoziţiile art. 71 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008, nu constituie o motivare corespunzătoare a hotărârii.

Recurenţii au redat prevederile art. 425 alin. 1 lit. b) Cod proc.civ. şi au arătat că lipsa arătării în situaţia de faţă a motivelor pentru care instanţa consideră inaplicabile prevederile art. 34 alin. 4 şi 5 din HG nr. 611/2008 echivalează în realitate cu lipsa motivării hotărârii atacate.

Cu referire la incidenţa motivului de casare de la art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod proc.civ., au opinat că judecătorul fondului nu a dat eficienţă principiului specialia generalibus derogant.

Astfel, prevederile art. 33, coroborate cu cele ale art. 71 din HG nr. 611/2008 stabilesc anumite situaţii generale în care concursurile pentru ocuparea funcţiilor publice sunt lovite de nulitate de drept.

Totuşi, intenţia legiuitorului este menţinerea efectelor acestor concursuri, prevederile art. 34 instituind situaţii speciale în care aceste efecte pot fi menţinute, prin asigurarea validităţii evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs.

Ca atare, sancţiunea nulităţii ope legis, constatată de judecătorul fondului poate opera abia în situaţia în care nu se poate asigura validitatea evaluării de cel puţin două treimi, prevederile art. 34 constituind norme derogatorii faţă de dispoziţiile art. 33 şi 71 din actul normativ menţionat mai sus.

Având în vedere că recurenţii şi-au îndepliniţi obligaţiile potrivit prevederilor de mai sus, existând posibilitatea asigurării validităţii de două treimi, aceste prevederi primează la aplicare faţă de cele generale ale art. 33 coroborat cu dispoziţiile art. 71 din HG nr. 611/2008.

Pentru aceste considerente, au solicitat admiterea recursului.

Împotriva aceleiaşi hotărâri au formulat recurs şi pârâtele V.M. şi K.K., prin Sindicatul Judeţean Familia „Harghita”, solicitând casarea în tot a sentinţei atacate şi rejudecarea litigiul în fond, cu consecinţa respingerii acţiunii, apreciind că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, respectiv a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

În motivarea recursului au invocat, în esenţă, aceleaşi apărări invocate de pârâţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA A. şi PRIMARUL COMUNEI A..

Au subliniat că legea reglementează în cuprinsul art. 34 procedura de urmat în cadrul constatării unui conflict de interese, în funcţie de momentul în care o astfel de situaţie este constatată.

În cazul de faţă, existenţa conflictului de interese a fost constatată ulterior desfăşurării concursului, situaţie ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 34 alin. 4 şi alin. 5 din H.G. nr. 611/2008, în sensul că trebuie procedat la recalcularea rezultatului probelor desfăşurate prin eliminarea evaluării membrului aflat în conflict de interese, sub rezerva asigurării validităţii evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs.

Or, ANFP nu a procedat la analiza cauzei din această perspectivă apreciind, cu ignorarea dispoziţiilor legale anterior citate, că existenţa conflictului de interese cu privire la unul dintre membrii comisiei de concurs atrage în mod automat caracterul nelegal al desfăşurării concursului, cu consecinţa anulării rezultatului său.

Însă, în cauză este necesar a se verifica dacă este posibilă recalcularea rezultatului examenului, în sensul arătat anterior, respectiv dacă recalcularea poate fi realizată cu asigurarea validităţii a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei.

Pentru ipoteza în care o astfel de recalculare nu este posibilă, devin incidente dispoziţiile art. 34 alin. 5 din HG nr. 611/2008, în sensul reluării întregii proceduri de organizare şi desfăşurare a concursului, ceea ce implică, în prealabil, anularea rezultatului concursului organizat, precum şi toate actele administrative emise pe baza acestui rezultat.

Raportând la cauza de faţă cele anterior menţionate, întrucât a existat posibilitatea recalculării rezultatului concursului, fiind asigurată validitatea evaluării a cel puţin 2/3 din numărul membrilor, actele administrative emise ca efect al acestui concurs pot fi menţinute.

Pentru aceste motive, au solicitat admiterea recursului.

Intimata Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor.

În motivare, a arătat că recurenţii nu au adus argumente în susţinerea căii de atac în sensul combaterii motivării instanţei de fond, dovezi şi susţineri din care să rezulte faptul că hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei sau că aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, prin raportare la prevederile art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 Cod proc.civ.

Intimata a opinat că susţinerile recurenţilor au fost exprimate cu interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 34 din HG nr. 611/2008.

Potrivit art. 46 din HG nr. 611/2008, concursul constă în 3 probe succesive prevăzute la art. 618 alin. 10 din OUG nr. 57/2019, respectiv selecţia dosarelor, proba scrisă şi interviul.

Din analiza normelor legale anterior invocate, rezultă că legiuitorul a prevăzut două soluţii juridice raportat la momentul existenţei/intervenirii/constatării/unui conflict de interese, respectiv anterior sau ulterior desfăşurării uneia dintre probele concursului.

Astfel, în prima situaţie în care conflictul de interese intervine anterior desfăşurării uneia dintre probele concursului, membrul desemnat în comisia de concurs aflat în conflict de interese are obligaţia să se abţină de la participarea ori luarea vreunei decizii cu privire la concursul respectiv, iar actul de numire a comisiei se modifică în mod corespunzător în termen de cel mult două zile de la data constatării, prin înlocuirea persoanei aflate în această situaţie.

Or, în cauză, deşi cele două persoane aflate în conflict de interese aveau cunoştinţă că sunt rude de gradul I, nu au adus la cunoştinţa instituţiei situaţia de conflict de interese în care se aflau la momentul la care au luat cunoştinţă că sunt desemnate membre în comisia de concurs, respectiv înainte de selecţia dosarelor de concurs, pentru a preîntâmpina o încălcare a normelor legale.

În cea de-a doua situaţie, în care conflictul de interese se constată ulterior desfăşurării uneia dintre probele concursului, rezultatul probei ori probelor desfăşurate se recalculează prin eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de conflict de interese, sub rezerva asigurării validităţii evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs.

În concluzie, în ambele cazuri, atât măsura înlocuirii membrului cât şi cea a eliminării punctajului acordat de membrul aflat în conflict de interese, trebuie dispuse anterior finalizării concursului.

În situaţia în care aceste măsuri sunt dispuse după finalizarea concursului, respectiv după parcurgerea probei/probelor concursului care se încheie cu afişarea rezultatelor finale ale concursului şi care reprezintă momentul la care concursul este finalizat, nu mai este aplicabilă niciuna dintre situaţiile reglementate de art. 34 alin. 3 şi 4 din HG nr. 611/2008, intervenind sancţiunea prevăzută de art. 71 din acelaşi act normativ.

Recurenţii-pârâţi admit că „situaţia de conflict de interese s-a constatat ulterior finalizării concursului” şi invocă în acest sens Dispoziţia nr. x/24.08.2021 a primarului comunei A..

Însă, raportat la data de 24.08.2021 la care a fost emisă Dispoziţia amintită şi la data de 25.08.2021 la care au fost recalculate rezultatele la proba scrisă şi la proba interviu rezultă că măsura eliminării din comisia de concurs a doamnei H.T., aflată în conflict de interese cu doamna S.T.C. a fost dispusă după finalizarea concursului, respectiv după ce aceasta a participat în calitate de membru la fiecare dintre probele concursului şi a semnat procesele verbale finale privind concursurile a căror constatare a nulităţii a fost solicitată în speţă.

Prin urmare, recurenţii-pârâţi apreciază în mod greşit că procedura de concurs a fost remediată prin emiterea Dispoziţiei primarului comunei A., judeţul Harghita, nr. x/24.08.2021, recalcularea punctajului şi eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de conflict de interese.

Starea de conflict de interese în care s-au aflat cei doi membri ai comisiei de concurs a persistat pe toată durata desfăşurării concursului, fiind constatată ulterior finalizării concursului, astfel că nu este incidenţă în speţă niciuna dintre situaţiile reglementate de art. 34 din HG nr. 611 /2008.

În consecinţă, referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. pct. 6 Cod proc.civ., intimata a arătat că instanţa de fond a constatat nulitatea de drept a concursului şi a anulat Dispoziţiile primarului comunei A. motivat de faptul că Primăria Comunei A. a ignorat prevederile art. 33 lit. b) din HG nr. 611/2008, desemnând ca membri în comisia de concurs doi funcţionari publici care sunt rude de gradul I, aspect întărit şi de recunoaşterea de către aceasta.

Prin urmare, dat fiind că măsurile referitoare la eliminarea din comisia de concurs a doamnei H.T. şi recalcularea rezultatului concursului au fost dispuse începând cu data de 24.08.2021, adică după finalizarea procedurii de concurs şi numirea în funcţiile publice a doamnei K.K. şi a doamnei V.M. care au candidat la concurs şi au fost declarate „admise”, instanţa de fond nu mai putea decât să constate nulitatea concursului şi anularea actelor administrative subsecvente acestuia.

Referitor la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 Cod proc.civ., intimata a arătat că nici una dintre ipotezele circumscrise acestuia nu sunt incidente în cauză.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea recursului.

Analizând legalitatea hotărârii atacate prin raportare la motivele de casare invocate, Curtea apreciază că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Recurenţii au invocat, în esenţă, aceleaşi critici de nelegalitate ale sentinţei atacate, ele urmând a fi analizate de instanţă în mod comun.

În primul rând, au susţinut că hotărârea recurată nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, invocându-se ipoteza prevăzută de art. 488 pct. 6 Cod proc.civ.

În concret, recurenţii au opinat că din considerentele hotărârii nu rezultă care sunt motivele pentru care au fost înlăturate apărările invocate de ei – respectiv cele referitoare la incidenţa prevederilor art. 43 alin. 4 din HG nr. 611/2008 care permit remedierea neregulilor concursurilor derulate.

Curtea nu poate primi această apărare.

Din chiar textul legal invocat rezultă că acest motiv de casare este aplicabil în situaţia în care hotărârea atacată „nu cuprinde motivele pe care se întemeiază”, ceea ce presupune o lipsă totală a argumentelor proprii judecătorului, care au fundamentat soluţia.

În situaţia în care însă hotărârea cuprinde argumentele care au condus la pronunţarea hotărârii atacate, fiind prezentat propriul silogism juridic ce a fundamentat soluţia atacată, nu se verifică motivul de recurs amintit.

Or, tribunalul a arătat care sunt argumentele pentru care a apreciat că intervine sancţiunea nulităţii de drept prevăzute de art. 71 din HG nr. 611/2008, raportat la starea de fapt reţinută.

Chiar dacă, spre exemplu, nu s-au analizat toate apărările invocate de către pârâţi cu privire la eventuala aplicabilitate a prevederilor art. 34 alin. 4 din actul normativ amintit, astfel cum se susţine în cauză, sancţiunea nu este aceea a nulităţii sentinţei atacate.

Căci, prin raportare la prevederile art. 425 alin. 1 lit. b) Cod proc.civ. (care prevăd că „hotărârea va cuprinde: (…); b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor”), se impune a se reţine că am fi în prezenţa unei nulităţi intrinseci actului de procedură, nulitate ce este condiţionată de vătămare, concluzie care rezultă din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 176 Cod proc.civ.

Iar într-o astfel de situaţie, o eventuală vătămare pe care ar suferi-o recurenţii prin neanalizarea de către instanţă a prevederilor legale invocate de aceştia poate fi înlăturată şi altfel decât prin anularea actului (a hotărârii).

Aceasta deoarece instanţa învestită cu soluţionarea recursului este chemată să analizeze inclusiv aceste apărări şi eventuala incidenţă a prevederilor cuprinse de art. 34 alin. 4 din HG nr. 611/2008, astfel că afirmativa vătămare ar fi înlăturată, cu consecinţa acoperirii nulităţii sentinţei atacate.

Trecând la analizarea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod proc.civ., Curtea reţine că chestiunea litigioasă vizează în ce măsură aspectul privind incompatibilitatea a doi membri ai comisiei de concurs (aspect necriticat de recurenți), raportat la momentul în care această situaţie a fost constatată (de asemenea, necriticat) este de natură a atrage incidenţa prevederilor art. 71 din HG nr. 611/2008 sau, din contră, face posibilă salvgardarea concursului prin norma de favoare cuprinsă la art. 34 alin. 4 din hotărârea de guvern.

Pentru a răspunde acestui aspect, Curtea a apreciat că trebuie pornit tocmai de la dispoziția legală invocată de recurenți (art. 34 alin. 4) şi care este în sensul următor: „în cazul în care situaţia de incompatibilitate sau conflictul de interese se constată ulterior desfăşurării uneia dintre probele concursului, rezultatul probei ori probelor desfăşurate se recalculează prin eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de incompatibilitate sau conflict de interese, sub rezerva asigurării validităţii evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs”.

Recurenții au susținut că suntem în ipoteza premisă a normei legale câtă vreme situația de incompatibilitate a fost constatată la data de 21-07.2021, deci ulterior „uneia dintre probele concursului”.

Reglementarea impune o condiție suplimentară – aceea ca rezultatul probei/probelor desfăşurate recalculat prin eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de incompatibilitate să fie asigurat de validitatea a cel puţin 2/3 din numărul membrilor.

Recurenții au opinat că se verifică și această condiție.

Instanța nu achiesează acestui punct de vedere.

Din interpretarea logică a textului legal citat rezultă că ipoteza vizată de legiuitor are în vedere ca situația de incompatibilitate să se fi constatat anterior finalizării concursului, doar în atare situație putându-se pune problema unei „recalculări”.

În acest sens, relevante sunt și prevederile art. 40 din HG nr. 611/2008 care stabilesc atribuțiile comisiei de concurs, activitatea finală a acesteia fiind aceea de transmitere către secretarul comisiei a rezultatelor concursului pentru a fi comunicate candidaţilor (lit. e), coroborate cu cele cuprinse la art. 69 și care statuează că „la finalizarea concursului se întocmeşte un raport final al concursului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2 B, care să conţină modul de desfăşurare a concursului şi rezultatele obţinute de candidaţi, semnat de membrii comisiei de concurs şi de secretarul acesteia, la care se anexează fişele individuale ale tuturor membrilor comisiei”.

Așadar, odată cu întocmirea raportului final, comisia de concurs își încetează activitatea, astfel că nu se mai poate pune problema „recalculării”, cu consecința transmiterii către secretarul comisiei a „noilor” rezultate, concursul fiind de la acel moment finalizat.

Aceeaşi concluzie se desprinde şi din interpretarea sistematică a art. 34 care vizează ipoteza existenţei unor situaţii de incompatibilitate sau conflicte de interese în care s-ar afla membrii comisiei de concurs şi modalităţile de soluţionare a acestora.

Se observă că alin. 3 are în vedere situaţia în care constatarea situaţiilor amintite are loc anterior desfăşurării probei/probelor de concurs, soluţia fiind aceea de înlocuire a persoanei aflate în respectiva situaţie.

În cea de-a doua ipoteză, în care situaţia specială se constată ulterior desfăşurării uneia dintre probele concursului, devin incidente prevederile alin. 4.

Aşadar, în ambele situaţii premisa este aceea a nefinalizării concursului, doar în această ipoteză fiind posibilă înlocuirea membrului aflat în situaţia de incompatibilitate sau conflict de interese, respectiv „recalcularea” rezultatului concursului.

În cauză, concursul a fost finalizat anterior constatării situației de incompatibilitate, fiind de altfel emise și cele două Dispoziţii ale Primarului Comunei A. de numire în funcţia publică de execuţie a pârâtelor K.K. și V.M..

Așadar, în cauză nu se poate reține incidența prevederilor art. 34 alin. 4 din HG nr. 611/2008, neverificându-se situația premisă – aceea ca situația de incompatibilitate să fi fost constatată în timpul concursului (anterior finalizării acestuia).

De altfel, nu poate fi ignorat faptul că norma legală amintită, vorbind despre recalculare, are în vedere „eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de incompatibilitate”.

Pentru aceste considerente, Curtea a apreciat că nu poate fi primită apărarea recurenților în sensul incidenței art. 34 alin. 4 din HG nr. 611/2008.

În ceea ce priveşte jurisprudenţa invocată, Curtea a subliniat că este îndeobşte cunoscut că aceasta nu reprezintă izvor de drept, soluţiile pronunţate în cauze apreciate ca fiind identice fiind influenţate de particularităţile fiecărui litigiu în parte.

Pentru aceste considerente, Curtea a apreciat că recursul este nefondat, urmând a fi respins, în baza art. 496 alin. 1 Cod proc.civ.