Decizie nr. 333 din 04.11.2025

Asupra plângerilor de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 34459 din 27 mai 2025, formulată de M.R.

C.S.R.L., împotriva rezultatului procedurii emis de către Comuna I., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate de atribuire a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Dezvoltarea reţelei de şcoli verzi construcţie nouă în UAT I., judeţul S., împrejmuire şi racorduri utilităţi”, anunţ simplificat SCN1160175/18. 03. 2025, s-a solicitat:

I.

Anularea raportului procedurii nr. 7000/16. 05. 2025 şi a rezultatului procedurii de atribuire nr. 7021/19. 05. 2025, precum şi a tuturor actelor subsecvente sau care au stat la baza emiterii acestora, atât în ceea ce priveşte oferta M.R.

C.S.R.L., care a fost declarată inacceptabilă şi neconformă, cât şi oferta A.R.

SRL - C.

F.

SRL şi, în consecinţă:

(i) obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertei M.R.

C.S.R.L. şi continuarea evaluării ofertei cu luarea în considerare a aspectelor învederate în cadrul contestaţiei şi cu deplina respectare a normelor legale şi a cerinţelor documentaţiei de atribuire.

(ii) obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertei depusă de Asocierea R.S.R.L. - C.F.S.R.L. şi la respingerea acesteia.

II. Obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire sau, în subsidiar, obligarea autorităţii contractante la anularea procedurii de atribuire.

Cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 37621/10 iunie 2025, R.S.R.L. , în calitate de lider al Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. , a formulat cerere de intervenţie voluntară accesorie în sprijinul autorităţii contractante, în cauza care formează obiectul dosarului nr. 1897/C4/2025, prin care a solicitat admiterea, în principiu, a acesteia şi respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, în ceea ce priveşte criticile care vizează evaluarea ofertei contestatorului, anularea procedurii şi alte motive de nelegalitate invocate prin contestaţie, în principal ca lipsită de interes, iar în subsidiar ca neîntemeiată în ceea ce priveşte criticile care vizează evaluarea ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L.

Contestaţia şi cererea de intervenţie au fost soluţionate împreună, având în vedere dispoziţiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) şi art. 123 alin. (1) Cod procedură civilă.

Prin Decizia nr. 2129/C4/1897 din 24 iulie 2025, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, a admis, în parte, contestaţia formulată de M.R.C.S.R.L. , în contradictoriu cu autoritatea contractantă Comuna I., a anulat raportul procedurii nr. 7000/16. 05. 2025, precum şi actele subsecvente, toate cu privire la evaluarea propunerii tehnice a Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. şi a dispus reevaluarea acesteia cu privire la lipsa Formularului 14 - Informaţii privind experienţa specialiştilor propuşi, în conformitate cu considerentele deciziei, în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

A respins celelalte critici din contestaţie: ca tardive, cu privire la implicarea în procedură a expertului cooptat B.I.O. şi ca nefondate, cu privire la evaluarea propunerii tehnice a contestatoarei.

A respins cererea de intervenţie formulată de R.S.R.L.

Împotriva acestei decizii, au formulat plângeri petentele M.R.C.S.R.L. , înregistrată pe rolul Curţii de Apel S. – Secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 08 august 2025, sub nr. 376/39/2025 şi R.S.R.L. , înregistrată pe rolul Curţii de Apel S. – Secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 14 august 2025, sub nr. 393/39/2025.

Prin încheierea de şedinţă din data de 22 octombrie 2025, pronunţată în dosarul nr. 393/39/2025, Curtea a admis excepţia de conexitate şi a reunit dosarul nr. 393/39/2025 la dosarul mai întâi înregistrat pe rolul instanţei, respectiv dosarul nr. 376/39/2025.

Prin plângerea formulată, petenta M.R.C.S.R.L. a solicitat admiterea acesteia şi, în consecinţă, să se dispună:

I.

Modificarea, în parte, a Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025, în sensul respingerii excepţiei tardivităţii motivelor de contestaţie care vizează implicarea în procedură a expertului cooptat B.I.O. , cu consecinţa reţinerii cauzei spre judecare pe fond a acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 101/2016;

II. Modificarea, în parte, a Deciziei CNSC 2129/C4/1897/24 iulie 2025, în sensul admiterii în tot a contestaţiei ca fiind întemeiată inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare a ofertei M.R.C.S.R.L. şi, în consecinţă, să se dispună:

(i) anularea în tot a Raportului Procedurii nr. 7000/16. 05. 2025 şi a Rezultatului procedurii de atribuire nr. 7021/19. 05. 2025, inclusiv cu privire la evaluarea ofertei M.R.C.S. R.L.

(ii) obligarea Autorităţii contractante la reevaluarea ofertei M.R.C.S.R.L. şi continuarea evaluării cu luarea în considerare a aspectelor învederate în cadrul prezentei contestaţii şi cu deplina respectare a normelor legale şi a cerinţelor documentaţiei de atribuire.

III.

În temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 - sesizarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice şi a Curţii de Conturi cu privire la nelegalitatea procedurii de atribuire SCN1160175/18 martie 2025 conform considerentelor reţinute de CNSC faţă de nerespectarea principiului proporţionalităţii şi a unei documentaţii nejustificată, abuzivă şi restrictivă.

IV.

În temeiul dispoziţiilor art. 34 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 101/2016 şi art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 - modificarea în parte a Deciziei CNSC 2129/C4/1897/24 iulie 2025, în sensul anulării procedurii de atribuire SCN1160175/18 martie 2025 în eventualitatea respingerii plângerii privind modalitatea de evaluare a ofertei M.R.

C.S.R.L. şi definitivării deciziei CNSC privind neconformitatea ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. potrivit art. 137 alin. (3) din HG nr. 395/2016.

V. Obligarea Autorităţii Contractante şi intervenientei, în solidar, la plata tuturor cheltuielilor ocazionate cu judecarea cauzei.

I.

A precizat petenta că a depus ofertă la procedura de atribuire SCN1160175/18 martie 2025 pentru câştigarea contractului, ofertă ce a făcut obiectul evaluării tehnice, procedură în care Autoritatea contractantă i-a comunicat solicitarea de clarificare 5361/14 aprilie 2025 prin care au fost cerute nu mai puţin de 36 de solicitări de clarificări în ceea ce priveşte popunerea tehnică şi că, a răspuns solicitării de clarificări pentru toate cele 36 de solicitări, în termenul legal.

Ulterior, Autoritatea contractantă i-a comunicat solicitarea de clarificare nr. 5827/25 aprilie 2025 prin care s-au reiterat solicitările de clarificări de Ia întrebările nr. 13, 14, 16, 24 şi 30 din prima solicitare de clarificare nr. 5361/14 aprilie 2025 şi, în final, i-a comunicat rezultatul procedurii de atribuire nr. 7021/19 mai 2025 prin care oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă în temeiul dispoziţiilor art. 134 alin. (5) teza a Il-a din H.

G. nr. 395/2016 şi neconformă potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. (3) lit. a) din H.

G. nr. 395/2016.

Conform rezultatului procedurii Autoritatea contractantă a reţinut nu mai puţin de 22 motive de respingere a ofertei în etapa de evaluare a propunerii tehnice prin raportare la solicitările de clarificări nr. 2-11, 13, 16, 18-25 şi 29-30 din solicitarea de clarificare nr. 5361/17 aprilie 2025.

Potrivit raportului procedurii nr. 7000/16 mai 2025, Autoritatea contractantă a desemnat câştigătoare oferta Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. cu subcontractanţii T.P.S.R.L. şi D.

C.S.R.L. cu o ofertă de preţ de 17. 569. 456,87 lei fără TVA, respectiv cu un procent de 99,81 % din valoarea estimată a procedurii.

A precizat petenta că a contestat raportul procedurii nr. 7000/16 mai 2025 şi rezultatul procedurii de atribuire nr. 7021/19 mai 2025, contestaţia fiind înregistrată la CNSC sub numărul de dosar 1897/C4/2025.

II.

În temeiul dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 petenta a solicitat să se dispună modificarea Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24. 07. 2025 prin respingerea excepţiei tardivităţii motivelor de contestaţie care vizează implicarea expertului cooptat B.I.O. şi, în consecinţă, să se reţină spre soluţionare pe fond motivele de contestaţie.

Potrivit considerentelor CNSC, respingerea ca tardivă a motivelor de contestaţie s-a dispus în baza următoarelor argumente principale: contetatoarea a avut cunoştinţă de implicarea expertului cooptat B.I.O. încă de la data publicării în SEAP a documentaţiei de atribuire; contestatoarea a avut cunoştinţă de depunerea ofertei Asocierii R. - C.F.S.R.L. de la data publicării în SEAP a declaraţiilor de participare, 4 aprilie 2025; contestatoarea ar fi putut aduce la cunoştinţa Autorităţii contractante motivele de conflict de interes încă de la data de 4 aprilie 2025 cu scopul dispunerii unor măsuri de remediere prin eliminarea expertului cooptat; obligaţia participantului de bună-credinţă la procedură ar fi impus sesizarea Autorităţii contractante încă de la data luării la cunoştinţă şi nu să participe la o procedură „trucată”; actul vătămător a apărut odată cu publicarea în SEAP a anunţului de participare şi a fost întărit şi confirmat prin publicarea în SEAP a declaraţiei de participare; contestatoarea nu a oferit nicio dovadă în susţinerea afirmaţiei că Asocierea a câştigat toate procedurile unde expertul cooptat a fost angajat de autoritatea contractantă.

Din argumentele principale ale CNSC privind respingerea motivelor de contestaţie ca fiind tardive, rezultă – în opinia petentei - aspecte de nelegalitate şi netemeinicie, grefate pe o analiză grupată a motivelor şi o interpretare eronată a momentului la care a cunoscut actul vătămător, respectiv vicierea procedurii.

A învederat petenta că Decizia CNSC este în parte nelegală şi neîntemeiată faţă de decizia de respingere a motivelor de contestaţie ca fiind tardive, deoarece: CNSC a analizat cele 3 motive de contestaţie în mod grupat sub egida elementului central comun, respectiv implicarea expertului cooptat B.I.O.; CNSC nu a stabilit în mod diferenţiat, pentru fiecare dintre cele 3 motive de contestaţie, data la care contestatoarea a luat la cunoştinţă despre actul vătămător, toate fiind analizate prin raportare la momentul publicării în SEAP a declaraţiilor de participare.

Aceste împrejurări sunt – în opinia petentei - de natură să determine modificarea Deciziei CNSC şi respingerea excepţiei de tardivitate, atât sub aspect de nelegalitate, cât şi de temeinicie.

În primul rând a solicitat să se constate că cele 3 motive de contestaţie privind nelegalitatea procedurii sunt formulate în mod individual, defalcat şi prin raportare la dispoziţiile de drept diferite ce se presupune a fi încălcate.

Primul motiv de contestaţie prevede încălcarea dispoziţiilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 care prevede neconformitatea unei „oferte” pentru indicii de corupţie, în timp ce cel de-al doilea motiv de contestaţie este grefat pe nerespectarea dispoziţiilor art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, iar cel de-al treilea motiv prevede nerespectarea dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 din Legea nr. 98/2016.

Deşi toate cele 3 motive de contestaţie au ca element central implicarea expertei B.I.O., se omite faptul că nerespectarea dispoziţiilor invocate atrage un regim de interpretare şi aplicare diferit, inclusiv cu momente diferite privind data luării la cunoştinţă.

Consiliul a souţionat în mod unitar toate cele 3 motive de contestaţie, fără o analiză diferită a dispoziţiilor de drept invocate a fi încălcate, stabilind implicit că data luării la cunoştinţă pentru toate cele 3 motive este 4 aprilie 2025 când au fost publicate în SEAP declaraţiile de participare.

Or, a soluţiona în mod unitar 3 motive diferite de contestaţie prin care se invocă încălcarea unor norme juridice diferite cu regim de aplicabilitate diferit, reprezintă o nerespectare a principiului disponibilităţii prevăzut de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 şi a principiului rolului activ prevăzut de art. 22 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

Motivul de nelegalitate privind încălcarea dispoziţiilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 care prevede neconformitatea unei „oferte” pentru indicii de corupţie a fost soluţionat sub egida prezumtivului „conflict de interese” care nu comportă în niciun fel asupra aplicabilităţii dispoziţiilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi care reprezintă un motiv de contestaţie diferit.

Prin acest motiv de contestaţie au fost invocate indicii rezonabile de corupţie în ceea ce priveşte evaluarea ofertelor din procedura SCN1160175/18 martie 2025, aspect care putea fi invocat doar după ce este pus la dispoziţie Raportul procedurii şi actele dosarului de achiziţie conform procedurii de la art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016.

Acest motiv de contestaţie nu se confundă şi nu se identifică cu cel privind existenţa unui conflict de interese, ci priveşte indicii rezonabile de corupţie cu privire la evaluarea unei oferte de către Autoritatea contractantă prin acte materiale sau omisiuni ilegale care au determinat declararea câştigătoare a ofertei Asocierii R. - C..

În aceste condiţii, consiliul avea obligaţia de a analiza motivul de contestaţie prin prisma dispoziţiilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi nu a celor de conflict de interese prevăzute de art. 58 şi art. 59 din Legea nr. 98/2016 şi trebuia să stabilească în baza probelor administrate dacă, într-adevăr, din situaţia de fapt şi înscrisurile existente, rezultă „indicii rezonabile” privind posibilitatea unor fapte de corupţie vizavi de evaluarea ofertei Asocierii R..

Motivul de contestaţie privind existenţa unui motiv de excludere conform art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 prevede existenţa unor „suficiente indicii rezonabile/informaţii concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenţei”.

Sfera de aplicabilitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 nu se confundă cu cea a conflictelor de interese, fiind în cazul de faţă vorba de acorduri care vizează denaturarea concurenţei, indiferent că se invocă incidenţa acestora între B.I.O. şi Asocierea R..

În concret, Consiliul trebuia să evalueze pe baza situaţie de fapt şi a înscrisurilor depuse dacă, într-adevăr, există suficiente indicii rezonabile/informaţii concrete privind un posibil acord de denaturare a concurenţei.

Atât Autoritatea contractantă, cât şi Consiliul, evaluează incidenţa acestui motiv de excludere prin raportare la „indicii sau informaţii concrete” şi nu pe baza unor probe sau mijloace materiale de probă precum cele de natură penală din moment ce un eventual astfel de „acord” este secret şi poate fi dovedit doar prin mijloace de probă penale precum metode speciale de supraveghere sau cercetare potrivit art. 138 din Codul de procedură penală, audieri, declaraţii, percheziţii etc..

Datoria şi atribuţiile Autorităţii contractante şi ale Consiliului se limitează doar la procedura de atribuire cu singura sancţiune de respingere a unei oferte ca inacceptabilă, neconformă, inadmisibilă şi nu cu tragerea la răspundere penală.

Aşadar, analiza de temeinicie a motivului de contestaţie privind încălcarea dispoziţiilor art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 se efectuează în mod individualşi distinct faţă de motivul privind existenţa unui conflict de interese.

Motivul de contestaţie privind încălcarea dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 din Legea nr. 98/2016 prin existenţa unui conflict de interese între expertul cooptat B.I.O. şi Asocierea R. este singurul analizat în aparenţă de către Consiliu, raportând toate considerentele Deciziei CNSC la existenţa conflictului, data luării la cunoştinţă de existenţa conflictului şi data obligaţiei de raportare.

Or, invocarea acestui motiv de contestaţie nu se confundă în niciun caz cu celelalte două anterioare, fiind dispoziţii de drept diferite cu regim de aplicabilitate şi sancţiuni diferite.

În opinia petentei, Consiliul avea obligaţia de a analiza acest motiv de contestaţie în mod distinct prin raportare la situaţia de fapt şi înscrisurile faţă de celelalte două motive de contestaţie care presupun existenţa unor indicii rezonabile de corupţie şi suficiente indicii privind existenţa unui acord de denaturare a concurenţei.

Indiferent de temeinicia motivelor de contestaţie sau tardivitatea acestora, Consiliul avea obligaţia să analizeze şi să soluţioneze în mod separat toate cele 3 motive de nelegalitate distinct invocate, sens în care pentru fiecare dintre acestea se impunea stabilirea momentului temporal de la care putea fi invocat.

A apreciat petenta că analiza grupată a tuturor celor 3 motive de contestaţie sub pălăria conflictului de interese a atras în mod nelegal şi o analiză uniformizată a termenului de la care a luat la cunoştinţă de: (i) indiciile rezonabile de corupţie, (ii) indiciile privind existenţa unui acord de denaturare a concurenţei şi (iii) existenţa unui conflict de interese.

Prin urmare, Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 este nelegală prin nerespectarea principiului disponibilităţii, a rolului activ şi a regimului de drept aplicabil dispoziţiilor invocate ca fiind încălcate, soluţionarea unitară a acestora şi respingerea la unison ca fiind tardive fiind o decizie nelegală care se impune a fi modificată.

În al doilea rând, a solicitat să se constate că prin Decizia CNSC s-a dispus în mod vădit neîntemeiat respingerea ca tardiv a motivului de contestaţie privind încălcarea dispoziţiilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.

A precizat că potrivit Deciziei CNSC, primul motiv de contestaţie privind nelegalitatea a fost respins ca tardiv formulat ca urmare a faptului că ar fi luat la cunoştinţă de implicarea expertului cooptat B.I.O. încă de la publicarea anunţului de participare, iar de conivenţa cu Asocierea R. de la data publicării declaraţiilor de participare.

Din analiza dispoziţiilor art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 rezultă că legiuitorul a stabilit o sancţiune de neconformitate a unei „oferte” pentru existenţa unor indicii de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie.

A susţinut petenta că se poate vorbi de o „ofertă” şi mai cu seamă de respingerea ofertei ca „neconformă” doar după termenul limită de depunere a ofertelor şi doar după efectuarea evaluării propunerii tehnice, financiare şi a D.E.

Dispoziţiile art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se referă în mod evident la procesul de evaluare al unei oferte pe care îl desfăşoară Autoritatea contractantă, rezultând că indiciile de corupţie pot fi determinate de Autoritatea contractantă în orice moment al evaluării sau abia la finalul evaluării după ce se cristalizează o imagine completă asupra ofertei evaluate.

Practic, Autoritatea contractantă poate respinge oferta ca neconformă potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 doar după ce se face evaluarea ofertei, întrucât doar astfel pot fi identificate „indicii rezonabile” de corupţie.

Important este de asemenea că respingerea ca „neconformă” a unei oferte în baza art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se realizează doar prin adresa de rezultat şi raportul procedurii, acte administrative întocmite conform art. 215 alin. (1) şi (2) şi art. 216 din Legea nr. 98/2016, acte finale de evaluare care marchează închiderea etapei de evaluare a ofertelor.

Or, în ceea ce priveşte momentul de la care un ofertant concurent, poate lua la cunoştinţă de existenţa unor „indicii de corupţie” care au fost omise sau insesizabile pentru Autoritatea contractantă este în mod evident de la data publicării raportului procedurii şi se cristalizează abia după studierea documentelor dosarului de achiziţie în procedura prevăzută de art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016.

A precizat că, în calitate de ofertant concurent, nu a avut cunoştinţă pe perioada evaluării ofertelor de nicio informaţie privind documentele sau modalitatea de evaluare a ofertei Asocierii R. , fiind informaţii confidenţiale care nu se publică în SEAP; că nu putea cunoaşte în niciun fel care sunt acele oferte care intră în evaluarea propunerii tehnice, a propunerii financiare sau a informaţiilor D.E, aceste aspecte fiind cunoscute pentru prima oară doar după studierea raportului procedurii.

Astfel, deşi, într-adevăr, a avut cunoştinţă de implicarea expertului cooptat B.I.O. şi participarea Asocierii R., trebuie evidenţiat că: nu a avut cunoştinţă de conţinutul ofertei R.S.R.L.; nu a avut cunoştinţă de modalitatea în care a fost evaluată oferta R.; nu a avut cunoştinţă de implicarea expertului cooptat B.I.O. în evaluarea ofertelor; nu a avut cunoştinţă de preţul ofertat de Asocierea R.; nu a avut cunoştinţă de existenţa unor „indicii rezonabile” de corupţie decât după studierea raportului mprocedurii şi a documentelor care alcătuiesc dosarul de achiziţie.

Analiza acestui motiv de contestaţie privind existenţa unor „indicii de corupţie” nu putea fi analizat prin raportare la data luării la cunoştinţă de participarea Asocierii R., ci doar după cunoaşterea modalităţii de evaluare a ofertei, a conţinutului ofertei şi a documentelor de evaluare, moment temporal care intervine doar după publicarea raportului procedurii.

A arătat petenta că, practic, în temeiul principiului bunei-credinţe a avut „speranţa” unei proceduri concurenţiale desfăşurate în condiţii de legalitate, indiferent de participarea Asocierii R., existând în acelaşi timp posibilitatea ca Autoritatea contractantă să desfăşoare evaluarea ofertelor cu respectarea criteriilor de legalitate, iar aplicarea factorului de atribuire să fie între oferte concurente evaluate conform.

A susţinut că nimic nu împiedica Autoritatea contractantă să evalueze ea singură prin comisia de evaluare ofertele conform documentaţiei de atribuire şi să stabilească clasamentul ofertelor concurente, neavând nicio informaţie privind implicarea expertului cooptat B.I.O. în formularea solicitărilor de clarificări, a evaluării acestora, a evaluării ofertelor şi a deciziilor impuse prin rapoartele acesteia.

Cu alte cuvinte, nu avea de unde să cunoască existenţa unor „indicii rezonabile de corupţie” la data publicării declaraţiilor de participare, deoarece la momentul respectiv nici măcar nu a început evaluarea ofertelor.

De asemenea, elementul principal de neconformitate, respectiv „indiciile rezonabile de corupţie” iau naştere doar din modalitatea de evaluare a ofertelor şi nu din simpla participare a Asocierii R., fiind necesare acte materiale sau omisiuni intenţionate care să favorizeze câştigarea contractului de către Asocierea R..

Mai mult decât atât, a solicitat a se aprecia că la data de 4 aprilie 2025 când au fost publicate declaraţiile de participare şi că nu avea niciun indiciu rezonabil privind existenţa unor acte de corupţie, deoarece acestea nici nu luaseră naştere încă, ci existau doar suspiciuni ale unui modus operandi din alte proceduri de atribuire, care încă nu fusese confirmat în cauză.

De altfel, trebuie menţionat că suspiciunile privind conivenţa dintre expertul cooptat B.I.O. şi Asocierea R. au devenit plauzibile doar după publicarea unui material jurnalistic în presa locală la data de 23 aprilie 2025.

A precizat petenta că la data anterior menţionată nu putea invoca nelegalitatea procedurii din moment ce nu avea cunoştinţă încă de modalitatea de evaluarea a ofertelor şi de implicarea în evaluare a expertului cooptat, fiind în fapt stabilite doar premisele unor suspiciuni care s-au confirmat abia la data raportului procedurii şi a studierii dosarului de achiziţie.

După publicarea materialului jurnalistic, a căutat alte informaţii privind acest modus operandi dintre expertul cooptat şi Asocierea R., identificând astfel numeroase articole jurnalistice, decizii CNSC privind calitatea de reprezentant legal a B.I.O. la T.P.S.R.L. , alte proceduri anterioare în aceeaşi formulă şi cu acelaşi rezultat.

În aceste condiţii, termenul de la care curge dreptul de a contesta actele autorităţii contractante este cel de publicare a raportului procedurii, acesta fiind actul vătămător solicitat a fi anulat şi nu eventuale procese-verbale intermediare.

A precizat petenta că actele pe care le consideră nelegale sunt raportul procedurii şi adresa de rezultat inclusiv actele subsecvente, deoarece prin acestea s-a definitivat o evaluare nelegală a unei oferte neconforme, actul vătămător fiind evident decizia Autorităţii contractante de a stabili conformitatea ofertei Asocierii R. şi cu atât mai mult declararea acesteia drept câştigătoare.

A solicitat să se constate că existenţa unor „indicii rezonabile de corupţie” au luat naştere şi au fost identificate doar după publicarea în SEAP a raportului procedurii şi s-au cristalizat după ce a studiat dosarul achiziţiei, contrar considerentelor neîntemeiate ale Consiliului care a plasat data luării la cunoştinţă la 4 aprilie 2025.

Prin urmare, termenul de contestaţie prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016 pentru contestarea unei oferte conform art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 curge doar de la data publicării raportului procedurii, respectiv 19 mai 2025 şi nu de la data publicării declaraţiilor de participare.

În concluzie, a solicitat să se dispună admiterea plângerii, modificarea Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 în sensul respingerii excepţiei tardivităţii faţă de primul motiv de contestaţie vizând nelegalitatea procedurii, astfel încât contestaţia a fost formulată în termenul legal şi se impune reţinerea de către instanţă spre soluţionarea pe fond a motivului de contestaţie conform art. 34 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.

În al treilea rând, a solicitat să se constate că prin Decizia CNSC s-a dispus în mod vădit neîntemeiat respingerea ca tardiv a motivului de contestaţie privind încălcarea dispoziţiilor art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.

Acest motiv de contestaţie a fost în mod neîntemeiat respins ca tardiv formulat pe baza considerentelor de existenţă a conflictului de interes, fiind neîntemeiată raportarea termenului de contestaţie la data publicării declaraţiilor de participare în procedură, respectiv 4 aprilie 2025.

Prin simplul fapt că a luat la cunoştinţă de participarea în prezenta procedură în 4 aprilie 2025 a Asocierii R., nu echivalează cu momentul la care petenta a identificat suficiente indicii/informaţii concrete privind existenţa unui acord de denaturare a concurenţei între expertul cooptat B.I.O. şi Asocierea R..

Astfel cum a învederat anterior, nu avea de unde să cunoască implicarea efectivă în procedură a expertului cooptat B.I.O. (evaluarea ofertelor), existând bunăoară posibilitatea unei proceduri desfăşurate în mod legal şi cu respectarea concurenţei, indiferent de opiniile expertului cooptat, Comisia de Evaluare nefiind obligată să danseze după cum cântă B.I.O., putând bunăoară să facă propria evaluare diferită de cea a expertului sau să aibă opinii contrare.

În aceste condiţii, petenta a precizat că a luat Ia cunoştinţă de existenţa unor „indicii/ informaţii concrete” privind existenţa unui acord de denaturare a concurenţei doar după ce a fost publicat raportul procedurii, întrucât până la această dată nu se cunoştea nici soarta ofertei sale şi nici a ofertei Asocierii R. , cu atât mai mult modalitatea de evaluare a acesteia din urmă.

Practic, petenta a putut identifica indicii rezonabile privind posibilitatea unui acord de denaturare a concurenţei după ce a lecturat raportul procedurii în care 2 oferte au fost respinse la evaluarea tehnică pentru nenumărate motive, iar singura ofertă a fost a Asocierii R. cu o ofertă de preţ de 99% din valoarea estimată.

Evident, într-o procedură simplificată concurenţială este imposibil ca o ofertă să câştige procedura cu un preţ ofertat de 99% din valoarea estimată atâta timp cât factorul de evaluare este „preţul cel mai scăzut”, astfel încât că această informaţie a dat naştere unor suspiciuni rezonabile care au fost întărite prin documentele dosarului achiziţiei studiate după publicarea raportului procedurii.

La data de 4 aprilie 2025 când au fost publicate declaraţiile de participare petenta nu putea prezice că colaborarea dintre expertul cooptat B.I.O. şi Asociere R. se va dovedi a fi de succes prin atribuire contractului şi respingerea tuturor celorlalţi ofertanţi, fiind evidentă această practică doar după publicarea raportului procedurii.

De altfel, orice acord de denaturare a concurenţei produce efecte juridice vătămătoare doar prin întreprinderea unor acţiuni sau omisiuni de natură să afecteze concurenţa prin nerespectarea principiilor tratamentului egal, al discriminării, al transparenţei şi al proporţionalităţii.

Astfel de acţiuni sau omisiuni întreprinse în baza unui acord de denaturare a concurenţei nu pot fi identificate şi cunoscute decât după studierea dosarului achiziţiei şi nu prin simpla cunoaştere a participării Asocierii R..

Nu trebuie omis că un astfel de motiv de excludere a ofertei conform art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 putea fi invocat doar după finalizarea evaluării ofertei, fiind inadmisibilă o astfel de susţinere anterior evaluării propunerii tehnice, financiare.

La data de 4 aprilie 2025 nici măcar nu începuse evaluarea ofertelor, astfel încât nu fusese întreprinsă nicio acţiune sau omisiune în baza unui acord de denaturare a concurenţei.

Dispoziţiile art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 prevăd că singura măsură de remediere este excluderea ofertei ca neconformă şi nu înlocuirea expertului cooptat, fiind rezultate diferite care pot fi atinse în momente diferite ale procedurii şi prin măsuri diferite.

Termenul de invocare a acestui motiv de contestaţie întemeiat pe dispoziţiile art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 a început să curgă conform art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016 doar după publicarea Raportului procedurii nr. 7000/16 mai 2025 în SEAP la data de 19 mai 2025, astfel încât motivul de contestaţie a fost formulat în termenul legal şi se impunea a fi soluţionat pe fond.

A concluzionat, solicitând să se dispună admiterea plângerii, modificarea Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iunie 2025 în sensul respingerii excepţiei tardivităţii faţă de cel de-al doilea motiv de contestaţie vizând nelegalitatea procedurii conform art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, astfel încât contestaţia a fost formulată în termenul legal şi se impune reţinerea de către instanţă spre soluţionarea pe fond a motivului de contestaţie conform art. 34 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.

Nu în ultimul rând petenta a solicitat să se constate că prin Decizia CNSC s-a dispus în mod neîntemeiat respingerea ca tardiv a celui de-al treilea motiv de contestaţie privind existenţa unui conflict de interese între expertul cooptat B.I.O. şi Asocierea R..

A solicitat să se observe că acest motiv de contestaţie a fost respins ca fiind tardiv ca urmare a faptului că, contestatoarea avea cunoştinţă de implicarea expertului cooptat B.I.O. încă de la data publicării în SEAP a documentaţiei, iar de participarea Asocierii R. de la data de 4 aprilie 2025 când au fost publicate declaraţiile de participare.

Or, raţionamentul Consiliului asupra momentului temporal de la care contestatoarea ştia de existenţa unui conflict de interese porneşte de la o prezumţie eronat şi anume aceea că ştia deja de conivenţa dintre B.I.O. şi societăţile R./T.P./C.F. încă de dinainte de prezenta procedură.

Însă, a precizat că nu avea cunoştinţă de informaţii anterioare prezentei procedurii cu privire la faptul că B.I.O. a fost reprezentanta legală a T.P.S.R.L. şi cu atât mai mult nu avea cunoştinţă de modus operandi al acesteia în procedurile unde participă societăţile respective.

Toate aceste informaţii au fost identificate doar după publicarea raportului procedurii, întrucât aspectele suspicioase privind împrejurările de respingere a ofertei contestatoarei şi câştigarea procedurii de către o ofertă cu preţ de 99% din valoarea estimată au determinat / au dat naştere unor suspiciuni rezonabile care s-au cristalizat doar după studierea dosarului de achiziţie coroborat cu identificarea articolelor jurnalistice şi a extraselor CNSC privind implicarea B.I.O. ca reprezentant legal.

A stabilit că, contestatoarea ştia de existenţa unui conflict de interese între B.I.O. şi Asocierea R. încă de la data publicării declaraţiilor de participare reprezintă o afirmaţie subiectivă care nu poate fi probată în niciun fel de către Consiliu.

De asemenea, actul vătămător al acestui conflict de interese nu îl reprezintă simpla participare a ofertantului, ci modalitatea de evaluare a acestuia ca urmare a existenţei unui conflict de interese, fiind inexistente măsuri preventive care să elimine orice fel de evaluări subiective şi abuzive a ofertelor ca urmare a unui conflict de interese.

A precizat petenta că data la care a luat la cunoştinţă de existenţa conflictului de interese se raportează la data publicării în SEAP a raportului procedurii, iar termenul de contestaţie prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016 curge de la data de 19 mai 2025 şi nu 4 aprilie 2025 cum a reţinut greşit Consiliul, cu atât mai mult cu cât actul vătămător îl reprezintă raportul procedurii.

Simpla coincidenţă că în prezenta procedură există un expert cooptat şi că a depus ofertă Asocierea R. nu este de natură să dea naştere unor suspiciuni de conflict de interes, însă modalitatea de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului singurului ofertant admisibil cu o ofertă de preţ de 99% din valoarea estimată a contractului reprezintă în mod evident împrejurări care dau naştere unor suspiciuni de nelegalitate.

Aşadar, termenul de invocare a acestui motiv de contestaţie întemeiat pe dispoziţiile art. 58 şi art. 59 din Legea nr. 98/2016 a început să curgă conform art. 8 alin. (i) lit. b) din Legea nr. 101/2016 doar după publicarea Raportului procedurii nr. 7000/16 mai 2025 în SEAP la data de 19 mai 2025, astfel încât motivul de contestaţie a fost formulat în termenul legal şi se impunea a fi soluţionat pe fond.

A concluzionat, solicitând să se dispună admiterea plângerii, modificarea Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 în sensul respingerii excepţiei tardivităţii faţă de cel de-al treilea motiv de contestaţie vizând nelegalitatea procedurii conform art. 58 şi art. 59 din Legea nr. 98/2016, astfel încât contestaţia a fost formulată în termenul legal şi se impune reţinerea de către instanţă spre soluţionarea pe fond a motivului de contestaţie conform art. 34 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.

III. Petenta a solicitat admiterea plângerii şi modificarea, în parte, a Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 în sensul admiterii contestaţiei în ceea ce priveşte evaluarea ofertei M.R. C.S.R.L.

Conform Rezultatului procedurii de atribuire nr. 7021/19 mai 2025, Autoritatea contractantă a reţinut nu mai puţin de 22 motive de respingere a ofertei sale în etapa de evaluare a propunerii tehnice prin raportare la solicitările de clarificări nr. 2-11,13, 16,18-25 Şi 29-30 din solicitarea de clarificare 5361/14 aprilie 2025.

A precizat că a contestat temeinicia deciziei de respingere a ofertei sale sub toate cele 22 motive.

Prin Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897/224 iulie 2025, Consiliul a analizat temeinicia a două dintre cele 22 motive, reţinând că în baza acestora, Autoritatea contractantă a respins oferta în mod întemeiat ca fiind neconformă.

În concret, prin Decizia CNSC, respingerea ca neîntemeiată a motivelor de contestaţie s-a întemeiat pe următoarele considerente:

„Un prim motiv analizat, este acela de la pct. 10 din comunicarea rezultatului procedurii 7021/19 mai 2025 către acest ofertant:

Înainte de soluţionarea criticii contestatoarei, Consiliul observă că, cel puţin cu privire la acest motiv de respingere, comunicarea transmisă de autoritatea contractantă cu privire la rezultatul procedurii îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 215 alin. (2) lit b).

Contestatoarea susţine că lucrările din beton sunt incluse în procedura tehnică (PTE) Amenajări exterioare îmbrăcăminte din beton B250,fără a preciza pagina unde se regăseşte aceasta.

Prin această susţinere, contestatoarea recunoaşte de fapt că nu a prezentat o metodologie de execuţie pentru Amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton.

În ceea ce priveşte invocarea existenţei PTE Amenajări exterioare îmbrăcăminte din beton B250 în cadrul căreia s-ar regăsi informaţiile solicitate în cadrul metodologiei, Consiliul reţine că autoritatea contractantă a evaluat oferta contestatoarei, precum şi răspunsul acesteia la solicitarea de la pct 11, raportându-se la prevederile necontestate ale documentaţiei de atribuire, care prevedeau depunerea de documente distincte, respectiv metodologii de execuţie şi proceduri tehnice de execuţie.

Mai mult, deşi cu privire la celelalte motive de respingere a ofertei sale precizează paginile propunerii tehnice unde s-ar regăsi informaţiile solicitate, de această dată contestatoarea nu precizează paginile unde s-ar regăsi procedura tehnică de execuţie invocată.

În consecinţă, Consiliul constată că motivul de respingere de la pct. 10 din comunicare este fondat, neregăsindu-se în propunerea tehnică a contestatoarei nici metodologia de execuţie şi nici procedura tehnică de execuţie.

Astfel, pe lângă motivul de respingere de la pct. 10, Consiliul constată că este fondat şi motivul de respingere de la pct. 18, referitor la neprezentarea procedurii tehnice de execuţie (PTE) Amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton.

Similar motivului de la pct. 10 din comunicarea privind rezultatul procedurii, şi pentru acest motiv de respingere a ofertei, Autoritatea contractantă a prezentat clar şi amănunţit motivul de respingere, constând în neprezentarea unor proceduri tehnice de execuţie, între care şi amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton.

Având în vedere că cel puţin două dintre motivele de respingere a ofertei contestatoarei s-au dovedit întemeiate, nu se mai justifică analizarea celorlalte motive de respingere a acestei oferte, întrucât, chiar şi în cazul în care aceste motive s-ar dovedi nelegale, aceasta nu ar profita contestatoarei, a cărei ofertă va rămâne tot neconformă, fiind indiferent că este respinsă pentru un motiv de neconformitate sau pentru 22 de motive. ”.

A arătat petenta că se poate observa că prin Decizia CNSC s-a reţinut temeinicia respingerii ofertei sale în baza motivului nr. 10 şi nr. 18 din adresa de rezultat, respectiv cele referitoare la prezumtiva inexistenţă a metodologiei de execuţie şi a procedurii tehnice de execuţie a lucrărilor de amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton.

Practic, Consiliul a reţinut că în propunerea tehnică nu există nici metodologia de execuţie şi nici PTE, deşi Autoritatea contractantă a reţinut că există acestea, însă că nu sunt exacte sau conforme cu caietul de sarcini.

A solicitat petenta să se constate că propunerea tehnică cuprinde astfel cum s-a indicat metodologia de execuţie şi procedura tehnică de execuţie, contrar considerentelor Consiliului.

În mod evident, dacă Autoritatea contractantă nu ar fi identificat în cadrul propunerii tehnice unde anume în documentul „1. 1.

PTE - I. - Finale. pdf” se regăsesc documentele solicitate, aceasta ar fi avut obligaţia să revină cu o nouă solicitare de clarificare potrivit art. 209 din Legea nr. 98/2016 pentru a clarifica în integralitate şi conform dacă există sau nu documentele solicitate.

Astfel, faţă de Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 prin care s-a reţinut temeinicia motivelor de contestaţie nr. 10 şi nr. 18, petenta a solicitat să se constate că s-a apreciat în mod vădit neîntemeiat că documentele solicitate nu există în propunerea tehnică a sa.

În ceea ce priveşte metodologia de execuţie a activităţii principale privind amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton, a solicitat să se constate că aceasta se regăseşte, într-adevăr, în documentul „1. 1.

PTE - I. - Finale. pdf” la pagina nr. 2580 - 2594, dar şi în documentul „1. 0.

F7-Propunere tehnica-Ipotesti-Şcoala” la paginile 879 - 886.

Petenta a solicitat să se observe că la pagina nr. 879 - 886 din propunerea tehnică a sa, documentul „1. 0.

F7-Propunere Tehnică-Ipotesti-Şcoala”, se regăseşte atât metodologia de execuţie, cât şi PTE pentru „amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton”, aceasta având denumirea:

- „Amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton - pavaj din prefabricate la trotuare, pavaj din prefabricate la alei şi platforme dar şi în documentul „1. 0 F7-Propunere Tehnica-Ipotesti-Şcoala”.

Metodologia de execuţie şi PTE pentru „amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton” se regăseşte inclusiv în documentul indicat prin răspunsul la clarificare, respectiv la pagina nr. 2580 - 2594 din documentul „1. 1 PTE - I. - Finale. pdf”.

Considerentele Consiliul privind inexistenţa în propunerea tehnică atât a metodologiei de execuţie, cât şi a PTE, pentru amenajare acces cu îmbrăcăminte de beton, sunt vădit nefondate şi contrazise tocmai de existenţa acestora în propunerea tehnică.

Susţinerile Consiliului privind faptul că: „Parcurgând întregul document, 1. 1. .. .

Finale. pdf (830 pagini), Consiliul nu a regăsit PTE Amenajări exterioare îmbrăcăminte din beton B250”, sunt nefondate din moment ce Metodologia şi PTE se regăsesc în acest document la pagina nr. 2580 – 2594, identificarea acestora fiind extrem de facilă pentru Consiliu, deoarece reprezintă un document PDF cu opţiunea de Search, astfel încât putea fi imediat identificată informaţia prin simpla căutare după caractere „amenajare acces / îmbrăcăminte din beton” etc..

A solicitat a se observa că Autoritatea contractantă nu a constatat că nu a identificat documentele solicitate, ci că cele la care a făcut referire nu reprezintă în fapt metodologia de execuţie şi PTE solicitate pentru lucrările aferente prezentului contract conform cerinţelor documentaţiei de atribuire.

Or, daca Autoritatea contractantă a identificat documentele solicitate însă a constatat că acestea nu respectă în mod prezumtiv cerinţele de conţinut, cum se putea ca Consiliul să reţină că în fapt nu există niciunul dintre documentele solicitate, aspect diferit faţă de o prezumtivă neconformitate de conţinut

Ceea ce Autoritatea contractantă a reţinut prin adresa de rezultat este diferit faţă de ceea ce a constatat Consiliu în susţinerea respingerii.

Practic, Autoritatea Contractantă a identificat documentul solicitat, însă a apreciat că acesta nu stabileşte în mod distinct metodologia de execuţie faţă de procedura tehnică de execuţie, fiind un document care combină cele două concepte, astfel încât a considerat că în lipsa unei metodologii de execuţie prezentată distinct de PTE, se prezumă inexistenţa acesteia şi neconformitatea ofertei.

Ca atare, nu se poate reţine conform Deciziei CNSC că nu există documentul solicitat în propunerea tehnică din moment ce Autoritatea contractantă 1-a identificat şi acesta se regăseşte în documentul PTE - I. - Finale. pdf la paginile nr. 2580 - 2594, dar şi în documentul „1. 0.

F7-Propunere tehnica-Ipotesti-Şcoala” la paginile nr. 879 - 886.

Prin urmare, a solicitat petenta să se dispună admiterea plângerii, modificarea Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 în sensul admiterii motivului de contestaţie privind pct. 10 de respingere a ofertei sale ca neconformă.

În al doilea rând, tot în ceea ce priveşte motivul de respingere nr. 10 al ofertei sale privind metodologia de execuţie cale de acces din îmbrăcăminte de beton, a solicitat petenta să se constate că neprezentarea prezumtivă în mod distinct a acesteia faţă de PTE reprezenta un viciu de formă care putea fi îndreptat pe calea clarificărilor.

În concret, Autoritatea contractantă a reţinut că nu s-a prezentat metodologia de execuţie pentru amenajare acces îmbrăcăminte din beton în mod distinct faţă de procedura tehnică de execuţie conform cerinţelor caietului de sarcini, însă, stabilind în fapt ca există totuşi o metodologie de execuţie a activităţii „amenajare acces îmbrăcăminte din beton”, simplul fapt că aceasta nu este distinctă sau prezentată distinct de procedura tehnică de execuţie nu reprezintă o împrejurare aptă să determine respingerea ofertei.

A arătat că a învederat Autorităţii contractante prin răspunsul la solicitarea de clarificări faptul că toate informaţiile şi documentele transmise reprezintă îndreptarea unor vicii de formă şi completarea unor informaţii omise, aspect admisibil conform art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016.

În aceste condiţii, potrivit art. 209 din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, Autoritatea contractantă avea obligaţia să revină cu o nouă solicitare de clarificare către dacă ar fi apreciat că în documentul indicat prin răspunsul la clarificări nu se regăseşte în mod distinct Metodologia de Execuţie, astfel încât să fie clarificat în mod corect dacă există la alte pagini cumva metodologia solicitată.

A precizat că dacă Autoritatea contractantă ar fi respectat dispoziţiile art. 209 din Legea nr. 98/2016 în sensul clarificării prezentării sau nu în mod distinct a metodologiei de execuţie faţă de PTE, ar fi învederat în mod evident că Metodologia de Execuţie este distinct prezentată în documentul „1. 0.

F7-Propunere Tehnică-Ipotesti-Şcoala” la paginile nr. 879 -886.

Dispoziţiile art. 209 din Legea nr. 98/2016 nu stabilesc un număr limitat de solicitări de clarificări, motiv pentru care acest mecanism este la îndemâna Autorităţii contractante pentru a clarifica în mod cert respectarea sau nu a unor cerinţe ale documentaţiei de atribuire, astfel încât decizia de eventuală respingere să fie întemeiată.

Astfel, prin cea de-a doua Solicitare de clarificare nr. 5827/25 aprilie 2025, Autoritatea contractantă ar fi avut posibilitatea să solicite clarificări suplimentare privind metodologia de execuţie prezentată distinct de PTE pentru „amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton”.

Or, modalitatea prin care Autoritatea contractantă a procedat la evaluarea ofertei sub acest aspect reprezintă o încălcare a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016.

A precizat petenta că principiul proporţionalităţii impunea ca Autoritatea Contractantă să solicite clarificări suplimentare privind prezentarea distinctă a metodologiei de execuţie faţă de PTE şi a făcut trimitere la cauza T-195/08, AntwerpseBouwwrken NV contra Comisiei, cauză în care principiul transparenţei a fost reafirmat că impune autorităţii contractante să solicite mai degrabă precizări candidatului vizat, decât să opteze pur şi simplu pentru respingerea ofertei acestuia.

A arătat că dacă autoritatea contractantă ar fi avut dubii asupra existenţei unei metodologii de execuţie pentru „amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton” ar fi trebuit să solicite o nouă clarificare, moment faţă de care ar fi confirmat respectarea cerinţelor documentaţiei de atribuire prin: indicarea faptului că metodologia de execuţie este prezentată diferit de PTE în documentul „1. 0.

F7-Propunere tehnica-Ipotesti-Şcoala” la paginile nr. 879 -886; ar fi putut clarifica conţinutul metodologiei de execuţie de la pagina nr. 879-886 din documentul „1. 0.

F7-Propunere tehnică-Ipotesti-Şcoala” în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (3) din Legea nr. 98/2016.

A susţinut că ar fi avut astfel posibilitatea să îndrepte un eventual viciu de formă identificat de Autoritatea contractantă, dacă i-ar fi fost adus la cunoştinţă sau să îndrepte o eventuală abatere tehnică minoră, deşi nu este calificată astfel prezentarea distinctă, deoarece: metodologiile de execuţie şi procedurile tehnice de execuţie nu reprezinte cerinţe de calificare sau factor de evaluare în prezenta procedură; a precizat în mod detaliat atât în partea narativă, cât şi în Graficul Gantt, modalitatea de execuţie a căii de acces cu îmbrăcăminte din beton; îndreptarea metodologiilor de execuţie şi a procedurilor tehnice de execuţie nu-i conferă niciun avantaj, nu se modifică oferta, nu se modifică punctajul şi nici nu se modifică clasamentul ofertelor.

În condiţiile în care metodologiile de execuţie şi procedurile tehnice de execuţie nu au reprezentat un factor de evaluare, astfel încât „corectarea” acesteia să fi modificat în vreun fel clasamentul ofertanţilor şi nu are nici implicaţii financiare, rezultă în mod evident că este posibilă corectarea acestui viciu de formă care este doar o eroare de tehnoredactare în conformitate cu dispoziţiile art. 134 alin. (7) lit. a) din H.

G. nr. 395/2016 şi art. 135 din H.

G. nr. 395/2016.

De asemenea, corectarea metodologiei de execuţie şi a PTE ar putea fi inclusiv încadrată în categoria abaterilor tehnice minore conform art. 134 alin. (9) din H.

G. nr. 395/2016, întrucât corectarea acestora nu are cuantificare financiară, nu prevede o diminuare a calităţii şi nici nu schimbă în niciun fel clasamentul ofertanţilor sau punctajul acordat propunerii sale tehnice.

Mai mult decât atât, corectarea viciului de formă sau a abaterii tehnice minore de către de către societate nu este nici măcar apt să determine apariţia unui avantaj, deoarece metodologiile şi PTE nu reprezintă un factor de evaluare sau de diferenţiere între ofertanţi, astfel încât nu s-ar fi modificat în niciun fel punctajul pe care l-a obţinut (de altfel inexistent) şi clasamentul ofertanţilor.

S-ar putea totuşi considera că Autoritatea contractantă nu a respectat principiul tratamentului egal şi principiul proporţionalităţii, însă prin raportare la faptul că aceasta a permis totuşi ofertantului câştigător să îşi completeze oferta prin comunicarea propunerii Formularului nr. 14, însă nu a acceptat în aceeaşi măsură corectarea viciului de formă, măsură care ar fi fost în acord cu principiul proporţionalităţii faţă de împrejurarea unei corectări nesemnificative şi sancţiunea disproporţionată aplicată.

Consiliul inclusiv a reţinut nerespectarea principiului tratamentului egal.

În concluzie, Autoritatea contractantă a respins oferta sa ca neconformă în mod vădit neîntemeiat şi prin nesocotirea principiilor tratamentului egal şi cel al proporţionalităţi ca urmare a faptului că nu a clarificat în mod complet dacă propunerea sa tehnică prezintă sau nu în mod distinct o metodologie de execuţie faţă de procedura tehnică de execuţie, cu atât mai mult cu cât avea posibilitatea corectării unui simplu viciu de formă/abatere tehnică minoră.

În al treilea rând, în ceea ce priveşte motivul de respingere nr. 18 al ofertei sale privind procedura tehnică de execuţie cale de acces din îmbrăcăminte de beton, a solicitat petenta să se constate că prin Decizia CNSC s-a reţinut în mod neîntemeiat că aceasta nu există în propunerea tehnică.

La paginile nr. 2580 - 2594 din documentul „1. 1.

PTE – I.

Finale. pdf” se regăseşte procedura tehnică de execuţie pentru „amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton”, aceasta având denumirea: „Amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton - pavaj din prefabricate la trotuare, pavaj din prefabricate la alei şi platforme dar şi în documentul „1. 0.

F7-Propunere tehnică-I. -Şcoală”.

Prin urmare, nu se poate reţine conform Deciziei CNSC că nu există documentul solicitat în propunerea tehnică din moment ce Autoritatea contractantă 1-a identificat şi acesta se regăseşte în documentul „1. 1.

PTE - I. - Finale. pdf” la paginile nr. 2580 - 2594.

În al patrulea rând, în ceea ce priveşte motivul de respingere nr. 18 al ofertei sale conform adresei de rezultat, a solicitat să se constate că Autoritatea contractantă a identificat procedura tehnică de execuţie însă a constatat prezumtiva neconformitate faţă de cerinţele de conţinut ale acesteia.

Autoritatea Contractantă s-a limitat în mod strict la denumirea procedurilor tehnice de execuţie şi la locul unde acestea sunt regăsite, fiind o abordare excesiv de formalistă, care ignoră faptul că modalitatea de întocmire a propunerii tehnice este exclusiv atributul ofertanţilor, sens în care Autoritatea contractantă a evaluat doar conţinutul, nu şi denumirea titlurilor de proceduri.

Referitor la afirmaţia potrivit căreia propunerea tehnică nu ar conţine explicit proceduri pentru cele cinci activităţi, consideră ptenta că această concluzie ca fiind formalistă şi disproporţionată.

Potrivit unei practici constante a CNSC şi a instanţelor de contencios administrativ, lipsa unor formulări literale sau a unei denumiri exacte nu poate duce la declararea unei oferte ca neconformă dacă există în cuprinsul ofertei elementele tehnice necesare înţelegerii şi realizării lucrării, sens în care petenta a menţionat Decizia nr. 3145/10 august 2017 a Curţii de Apel B..

A arătat că răspunsul său a fost complet, structurat şi clar, iar solicitarea de clarificare a primit un răspuns detaliat în termenul legal, fiind astfel pe deplin concludent.

Invocarea acestui temei pentru a declara oferta ca inacceptabilă este nelegală şi contrară jurisprudenţei CNSC şi a instanţelor de contencios.

Concluzia Autorităţii contractante fiind rezultatul unei interpretări excesiv de formalistă, restrictivă şi subiectivă, fără a analiza conţinutul efectiv al propunerii tehnice şi fără a acordat posibilitatea de îndreptare a viciilor de formă sau completare acolo unde aceasta este justificată şi nu determină apariţia unui avantaj.

Procedurile tehnice sunt prezentate în propunerea tehnică într-un mod complet şi logic, acoperind toate activităţile din cadrul ofertei.

Deşi titlurile unor proceduri nu sunt identice cu formularea din solicitarea de clarificări, conţinutul acestora reflectă în mod clar şi profesionist soluţiile tehnice aplicabile activităţilor respective.

A concluzionat, solicitând să se admită plângerea şi să se modifice Decizia CNSC în sensul admiterii contestaţiei cu privire la motivul nr. 18 de respingere a ofertei sale şi, în consecinţă, să se dispună anularea raportului procedurii şi a rezultatului procedurii şi să se constate că Autoritatea contractantă a respins în mod nelegal, vădit neîntemeiat, abuziv şi prin interpretări arbitrare şi subiective, oferta sa.

În al cincilea rând, în ceea ce priveşte motivul de respingere nr. 18 al ofertei sale privind neconformitatea procedurii tehnice de execuţie cale de acces din îmbrăcăminte de beton, petenta a solicitat să se constate că neclarităţile de conţinut reprezenta un viciu de formă care putea fi îndreptat pe calea clarificărilor.

În concret, Autoritatea contractantă a reţinut că nu a prezentat PTE pentru amenajare acces îmbrăcăminte din beton care să fie expres pentru amenajarea căii de acces.

Deşi se ignoră complet PTE din documentul „1. 1.

PTE - I. - Finale. pdf” la paginile nr. 2580 - 2594, a solicitat să se constate că neclarităţile de conţinut reprezintă simple vicii de formă care puteau fi clarificate conform art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016.

A precizat petenta că a învederat Autorităţii contractante prin răspunsul la solicitarea de clarificări faptul că toate informaţiile şi documentele transmise reprezintă îndreptarea unor vicii de formă şi completarea unor informaţii omise, aspect admisibil conform art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016.

În aceste condiţii, potrivit art. 209 din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, Autoritatea contractantă avea obligaţia să revină cu o nouă solicitare de clarificare către dacă ar fi apreciat că în documentul indicat prin răspunsul la clarificări procedura tehnică de execuţie nu satisface cerinţele de conţinut întrucât s-ar aplica pentru alte activităţi.

Dacă Autoritatea contractantă ar fi respectat dispoziţiile art. 209 din Legea nr. 98/2016 în sensul clarificării faptului că PTE de la paginile nr. 2580 - 2594 se aplică doar pentru amenajare cale de acces cu îmbrăcăminte din beton, ar fi avut posibilitatea să completez sau să clarifice conţinutul informaţiilor.

Dispoziţiile art. 209 din Legea nr. 98/2016 nu stabilesc un număr limitat de solicitări de clarificări, motiv pentru care acest mecanism este la îndemâna Autorităţii contractante pentru a clarifica în mod cert respectarea sau nu a unor cerinţe ale documentaţiei de atribuire, astfel încât decizia de eventuală respingere să fie întemeiată.

Astfel, prin cea de-a doua Solicitare de clarificare nr. 5827/25 aprilie 2025, Autoritatea contractantă ar fi avut posibilitatea să solicite clarificări suplimentare privind PTE pentru „amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton”.

Or, modalitatea prin care Autoritatea contractantă a procedat la evaluarea ofertei sub acest aspect reprezintă o încălcare a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016.

Astfel, în prezenta cauză, principiul proporţionalităţii impunea ca Autoritatea contractantă să solicite clarificări suplimentare privind conţinutul PTE.

Or, dacă oferta sa ar fi putut fi clarificată şi declarată admisibilă şi conformă printr-o solicitare de clarificare suplimentară, rezultă în mod evident că s-a încălcat principiul proporţionalităţii.

A susţinut petenta că ar fi avut astfel posibilitatea să îndrepte un eventual viciu de formă identificat de Autoritatea contractantă, dacă ar fi fost adus la cunoştinţă sau să îndrepte o eventuală abatere tehnică minoră, deşi nu este calificată astfel prezentarea distinctă, deoarece: procedurile tehnice de execuţie nu reprezinte cerinţe de calificare sau factor de evaluare în prezenta procedură; contestatoarea a precizat în mod detaliat atât în partea narativă, cât şi în Graficul Gantt, procedura tehnică de execuţie a căii de acces cu îmbrăcăminte din beton; îndreptarea procedurilor tehnice de execuţie nu-i conferă niciun avantaj, nu se modifică oferta, nu se modifică punctajul şi nici nu se modifică clasamentul ofertelor.

Astfel, în condiţiile în care procedurile tehnice de execuţie nu au reprezentat un factor de evaluare, astfel încât „corectarea” acesteia să fi modificat în vreun fel clasamentul ofertanţilor şi nu are nici implicaţii financiare, rezultă în mod evident că este posibilă corectarea acestui viciu de formă care este doar o eroare de tehnoredactare în conformitate cu dispoziţiile art. 134 alin. (7) lit. a) din H.

G. nr. 395/2016 şi art. 135 din H.

G. nr. 395/2016.

De asemenea, corectarea PTE ar putea fi inclusiv încadrată în categoria abaterilor tehnice minore conform art. 134 alin. (9) din H.

G. nr. 395/2016, întrucât corectarea acestora nu are cuantificare financiară, nu prevede o diminuare a calităţii şi nici nu schimbă în niciun fel clasamentul ofertanţilor sau punctajul acordat propunerii sale tehnice.

Mai mult decât atât, corectarea viciului de formă sau a abaterii tehnice minore nu este nici măcar aptă să determine apariţia unui avantaj, deoarece PTE nu reprezintă un factor de evaluare sau de diferenţiere între ofertanţi, astfel încât nu i s-ar fi modificat în niciun fel punctajul obţinut (de altfel inexistent) şi clasamentul ofertanţilor.

În concluzie, Autoritatea contractantă a respins oferta sa ca neconformă în mod vădit neîntemeiat şi prin nesocotirea principiilor tratamentului egal şi cel al proporţionalităţi ca urmare a faptului că nu a clarificat în mod complet dacă propunerea sa tehnică prezintă sau nu o procedură tehnică de execuţie conformă pentru lucrările de amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton.

În al şaselea rând, în ceea ce priveşte motivul de respingere nr. 10 şi nr. 18 al ofertei sale privind metodologia de execuţie şi procedura tehnică de execuţie, a solicitat petenta să se observe că aceste documente nu sunt esenţiale în procedura de atribuire şi nu comportă niciun avantaj concret, întrucât obiectul contractului îl formează lucrările de execuţie şi nicidecum metodologii şi planificări.

A solicitat să se observe că procedura din prezenta cauză este una simplificată cu factor de evaluare „preţul cel mai scăzut”, iar obiectul contractului este de execuţie lucrări, astfel încât metodologiile şi procedurile tehnice de execuţie reprezintă doar aspecte teoretice fără impact esenţial asupra lucrărilor.

Metodologiile şi procedurile tehnice de execuţie au un caracter atât adiacent, cât şi probabilistic, întrucât durata anticipată a contractului este una suficient de lungă încât să permită existenţa unor riscuri de modificare a planificării iniţiale.

Mai mult decât atât, autoritatea achizitoare trebuie să conştientizeze că cerinţele privind metodologiile de execuţie şi cele privind procedurile tehnice de execuţie nu îi procură niciun avantaj concret, întrucât obiect al contractului îl formează lucrările de construcţie nouă, nicidecum metodologii şi planificări.

Substanţa contractului este dată de lucrările de execuţie, nicidecum de componenta scriptico-descriptivă care nu are niciun impact financiar.

În raport de aceste aspecte, a solicitat să se constate că respingerea ofertei sale pentru aspectele privind motivul nr. 10 şi nr. 18 cu privire la metodologia de execuţie şi PTE pentru amenajare acces îmbrăcăminte din beton, reprezintă o încălcare a principiului proporţionalităţii, fiind cea mai constrângătoare măsură a Autorităţii contractante, spre deosebire de acceptarea corectării unui viciu de formă şi asigurarea unei concurenţe financiare.

În concluzie, Autoritatea contractantă a respins oferta sa ca neconformă în mod vădit neîntemeiat şi prin nesocotirea principiilor tratamentului egal şi cel al proporţionalităţi faţă de motivul nr. 10 şi nr. 18 din adresa de rezultat, întrucât respingerea ofertei pentru prezumtiva nerespectare a unor cerinţe de conţinut care puteau fi clarificate printr-o corectare a unui viciu de formă şi faţă de documente descriptive care nu sunt esenţiale şi au un impact financiar, reprezintă o decizie disproporţionată.

Nu în ultimul rând, a solicitat petenta să se constate că prin Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025, Consiliul a constatat în mod neîntemeiat că Adresa de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. 7021/19 mai 2025 respectă cerinţele art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 faţă de motivele nr. 10 şi nr. 18 de respingere a ofertei.

În susţinerea acestui punct de vedere petenta a arătat că în ceea ce priveşte motivul nr. 10 de respingere a ofertei sale, solicită să se constate următoarele aspecte de neconcordanţă şi informaţii lipsă:

- Autoritatea contractantă nu a stabilit în mod clar dacă propunerea tehnică nu conţine în mod total o metodologie de execuţie pentru amenajare acces îmbrăcăminte din beton sau metodologia de execuţie există, însă nu este totuşi prezentată distinct faţă de procedura tehnică de execuţie;

- Autoritatea contractantă nu a prevăzut analiza documentului „1. 1. PTE -I. - Finale. pdf” la paginile nr. 2580 - 2594 cu privire la metodologia de execuţie, fiind incert dacă Autoritatea contractantă a verificat într-adevăr existenţa acesteia;

- Autoritatea contractantă nu prevede care sunt cele 4 proceduri tehnice de execuţie la care societatea a făcut referire sau paginile la care acestea se regăsesc în propunerea tehnică;

- Nu există niciun argument în temeiul cărora să se justifice raţionamentul pentru care Autoritatea contractantă nu a luat în considerare precizările în privinţa metodologiei de execuţie.

Practic, nu există niciun fel de motivare propriu-zisă a deciziei de respingere a ofertei care să facă posibil un control de legalitate şi temeinicie realizat de Consiliu/instanţa de judecată, fiind invocată doar situaţia de fapt şi argumente juridice general aplicabile care însă nu justifică nicidecum concluzia Autorităţii.

În aceste condiţii, lipsa unei motivări explicite, clare, logice atât în fapt, cât şi în drept, face imposibilă identificarea motivelor luate în considerare de Autoritatea contractantă, fiind astfel în prezenţa unei evaluări arbitrare şi subiective, deschisă inclusiv abuzului de drept.

Pe de altă parte, aceleaşi argumente se impun şi faţă de motivarea Autorităţii contractante a motivului de respingere nr. 18 din Rezultatul procedurii de atribuire nr. 7021/19 mai 2025 faţă de care se invocă doar argumente generale şi fără informaţii concrete.

În ceea ce priveşte motivul de respingere nr. 18, Autoritatea contractantă nu a prevăzut analiza documentului „1. 1.

PTE - I. - Finale. pdf” la paginile nr. 2580 - 2594 cu privire la Procedura tehnică de execuţie, fiind incert dacă Autoritatea contractantă a verificat într-adevăr existenţa acesteia, iar mai mult decât atât Autoritatea contractantă nu prevede unde anume în propunerea tehnică se regăsesc informaţiile faţă de care se argumentează neconformitatea PTE.

Practic, nu există niciun fel de motivare propriu-zisă a deciziei de respingere nr. 18 a ofertei care să facă posibil un control de legalitate şi temeinicie realizat de Consiliu/instanţa de judecată, fiind invocată doar situaţia de fapt şi argumente juridice general aplicabile care însă nu justifică nicidecum concluzia Autorităţii.

Prin urmare, a solicitat să se constate că, Consiliul a respins în mod neîntemeiat motivul de nelegalitate privind nerespectarea cerinţelor art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 de către Rezultatul procedurii de atribuire nr. 7021/19 mai 2025, cel puţin cu privire la motivul nr. 10 şi nr. 18 de respingere a ofertei şi, în consecinţă, a solicitat admiterea plângerii, modificarea Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 şi anularea actelor atacate.

IV.

A solicitat petenta admiterea plângerii şi să se constate că prin Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 nu au fost soluţionate toate motivele de contestaţie privind evaluarea ofertei sale, astfel încât în temeiul dispoziţiilor art. 34 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 se impune reţinerea spre judecare pe fond de către instanţa de judecată.

Conform Rezultatului procedurii de atribuire nr. 7021/19 mai 2025, Autoritatea contractantă a reţinut nu mai puţin de 22 demotive de respingere a ofertei în etapa de evaluare a propunerii tehnice prin raportare la solicitările de clarificări nr. 2-11,13,16,18-25 şi 29-30 din Solicitarea de clarificare 5361/14 aprilie 2025.

Prin decizia atacată, Consiliul a soluţionat doar motivele de respingere de la pct. 10 şi pct. 18, apreciind ca acestea sunt întemeiate şi a lăsat nesoluţionate celelalte 20 motive privind respingerea ofertei, astfel că, în eventualitatea admiterii plângerii -raportat la aceste puncte- se impun a fi aplicate dispoziţiile art. 34 alin. 4 din Legea nr. 101/2016 şi să se reţină pentru rejudecarea pe fond a celorlalte 20 de motive nesoluţionate.

V.

În temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 petenta a solicitat să se dispună sesizarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice şi a Curţii de Conturi cu privire la nelegalitatea procedurii de atribuire SCN1160175/18 martie 2025 conform considerentelor reţinute de CNSC faţă de nerespectarea proporţionalităţii şi a unei documentaţii nejustificată, abuzivă şi restrictivă.

Deşi dispoziţiile art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 sunt reglementate cu privire la soluţiile pe care le poate dispune Consiliul, luând în considerare obiectul acestora de sesizare ANAP şi Curtea de Conturi, apreciază petenta faptul că inclusiv instanţa de judecată poate face aplicarea acestora, nefiind o atribuţie care implică soluţionarea pe fond a contestaţiei/plângerii, ci o măsură judiciară de verificare a legalităţii procedurii de către instituţiile competente.

VI.

În temeiul dispoziţiilor art. 34 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 101/2016 şi art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, petenta a solicitat să se dispună modificarea în parte a Deciziei CNSC 2129/C4/1897/24 iulie 2025, în sensul anulării procedurii de atribuire SCN1160175/18 martie 2025 în eventualitatea respingerii plângerii privind modalitatea de evaluare a ofertei sale şi definitivării deciziei CNSC privind neconformitatea ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. potrivit art. 137 alin. (3) din HG nr. 395/2016.

Luând în considerare faptul că prin Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 s-a dispus admiterea contestaţiei faţă de evaluarea ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. şi respingerea contestaţiei faţă de evaluarea ofertei sale, în cazul definitivării acesteia, a apreciat totuşi că se impune aplicarea dispoziţiilor art. 34 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 101/2016 şi art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 în sensul anulării procedurii SCN1160175/18 martie 2025.

În acest sens, definitivarea Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/24 iulie 2025 impune în sarcina Autorităţii contractante obligaţia de reevaluare a ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. în privinţa aspectului de neconformitate privind lipsa Formularului nr. 14 cu consecinţa respingerii ofertei ca fiind neconformă.

A susţinut petenta că dacă Consiliul a dispus pe de-o parte temeinicia respingerii ofertei sale şi, în acelaşi timp, obligaţia Autorităţii contractante de a respinge oferta Asocierii R.S.R.L. - C.

F.

S.

R.

L conform cerinţelor caietului de sarcini cu aplicarea prevederilor art. 137 alin. (3) din H.

G. nr. 395/2016, rezultă că în procedura SCN1160175/18 martie 2025 nu mai rămâne nicio ofertă admisibilă, motiv care determină aplicarea dispoziţiilor art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016.

A învederat faptul că a solicitat prin motivul de contestaţie din Cap. VII (pag. 29-30 din Contestaţie) să se dispună anularea procedurii.

În aceste condiţii, Consiliul ar fi trebuit să oblige Autoritatea contractantă la aplicarea dispoziţiilor art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 sau să dispună Consiliul însăşi anularea procedurii conform art. 26 alin. (2) lit. c) şi art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016.

Astfel, a solicitat petenta să se dispună anularea procedurii de atribuire în temeiul dispoziţiilor art. 34 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 101/2016.

Pentru considerentele expuse a solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.

Prin întâmpinarea formulată şi depusă la data de 12. 08. 2025, intimata petentă R.S.R.L. a solicitat respingerea plângerii formulată de M.R.C.S.R.L. ca nefondată şi inadmisibilă.

Intimata a făcut o scurtă prezentare a situaţiei de fapt şi, cu titlu prealabil, a precizat că impotriva aceleI. Decizii a CNSC a formulat la rândul său plângere apreciind că se impune conexarea şi soluţionarea împreună a celor două plângeri.

A susţinut intimata petentă că plângerea formulată de petenta M.R. este vădit nefondată şi inadmisibilă.

Criticile împotriva respingerii ca tardive a motivelor contestaţiei privind fapte de corupţie, denaturarea concurenţei şi conflict de interese.

Prin contestaţia formulată, M.R. a invocat o serie de alegaţii referitoare la existenţa unor indicii de corupţie, denaturarea concurenţei şi conflict de interese, toate acestea plecând de la o premisă comună, anume calitatea doamnei B.I.O., expert cooptat în cadrul procedurii de atribuire, de fost salariat/reprezentant al subcontractantului T.P.S.R.L.

Cu alte cuvinte, prin raportare la această unică împrejurare, petentul a căutat toate posibilele incidente prevăzute de Legea nr. 98/2016 aplicabile acestei situaţii şi le-a invocat prin contestaţie, unica „dovadă” în susţinerea alegaţiilor fiind o serie de articole de „presă”, plătite cel mai probabil de către firme concurente precum M.R..

Prin cererea de intervenţie formulată în faţa Consiliului s-a arătat, în esenţă, faptul că doamna B.I.O. a deţinut în trecut calitatea de angajat/reprezentant al societăţii T.P.S.R.L. (subcontractant declarat în procedură), însă această calitate a încetat acum mai bine de 6 ani, la data de 11 ianuarie 2019.

Începând cu acest moment, între societatea T.P.S.R.L. şi doamna B.I.O. nu au mai existat raporturi juridice de niciun fel, iar controlul şi activitatea societăţii nu au mai fost în niciun fel influenţate de această persoană.

De asemenea, s-a arătat că toate alegaţiile formulate de M.R. sunt neîntemeiate, neadevărate şi nedovedite, în condiţiile în care, contrar susţinerilor petentului, nu există cercetări penale în care să fie vizată subscrisa asociere, subcontractanţii şi/sau doamna B.I.O. , iar articolele de „presă” citate nu reprezintă altceva decât opinii cu un vizibil caracter speculativ şi rău-intenţionat.

Prin decizia atacată, Consiliul a reţinut că M.R. nu a oferit nici „măcar un exemplu” de procedură de atribuire care să fi fost în vreun fel influenţată de participarea doamnei B.I.O. şi a reţinut tardivitatea acestor critici.

În acest sens, Consiliul a reţinut că participarea doamnei B.I.O. la procedură era cunoscută tuturor persoanelor interesate, această informaţie fiind cuprinsă în documentaţia publicată în SEAP odată cu anunţul de participare, la data de 18 martie 2025.

De asemenea, împrejurarea că subscrisa asociere (inclusiv subcontractanţii declaraţi) a depus ofertă în cadrul prezentei proceduri a fost făcută publică la data de 4 aprilie 2025, odată cu publicarea în SEAP a declaraţiei de participare, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (2) din Legea 98/2016 - drept pentru care, în mod corect a reţinut Consiliul că actul vătămător pentru M.R. nu este reprezentat de raportul procedurii, ci de actele autorităţii contractante menţionate anterior (documentaţia de atribuire şi declaraţia de participare), faţă de care demersul petentului este în mod evident tardiv.

De asemenea, Consiliul a reţinut că, potrivit art. 130 din HG nr. 395/2016, orice persoană interesată putea sesiza autoritatea contractantă cu privire la existenţa unui potenţial conflict de interese - demers pe care M.R. nu l-a întreprins în cursul procedurii de atribuire, iar această pasivitate este de natură a confirma incidenţa tardivităţii.

Această soluţie este în prezent atacată de petent, susţinându-se, în esenţă, faptul că cele trei motive invocate prin contestaţie (indicii de corupţie, denaturarea concurenţei şi conflictul de interese) s-ar fi impus a fi analizate în mod individualşi că data luării la cunoştinţă despre actul vătămător ar fi fost una diferită de cea reţinută de Consiliu.

În ceea ce priveşte soluţionarea unitară a celor trei critici, a arătat intimata că însuşi petenta a recunoscut faptul că elementul comun al celor trei motive invocate prin contestaţie, respectiv existenţa unor indicii de corupţie, denaturarea concurenţei şi conflictul de interese, este reprezentat strict de participarea doamnei B.I.O. la procedură în calitate de expert cooptat, coroborat cu depunerea unei oferte de către ea.

Astfel cum s-a menţionat, prin prisma acestui unic fapt, petenta a încercat identificarea tuturor temeiurilor juridice aplicabile şi invocarea lor în mod distinct prin contestaţie, deşi toate au la bază calitatea doamnei B.I.O. de expert cooptat în prezenta procedură şi fosta calitate de angajat al subcontractantului T.P.S.R.L., care a încetat cu mai bine de 6 ani în urmă.

Deşi analiza temeiniciei acestor critici ar presupune, într-adevăr, demersuri distincte, fiind vorba despre instituţii, temeiuri de drept şi efecte diferite (indicii de corupţie, denaturarea concurenţei şi conflictul de interese), analiza tardivităţii poate fi antamată în mod unitar, astfel cum a procedat Consiliul, fiind relevant doar momentul în care petenta a cunoscut această configuraţie.

A apreciat că în mod just s-a procedat la analiza unitară a celor trei motive cuprinse în contestaţie - o analiză care nu a vizat temeinicia şi specificitatea fiecărui motiv în parte, ci strict aspecte temporale prin raportare la termenele de contestare prevăzute de art. 8 din Legea nr. 101/2016, faţă de care cele trei critici prezentau caracteristici comune.

În ceea ce priveşte identificarea actelor vătămătoare şi data la care petenta a luat la cunoştinţă despre acestea, Consiliul a reţinut în mod întemeiat faptul că acestea sunt reprezentate de documentaţia de atribuire şi de declaraţia de participare, acte ale autorităţii contractante publicate cu luni de zile înaintea formulării contestaţiei, fiind cunoscute petentului cel târziu începând data de 4 aprilie 2025.

Indiferent de argumentele petentei referitoare la „speranţa unei proceduri concurenţiale desfăşurate în condiţii de legalitate”, nu poate fi primită teoria conform căreia procedura ar fi fost vizată de fapte de corupţie doar pentru că petenta nu a obţinut atribuirea contractului.

A precizat intimata că Raportul procedurii prin care oferta petentei a fost declarată neconformă nu reprezintă actul vătămător prin raportare la aceste trei motive invocate de M.R., ci, eventual, documentaţia de atribuire prin care s-a reţinut participarea doamnei B.I.O. şi declaraţia de participare prin care s-a reţinut depunerea unei oferte de către ea.

Ca atare, în mod just a reţinut Consiliul tardivitatea invocării acestor presupuse motive de nelegalitate abia când petenta a fost observat că oferta sa a fost respinsă, în condiţiile în care presupusele indicii de corupţie, de denaturare a concurenţei şi de conflicte de interese îi erau cunoscute cu mult înaintea finalizării evaluării.

De asemenea, publicarea la data de 23 aprilie 2025 (în cursul procedurii de evaluare) a articolului pe site-ul .. .. nu este de natură a repune petenta în termenul de formulare a unei contestaţii împotriva documentaţiei de atribuire şi a declaraţiei de participare şi, chiar dacă ar fi, petenta nu a formulat o contestaţie în termen de 7 zile de la publicarea respectivului articol.

A susţinut că aceste trei critici invocate prin contestaţie nu se raportează la aşa-zisele articole de presă sau la alte elemente rezultate din imaginaţia petentei, ci reflectă un modus operandi al petentei, care şi-a format un obicei din a contesta oferta sa, cu scopul de a îngreuna activitatea altor ofertanţi şi de a provoca pierderea finanţării de către autorităţile contractante cu consecinţa pierderii contractului.

Dovada irefragabilă a acestui comportament este reprezentată de contestaţia formulată de M.R. împotriva rezultatului procedurii organizate în baza Anunţului de participare nr.

SCN1142067/8 martie 2024, ocazie cu care petenta a invocat exact aceleaşi alegaţii de fraudă în legătură cu evaluarea ofertei sale.

Intimata petentă a reiterat susţinerea că soluţia Consiliului cu privire la respingerea ca tardivă a motivelor referitoare la participarea doamnei B.I.O. la procedură este întemeiată.

A susţinut că motivele contestaţiei referitoare la corupţie, denaturarea concurenţei şi conflict de interese sunt nedovedite şi neîntemeiate.

Cu caracter preliminar, intimata a invocat inadmisibilitatea probelor ataşate plângerii, propuse de petentă în susţinerea acestor motive, având în vedere că respectivele înscrisuri nu au fost depuse odată cu contestaţia, iar prevederile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 interzic în mod expres administrarea probelor noi în această etapă procesuală.

Doamna B.I.O. a deţinut în trecut calitatea de angajat/reprezentant al societăţii T.P.S.R.L. (subcontractant declarat în prezenta procedură), însă această calitate a încetat acum mai bine de 6 ani, la data de 11 ianuarie 2019.

Începând cu acest moment, între societatea T.P.S.R.L. şi doamna B.I.O. nu au mai existat raporturi juridice de niciun fel, iar controlul şi activitatea societăţii nu au mai fost în niciun fel influenţate de această persoană.

Având în vedere competenţa profesională şi expertiza doamnei B.I.O., decizia acesteia de a-şi continua activitatea profesională ca PFA prin oferirea serviciilor de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice către achizitori, precum şi calitatea societăţii subcontractante de C.or cu activitate predominantă în sfera contractelor de achiziţii publice, este evident că au existat, există şi vor exista situaţii în care T.P.S.R.L. participă la proceduri de atribuire în cadrul cărora doamna B.I.O. îndeplineşte rolul de expert cooptat - cu atât mai mult cu cât activitatea celor doi profesionişti se concentrează pe raza judeţului S. şi împrejurimi.

A menţionat că ambii profesionişti – atât T.P.S.R.L. cât şi PFA B.I.O. - au semnat şi depus declaraţiile prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind conflictul de interese, aceste declaraţii pe proprie răspundere făcând dovada lipsei oricărei situaţii potenţial generatoare de conflict de interese.

Legea nr. 98/2016, Legea nr. 101/2016 şi legislaţia specială din domeniul atribuirii contractelor de achiziţii publice nu atribuie competenţe comisiilor de evaluare, Consiliului sau instanţelor de judecată în ceea ce priveşte cenzurarea sau înlăturarea acestor documente - aceste declaraţii pe proprie răspundere fiind realizate sub sancţiunea prevăzută de legislaţia penală, iar doar organele abilitate pot cerceta/anula/desfiinţa astfel de acte unilaterale.

Astfel de concluzii pot fi desprinse doar prin prisma unor hotărâri definitive pronunţate de instanţele de judecată competente, iar nu prin raportare la simple alegaţii sau articole de presă, în caz contrar fiind încălcat principiul Constituţional reglementat de art. 11 din Constituţie, referitor la prezumţia de nevinovăţie.

A apreciat intimata că deosebit de relevantă, în acest sens, este Decizia nr. 738/2018 a Curţii Constituţionale care a statuat că incidenţa motivelor de excludere referitoare la săvârşirea unor infracţiuni (cum sunt cele de corupţie) poate fi reţinută numai în ipoteza existenţei unei hotărâri de condamnare definitivă pronunţată de instanţele competente în materie penală – ceea ce, în mod evident, nu există în cauza dedusă judecăţii, singura dovadă în sensul existenţei unor astfel de cercetări este reprezentată de articolul de presă publicat de G4 Media care nu cuprinde nicio referire la părţile vizate de cercetări, cu atât mai puţin la doamna B.I.O..

În acest sens sarcina probei revenea petentei care nu a prezentat nicio dovadă concludentă în susţinerea alegaţiilor, cu atât mai puţin o dovadă privind legătura dintre asociatul C.F.S.R.L. , doamna B.I.O. şi respectivele cercetări.

Petentul a afirmat că „societăţile R.S.R.L. - C.F.S.R.L. - T.P.S.R.L. au câştigat procedurile de atribuire unde este cooptat de către Autoritatea contractantă expertul B.I.O. cu oferte de preţ de 99% din valoarea contractului şi de fiecare dată ca fiind singurul operator economic cu ofertă admisibilă. ”

Şi această afirmaţie este nedovedită. A susţinut intimata că în mod evident, nu poate face dovada unui fapt negativ, iar sarcina probei aparţine contestatoarei, care s-a rezumat la această simplă afirmaţie neadevărată.

De asemenea, articolele de „presă” invocate prin contestaţie nu reprezintă altceva decât opinii, formate mai mult ca sigur în baza unor comenzi ale societăţilor locale competitoare, printre care se poate număra şi petenta, care, astfel cum s-a arătat, şi-a format un obicei din contestarea procedurilor în care participă pentru motive de „fraudă”.

Această concluzie reiese în mod facil din lecturarea articolelor citate de petentă, care abundă de agresivitate şi subiectivism, precum şi din lipsa oricăror cercetări penale sau condamnări care să vizeze fapte de corupţie privitoare la asociere, la subcontractanţi sau la experţii cooptaţi.

A precizat că în ceea ce priveşte preţul ofertat pentru prezenta procedură, legislaţia specială nu prevede nicio limitare în acest sens, cu excepţia motivului de respingere a ofertei ca inacceptabilă pentru depăşirea valorii estimate, prevăzut de art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, însă valoarea ofertată se încadrează în acest prag; că a ofertat un preţ sub cel prevăzut de lege, la fel cum orice alt operator economic interesat ar fi putut oferta, iar această împrejurare nu este de natură a justifica alegaţiile contestatoarei.

De altfel, subcontractanta T.P.S.R.L., faţă de care petenta îşi raportează toate argumentele referitoare la expertul cooptat şi la presupusul conflict de interese, participă la această procedură în calitate de subcontractant pentru lucrările de instalaţii electrice şi montaj echipamente, cu o pondere procentuală de doar 7,21% din preţul total, astfel încât influenţa T.

P.

SRL în ceea ce priveşte cuantumul preţului total al ofertei este nesemnificativă.

Referitor la soarta celorlalte oferte participante la această procedură, precum şi alegaţiile referitoare la lipsa solicitărilor de clarificări, aceste motive sunt nerelevante, neadevărate şi neîntemeiate.

A precizat intimata că cele două oferte respinse prin actele atacate prezintă o serie dneconformităţi evidente, apreciate în mod corect de comisia de evaluare ca fiind de natură a conduce la respingerea acestora, iar împrejurarea că alţi ofertanţi nu au înţeles să depună oferte conforme nu este în niciun fel imputabilă; faptul că oferta sa nu prezintă neconformităţi precum oferta peentei nu îi este în nici un fel imputabul cu atât mai puţin nu poate conduce la concluzia unoe fapte de corupţie.

Petentei i-au fost adresate mai multe solicitări de clarificări, comisia de evaluare adoptând un comportament proactiv; anumite îndreptări au fost acceptate iar în legătură cu altele au fost solicitate clarificări suplimentre, astfel încât nu poate fi vorba despre un tratament discriminatoriu sau disproporţionat.

Discuţia şi analiza solicitărilor de clarificări adresate petentului este superfluă şi tardivă, în condiţiile în care respectivele acte ale autorităţii contractante nu au fost contestate, fiind acceptate şi asumate ca atare de către ofertantul căruia i se adresau.

Jurisprudenţa Consiliului este constantă în această privinţă în sensul că o solicitare de clarificări nu poate fi cenzurată cu ocazia analizei rezultatului procedurii în lipsa unei contestaţii împotriva respectivului act al autorităţii contractante.

În atare condiţii, aceste motive ale contestaţiei se raportează exclusiv la o relaţie juridică finalizată acum mai bine de 6 ani şi la articole de presă, elemente care, pentru motivele expuse anterior, nu sunt de natură a naşte suspiciuni privind fapte de corupţie şi, cu atât mai puţin, nu se raportează la hotărâri penale definitive şi nici măcar la informaţii care pot face legătura între asociere, subcontractanţi şi expertul cooptat.

În ceea ce priveşte criticile privind denaturarea concurenţei, acestea se întemeiază pe aceleaşi alegaţii analizate anterior, fiind invocate dispoziţiile art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.

A apreciat că acest motiv de excludere nu este aplicabil scenariului descris de petentă, în condiţiile în care dispoziţiile evocate se referă la operatori economici şi la posibilele înţelegeri anticoncurenţiale dintre aceştia, iar toate exemplele menţionate la alin. (5) se raportează la situaţia în care doi sau mai mulţi operatori economici au depus oferte în cadrul unei proceduri.

Cu alte cuvinte, aceste situaţii sunt apreciate prin raportare la doi sau mai mulţi ofertanţi, iar nu prin raportare la un ofertant şi la un furnizor de servicii auxiliare, precum expertul cooptat.

Expertul cooptat este definit în mod expres de art. 126 alin. (3) din HG nr. 395/2016 ca fiind „specialişti externi numiţi experţi cooptaţi”, ale căror atribuţii şi competenţe sunt descrise la art. 128 din HG nr. 395/2016.

Se observă, aşadar, faptul că expertul cooptat nu poate fi un operator economic care depune o ofertă în cadrul unei proceduri, astfel încât motivul de excludere reglementat de art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 nu poate fi analizat din această perspectivă.

În realitate, împrejurările invocate de petent nu pot reprezenta o denaturare a concurenţei, care, conform Legii nr. 21/1996, este reprezentată de înţelegeri între operatori economici care activează pe aceeaşi piaţă, cu privire la preţurile practicate.

A susţinut intimata că evident, nu activează pe aceeaşi piaţă cu experţii cooptaţi şi nu ar putea stabili cu aceştia înţelegeri cu privire la preţurile practicate.

Ca atare, elementele de fapt invocate de petentă nu pot face obiectul analizei incidenţei motivului de excludere prevăzut de art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.

În ceea ce priveşte existenţa unui presupus conflict de interese, sunt invocate aceleaşi alegaţii analizate anterior, cu trimitere „în principal” la subcontractantul T.P.S.R.L. (deşi anterior argumentele se refereau în principal la asociatul C.F.S.R.L.) şi la doamna B.I.O., care nu se mai află în relaţii contractuale sau de orice fel cu acest operator economic de mai bine de 6 ani.

A apreciat că autoritatea contractantă a respectat prevederile legale referitoare la conflictul de interese şi a solicitat depunerea declaraţiilor prevăzute de Legea nr. 98/2016 în acest sens, atât din partea expertului cooptat, cât şi din partea ofertantului şi a subcontractanţilor.

Or, legătura dintre subcontractantul T.P.S.R.L. şi doamna B.I.O. este departe de a fi una contemporană, aceasta încetând, încă din anul 2019.

Nu există niciun motiv, nici măcar un indiciu, în sensul că între subcontractant şi expertul cooptat ar exista o legătură de interese care a dăinuit mai bine de 6 ani, timp în care ambii profesionişti şi-au desfăşurat activitatea în mod liber, fără absolut nicio limitare şi fără nici măcar o sesizare în sensul celor invocate de petentă.

De asemenea, prin prisma competenţelor expertului cooptat, astfel cum acestea sunt stabilite de art. 128 din HG nr. 395/2016, expertul cooptat doar asista comisia de evaluare cu privire la evaluarea ofertelor din punct de vedere tehnic.

Expertul cooptat nu are drept de vot in cadrul comisiei, ci doar întocmeşte un raport de specialitate, care poate fi acceptat sau nu de membrii comisiei de evaluare.

De asemenea, nu expertul cooptat formulează solicitările de clarificări adresate ofertanţilor şi nu expertul cooptat dispune admiterea/respingerea ofertelor.

Ca atare, nemulţumirea petentei vizează, în realitate, concluziile membrilor comisiei de evaluare, în legătură cu care petenta nu a formulat nicio critică referitoare la presupusa imparţialitate a acestora.

A menţionat intimata că subcontractanta T.P.S.R.L., faţă de care sunt invocate toate alegaţiile de către petentă, a participat la procedura de atribuire organizată de aceeaşi Autoritate contractantă, demarată în baza Anunţului de participare nr.

SCN1162367/16 septembrie 2021.

În cadrul acestei proceduri, rolul de expert cooptat a fost îndeplinit tot de doamna B.I.O., iar câştigătorul procedurii a fost declarat chiar M.R., împrejurare ce neagă toată construcţia formulată de petentă în mod speculativ şi cu rea-credinţă.

A precizat că petenta a invocat un amalgam de fapte - nereale şi nedovedite - cu scopul de a paraliza întreaga procedură.

În ce priveşte oferta petentei, comisia de evaluare a reţinut 22 de motive de neconformitate, motive argumentate prin comunicarea rezultatului procedurii adresată petentei şi, faţă de care ofertanta a formulat răspunsuri neconcludente la solicitările de clarificări ce i-au fost adresate în două rânduri.

Argumentele formulate prin contestaţie ignoră cerinţele documentaţiei de atribuire, petenta susţinând pur şi simplu faptul că propunerea tehnică depusă ar respecta cerinţele, ajungând chiar în anumite situaţii, atunci când încălcarea este mai mult decât evidentă, să conteste însăşi cerinţele cuprinse în documentaţia de atribuire - demers vădit tardiv şi inadmisibil în această etapă.

Prin decizia atacată, Consiliul a analizat două dintre motivele de neconformitate reţinute de comisia de evaluare, anume motivele nr. 10 şi 18, reţinând caracterul întemeiat al acestora şi lăsând nesoluţionate restul criticilor, având în vedere caracterul neconform al ofertei şi lipsa interesului continuării analizei.

Cele două motive de neconformitate analizate de Consiliu se referă la faptul că în propunerea tehnică depusă de M.R. nu se regăsesc Metodologia de execuţie pentru realizarea amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton şi PTE Amenajări exterioare îmbrăcăminte din beton B250.

Deşi prin plângere se insistă asupra faptului că aceste documente s-ar regăsi în propunerea tehnică, petentul ignoră faptul că analiza comisiei de evaluare şi a Consiliului s-a realizat prin raportare la documentaţia de atribuire (pe care Consiliul a citat-o în detaliu în considerente) şi care impunea prezentarea unor documente distincte pentru îndeplinirea fiecărei cerinţe în parte - cu alte cuvinte, a unui document distinct care să trateze Metodologia şi a unui alt document distinct care să trateze PTE.

Cerinţele privind Metodologia şi Procedurile tehnice de execuţie (PTE) sunt tratate distinct prin documentaţia de atribuire: în cadrul Formularului de propunere tehnică, Metodologia este tratată detaliat la pct. 2, iar Planul de control al Calitatii, care cuprinde PTE, este tratat la pct. 5.

Fiind vorba despre două cerinţe diferite, acestea se impuneau a fi tratate prin două documente distincte, în conformitate cu rigorile stabilite prin documentaţia de atribuire: „Fiecare cerinţă va fi îndeplinită în mod distinct.

Nu se admite ca un document prezentat să îndeplinească mai multe cerinţe, fiecare cerinţă este indiviD.lă şi va fi tratată corespunzator. ”

Referitor la Metodologia de execuţie pentru realizarea amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton, prin plângerea formulată petentul nu face altceva decât să reia cele expuse cu ocazia solicitărilor de clarificări, prin care a arătat că „Lucrările de îmbrăcăminte din beton sunt incluse în procedura tehnică Amenajări Exterioare îmbrăcăminte din beton de ciment B250, precum şi cu proceduri de lucru ce se regăsesc şi în cadrul lucrărilor de terasamente, armare (.. .)”.

Astfel cum a recunoscut şi petenta, la paginile indicate prin plângere se regăsesc strict Proceduri tehnice de execuţie, petenta încercând să forţeze ideea că informaţiile care ar fi trebuit cuprinse în Metodologie s-ar regăsi în Planul de control al Calităţii - ceea ce, chiar dacă ar fi adevărat, ar conduce la aceeaşi concluzie a nerespectării cerinţelor documentaţiei de atribuire, având în vedere că două cerinţe distincte nu au fost îndeplinite prin două documente distincte, in conformitate cu prevederile citate anterior.

În mod evident, analiza realizată de Consiliu s-a raportat la documentaţia de atribuire, care nu a fost contestată şi care a dobândit caracter definitiv, şi a purtat strict asupra documentelor aferente Metodologiei, în conţinutul cărora Consiliul, la fel ca şi comisia de evaluare, nu a identificat Metodologia aferenta realizării amenajării acces cu îmbrăcăminte din beton.

În ceea ce priveşte PTE Amenajări exterioare îmbrăcăminte din beton B250, astfel cu s-a reţinut şi de către comisia de evaluare, pentru a dovedi îndeplinirea acestei cerinţe, petentul a făcut trimitere la mai multe proceduri tehnice cuprinse în Planul de control al Calităţii, care însă nu se referă la realizarea accesului cu îmbrăcăminte din beton, ci la modul de realizare a trotuarelor, aleilor şi platformelor din pavaj prefabricat, respectiv la realizarea structurii unei clădiri.

Şi în legătură cu această cerinţă Consiliul a reţinut în mod întemeiat că propunerea tehnică nu satisface cerinţele documentaţiei de atribuire.

Fără a intra într-o analiză detaliată privind posibilitatea îndreptării viciilor de formă, a menţionat intimata că petentei i-au fost solicitate două solicitări de clarificări (nr. 5361/14 aprilie 2025 şi nr. 5827/25 aprilie 2025) prin care comisia de evaluare a învederat tocmai aceste lipsuri, M.R. având de fiecare dată posibilitatea îndreptării viciilor de formă.

În schimb, petenta a ales să nu depună niciun document nou legat de Metodologia de execuţie pentru realizarea amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton sau de PTE Amenajări exterioare îmbrăcăminte din beton B250, ci doar a răspuns, în mod neconcludent, în sensul că acestea s-ar regăsi în propunerea tehnică - ceea ce este fals.

Or, chiar dacă ar fi dată situaţia unor vicii de formă, comisia de evaluare a acordat petentului, în două rânduri, oportunitatea să remedieze aceste lipsuri, însă petenta nu a profitat şi nu a depus documentele lipsă.

În mod evident, acordarea unei a treia şanse petentului pentru îndreptarea acestor lipsuri nu poate fi apreciată ca fiind întemeiată, mai ales că s-ar conduce la încălcarea condiţiilor prevăzute de art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 referitoare la neavantajarea unuia dintre ofertanţi, având în vedere că subscrisa a depus o ofertă admisibilă şi conformă cu respectarea termenului-limită, iar unicul viciu de formă identificat de comisia de evaluare cu privire la oferta noastră a fost îndreptat prin răspunsul la solicitarea de clarificări, conform celor detaliate de subscrisa prin propria plângere.

De altfel, aceasta este diferenţa esenţială între situaţia subscrisei şi situaţia petentului.

Astfel cum am menţionat prin plângere, subscrisa a îndreptat viciul de formă/abaterea tehnică minoră referitoare la Formularul nr. 14 în urma solicitării de clarificări din partea comisiei de evaluare, cu respectarea prevederilor legale şi ale documentaţiei de atribuire.

În schimb, petentul nu a îndreptat niciodată lipsurile semnalate de comisia de evaluare, deşi fiecare motiv de neconformitate a făcut obiectul solicitărilor de clarificări.

În ceea ce priveşte invocarea principiului proporţionalităţii de către petent, apreciem că măsura dispusă de comisia de evaluare este proporţională, având în vedere că petentului i-au fost solicitate, în două rânduri, clarificări cu privire la împrejurările care au condus în final la respingerea ofertei.

Având în vedere că petenta efectiv a refuzat clarificarea/completarea aspectelor sesizate de comisia de evaluare, a apreciat intimata că măsura respingerii ofertei este proporţională - de altfel, este singura măsură legală pe care comisia de evaluare o putea pronunţa, cu excepţia, probabil, a celei imaginate de petentă, de a solicita la nesfârşit clarificări până când petenta şi-ar fi rezolvat toate cele 22 de motive de neconformitate, ceea ce este absurd şi ar fi condus la încălcarea principiilor ce guvernează procedurile de atribuire şi la nerespectarea calendarului asumat.

În ceea ce priveşte critica privind caracterul neesenţial al elementelor vizate de motivele de neconformitate nr. 10 şi nr. 18, aceasta reprezintă o veritabilă critică formulată împotriva documentaţiei de atribuire - demers vădit tardiv şi inadmisibil în această etapă a procedurii.

A menţionat că o asemenea critică nu a fost formulată prin cererea introductivă, motiv pentru care analiza ei este inadmisibilă în lumina prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.

În ceea ce priveşte critica referitoare la conţinutul Adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 7021/19 mai 2025, aceasta este neîntemeiată.

Din lecturarea documentului reiese faptul că toate motivele de neconformitate au fost exhaustiv detaliate.

De altfel, din conţinutul contestaţiei şi al plângerii reiese în mod evident faptul că M.R. cunoaşte toate motivele care au stat la baza pronunţării soluţiei, dovadă fiind faptul că toate cele 22 de motive au fost criticate prin contestaţie, fiind de fiecare dată citată justificarea dată de comisia de evaluare.

Faptul că petenta a apreciat ca neîntemeiate motivele de respingere nu reprezintă un viciu al comunicării rezultatului procedurii ci o chestiune de fond.

A solicitat intimata ca în ipoteza admiterii plângerii în ceea ce priveşte cele două motive de neconformitate analizate de Consiliu, la analiza motivelor lăsate nesoluţionate să se aibă în vedere argumentele formulate de Autoritatea contractantă prin punctul de vedere precum şi apărările pe care le-a formulat prin cererea de intervenţie, intimata reluând şi în cadrul întâmpinării acelaşi critici.

A precizat intimata că solicitarea de sesizare a ANAP şi a Curţii de Conturi este inadmisibilă şi neîntemeiată.

A apreciat că acest petit este inadmisibil, având în vedere că o astfel de solicitare nu a fost formulată prin cererea introductivă, iar potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, „contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorităţii contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului. ”

De asemenea, astfel cum a arătat şi petenta, dispoziţiile art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 pe care se întemeiază această solicitare reglementează strict soluţiile pe care le poate pronunţa CNSC în soluţionarea contestaţiei.

Similar, dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 101/2016 reglementează soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa de judecată în soluţionarea plângerii, printre acestea nefiind enumerată şi posibilitatea sesizării ANAP sau a Curţii de Conturi.

În opinia sa o astfel de solicitare vizează analiza documentaţiei de atribuire, demers vădit tardiv în această etapă a procedurii, având în vedere că documentaţia de atribuire apreciată în prezent de petent ca fiind disproporţionată nu a făcut obiectul vreunei contestaţii în etapa anterioară depunerii ofertelor şi a fost acceptată ca atare de petent prin depunerea ofertei.

În realitate nemilţumirile petentei nu au legătură cu documentaţia de atribuire pe care a acceptat-o ci cu modalitatea în care oferta sa a fost evaluată prin raportare la această documentaţie de atribuire, aspecte ce ţin de fondul cauzei.

În ceea ce priveşte solicitarea de anulare a procedurii de atribuire, aceasta poate fi dispusă în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, mai exact de art. 212-213 din Legea nr. 98/2016, însă din contestaţia formulată nu a reieşit temeiul de drept în baza căruia s-a solicitat această măsură.

Abia prin plângerea formulată au fost indicate dispoziţiile art. 212 alin. (1) lit a) din Legea nr. 98/2016, însă aplicarea acestui motiv de anulare presupune realizarea unei reevaluări în vederea constatării împrejurării inexistenţei unei oferte admisibile.

Or, nici Consiliul şi nici instanţa de judecată nu pot realiza evaluarea ofertelor, aceasta fiind prerogativa exclusivă a comisiilor de evaluare.

Având în vedere că ofertele nu pot fi reevaluate în cursul procedurilor judiciare, a apreciat intimata că nu se poate reţine inexistenţa unei oferte admisibile şi implicit anularea procedurii de atribuire.

De asemenea, în ipoteza în care oferta petentului îşi va păstra caracterul neconform şi inacceptabil, acesta nu prezintă niciun interes personal, legitim, actual şi determinat în ceea ce priveşte solicitarea de anulare a procedurii.

A concluzionat intimata petentă susţinând că, criticile tardive şi speculative referitoare la participarea doamnei B.I.O. în prezenta procedură au fost soluţionate corect de către Consiliu şi, în orice caz, sunt vădit neîntemeiate, iar oferta M.R. prezintă o serie de carenţe indubitabile, care nu au fost niciodată îndreptate sau lămurite de către ofertant, cu toate că acestuia i-au fost solicitate, în două rânduri, clarificări de către comisia de evaluare, motiv pentru care a solicitat respingerea plângerii formulate de M.R., conform distincţiilor arătate.

Prin plângerea formulată, petenta R.S.R.L., a solicitat admiterea acesteia şi modificarea în parte a deciziei CNSC în sensul:

Respingerii contestaţiei formulate de M.R. C.S.R.L. cu privire la evaluarea ofertei acesteia, în principal ca fiind lipsită de interes iar în subsidiar ca neîntemeiată, cu consecinţa admiterii cererii de intervenţie pe care a formulat-o;

Înlăturarea considerentelor nelegale şi neîntemeiate referitoare la documentaţia de atribuire.

Petenta a făcut o scurtă prezentare a situaţiei de fapt şi a apreciat că decizia Consiliului este neîntemeiată, disproporţionată, bazată pe o analiză incompletă a prevederilor documentaţiei de atribuire şi pronunţată cu nesocotirea prevederilor legale aplicabile, soluţia fiind regretabilă în condiţiile în care restul dispoziţiilor ( referitoare la legalitatea procedurii de atribuire şi evaluarea ofertei M.R.) sunt judicioase, fiind de neînţeles abordarea eronată şi excesiv de formalistă adoptată de consiliu cu privire la evaluarea ofertei sale.

Prin raportare la principiile proporţionalităţii şi utilizării eficiente a fondurilor publice, soluţia este de natură a prejudicia grav întreaga investiţie, cu consecinţe negative pentru locuitorii comunei (beneficiari ai şcolii care se intenţionează a se edifica), dat fiind că, în lipsa cenzurării acesteia, soluţia dispusă de Consiliu va conduce la anularea procedurii finanţate prin fonduri PNRR, iar obţinerea finanţării pentru o nouă procedură va fi obiectiv imposibilă în contextul actual.

Petenta a solicitat admiterea plângerii şi modificarea în parte a deciziei CNSC atacate în sensul respingerii criticii admise de Consiliu referitoare la evaluarea ofertei sale.

A precizat că, considerentele relevante obiectului prezentei plângeri se regăsesc la pag. 14 din decizia atacată şi vizează prima critică pe care M.R. a invocat-o în legătură cu oferta sa.

În ceea ce priveşte nelegalitatea şi netemeinicia deciziei atacate în ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a arătat că înainte de a analiza fondul soluţiei referitoare la evaluarea ofertei sale, că o apărare esenţială şi peremptorie invocată prin cererea de intervenţie nu a fost analizată de Consiliu - prin cererea de intervenţie a invocat, la pct. 4. 1. , excepţia lipsei de interes şi a solicitat respingerea tuturor criticilor invocate de M.R. împotriva evaluării ofertei subscrisei în principal ca fiind lipsite de interes, în condiţiile în care ofertantul care a depus o ofertă neconformă şi inacceptabilă nu justifică un interes determinat, legitim, personal, născut şi actual în demersul de a contesta o ofertă admisibilă şi conformă.

Deşi prin decizia atacată Consiliul a reţinut în partea introductivă, la pag. 2, faptul că a invocat excepţia lipsei de interes, din cuprinsul deciziei nu reiese analiza acestei apărări sau motivele pentru care ea a fost înlăturată.

A susţinut că excepţia lipsei de interes nu a fost analizată de Consiliu, iar decizia atacată este nemotivată în ceea ce priveşte această apărare, invocată şi tratată exhaustiv prin cererea de intervenţie la pct. 4. 1.

Cuprinsul deciziilor CNSC este definit la art. 27 alin. (5) din Legea nr. 101/2016: „Hotărârea Consiliului cuprinde (...) considerentele, în care se arată obiectul contestaţiei şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de Consiliu pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor”.

Această definiţie este asemănătoare celei din Codul de procedură civilă referitoare la hotărârile judecătoreşti, urmând ca interpretarea şi aplicarea normei de drept comun să fie avută în vedere mutatis mutandis şi în cazul materiei speciale a achiziţiilor publice în baza art. 68 din Legea nr. 101/2016.

Doctrina şi jurisprudenţa au statuat în mod constant faptul că motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară şi precisă, să se refere la probele administrate în cauză şi să fie în concordanţă cu acestea, să răspundă în fapt şi în drept pretenţiilor formulate de către părţi şi să conducă în mod logic şi convingător la soluţia din dispozitiv.

Hotărârea instanţei sau a organului administrativ-jurisdicţional trebuie să cuprindă, drept garanţie a caracterului echidistant al procedurii judiciare şi al respectării dreptului la apărare al părţilor, motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanţiile date de art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, include printre altele dreptul părţilor de a fi în mod real „ascultate”, adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată.

Aceasta implică mai ales în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv, real şi consistent al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa în determinarea situaţiei de fapt.

Obligaţia de motivare impune o apreciere întotdeauna ataşată de natura cauzei, de circumstanţele acesteia, stilul judiciar şi tipologia actului de justiţie.

Motivarea unei hotărâri este înţeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, ceea ce nu înseamnă un răspuns exhaustiv al tuturor argumentelor aduse de parte - dar nici ignorarea lor - ci un răspuns al argumentelor fundamentale, al acelora care sunt susceptibile, prin conţinutul lor, să influenţeze soluţia.

În acest sens, Înalta Curte a precizat şi că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar.

Înalta Curte a mai statuat că motivarea hotărârii constituie o garanţie pentru părţi în faţa eventualului arbitrariu, judecătoresc, precum şi singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noţiunii de proces echitabil în condiţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Revenind la decizia atacată, a apreciat că apărarea constând într-o excepţie peremptorie, argumentată pe larg prin cererea de intervenţie inclusiv prin citarea jurisprudenţei relevante, reprezintă o apărare esenţială, care se impunea a fi analizată de Consiliu, iar soluţia pronunţată în legătură cu această apărare se impunea a fi motivată conform rigorilor amintite anterior.

A susţinut petenta că în lipsa unei motivări, nici dumneaei nu poate formula critici împotriva raţionamentului avut în vedere de Consiliu şi nici instanţa nu poate antama şi cenzura astfel de critici, dat fiind că motivele pentru care au fost înlăturate aceste apărări nu îi sunt cunoscute.

A concluzionat, solicitând admiterea plângerii şi rejudecarea contestaţiei începând cu apărarea referitoare la lipsa de interes a M.R. în contestarea ofertei sale.

În ceea ce priveşte temeinicia excepţiei lipsei de interes a M.R. în a critica evaluările ofertei sale, petenta a solicitat instanţei analiza acestor argumente fie ca urmare a admiterii motivului de nelegalitate de la pct. 1. 1, fie ca motiv de netemeinicie a deciziei atacate, în ipoteza în care instanţa va aprecia că apărarea a fost analizată anterior de Consiliu.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 33 din Codul de procedură civilă, o condiţie de exercitare a oricărui demers judiciar este reprezentată de existenţa unui interes determinat, legitim, personal, născut şi actual.

În condiţiile în care, în ipoteza respingerii oricărei critici formulate de M.R. cu privire la evaluarea ofertei acestuia (cum de altfel s-a reţinut prin decizia Consiliului), oferta intimatului îşi va păstra în continuare statutul de oferta neconformă, este evident că M.R. nu justifică şi nu va justifica niciun interes personal, legitim, născut şi actual în contestarea ofertei câştigătoare.

În atare condiţii, interesul M.R. ar putea fi apreciat ca fiind născut doar în situaţia în care toate cele 22 de critici în legătură cu oferta acestuia ar fi admise de către Consiliu sau de către instanţă.

Jurisprudenţa Consiliului şi a instanţelor de judecată este constantă cu privire la acest aspect, în sensul de a reţine lipsa interesului şi de a lăsa nesoluţionate criticile invocate împotriva unei oferte declarate câştigătoare în situaţia în care contestatorul nu are şansa de a o surclasa.

Cu titlu de exemplu a arătat că, prin Decizia CNSC nr. 2491/C7/2728 din 23 octombrie 2023 a fost analizat interesul contestatorului, a cărui ofertă s-a clasat pe locul III, de a contesta oferta declarată câştigătoare, în condiţiile în care criticile sale împotriva ofertei clasate pe locul II au fost respinse.

Aceleaşi argumente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, de esenţă fiind şansele ca oferta contestatorului, ori clasată pe locul III, ori respinsă, să fie declarată în final câştigătoare.

A apreciat petenta că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 2 alin. 1 şi art. 3 din Legea nr. 101/2016.

Societatea contestatoare a participat cu oferta la procedura simplificată cu scopul obţinerii contractului de achiziţie publică.

Astfel, interesul contestatoarei constă în clasarea ofertei sale pe locul I în clasamentul ofertelor admisibile şi, implicit câştigarea contractului de lucrări (proiectare şi execuţie), însă prin clasarea ofertei proprii pe locul 3 autoritatea contractantă i-a afectat interesul legitim şi a creat premisele cauzării unui prejudiciu, atribuind contractul altui ofertant, în defavoarea autoarei contestaţiei.

Pentru o cercetare corectă a interesului în formularea contestaţiei acesta nu trebuie limitat la cauza clasării ofertei pe un loc inferior, ci la actele autorităţii care au condus la aceasta, acte prin care s-a adus atingere atât dreptului eventual, cât şi interesului ofertantei de a deveni contractant.

Cu alte cuvinte, un ofertant la procedură are interes în a formula contestaţie indiferent de locul pe care se clasează în urma evaluării ofertelor realizată de autoritate, în condiţiile în care nu trebuie exclusă situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiei, se ajunge la respingerea tuturor ofertanţilor clasaţi pe locuri superioare, din diverse motive, ori chiar la renunţarea de către aceştia la a-şi menţine oferta sau la a încheia contractul, ceea ce, de asemenea, poate conduce în final la declararea câştigătoare chiar a ofertei contestatoarei.

Cu toate acestea, în speţa analizată, s-a constatat că sunt nefondate criticile contestatoarei a cărei ofertă se situează pe locul III, împotriva ofertei clasate pe locul II, motiv pentru care, oferta contestatoarei se afla în imposibilitate de a urca în clasamentul ofertelor admisibile şi de a deveni astfel câştigătoarea procedurii de atribuire şi, implicit de a câştiga contractul de achiziţie publică.

A solicitat petenta admiterea plângerii, rejudecarea contestaţiei şi admiterea excepţiei lipsei de interes în ceea ce priveşte analiza şi soluţionarea criticilor invocate împotriva evaluării ofertei sale, în condiţiile în care oferta M.R. este neconformă şi inadmisibilă.

În ceea ce priveşte netemeinicia deciziei atacate vis a vis de soluţia de admitere a criticii împotriva evaluării ofertei sale, petenta a arătat că Consiliul a constatat că autoritatea contractantă a identificat faptul că oferta asocierii declarate câştigătoare nu cuprinde Formularul nr. 14, iar prin răspunsul la solicitarea de clarificare nr. 5362/14. 04. 2025, Asocierea R.S.R.L. - C.F.S.R.L. a admis că nu a depus Formularul 14, susţinând că toate informaţiile prevăzute de Formularului nr. 14 se regăsesc în propunerea tehnică.

Autoritatea contractantă a aplicat în evaluarea ofertelor un tratament inegal, în timp ce oferta depusă de Asocierea R.S.R.L. - C.F.S.R.L. a fost declarată conformă sub acest aspect, în cazul similar al primelor 9 motive de respingere a ofertei contestatoarei, în care, de asemenea s-au invocat viciile de formă, oferta contestatoarei a fost respinsă, autoritatea contractantă motivând „nu era în sarcina comisiei de evaluare să deducă şi să extragă din toată propunerea tehnică resursele pe care contestatoarea le va utiliza pentru realizarea acestei activităţii. ”

În această situaţie, cu privire la oferta Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. , autoritatea contractantă trebuia să facă aplicarea prevederilor caietului de sarcini citate la pag. 9-10 din decizie [„Fiecare cerinţa va fi îndeplinita in mod distinct.

Nu se admite ca un document prezentat să îndeplinească mai multe cerinţe, fiecare cerinţă este indiviD.lă şi va fi tratată corespunzător.

Ofertantul nu se poate prevala de declaraţii privind respectarea cerinţelor Caietului de sarcini.

Nu este permisă completarea ulterioara a propunerii tehnice, neprezentarea propunerii tehnice în conformitate cu cerinţele din documentaţia de atribuire va conduce la descalificarea ofertantului conform art. 137 alin. (3) din H.

G. nr. 395/2016.

Lipsa oricărei descrieri de mai sus are ca efect respingerea ofertei ca neconformă.

Solicitările de clarificări vor viza doar completarea/corectarea unor documente depuse în ofertă şi nu prezentarea documentelor care lipsesc din ofertă, respectiv vor fi completări formale sau de confirmare. ”], adică să constate incidenţa în cauză a prevederilor art. 137 alin. (3) din H.

G. nr. 395/2016. ”

În opinia sa soluţia este neîntemeiată din mai multe perspective.

În primul rând, prin considerentele citate, Consiliul a reprodus doar parţial prevederile relevante ale documentaţiei de atribuire, reţinând, în esenţă, faptul că orice completare/corectare a propunerii tehnice ar fi interzisă de documentaţia de atribuire.

Cu toate că documentaţia de atribuire aferentă prezentei proceduri prezintă o serie de rigori suplimentare, achizitorul nu a exclus posibilitatea completării/corectării propunerii tehnice în ipotezele în care acestea se încadrează în categoria viciilor de formă sau abaterilor tehnice minore.

De altfel, prevederile documentaţiei de atribuire referitoare la aceste aspecte nu reprezintă altceva decât o reproducere a dispoziţiilor art. 134-135 din HG nr. 395/2016, care reglementează atât regula conform căreia propunerea tehnică nu poate suporta modificări (art. 134 alin. 6), cât şi excepţia conform căreia pot fi îndreptate vicii de formă sau abateri tehnice minore (art. 134 alin. (7) şi art. 135).

Regulile prevăzute de normele de punere în aplicare a Legii nr. 98/2016 nu pot fi înlăturate de la aplicare prin menţiunile din documentaţia de atribuire şi, astfel cum s-a arătat, documentaţia de atribuire aferentă prezentei proceduri nu numai că nu limitează aplicarea acestor excepţii, ci chiar le reiterează în mod expres.

Aşadar, depunerea Formularului 14 prin intermediul răspunsului la solicitarea de clarificări nu conduce automat la respingerea ofertei, deoarece atât legislaţia specială, mai exact art. 209 din Legea nr. 98/2016 şi art. 134-135 din HG nr. 395/2016, cât şi documentaţia de atribuire, prevăd situaţiile în care astfel de completări sunt admise.

Astfel cum s-a arătat prin răspunsul la solicitarea de clarificări şi prin cererea de intervenţie formulată, toate informaţiile prevăzute de conţinutul Formularului nr. 14, respectiv: poziţia propusă în cadrul contractului, organizaţia de care aparţine fiecare specialist şi lucrările/proiectele care dovedesc experienţa relevantă de specialitate, se regăseau în mod complet şi explicit în cadrul documentaţiei tehnice depuse odată cu oferta, dovada acestor informaţii fiind prezente în cadrul ofertei tehnice începând cu pag. 895-1005.

Rolul formularului depus este doar acela de a centraliza informaţiile care deja erau prezentate integral şi explicit în propunerea tehnică iniţială, motiv pentru care această completare a ofertei se încadrează întocmai în definiţia viciului de formă, prevăzuta de Fişa de date şi de art. 135 din HG nr. 395/2016.

Astfel, conţinutul Formularului 14 este susţinut neechivoc de informaţiile existente în propunerea tehnică iniţială, începând cu pag. 895-1005, iar depunerea acestuia are rol strict de clarificare şi confirmare şi nu a fost susceptibilă de a produce un avantaj incorect, în condiţiile în care au fost respectate principiile prevăzute de Legea nr. 98/2016 şi astfel de completări au fost solicitate şi permise şi intimatului.

De asemenea, sunt îndeplinite – în opinia petentei - şi condiţiile prevăzute de art. 134 alin. (9) din HG nr. 395/2016 referitoare la abaterea tehnică minoră, în sensul că depunerea Formularului 14 nu poate fi cuantificată monetar (deci nu depăşeşte pragurile prevăzute de lit. a) şi b)), nu conduce la schimbarea clasamentului, nu presupune o diminuare calitativă a ofertei iniţiale şi nu vizează o parte din oferta pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea abaterilor.

A susţinut că depunerea documentului care centralizează informaţiile deja existente în ofertă nu reprezintă altceva decât o îndreptare a unui viciu de formă sau a unei abateri tehnice minore, iar documentaţia de atribuire nu a limitat aplicarea excepţiilor referitoare la viciile de formă/abateri tehnice minore, ba chiar le-a evocat în mod expres.

În al doilea rând, Consiliul a reţinut în mod profund neîntemeiat faptul că autoritatea contractantă ar fi aplicat un tratament inegal ofertanţilor participanţi la această procedură, în sensul că ofertantului M.R. nu i s-ar fi permis corectarea unor vicii de formă şi că anumite motive de neconformitate reţinute în legătură cu oferta intimatului ar avea la bază împrejurări similare.

Contrar celor reţinute de Consiliu, comisia de evaluare a aplicat un tratament identic viciilor de formă/abaterilor tehnice minore îndreptate de M.R. prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificări.

Prin punctul de vedere depus de autoritatea contractantă în faţa Consiliului, începând cu pag. 43 au fost prezentate nu mai puţin de 7 situaţii (ignorate total de Consiliu) în care răspunsurile prin care M.R. şi-a completat propunerea tehnică, prin îndreptarea viciilor de formă/abaterilor tehnice minore, au fost apreciate ca fiind concludente - cu alte cuvinte, comisia de evaluare a acceptat de fiecare dată ca intimata să îşi completeze oferta prin depunerea, de exemplu, a unor Fişe tehnice şi a unor declaraţii pe proprie răspundere, apreciind răspunsurile ca fiind concludente în situaţiile în care completările se încadrau în definiţia viciilor de formă sau a abaterilor tehnice minore.

A apreciat că acceptarea de către comisia de evaluare a depunerii Formularului 14 a fost nu doar întemeiată, ci şi conformă cu principiile tratamentului egal şi nediscriminării, în condiţiile în care intimatei i-au fost acceptate completări similare.

Prin decizia atacată au fost ignorate aceste situaţii cu adevărat similare, Consiliul comparând situaţia referitoare la Formularul 14 cu o serie de motive de neconformitate reţinute în legătură cu oferta M.R. , care nu au la bază situaţii similare.

Situaţiile la care s-a raportat Consiliul, respectiv „în cazul similar al primelor 9 motive de respingere a ofertei contestatoarei”, nu sunt în niciun caz similar situaţiei privind depunerea Formularului 14.

A precizat că situaţia sa şi a Formularului 14 depus prin intermediul răspunsului la solicitarea de clarificări este vădit diferită de cea a intimatei şi a motivelor de neconformitate reţinute în legătură cu oferta acesteia, în condiţiile în care i-a fost adresată o unică solicitare de clarificări (4 întrebări) în etapa evaluării propunerilor tehnice, iar în ceea ce priveşte Formularul 14, acesta a fost depus odată cu răspunsul, fiind astfel îndreptat viciul de formă/abaterea tehnică minoră şi prezentate detaliile privind existenţa în cuprinsul ofertei a informaţiilor centralizate de acest formular - exact în maniera în care a procedat şi ofertantul M.R. în cazul celor 7 completări acceptate de comisia de evaluare.

În schimb, intimatei M.R. i-a fost transmisă o primă solicitare de clarificări (nr. 5361/14. 04. 2025), la care ofertantul a formulat răspunsuri prin care a îndreptat o parte din vicii dar nu a clarificat o mare parte din lipsurile sesizate de comisia de evaluare.

Comisia de evaluare a revenit cu o nouă solicitare de clarificări (nr. 5827/25. 04. 2025) prin care a reiterat aspectele rămase neclarificate, iar prin răspunsurile oferite, M.R. a insistat în continuare pe faptul că propunerea tehnică iniţială este conformă şi nu a înţeles să corecteze sau să completeze în niciun mod propunerea tehnică - un exemplu în acest sens fiind motivul de neconformitate referitor la lipsa PTE, analizat de Consiliu, în legătură cu care M.R. doar a menţionat că PTE se regăsesc în propunerea tehnică, când în realitate ele lipseau şi nu au fost depuse odată cu răspunsurile la solicitările de clarificări.

Se observă, astfel, diferenţe evidente între situaţia Formularului 14 care a fost depus odată cu răspunsul la solicitarea de clarificări şi care se înscrise în definiţia viciului de formă/abaterilor tehnice minore şi situaţiile reţinute drept motive de neconformitate ale ofertei M.R. , care nu au presupus îndreptarea/completarea propunerii tehnice în niciun fel, ci doar oferirea unor explicaţii neconcludente şi neîntemeiate.

Situaţiile identificate de Consiliu ca fiind „similare” sunt vădit diferite faţă de situaţia depunerii Formularului 14 şi nu sunt de natură a atrage concluzia unui tratament inegal aplicat ofertanţilor participanţi la această procedură de atribuire, pentru simplul motiv că M.R. nu a procedat la îndreptarea unor vicii de formă/abateri tehnice minore în aceste situaţii, ci a înţeles să justifice lipsurile respectivelor documente prin invocarea unor explicaţii neconcludente, transmise în două rânduri, cu ocazia ambelor solicitări de clarificări adresate acestui ofertant.

A precizat petenta că, în schimb şi-a asumat eroarea strecurată în propunerea tehnică iniţială şi a depus Formularul 14, care centralizează informaţiile care se regăseau în totalitate în oferta iniţială, completându-şi oferta exact în aceeaşi manieră în care i-au fost acceptate completări şi intimatei, în cele 7 situaţii descrise prin punctul de vedere depus de autoritatea contractată la CNSC.

A concluzionat susţinând că justificarea soluţiei de admitere a contestaţiei prin raportare la un presupus tratament inegal este vădit neîntemeiată.

În al treilea rând, a apreciat petenta că chiar şi în ipoteza absurdă în care s-ar afirma că răspunsul său nu se încadrează în excepţiile prevăzute de lege şi de documentaţia de atribuire, soluţia atacată este neîntemeiată şi prin prisma principiului proporţionalităţii, în sensul că acest principiu reglementat de art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016 şi definit exhaustiv în doctrină şi în jurisprudenţă se opune adoptării unei soluţii de respingere a ofertei (un efect particular al prezentei proceduri este reprezentat de anularea procedurii şi pierderea finanţării) pentru astfel de motive minore.

Principiul proporţionalităţii impune ca actele autorităţilor contractante şi măsurile instanţelor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înţelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în raport cu scopurile urmărite. (Hotărârea Curţii din 5 mai 1998, National Farmers' Union si alţii, C-157/96, Rec, p. 1-2211, punctul 60).

Cu alte cuvinte, principiul proporţionalităţii impune autorităţilor contractante şi instanţelor o detaşare de formalismul excesiv, iar lămurirea unor aspecte minore din propunerea tehnica reprezintă nu numai o posibilitate reglementata de art. 134-135 din HG nr. 395/2016, ci chiar o obligaţie din partea comisiilor de evaluare din cadrul autorităţilor contractante.

Cu titlu de jurisprudenţă, petenta a invocat Decizia civila nr. 375/11. 10. 2023 pronunţata de Curtea de Apel B. în dosarul nr. 5147/2/2023 prin care a fost soluţionată o problemă de drept similară.

A menţionat petenta că neconformităţile care afectează oferta intimatei sunt extrem de numeroase şi vizează aspecte care, spre deosebire de situaţia sa cu Formularul 14 (aspect pe care l-a clarificat la prima solicitare a comisiei de evaluare), nu au fost niciodată clarificate de M.R. cu toate că au fost solicitate două rânduri de clarificări în acest sens.

Prin decizia Consiliului (pag. 12-14) au fost analizate două situaţii extrem de elocvente referitoare la PTE lipsă, reţinându-se faptul că deşi anumite PTE au fost solicitate în mod expres prin documentaţia de atribuire şi prin solicitările de clarificări, ele lipsesc din propunerea tehnică şi nu au fost depuse de intimată nici măcar prin răspunsurile la solicitările de clarificări.

Această situaţie nu este una singulară, multe dintre motivele de neconformitate reţinute în legătură cu oferta M.R. vizând lipsuri recunoscute de ofertant, dar care fie nu au fost vreodată îndreptate/ completate, fie au fost „justificate” prin invocarea unor explicaţii vădit neîntemeiate.

A susţinut că, în mod evident, această situaţie nu este comparabilă cu situaţia sa, care a depus documentul imediat cum acesta a fost solicitat de comisia de evaluare, într-o manieră care dovedeşte îndeplinirea condiţiilor pentru îndreptarea viciului de formă/abaterii tehnice minore.

În ceea ce priveşte nelegalitatea şi netemeinicia deciziei în ceea ce priveşte considerentele referitoare la documentaţia de atribuire, petenta a precizat că acestea se regăsesc la pag. 9-10 din Decizia CNSC.

În condiţiile în care cele două oferte tehnice în discuţie (a câştigătoarei şi a contestatoarei) au câte 2500-3000 pagini, marea majoritate concepţie proprie şi nu preluări ale documentaţiei de atribuire, sarcina ofertanţilor de a depune o ofertă conformă era deosebit de dificilă, spre imposibilă, aşa explicându-se, probabil, numărul mic de ofertanţi – doar 3.

Analizând la modul general desfăşurarea acestei proceduri, Consiliul a constatat că prin modul de întocmire a documentaţiei de atribuire -aprobată de conducătorul autorităţii contractante, aceasta a avut prevederi extrem de riguroase, excedent de detalii, ignorându-se faptul că este o procedură de atribuire simplificată, pentru care, în conformitate cu art 7 alin. (4) din Legea nr. 98/2016; „(4) Condiţiile şi modalităţile de aplicare a procedurii simplificate prevăzute la alin. (2) presupun cel puţin termene mai scurte decât cele prevăzute în cuprinsul prezentei legi şi formalităţi procedurale reduse faţă de cele prevăzute în cuprinsul acesteia pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii a căror valoare estimată este mai mare decât pragurile corespunzătoare prevăzute fa alin. (l)”.

Or, prin rigurozitatea şi detalierea impusă ofertanţilor, documentaţia de atribuire încalcă principiul proporţionalităţii, raportat de obiectul contractului, respectiv o şcoală în mediul rural şi valoarea estimată redusă a acestui contract.

Toate aceste prevederi ale documentaţiei de atribuire, cele mai multe repetitive, în sensul că aceleaşi informaţii trebuie să se regăsească în mai multe capitole ale propunerii tehnice, cerinţă a cărei neîndeplinire se sancţionează cu respingerea ofertei, aşa cum a fost căzul, spre exemplu, pentru primele 9 motive de respingere a ofertei contestatoareî, au făcut extrem de anevoioasă atât întocmirea ofertelor, dar şi procedura de evaluare sau de analizare a contestaţiilor, existând riscul ca din cele 3 oferte depuse să nu fie niciuna conformă şi, în consecinţă să fie anulată procedura.

S-a ajuns astfel la un volum imens de documente, fiecare dintre cele două oferte tehnice în discuţie având 2500-3000 pagini.

Un asemenea mod de elaborare a documentaţiei de atribuire favorizează posibilitatea de aplicare a unui tratament inegal din partea comisiei de evaluare în etapa de evaluare a ofertelor, fie prin verificări riguroase ale fiecărui element al uneî oferte, în cazul anumitor oferte şi/sau, în cazul altor oferte, printr-o verificare superficială, în cazul altora.

De eventuala pierdere a fondurilor PNRR nu se poate face vinovat contestatorul, care a uzat de dreptul său de a ataca un act vătămător, şi pe care l-a făcut cu succes şi nici Consiliul, care a analizat criticile raportat la documentaţia de atribuire şi la legislaţia incidentă, ci doar autoritatea contractantă, prin cei care au elaborat şi aprobat această documentaţie de atribuire.

În întreaga activitatea jurisdicţională a Consiliului, în cadrul căreia a soluţionat şi contestaţii privind proceduri de atribuire de importanţă deosebită pentru infrastructura României (autostrăzi, modernizări căi ferate, linii de metrou, achiziţii garnituri de tren) cu valori estimate pentru o procedură şi de zeci de miliarde de lei, adică de 1000 de ori mai mare decât valoarea acestei proceduri, prin care se atribuie un contract pentru construcţia unei şcoli în mediul rural, Consiliul a întâlnit extrem de puţine documentaţii de atribuire la un nivel de rigurozitate atât de ridicat, depăşind cu mult principiul proporţionalităţii între importanţa şi valoarea obiectivului şi cerinţele documentaţiei de atribuire.

A susţinut petenta că unele considerente sunt, în principal, nelegale, fiind pronunţate plus petita şi cu nerespectarea principiului disponibilităţii, în condiţiile în care contestatorul M.R. nu a formulat astfel de critici prin cererea introductivă.

Astfel, cererea introductivă nu cuprinde vreun motiv de contestaţie raportat la conţinutul şi prevederile documentaţiei de atribuire – ceea ce este de înţeles, având în vedere că invocarea unor critici cu privire la documentaţia de atribuire la momentul finalizării procedurii ar fi fost tardivă conform prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 101/2016.

Este adevărat că prin cererea introductivă au fost invocate critici privind proporţionalitatea şi tratamentul inegal, însă acestea se raportau la modalitatea în care a fost evaluată oferta M.R. prin raportare la documentaţia de atribuire necontestată, iar nu la documentaţia de atribuire în sine.

Ca atare, având în vedere că analiza şi soluţiile Consiliului sunt supuse principiului disponibilităţii, în conformitate cu art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, a apreciat petenta că aceste considerente sunt străine de obiectul sesizării, Consiliul pronunţându-se pe aspecte care efectiv nu au fost solicitate şi realizând o analiză vădit tardivă şi inadmisibilă a prevederilor necontestate ale documentaţiei de atribuire.

A subliniat faptul că astfel de critici nu au fost invocate prin cererea introductivă ceea ce a însemnat că nici ea şi nici autoritatea contractantă nu au avut posibilitatea formulării unor apărări cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire, ceea ce înseamnă că întreaga analiză realizată de Consiliu a fost efectuată cu încălcarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.

În subsidiar, petenta a înţeles să critice aceste considerente şi sub aspectul temeiniciei, în condiţiile în care, prin aceeaşi decizie, s-a reţinut cu o motivare amplă şi cu citarea jurisprudenţei faptul că documentaţia de atribuire care nu a fost contestată a dobândit caracter definitiv şi obligatoriu pentru toţi participanţii la procedura de atribuire.

Astfel, la pag. 6-9 din decizia atacată s-a reţinut în mod just faptul că documentaţia de atribuire necontestată devine obligatorie pentru toate părţile implicate, ofertanţii acceptând implicit toate cerinţele şi rigorile stabilite de autoritatea contractantă.

În acest sens statuează şi vasta jurisprudenţa citată de autoritatea contractantă în cadrul respectivelor paragrafe - or, raţionamentul exprimat în continuare de Consiliu contrazice direct cele reţinute anterior, Consiliul realizând o veritabilă analiză a prevederilor documentaţiei de atribuire, pe care le-a apreciat ca fiind disproporţionate şi apte de a conduce la un tratament inegal, cu toate că nu a fost formulată o contestaţie în acest sens, iar documentaţia de atribuire a dobândit caracter definitiv.

Considerentele referitoare la participarea expertului cooptat la elaborarea documentaţiei de atribuire şi aprecierile subiective referitoare la numărul participanţilor şi la caracterul riguros al cerinţelor sunt – în opinia petentei - în mod vădit neîntemeiate şi nedovedite, fiind simple afirmaţii pe care nici măcar contestatorul nu le-a invocat prin cererea introductivă.

A concluzionat, susţinând că aceste considerente au fost reţinute plus petita şi sunt neîntemeiate încât se impune înlăturarea acestora.

Prin urmare, petenta a solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.

Prin întâmpinarea formulată şi depusă la 25 august 2025, intimata petentă M.R.

C.S.R.L. a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată de către petenta R.S.R.L. cu consecinţa menţinerii Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897 din 24 iulie 2025 ca fiind legală şi temeinică şi obligarea petentei şi a Autorităţii contractante la plata tuturor cheltuielilor ocazionate cu judecarea cauzei.

Prin raportare la criticile formulate de petentă, intimata a susţinut că Decizia CNSC este legală şi întemeiată, atât sub aspectul motivării, cât şi sub aspectul temeiniciei analizei şi soluţionării motivelor de contestaţie formulate împotriva evaluării ofertei R.S.R.L.

În susţinerea acestui punct de vedere intimata petentă a arătat că, conform plângerii formulată de R.S.R.L., aceasta critică Decizia CNSC atât sub aspect de legalitate, cât şi de temeinicie, faţă de existenţa interesului său în a contesta modalitatea de evaluare a ofertei R.S.R.L.

Ideea principală a argumentelor acesteia este aceea că oferta intimatei a fost respinsă pentru 22 motive, iar în raport de aceste aspecte nu mai există un interes pentru contestarea evaluării ofertei R. , singura ofertă admisibila în procedura SCN1160175 din 18 martie 2025.

A apreciat intimata petentă că, conform art. 23 alin. 11 şi art. 27 alin. 5 din Legea nr. 101/2016, Decizia CNSC este legală şi suficient motivată, CNSC analizând toate motivele de contestaţie invocate în dosarul nr. 1897/C4/2025, precum şi incidentele procedurale, fiind admisă în principiu cererea de intervenţie formulată de R.S.R.L.

R.S.R.L. consideră că Decizia CNSC nu este motivată sub aspectul soluţionării excepţiei pe care a invocat-o cuz titlu de caracter subsidiar prin cererea de intervenţie, cea a lipsei de interes a contestaţiei.

Prin acest motiv vădit neîntemeiat, R.S.R.L. a încercat să sustragă atenţia instanţei de la faptul că CNSC a admis în parte contestaţia ca urmare a faptului că oferta R.S.R.L. era neconformă pentru lipsa Formularului nr. 14.

Deşi CNSC a admis în parte contestaţia şi a stabilit că oferta Asocierii era neconformă şi se impunea a fi respinsă ca atare, prin prezenta plângere R.S.R.L. urmăreşte în fapt răsturnarea omisso medio a raţionamentului CNSC pe calea prezumtivei nelegalităţi ca urmare a faptului că nu s-a respins contestaţia ca lipsită de interes.

A susţinut intimata că Decizia CNSC este legală şi suficient motivată, iar motivele de contestaţie privind evaluarea ofertei Asocierii au fost în mod legal analizate ca urmare că justifică un interes în continuare pentru reevaluarea, respingerea ofertei Asocierii şi, în subsidiar, pentru anularea procedurii de atribuire şi reluarea acesteia cu consecinţa depunerii unei noi oferte.

A apreciat că, calitatea unei motivări şi implicit respectarea exigenţelor impuse de prevederile art. 26 şi art. 27 din Legea nr. 101/2016 nu este determinată de volumul considerentelor, ci de valoarea juridică a argumentelor şi de corectitudinea raţionamentului care a stat Ia baza pronunţării soluţiei, în egală măsură, trebuind a fi avut în vedere şi faptul că obligaţia Consiliului de a motiva soluţia pronunţată, aşa cum această obligaţie este impusă de prevederile textelor de lege mai sus menţionate, presupune necesitatea motivării punctuale a fiecărui capăt de cerere, respectiv a fiecărui motiv de critică formulat şi nu de a răspunde în detaliu fiecărui argument invocat de părţi în susţinerea, respectiv în combaterea pretenţiilor/criticilor cu care a fost învestit.

Consiliul trebuie să examineze şi să dea un răspuns argumentat problemelor esenţiale de fapt şi de drept care se pun în cauza dedusă judecăţii, iar motivarea trebuie să fie clară, precisă şi necontradictorie, astfel încât să fie înlăturat arbitrariul şi făcând posibil controlul judiciar, precum şi exercitarea căilor de atac.

Or, în mod greşit a apreciat R.S.R.L. faptul că CNSC ar fi fost obligat în vreun fel să răspundă fiecărui argument prezentat prin cererea de intervenţie, fiecărui paragraf care conţine raţionamente prezumtiv juridice, fiecărei nuanţe dată de R.S.R.L. textelor sau documentelor pe care aceasta şi-a întemeiat intervenţia.

Decizia CNSC expune în mod logic şi suficient de clar, precis şi neechivoc raţionamentul juridic complex în baza căruia CNSC a considerat că raportul procedurii este nelegal prin raportare la modalitatea de evaluare a ofertei Asocierii R. - C.

F. , fiind acoperită întreaga construcţie juridică prezentată prin contestaţie.

R.S.R.L. ignoră că motivarea unei hotărâri este o chestiune de esenţă, de conţinut şi nu de volum prin raportare la fiecare argument sau paragraf, fiind suficient ca motivarea să fie clară, concisă şi concretă.

Bunăoară, în prezenta cauză, Decizia Consiliului nr. 2129/C4/1897 din 24 iulie 2025 este suficient motivată, fiind prezentate motivele pentru care susţinerile contestatoarei faţă de evaluarea ofertei Asocierii R. au fost analizate şi admise.

Se poate observa că, Consiliul a tratat toate motivele de contestaţie invocate, raţionamentul Consiliului fiind unul corect, deoarece prezintă o abordare de soluţionare la sursă.

A apreciat intimata că Decizia CNSC este legală, considerentele Consiliului fiind suficiente şi clare în abordarea situaţiei de fapt şi a problematicii juridice, încât raţionamentul juridic expus în susţinerea deciziei este unul clar, concis, logic şi necontradictorîu, aspect care demonstrează dincolo de orice dubiu legalitatea şi temeinicia deciziei.

În al doilea rând, a solicitat să se constate că Decizia CNSC este legală şi temeinică sub aspectul existenţei unui interes justidicat pentru contestarea modalităţii de evaluare a ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L.

Însă, ceea ce intervenienta omite este faptul că interesul material şi procesual prevăzut de art. 3 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, atât prin raportare la finalitatea contestaţiei în ceea ce priveşte propria ofertă, cât şi la legalitatea procedurii in integrum.

În acest sens, pe de-o parte, interesul în contestarea rezultatului procedurii există, atât în privinţa ofertei până la excluderea definitivă ca urmare a existenţei plângerii din dosarul nr. 376/39/2025, cât şi în privinţa ofertei câştigătoare până la clarificarea legalităţii şi temeiniciei acesteia.

A precizat intimata că particularitatea interesului faţă de evaluarea ofertei intervenientei, este că reprezintă singura ofertă admisibilă care a şi fost declarată câştigătoare, astfel încât interesul există atât pentru eliminarea acesteia din competiţie în cazul în care oferta sa este declarată admisibilă, cât şi eliminarea acesteia şi anularea procedurii de atribuire.

Astfel, în conformitate cu hotărârea CJUE în cauza C-131/16, Archus şi Gama, petenta, în calitate sa de ofertant exclus care a formulat o cale de atac împotriva adresei de excludere a ofertei sale şi a raportului procedurii, are interesul să solicite excluderea ofertei ofertantului câştigător, deoarece noţiunea „un anumit contract” în sensul articolului 1 alin. (3) din Directiva 92/13 poate viza, eventuala iniţiere a unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziţii publice.

A înţeles, în acest sens, să insereze statuările Curţii în cauza anterior menţionată cât şi paragrafele 32, 34-35 din Hotărârea CJUE în cauza C-355/15.

Cauzele CJUE citate acordă un drept ofertantului respins de a critica simultan decizia de respingere a ofertei sale şi decizia de desemnare a câştigătorului în situaţia în care sunt depuse două oferte în procedură, considerându-se că, dacă se constată legalitatea deciziei de respingere a ofertei contestatoarei, dar şi nelegalitatea deciziei de desemnare a ofertei câştigătoare, intimata are în continuare un interes rezultat din anularea procedurii şi iniţierea unei noi proceduri.

A concluzionat intimata susţinând că, respingerea ofertei câştigătoare produce un efect în folosul său putându-se dispune astfel anularea procedurii conform art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 şi iniţierea unei alte proceduri.

Nu trebuie ignorat - în opinia intimatei - faptul că CNSC a stabilit prin Decizia nr. 2129/C4/1897 din 24 iulie 2025 atât faptul că Autoritatea Contractantă a evaluat ofertele cu încălcarea principiului tratamentului egal, cât şi că oferta Asocierii trebuia respinsă ca neconformă pentru lipsa Formularului nr. 14.

Astfel, ceea ce R.S.R.L. solicită este ca atât instanţa de judecată, cât şi Autoritatea contractantă să ignore considerentele CNSC faţă de legalitatea şi temeinicia procedurii de atribuire pe cale omisso medio, fără o analiză de temeinicie a deciziei CNSC, prin simpla respingere a acestui motiv de contestaţie ca fiind prezumtiv lipsit de interes.

Mai mult decât atât, pe lângă neconformitatea ofertei Asocierii, aceştia solicită inclusiv atribuirea contractului către aceştia cu ignorarea tuturor aspectelor de nelegalitate care învăluie această procedură de atribuire, astfel cum au fost constatate de CNSC, fiind o procedură vădit viciată, dar care nu mai poate fi anulată de CNSC, însă care se impune a fi anulată de Autoritatea conform art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016.

Prin urmare, având în vedere că procedura de atribuire din prezenta cauză, respectiv SCN1160175 din 18 martie 2025 are o singură ofertă admisibilă, se impune să se constate că prin Decizia CNSC nr. 2129/04/1897 din 24 iulie 2024, Consiliul a analizat şi soluţionat în mod legal şi temeinic motivele de contestaţie privind evaluarea ofertei Asocerii R.S.R.L. - C.F.S.L.R., deoarece justifică în continuare un interes pentru excluderea ofertei acestora şi în final anularea procedurii de atribuire.

A solicitat intimata petentă să se constate că prin Decizia CNSC a fost admis în mod întemeiat motivul de contestaţie privind modalitatea de evaluare a ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. cu privire la lipsa Formularului nr. 14.

Potrivit Deciziei CNSC, Consiliul a stabilit pe de-o parte că Autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentului egal prin modalitatea în care a evaluat oferta Asocierii R. în mod comparativ cu oferta M.R. , iar pe de altă parte, că oferta Asocierii R. se impunea a fi respinsă ca neconformă pentru lipsa Formularului nr. 14 din propunerea tehnică a acestora.

Prin plângerea formulată, R.S.R.L. a argumentat că documentaţia de atribuire, astfel cum a fost citată de Consiliul, ar fi contrazisă de alte cerinţe din documentaţia de atribuire care permite corectarea viciilor de formă şi a abaterilor tehnice minore.

În acest sens, R. a apreciat că depunerea Formularului nr. 14 pe calea Răspunsului la solicitarea de clarificări se încadrează fie în categoria viciilor de formă, fie a abaterilor tehnice minore, iar pe de altă parte că depunerea acestuia nu încalcă principiul tratamentului egal.

Faţă de susţinerile R. din plângere formulate împotriva Deciziei CNSC, a solicitat intimata a se avea în vedere următoarele argumente de respingere: În primul rând să se constate că documentaţia de atribuire a rămas definitivă, iar cerinţele de exigenţă privind modalitatea de întocmire a ofertelor sunt obligatorii atât pentru Autoritatea contractantă, cât şi pentru Asocierea R., fiind inadmisibilă invocarea doar a cerinţelor care îi favorizează pe cei de la R..

A învederat că aşa cum a reţinut şi Consiliul, însăşi Autoritatea contractantă a invocat un standard ridicat de exigenţă, care de altfel a fost aplicat doar faţă de oferta sa, nu şi pentru oferta Asocierii.

Ceea ce invocă R.S.R.L. prin plângere, respectiv posibilitatea prin cerinţele documentaţiei de corectare a viciilor de formă şi a abaterilor tehnice, nu reprezintă un aspect separat care poate fi disociat de cerinţele documentaţiei de atribuire.

Autoritatea contractantă a prevăzut posibilitatea de corectare a viciilor de formă şi a abaterilor tehnice minore însă a limitat sfera de interpretare a viciilor de formă şi a abaterilor tehnice minore.

Practic, documentaţia de atribuire stabileşte în mod expres că pot fi corectate viciile de formă şi abaterile tehnice minore, însă aceste instituţii sunt aplicabile doar pentru „completarea/corectarea unor documente depuse în ofertă”, fiind astfel exclusă posibilitatea invocării unui viciu de formă/abatere tehnică minoră atunci când este vorba de: „prezentarea documentelor care lipsesc din ofertă”.

Or, în situaţia ofertei Asocierii, se poate observa că propunerea tehnică a acestora nu conţinea în integralitate Formularul nr. 14, motiv pentru care documentaţia de atribuire nu permitea astfel invocarea viciului de formă sau a abaterii tehnice minore ca scuză pentru prezentarea unui document care lipseşte integral din ofertă.

Prin urmare, cerinţele documentaţiei de atribuire sunt exprese şi clare, prin Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897 din 24 iulie 2025 fiind stabilit în mod expres că este imposibilă completarea ofertei cu un document care lipseşte integral, impunându-se astfel respingerea ofertei ca neconformă potrivit art. 137 alin. (2) din HG nr. 395/2016.

A arătat intimata că în mod vădit neîntemeiat încearcă R.S.R.L. să argumenteze că Autoritatea contractantă nu a aplicat un tratament inegal din moment ce oferta sa a fost respinsă pentru erori şi lipsuri mult mai mici decât cea din oferta Asocierii, fără a fi astfel permisă corectarea acestora.

Prin Decizia CNSC, Consiliul a evidenţiat în mod clar modalitatea prin care Autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentuluzi egal.

Autoritatea contractantă avea obligaţia de a trata evaluarea ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. cu aceleaşi exigenţe, în temeiul aceleI. documentaţii de atribuire şi să respingă oferta Asocierii tocmai pentru faptul că aceasta şi-a completat în mod nelegal propunerea tehnică cu un document care nu exista la data depunerii ofertei.

A precizat că în mod vădit neîntemeiat încearcă R. să indice că nu s-a încălcat principiul tratamentului egal prin raportare la faptul că Autoritatea contractantă a acceptat totuşi corectarea unor vicii de formă de către ea, întrucât tratamentul egal impune o obligaţie de aplicare în totalitate a aceluiași tratament şi nu doar parţial, fiind irelevant că Autoritatea a acceptat corectarea unor micii vicii de formă dacă: a respins corectarea marii majorităţi a viciilor de formă; a respins solicitarea sa de corectare a viciilor de formă fără nicio justificare concretă.

De altfel, împrejurarea faptului că Autoritatea contractantă a revenit către ea cu o a doua solicitare de clarificări, deoarece prin solicitarea de clarificare nr. 5827 din 25 aprilie 2025 doar s-au reiterat solicitările de clarificări de la întrebările nr. 13, 14. 16, 24 şi 30 din prima solicitare de clarificare nr. 5361 din 14 aprilie 2025.

A precizat că, prin cea de-a doua solicitare de clarificări, Autoritatea contractantă nu i-a oferit posibilitatea de clarificare în totalitate a viciilor de formă, deoarece a revenit doar asupra câtorva dintre solicitările de clarificări.

Or, nu se poate admite că cea de-a doua solicitare de clarificări reprezintă o dovadă a tratamentului egal, deoarece prin aceasta nu s-a revenit cu nicio solicitare de clarificare faţă de cele 22 motive pentru care a fost respinsă oferta sa, fiind practic o solicitare irelevantă din moment ce răspunsurile de la prima solicitare de clarificări au determinat respingerea ofertei.

Se întreabă intimata retoric cum se poate argumenta că Autoritatea contractantă a respectat principiul tratamentului egal când a invocat corectarea unor vicii de formă asupra celor 36 de situaţii identificate, iar Autoritatea contractantă a respins oferta pentru acestea fără să mai revină cu o nouă solicitare de clarificare asupra acestora.

De altfel, rămâne întrebarea legitimă, şi anume care este motivul pentru care Autoritatea contractantă a mai revenit cu solicitarea de clarificare nr. 5827 din 25 aprilie 2025 dacă oferta sa avea deja să fie respinsă pentru alte împrejurări care nu au făcut obiectul acestei solicitări de clarificări?

Mai mult decât atât, dacă în situaţia ofertei sale era vorba de anumite neconcordanţe de informaţii sau lipsuri de informaţii din propunerea tehnică (respectiv metodologii inexacte sau PTE incomplete), în ceea ce priveşte oferta Asocierii, aceasta era viciată prin lipsa integrală a Formularului nr. 14 şi nu de inexactitatea unor informaţii dintr-un document care să fi fost existent în ofertă.

Tocmai din acest motiv Consiliul a reţinut tratamentul inegal, întrucât dacă pe de-o parte oferta sa a fost respinsă pentru vicii de formă clare, respectiv neconformităţi irelevante, oferta Asocierii R. a fost admisă pentru o neconformitate majoră, şi anume lipsa integrală a unui document obligatoriu solicitat expres prin Fişa de date, respectiv Formularul nr. 14.

În concret, în ceea ce priveşte încălcarea principiului tratamentului egal, a arătat intimata petentă că Autoritatea contractantă:

- a respins oferta sa pentru aspecte ce reprezintă vicii de formă corectate (ex. metodologiile de execuţie în care erau prevăzute resursele materiale cu titlu general), fiind practic respinsă calificarea erorilor ca fiind vicii de formă, însă în schimb a permis Asocierii R. să îşi completeze propunerea tehnică cu Formularul nr. 14, document obligatoriu, care lipsea în integralitate, sub justificarea neîntemeiată a faptului că reprezintă corectarea unui viciu de formă;

- nu a admis solicitarea sa de corectare a unor vicii de formă evidente, respectiv cele din Metodologiile de execuţie, care constau doar în informaţii eronate a căror corectare era susţinută de alte informaţii existente deja în propunerea tehnică, fiind practic o eroare într-un document deja existent, însă în schimb a permis Asocierii R. corectarea unui presupus viciu de formă a unui document inexistent, deşi nu erau îndeplinite condiţiile art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016;

- a constatat faptul că intimata nu ar fi răspuns concludent la solicitările de clarificări, deşi erau indicate paginile unde se regăsesc informaţiile solicitate sau erau corectate acele vicii de formă clare, însă în schimb a omis respingerea răspunsului Asocierii la solicitarea nr. 4 din solicitarea de clarificare nr. 5362 din 14 aprilie 2025 ca fiind neconcludent din moment ce nu sunt indicate paginile unde se regăsesc aşa-zisele informaţii care alcătuiesc Formularul nr. 4, fiind indicate doar aspecte generale;

- a invocat cu ipocrizie în punctul de vedere că a respectat cerinţele documentaţiei de atribuire când a acceptat completarea propunerii tehnice de către Asocierea R. , însă în acelaşi timp a invocat în motivele de respingere ale ofertei sale obligativitatea cerinţelor documentaţiei şi imposibilitatea de acceptar a răspunsului

- a susţinut prin justificarea motivelor de respingere a ofertei sale faptul că acceptarea răspunsurilor de corectare a viciilor de formă ar fi determinat nerespectarea principiului tratamentului egal, însă în acelaşi timp a admis completarea propunerii tehnice de către Asocierea R. cu un document obligatoriu, inexistent, aspect de vădită neconformitate;

- a susţinut cu nonşalanţă faptul că documentaţia de atribuire nu a impus prezentarea unor autorizaţii speciale şi nu trebuiau solicitate Asocierii R. astfel de autorizaţii ale subcontractantilor, însă în acelaşi timp i-a solicitat autorizaţiile speciale ale subcontractantului TDP M.C.S.R.L. şi a respins oferta tocmai pentru lipsa unor astfel de autorizaţii comunicate;

- i-a solicitat prezentarea metodologiilor subcontractantilor care să demonstreze că acestea sunt dezvoltate şi aferente lucrărilor executate de aceştia, însă în ceea ce priveşte metodologiile subcontractantilor Asocierii R. a susţinut prin punctul de vedere faptul că nu există o astfel de cerinţă în documentaţia de atribuire, deşi pentru respingerea sa s-a identificat cerinţa;

- a susţinut prin Punctul de vedere faptul că nu există o cerinţă privind avizarea procedurilor tehnice de execuţie de către RTE şi că nu putea solicita o astfel de clarificare către Asocierea R. , însă faţă de propunerea tehnică a sa a motivat conform Ordinului nr. 1895/2016 al MDRAP că era obligatorie avizarea de către RTE;

- i-a solicitat indicarea metodologiilor de execuţie ale subcontractantilor propuşi (motive de respingere 11 - 16), deşi acestea erau clar existente la pag. 57- 70 din Propunerea tehnică, însă în schimb nu a solicitat o astfel de clarificare similară şi Asocierii R.;

- i-a solicitat demonstrarea faptului că Procedurile tehnice de execuţie sunt verificate şi avizate de RTE conform Ordinului nr. 1895/2016 al MDRAP, însă în schimb nu a solicitat o astfel de clarificare similară şi Asocierii R.;

- i-a solicitat comunicarea de înscrisuri din care să rezulte dreptul legal al subcontractantului TDP M.C.S.R.L. de a realiza activităţile subcontractante, însă în schimb nu a solicitat o astfel de clarificare similară şi Asocierii R.;

- i-a solicitat prezentarea Memoriului de justificare a garanţiei ofertate întocmit pe baza practicilor comerciale ale producătorilor şi fişelor tehnice depuse în ofertă / în conformitate cu legislaţia specifică, însă în schimb nu a solicitat o astfel de clarificare similară şi Asocierii R..

A concluzionat intimata petentă susţinând că toate aceste împrejurări şi susţineri ale Autorităţii contractante dovedesc dincolo de orice dubiu faptul că a fost încălcat principiul tratamentului egal, oferta sa fiind evident discriminată şi defavorizată în raport cu oferta Asocierii R. care a fost ajutată de către expertul cooptat B.I.O., motiv pentru care Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897 din 24 iulie 2025 este întemeiată sub aspectul admiterii motivului de contestaţie privind încălcarea principiului tratamentului egal.

A arătat că R.S.R.L. în mod vădit neîntemeiat încearcă să argumenteze că lipsa Formularului nr. 14 se încadrează în categoria viciilor de formă sau a abaterilor tehnice minore, deoarece atât legislaţia incidenţă, cât şi documentaţie de atribuire stabilesc contrariul.

Practic, Asocierea şi-a recunoscut culpa pentru necompletarea propunerii tehnice conform regulilor formale impuse prin documentaţia de atribuire, Cerinţa Cap.

IV. 4. 1. din Fişa de date, însă a minimizat caracterul obligatoriu al Formularului nr. 14 şi şi-a modificat oferta în mod inadmisibil prin trimiterea Formularului nr. 14 abia prin răspunsul la solicitarea de clarificare.

În aceste condiţii, Autoritatea contractantă ar fi trebuit să constate că practic Asocierea şi-a recunoscut culpa şi şi-a modificat oferta din moment ce a trimis Formularul nr. 14 abia prin răspunsul la solicitarea de clarificare.

Indiferent de argumentele invocate de R.S.R.L. în susţinerea faptului că depunerea Formularului nr. 14 reprezintă fie un viciu de formă, fie abatere tehnică minoră, documentaţia de atribuire stabileşte în mod expres că pe calea solicitărilor de clarificări nu pot fi prezentate documente care lipsesc din ofertă.

Dacă R.S.R.L. considera că această cerinţă nu este conformă cu sfera de aplicabilitate a dispoziţiilor art. 134 alin. (6) şi (7) sau art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, ar fi trebuit să conteste documentaţia de atribuire, astfel cum a învederat şi Autoritatea contractantă.

A precizat intimata petentă că, ceea ce Autoritatea contractantă a realizat prin expertul cooptat B.I.O. este un dublu standard, şi anume în situaţia sa, viciile de formă clare nu sunt acceptate, însă în situaţia Asocierii R. sunt acceptate drept vicii de formă situaţii inacceptabile de completare.

Astfel, faţă de ea se invocă cerinţele obligatorii ale documentaţiei de atribuire care sunt sfinte pentru Autoritatea contractantă şi determină respingerea solicitării de corectare a viciilor de formă, însă pentru oferta Asocierii R. nu se mai aplică dispoziţiile obligatorii ale documentaţiei de atribuire din moment ce o astfel de aplicare ar determina respingerea ofertei ca neconformă şi inacceptabilă.

În acest sens, susţinerile R. privind lipsa Formularului nr. 14 ca fiind un viciu de formă sunt total nefondate, indiferent de informaţiile regăsite în propunerea tehnică, întrucât: nu este vorba de omisiunea unor informaţii dintr-un Formular existent anexat propunerii tehnice, ci de lipsa integrală a formularului; nu este vorba de inexactitatea informaţiilor dintr-un Formular existent anexat propunerii tehnice, ci de lipsa integrală a Formularului.

Astfel, potrivit cerinţelor din documentaţia de atribuire, lipsa integrală a unui document obligatoriu reprezintă un aspect de neconformitate şi nu poate fi depus pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări, deoarece nu reprezintă viciu de formă şi nici abatere tehnică minoră.

Sfera de aplicabilitatea a instituţiei viciilor de formă este limitată doar la acele „erori sau omisiuni” diu cadrul unui document, document care evident trebuie să existe deja în propunerea tehnică sau anexat acestuia, fiind exclusă situaţia în care documentul respectiv nu există ataşat.

În cazul de faţă, nu este vorba de o eroare de redactare sau omisiune a unor informaţii din cadrul Formularului nr. 14, deoarece acesta nu exista de la bun început pentru a face astfel de aprecieri.

Lipsa unui document solicitat obligatoriu prin documentaţia de atribuire reprezintă un aspect de neconformitate, situaţie învederată inclusiv prin îndrumarul ANAP din 2023 privind modul de tratare a abaterilor tehnice minore, viciilor de formă şi a erorilor aritmetice în cadrul procesului de evaluare a ofertelor.

Asocierea R. a justificat depunerea după data limită, a Formularului nr. 14, ca fiind o corectare a unui viciu de formă, a însă aceasta nici măcar nu a indicat unde anume se regăsesc informaţiile/documentele care susţin admisibilitatea viciului de formă conform condiţiei prevăzută de art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016:

Faţă de această situaţie, se impune, în opinia sa, în mod evident a constata că Autoritatea contractantă ar fi avut inclusiv obligaţia de a respinge oferta Asocierii R. ca inacceptabilă conform art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, întrucât răspunsul acestora este neconcludent, fiind inexistente informaţiile care permit Autorităţii contractante să evalueze admisibilitatea completării propunerii tehnice.

A concluzionat intimata petentă susţinând că Decizia CNSC este întemeiată în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare a ofertei Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L., fiind în mod întemeiat constatat ca oferta se impunea a fi respinsă ca neconformă potrivit propriilor cerinţe ale documentaţiei de atribuire care stabilesc că lipsa unui document în mod integral nu reprezintă nici viciu de formă şi nici abatere tehnică minoră, deoarece Formularul nr. 14 reprezenta un document obligatoriu al Propunerii tehnice, iar lipsa acestuia nu putea fi acoperită ulterior depunerii ofertei.

A solicitat să se constate că Decizia CNSC este întemeiată inclusiv prin raportare la jurisprudenţa CJUE.

O solicitare de clarificări nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (C-599/10 – hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko şi alţii – pct. 40 şi C-336/12 – Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova – pct. 36).

În conformitate cu jurisprudenţa citată, o solicitare adresată de autoritatea contractantă unui ofertant de a furniza declaraţiile şi documentele necesare nu poate avea, în principiu, alt obiect decât clarificarea ofertei acestuia din urmă sau îndreptarea unei erori vădite care viciază oferta menţionată.

Prin urmare, ea nu îi poate permite cu titlu general unui ofertant să furnizeze declaraţiile şi documentele a căror comunicare era impusă prin caietul de sarcini şi care nu au fost comunicate în termenul stabilit pentru depunerea ofertelor.

Conform jurisprudenţei menţionate, ea nu poate nici să aibă ca rezultat depunerea de către un ofertant a unor documente care cuprind modificări de aşa natură încât constituie, în realitate, o nouă ofertă.

Se constată astfel că, raportat la prevederile legale, că în speţă este dată o neconformitate a propunerii tehnice iniţiale şi a unei modificări a ofertei tehnice, deoarece prin Răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 5362 din 14 aprilie 2025 s-a modificat conţinutul propunerii tehnice prin extinderea acesteia cu un document suplimentar care nu exista.

În cauza Ciclat ( C-199/15), hotărârea din 10 noiembrie 2016 Curtea a statuat că „o solicitare de clarificări nu poate suplini lipsa unui înscris sau a unei informaţii a căror comunicare era impusă de documentele achiziţiei autoritatea contractantă fiind obligată să respecte cu stricteţe criteriile stabilite de ea.”

A susţinut că în cauză este vorba tocmai despre lipsa unui înscris care nu se regăsea iniţial în propunerea tehnică, fiind astfel vorba despre o ofertă nouă, aspect tratat inclusiv în cauza C-131/16 (Archus şi Grama), ca urmare a faptului că prin răspunsul la clarificări s-a depus o ofertă nouă, completă din punct de vedere tehnic.

A solicitat să se constate că Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897 din 24 iulie 2025 este întemeiată inclusiv prin raportare la jurisprudenţa CJUE care prevede în mod expres obligativitatea respingerii unei oferte căreia îi lipseşte un document obligatoriu, fiind inadmisibilă oferirea posibilităţii de modificarea a propunerii tehnice pe calea solicitărilor de clarificări, cu atât mai mult cu cât inclusiv documentaţia de atribuire prevede obligativitatea excluderii din cauza faptului că documentul lipsă era obligatoriu solicitat a fi prezentat odată cu oferta.

A concluzionat, solicitând respingerea plângerii formulată de R.S.R.L. ca fiind vădit neîntemeiată, deoarece prin Decizia CNSC, Consiliul a stabilit în mod întemeiat atât prin raportare la cerinţele obligatorii ale documentaţiei de atribuire, cât şi prin raportare la principiul tratamentului egal, că oferta Asocierii R.S.R.L. - C.F.S.R.L. se impunea a fi respinsă ca fiind neconformă.

A solicitat să se constate că Decizia CNSC este legală şi temeinică prin raportare la considerentele referitoare la documentaţia de atribuire şi modalitatea de evaluare a ofertelor.

Prin plângerea formulată, R.S.R.L. a criticat legalitatea şi temeinicia Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897 din 24 iulie 2025 prin raportare la considerentele Consiliului faţă de documentaţia de atribuire şi modalitatea de evaluare a ofertelor, invocând în principal că, contestatoarea nu a contestat documentaţia de atribuire şi că aceste considerente sunt străine de cauză.

Susţinerile R. privind o eventuală nelegalitate sau netemeinicie a Deciziei CNSC sunt vădit nefondate, deoarece Consiliul s-a pronunţat asupra motivului de contestaţie privind încălcarea principiului tratamentului egal şi al proporţionalităţii.

În soluţionarea motivului de contestaţie, Consiliul a fost nevoit în mod evident să analizeze atât documentaţia de atribuire, cât şi modalitatea de respectare a acesteia de către Autoritatea contractantă, astfel încât considerentele Deciziei CNSC nu sunt străine de cauză şi nici nu încalcă principiul disponibilităţii.

R.S.R.L. nu a invocat dispoziţiile de drept care ar fi fost nerespectate de Consiliu prin pronunţarea acestor considerente, fiind evident că acestea sunt legale potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (11) şi art. 27 alin. (5) din Legea nr. 101/2016.

Considerentele Deciziei CNSC nr. 2129/C4/1897/ din 24 iulie 2025 sunt legale şi întemeiate, deoarece prin acestea se arată „obiectul contestaţiei şi susţinerile pe scurt ale pârţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de Consiliu pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia”, iar prin raportare la acestea s-a dispus admiterea motivului de contestaţie privind tratamentul inegal.

De altfel, trebuie inclusiv observat că prin Decizia CNSC nr. 2129/C4/1897 din 24. 07. 2025 nu s-a dispus anularea/modificarea documentaţiei de atribuire sau sesizarea ANAP şi a Curţii de Conturi, fiind o dovadă a faptului că acestea au fost necesare pentru soluţionarea motivelor de contestaţie îndreptate împotriva evaluării ofertelor şi nu a documentaţiei.

De asemenea, R.S.R.L. nu a invocat care este prejudiciul sau vătămare cauzată acesteia sau a autorităţii contractante prin considerentele Deciziei CNSC referitoare la documentaţia de atribuire şi modalitatea de evaluare a ofertelor, fiind evident că solicitarea acesteia de înlăturare vizează mai degrabă mascarea aspectelor de nelegalitate care învăluie această procedură de atribuire.

Considerentele Deciziei CNSC sunt legale, temeinicie şi necesare atât pentru Curtea de Apel S. pentru a înţelege situaţia de fapt, cât şi pentru autorităţile competente de verificare ex-post a procedurii de atribuire, precum şi autorităţilor de gestionare şi alocare a fondurilor europene.

Înlăturarea acestor considerente ale Deciziei ar fi contrară interesului public care solicită transparenţă în procedurile de achiziţii publice, nu doar prin raportare la documentele dosarului de achiziţie, ci şi prin raportare la modalitatea de interpretare a acestora şi de evaluare a ofertelor.

Mai mult decât atât, considerentele Deciziei CNSC trebuie să fie un reper de legalitate şi jurisprudenţă atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru ofertanţi cu privire la drepturile şi obligaţiile privind o procedură simplificată de achiziţie publică care nu trebuie să se abată de la principiul celerităţii.

În acest sens, având în vedere faptul că considerentele Deciziei CNSC nu se raportează la o solicitare de anulare a documentaţiei de atribuire, ci de soluţionare a motivului de contestaţie privind nerespectarea principiului tratamentului egal şi al proporţionalităţii, acestea sunt legale, întemeiate şi necesare pentru expunerea raţionamentului logico-juridic pentru care s-a admis în parte contestaţia.

Intimata a inserat în continuare considerentele contestate de R.S.R.L. pentru evidenţierea tuturor autorităţilor contractante şi ofertanţii care urmăresc favorizarea anumitor operatori economici.

Toate aceste prevederi ale documentaţiei de atribuire, cele mai multe repetitive, în sensul că aceleaşi informaţii trebuie să se regăsească în mai multe capitole ale propunerii tehnice, cerinţă a cărei neîndeplinire se sancţionează cu respingerea ofertei, aşa cum a fost cazul, spre exemplu, pentru primele 9 motive de respingere a ofertei contestatoarei, au făcut extrem de anevoioasă atât întocmirea ofertelor, dar şi procedura de evaluare sau de analizare a contestaţiilor, existând riscul ca din cele 3 oferte depuse să nu fie niciuna conformă şi, în consecinţă să fie anulată procedura.

Un asemenea mod de elaborare a documentaţiei de atribuire favorizează posibilitatea de aplicare a unui tratament inegal din partea comisiei de evaluare în etapa de evaluare a ofertelor, fie prin verificări riguroase ale fiecărui element al unei oferte, în cazul anumitor oferte şi/sau, în cazul altor oferte, printr-o verificare superficială.

De eventuala pierdere a fondurilor PNRR nu se poate face vinovat contestatorul, care a uzat de dreptul său de a ataca un act vătămător, şi pe care l-a făcut cu succes şi nici Consiliul, care a analizat criticile raportat la documentaţia de atribuire şi la legislaţia incidenţă, ci doar autoritatea contractantă, prin cei care au elaborat şi aprobat această documentaţie de atribuire.

Pentru toate aceste motive, a solicitat intimata petentă respingerea plângerii formulată de R.S.R.L. ca neîntemeiată.

Examinând plângerile formulate de petentele M.R.

C.S.R.L. şi R.S.R.L. , împotriva Deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 2129/C4/1897 din 24. 07. 2025, pe baza înscrisurilor dosarului şi a apărărilor formulate de părţi, Curtea constată următoarele:

Relativ la plângerea formulată de SC M.R.

SRL, Curtea observă că o primă categorie de critici vizează modul în care CNSC a tratat motivele de contestație privitoare la încălcarea dispozițiilor art. 215 alin. 5 din Legea nr. 98/2016, a dispozițiilor art. 167 alin. 1 lit. d din aceeași lege, precum și pe cele ale art. 58 și 59 din actul normativ invocat.

Susține petenta că cele trei motive de contestație nu se impuneau a fi soluționate unitar, întrucât au un regim juridic diferit, iar o analiză defalcată a acestora ar fi generat concluzii diferite atât cu privire la formularea lor în termen, cât și cu privire la pertinența acestora.

Aceste critici sunt apreciate ca nefondate.

Astfel, se constată, în primul rând, că analiza acestora cazuri s-a făcut exclusiv din perspective invocării în termen a criticilor corelative, nefiind antamate chestiuni ce țin de pertinența acestora.

Potrivit art. 215 alin. 5 din Legea nr. 98/2016 ” Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind neobişnuit de scăzută. ”.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 167 alin. 1 lit. d ” Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situaţii.. . are suficiente indicii rezonabile/informaţii concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză”.

În fine, art. 58 stabilește că ” Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici”.

Textele de lege evocate reprezintă cazurile de excludere invocate în fața Consiliului, cu privire la oferta adversă.

Deși cazurile respective au, în mod cert, autonomie din punct de vedere legal, prezentând caracteristici diferite a căror analiză justifică o tratare separată, nu se poate ignora faptul că toate cele trei motivele în dispută sunt legate de implicarea în procedură a expertului B.I.O., după cum rezultă din contestația adresată Consiliului, și după cum chiar petenta arată în cuprinsul plângerii.

În aceste condiții, întrucât situația-premisă ce a generat incidența la cauză a amintitelor ipoteze legale este aceeași (implicarea expertului cooptat), momentul la care partea interesată putea avea reprezentarea incidenței în speță a pretinselor nereguli este, de asemenea, unul comun, astfel încât în mod corect s-a apreciat că, cel puțin din punct de vedere al termenului în care aceste critici aveau a fi formulate, se impune tratarea unitară a acestora.

În continuare, arată petenta că este eronată respingerea ca tardivă a motivului de contestație referitor la încălcarea dispozițiilor legale antereferite.

Nici această critică nu poate fi primită.

Astfel, după cum se știe, în cadrul procedurii, contestațiile au a fi formulate în termenele definite de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 101/2026.

Este cert faptul că petenta putea lua la cunoștință de implicarea expertului cooptat la data publicării în SEAP a anunțului de participare, respectiv 18. 03. 2025.

De asemenea, la data de 04. 04. 2025 a fost publicată în SEAP și situația tuturor ofertanților.

La momentele temporale amintite, cvasimajoritatea articolelor de presă care, conform plângerii, ar fi de natură să susțină ipoteza pretinsului conflict de interese, a existenței unor indicii de corupție și a denaturării concurenței erau disponibile pe internet.

Nu pot fi primite susținerile părții referitoare la faptul că ar fi avut acces la un moment ulterior la informațiile relevante, respectiv abia la momentul la care a luat la cunoștință de conținutul ofertei Asocierii R., întrucât pretinsul conflict ar fi generat, în opinia părții, de calitatea de fost director pe care expertul cooptat ar fi avut-o în cadrul unei societăți din cadrul asocierii, iar elementele necesare pentru a pune în discuție această pretinsă neregulă existau la momentul anterior precizat.

De asemenea, critica privitoare la recrutarea expertului în cauză este translatată de parte în materia acordurilor de denaturare a concurenței, dar, în fapt, privește aceeași chestiune: incompatibilitatea specialistului în cauză, prin raportare la pretinse legături cu asocierea adversă, apte să denatureze concurența; și în acest caz critica putea formulată la momentul aflării identității părților participante, întrucât reprezenta, de asemenea, o ”recuzare” a expertului cooptat.

Prin urmare, cel târziu la data aflării identității tuturor ofertanților, reclamanta avea la dispoziție toate informațiile pentru a-și putea fundamenta eventualele critici derivând din implicarea în procedură a expertului cooptat.

O concluzie contrară ar duce la dilatarea nepermisă a termenelor de contestare a neregulilor, incompatibilă cu specificul procedurii de față.

În același sens sunt atât jurisprudența națională, cât și cea comunitară, CJUE arătând, în cauza C-538/13 că potrivit jurisprudenței sale, ”stabilirea unor termene rezonabile de introducere a acțiunilor sub sancțiunea decăderii îndeplinește, în principiu, cerința efectivității rezultată din Directiva 89/665, în măsura în care constituie o aplicare a principiului fundamental al securității juridice.

Îndeplinirea completă a obiectivului urmărit de Directiva 89/665 ar fi compromisă în cazul în care candidații și ofertanții ar putea să invoce în orice moment al procedurii de atribuire încălcări ale normelor de atribuire a contractelor, obligând astfel autoritatea contractantă să reia întreaga procedură pentru a îndrepta aceste încălcări (Hotărârea Universale Bau și alții, C 470/99, EU:C:2002:746, punctele 75 și 76 și jurisprudența citată, Hotărârea Lämmerzahl, C 241/06, EU:C:2007:597, punctele 50 și 51, precum și Hotărârea Comisia/Irlanda, C 456/08, EU:C:2010:46, punctele 51 și 52”).

De asemenea, se mai arată că ” Potrivit jurisprudenței Curții, obiectivul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665, de a garanta existența unor căi de atac efective împotriva încălcărilor dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții publice, nu poate fi atins decât dacă termenele prevăzute pentru introducerea unor acțiuni încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință despre pretinsa încălcare a dispozițiilor menționate [a se vedea Hotărârea Uniplex (UK), EU:C:2010:45, punctul 32, precum și Hotărârea Idrodinamica Spurgo Velox și alții, C 161/13, EU:C:2014:307, punctul 37]”.

Relativ la criticile referitoare la evaluarea ofertei depuse de petentă, se reține că această ofertă a fost considerată inacceptabilă de autoritatea contractantă, printre altele, pentru lipsa metodologiei de execuție pentru realizarea amenajărilor acces cu îmbrăcăminte din beton.

Este necontestat faptul că documentația de atribuire impunea, cu caracter obligatoriu pentru ofertanți, prezentarea în cadrul propunerii tehnice, în mod distinct, atât a metodologiei de execuție a lucrărilor cât și a procedurii tehnice de execuție aferentă Planului de control al calității pentru executarea lucrărilor.

În contra poziției Autorității Contractante și a Consiliului, petenta susține că metodologia în discuție există în oferta prezentată, indicând paginile 2580-2594 din documentul ”1. 1 PTE-I. -FINALE. pdf”, precum și paginile 879-886 din documentul ”1. 0 F7-PROPUNERE TEHNICĂ -I. -SCOALA”.

În primul rând, se observă că, inițial, Autoritatea contractantă a solicitat reclamantei clarificări cu privire la metodologia în discuție, iar aceasta, prin adresa de răspuns nr. 200/17. 04. 2025, a arătat că informațiile solicitate sunt cuprinse în procedura tehnică Amenajări Exterioare Îmbrăcăminte din beton de ciment B250, precum si cu proceduri de lucru ce se regăsesc şi în cadrul lucrărilor de terasamente, armare, punerea in opera a betonului, includ explicit execuția de suprafețe din îmbrăcăminți din beton, este asimilabilă și corespunde în totalitate cerințelor.

Analiza de către instanță a ofertei tehnice a petentei confirmă alegația CNSC, în sensul că aceasta nu cuprinde procedura tehnică Amenajari Exterioare Îmbrăcăminte din beton de ciment B250.

În al doilea rând, analizând precizările suplimentare din plângere, referitoare la locația documentelor relevante în oferta tehnică, se constată că, în ”1. 1 PTE-I. -FINALE. pdf”, la paginile indicate, este detaliată Procedura tehnică de execuție pentru amenajări exterioare: alei, parcare și platforme.

De asemenea, în celălalt document, ”1. 0 F7-PROPUNERE TEHNICĂ -I. -SCOALA”, la paginile indicate se află Procedura de lucru privitoare la amenajare acces cu îmbrăcăminte din beton- pavaj din prefabricate la trotuare, pavaj din prefabricate la alei și platforme.

Nici informațiile tehnice indicate nu relevă, în opinia curții, detalierea procedeelor ce urmau a fi folosite în două capitole distincte: procedură tehnică de execuție și metodologie de execuție, în structura impusă prin caietul de sarcini.

Respectivele mențiuni privesc într-adevăr, informații tehnice referitoare la lucrările în discuție, și este posibil ca parte din ele să se circumscrie metodologiei solicitate.

Însă, negruparea acestora în forma cerută de autoritate face cvasiimposibilă examinarea îndeplinirii cerințelor autorității.

Coroborând acest fapt cu răspunsul inexact din cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări, Curtea apreciază că în mod corect a validat Consiliul concluzia Autorității contractante.

Nu pot fi primite susținerile petentei referitoare la lipsa de relevanță a prezentării indistincte a metodologiei.

După cum s-a arătat mai sus, prevederile caietului de sarcini, necontestate, impuneau, cu claritate, prezentarea separată a celor două categorii de date.

Or, partea nu a înțeles să urmeze structura impusă, alegând să prezinte informațiile tehnice într-un format diferit, făcând astfel, greu, sau dacă nu imposibil de urmărit îndeplinirea cerințelor tehnice.

Respingerea ofertei ca neconformă nu reprezintă o încălcare a principiului proporționalității, de vreme ce nerespectarea cerințelor din caietul de sarcini duce la imposibilitatea verificării conformității propunerii tehnice analizate.

De asemenea, nici pretenția ca autoritatea să emită solicitări de clarificări suplimentare nu poate fi primită: o astfel de solicitare a fost emisă, iar partea a răspuns într-o modalitate neconvingătoare, după cum s-a arătat mai sus, astfel încât o altă solicitare în acest sens nu se impunea, fiind, totodată, de natură să creeze un avantaj nejustificat pentru parte.

Nu pot fi primite nici criticile referitoare la lipsa caracterului esențial al documentelor solicitate, aspect de natură a nu genera niciun avantaj concret, întrucât, așa cum s-a reținut, prezentarea neconformă a ofertei a condus, în cele din urmă, la imposibilitatea analizării unor elemente esențiale ale acesteia.

Nici cele clamate relativ la lipsa tratamentului egal nu pot fi primite, de vreme ce soluția dată în conexiune cu oferta contracandidatei a fost, în cele din urmă, infirmată de către Consiliu, și menținută în instanță.

Prin urmare, avându-se în vedere cele anterior expuse, Curtea apreciază ca nefondată plângerea formulată de SC M.R. SRL, urmând a o respinge în consecință.

În ceea ce privește plângerea formulată de R.

SRL, se reține că o primă nemulțumire enunțată de petentă o reprezintă modul în care a fost tratată excepția lipsei de interes a M.R.

C.

SRL în formularea plângerii.

În acest sens, se rețin ca pertinente susținerile părții, în sensul că CNSC nu a analizat excepția amintită.

Însă, acest fapt nu duce la invalidarea deciziei criticate, întrucât Curtea apreciază că partea adversă prezintă interes în formularea contestației, deși oferta sa a fost declarată ca neconformă.

Astfel, cerința interesului în domeniul achizițiilor publice este explicitată de prevederile art. 3 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, care stipulează că este persoană vătămată aceea care” are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva procedură.

O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată candidatului/ofertantului interesat şi fie a fost considerată legală de către Consiliu/instanţă, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac. ” Din acest text de lege rezultă că, deși exclusă din procedură prin decizia autorității, cel puțin până la epuizarea căilor de atac (ipoteză ce nu este dată în speță în ceea ce o privește pe contestatoare)partea vizată are interes să conteste oferta adversarului.

Mai mult decât atât, sfera interesului a căpătat o acoperire și mai largă, prin jurispreudența CJUE care, în cauza C-131/16 a stabilit că ” Directiva 92/13/CE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 trebuie să fie interpretată în sensul că, într o situație precum cea în discuție în cauza principală − în care, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, au fost prezentate două oferte, iar autoritatea contractantă a adoptat două decizii simultane, de respingere a ofertei unuia dintre ofertanți și, respectiv, de atribuire a contractului în favoarea celuilalt −, ofertantul exclus, care formulează o cale de atac împotriva acestor două decizii, trebuie să poată solicita excluderea ofertei ofertantului câștigător, astfel încât noțiunea „un anumit contract” în sensul articolului 1 alineatul (3) din Directiva 92/13, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/66, poate viza, dacă este cazul, eventuala inițiere a unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice”.

În cuprinsul considerentelor instanța europeană amintită a reținut că:

”51.

Fiind chemată să interpreteze dispozițiile echivalente ale articolului 1 alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO 1989, L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237), Curtea a statuat deja că, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, ofertanții au un interes legitim care înseamnă excluderea ofertei celorlalți în scopul obținerii contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C 100/12, EU:C:2013:448, punctul 33, Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C 689/13, EU:C:2016:199, punctul 27, precum și Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich, C 355/15, EU:C:2016:988, punctul 29), indiferent care ar fi numărul participanților la procedură și numărul participanților care au introdus căi de atac (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C 689/13, EU:C:2016:199, punctul 29).

52.

Astfel, pe de o parte, excluderea unui ofertant poate conduce la obținerea de către un alt ofertant a contractului direct în cadrul aceleI. proceduri.

Pe de altă parte, în ipoteza unei excluderi a tuturor ofertanților și a deschiderii unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, fiecare dintre ofertanți ar putea să participe și, astfel, să obțină în mod indirect contractul (a se vedea Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C 689/13, EU:C:2016:199, punctul 27).

53.

Principiul jurisprudențial astfel stabilit prin Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb (C 100/12, EU:C:2013:448), și prin Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE (C 689/13, EU:C:2016:199), își găsește aplicarea în situația în discuție în cauza principală.

54.

Astfel, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice în care au fost depuse două oferte și în care autoritatea contractantă a adoptat două decizii simultane, de respingere a ofertei unuia dintre ofertanți și, respectiv, de atribuire a contractului în favoarea celuilalt, instanța de trimitere este sesizată de ofertantul respins cu o cale de atac îndreptată împotriva acestor două decizii.

În cadrul acestei căi de atac, ofertantul respins invocă excluderea ofertei ofertantului câștigător pentru lipsa conformității acesteia cu specificațiile caietului de sarcini.

55.

Într o asemenea situație, ofertantului care a introdus calea de atac trebuie să i se recunoască un interes legitim în excluderea ofertei ofertantului câștigător, care poate conduce, eventual, la constatarea imposibilității autorității contractante de a efectua selecția unei oferte legale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C 100/12, EU:C:2013:448, punctul 33, precum și Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C 689/13, EU:C:2016:199, punctul 24).

56.

Această interpretare este confirmată de dispozițiile articolului 2a alineatele (1) și (2) din Directiva 92/13, care prevăd expres un drept la o cale de atac al ofertanților care nu au fost excluși definitiv, în special împotriva deciziilor de atribuire a contractelor de achiziții publice adoptate de entitățile contractante.

57.

Desigur, în cauza în care a fost pronunțată Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich (C 355/15, EU:C:2016:988, punctele 13-16, 31 și 36), Curtea a statuat că unui ofertant a cărui ofertă fusese exclusă de autoritatea contractantă dintr o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice i se putea refuza accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziții publice.

Totuși, în această cauză, decizia de excludere a ofertantului menționat fusese confirmată printr o decizie care a dobândit autoritate de lucru judecat înainte ca instanța sesizată cu calea de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului să se pronunțe, astfel încât ofertantul respectiv trebuia să fie considerat exclus definitiv din procedura de atribuire a contractului de achiziții publice în discuție.

58.

În schimb, în cauza principală, Archus și Gama au formulat o cale de atac împotriva deciziei prin care era exclusă oferta lor și împotriva deciziei de atribuire a contractului, adoptate simultan, și, prin urmare, nu pot fi considerate ca fiind excluse definitiv din procedura de atribuire a contractului de achiziții publice.

Într o asemenea situație, noțiunea „un anumit contract” în sensul articolului 1 alineatul (3) din Directiva 92/13 poate viza, dacă este cazul, eventuala inițiere a unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice. ”.

Aplicarea la cauză a acestor statuări duce, cu ușurință, că M.R.

SRL avea interes în formularea contestației.

Cu referire la criticile privitoare la evaluarea ofertei petentei, se reține că aceasta a fost declarată neconformă pentru lipsa Formularului nr. 14 Informații privind experiența specialiștilor propuși, prevăzută la pct.

IV. 4. 1 Modul de prezentare al propunerii tehnice din Fișa de date.

Mai, întâi, se observă că petenta nu contestă că oferta sa, depusă inițial, nu conținea formularul în discuție.

De asemenea, este clar că, în cuprinsul caietului de sarcini, ce nu a fost contestat, se impunea părților participante obligația de a îndeplini cerințele în mod distinct, și se interzicea completarea ulterioară a propuneri tehnice sau neprezentarea acesteia în conformitate cu cerințele din documentația de atribuire.

Susține partea că nedepunerea documentului în discuție poate fi încadrată la capitolul vicii de formă, sau abateri tehnice minore.

Curtea nu este, însă, de acord cu această aserțiune.

Astfel, este cert faptul că lipsa unui document, solicitat în mod explicit prin documentația de atribuire, nu se poate încadra în categoria viciilor de formă, care circumscrie eventuale erori minore ale documentație deja depuse.

După cum chiar sintagma ”vicii de formă” o atestă, micile neregularități au a fi raportate la forma unui document deja depus, or, în situația de față, documentul solicitat nu se afla atașat la ofertă.

De asemenea, nici cealaltă sintagmă ”abateri tehnice minore” nu este aplicabilă, întrucât reiese cu evidență din chiar cuprinsul acesteia că privește mici neclarități din cuprinsul ofertei tehnice deja depuse, ce pot fi cu ușurință remediate.

Ipoteza de față presupune, însă, lipsa unui document din cadrul ofertei, astfel încât nu poate fi vorba despre o abatere tehnică minoră, astfel cum susține partea.

Dimpotrivă, prezentarea ulterioară a menționatului document reprezintă o veritabilă completare a ofertei, conduită prohibită în mod explicit prin caietul de sarcini, astfel încât în mod corect a apreciat Consiliul că se impune aplicarea la cauză a dispozițiilor art. 137 alin. 3 din HG nr. 395/2016.

Nu pot fi primite susținerile părții vizând nerespectarea principiului proporționalității: după cum s-a amintit anterior, cerințele caietului de sarcini erau extrem de stricte, iar părțile au avut, de la începutul procedurii, reprezentarea consecințelor nerespectării acestor cerințe.

Stipularea, în mod expres, a interdicției completării ulterioare a documentației, cu indicarea consecințelor încălcării acestei interdicții, face inaplicabil la speță principiul proporționalității, invocat de parte.

Sunt corecte și statuările CNSC referitoare la lipsa tratamentului egal aplicat de autoritatea contractantă celor două oferte.

Astfel, cel puțin cu privire la oferta M.R. , Autoritatea a apreciat-o ca neconformă, printre altele, pentru lipsa din cadrul ofertei a documentului cuprinzând Metodologia de execuție (ipoteză validată atât de consiliu cât și de instanță) în vreme ce, în situația petentei, lipsa formularului în discuție a fost tratată cu evident mai puțină rigoare.

În fine, sunt apreciate ca nefondate și criticile referitoare la considerentele deciziei atacate referitoare la documentația de atribuire.

Spre deosebire de petentă, Curtea nu apreciază că CNSC s-ar fi pronunțat ”plus petita” ; statuările în acest sens din decizie nu reprezintă o analiză a legalității documentației de atribuire(cu privire la care este adevărat că nu exista o învestire) ci se constituie în argumente pentru justificarea tratamentului ce avea a fi aplicat în situația nerespectării cerințelor din caietul de sarcini.

De urmare, avându-se în vedere cele de mai sus, este apreciată ca nefondată și plângerea formulată de R. SRL, urmând a se dispune în sensul respingerii acesteia.

Date fiind soluțiile de respingere a ambelor plângeri, Curtea va respinge ca nefondate solicitările de obligare la plata cheltuielilor de judecată, formulate de ambele părți.