Decizie nr. 808 din 03.07.2025

Prin Sentinţa penală nr. 422 din data de 7 aprilie 2025 pronunţată de Judecătoria Botoşani în dosar nr. 12570/193/2022, în baza art. 396 alin. 1 şi 6 C. pr. pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. f C. pr. pen., art. 154 alin. 1 lit. d C. pen. și art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. 1 C.pen. interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, s-a dispus încetarea procesului penal având ca obiect săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 1 Cod Penal, de către inculpatul P.F., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. 1 şi alin. 2 C.pr.pen., cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul P.F., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen.

Potrivit art. 67 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 66 alin. 1 lit. i) din Codul penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 2 ani.

Potrivit art. 65 alin 1 din Codul penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. 1 lit. i) din Codul penal, a cărui exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară.

În baza art. 91 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen. inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C. pen., i s-a impus condamnatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, urmând ca Serviciul de Probaţiune să ia măsurile necesare pentru a asigura executarea acestor obligații într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, conform art. 94 alin. 3 C.pen.

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatului i s-a impus să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul uneia dintre următoarele entităţi din comunitate menţionate în baza de date afişată de Direcţia Naţională de Probaţiune, respectiv Biblioteca Județeană ”M.

Eminescu”, sau Serviciul Public Local de Asistență Socială Botoșani (tipul de activitate va fi stabilit de către consilierul de probaţiune).

S-a dispus ca supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse inculpatului se va realiza de către Serviciul de Probaţiune Botoşani.

În baza art. 404 alin 2 C.pr.pen., raportat la art. 91 alin. 4 C.pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei prev. de art. 96 C.pen.

În baza art. 19, 20, 25 şi art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 din Codul civil, raportat la art. 11 alin. 1 şi alin. 2 lit. a) din Legea nr. 132/2017, instanţa de fond a admis în parte acţiunea civilă formulată de părtea civilă C.R. şi a obligat asigurătorul de răspundere civilă S.C.

E.

R.A.R.

SA, prin lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR ), prin subrogarea sa în obligaţiile de plată ale inculpatului, la plata către partea civilă C.R., cu titlu de daune morale, a sumei de 150.000 lei, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plăţii efective.

În baza art. 19, 20, 25 şi art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 din Codul civil, raportat la art. 11 alin. 1 şi alin. 2 lit. a) din Legea nr. 7, instanţa de fond a respins restul pretenţiilor civile (daune materiale şi plata penalităţilor în cuantum de 0,2% pe zi) ca neîntemeiate.

În temeiul art. 249 din Codul de Procedură Penală, a fost respinsă cererea părţii responsabile civilmente S.C. E. R.A.R. SA de luare a măsurii asigurătorii asupra bunurilor inculpatului, ca neîntemeiată.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1000 lei (din care 588 lei pentru faza urmăririi penale), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 344/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.F. pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin 1 Cod pen. şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 366 alin. 1 Cod pen, ambele cu aplicarea art. 38 alin 2 Cod pen.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în fapt că, la data de 29.01.2021, orele 14:15, inculpatul a condus pe .... autoturismul marca Opel cu număr de înmatriculare BT-02-GFK, având o îmbibație alcoolică de 2,80 g/l alcool pur în sânge la prima probă de la ora 15:35 și 2,65 g/l alcool pur în sânge la a doua probă de la 16:35, iar când a ajuns la trecerea pentru pietoni amplasată în zona intersecției cu ..... a provocat un accident rutier soldat cu vătămarea corporală a numitului C.R. care a fost examinat medico-legal ș s-a stabilit că necesită pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale. (...)

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au formulat apel inculpatul P.F., partea civilă C.R. şi partea responsabilă civilmente E. R.A.R.SA – prin LICHIDATOR JUDICIAR CITR Filiala B. SPRL.

Partea civilă C.R. a solicitat majorarea despăgubirilor nepatrimoniale acordate în cauză, cu luarea în considerare a raportului de evaluare traumatologică întocmit în cauză de către doctor S.F.L., medic primar legist, în calitate de medic evaluator, prin care s-a stabilit, în favoarea părţii civile C.R., un punctaj traumatologic total de 62 puncte traumatice, un punct traumatic fiind estimat de partea civilă la suma de 4600 lei, ceea ce duce la stabilirea unei sume totale de 285.200 lei cu titlu de despăgubiri morale.

Analizând cauza sub acest aspect, Curtea reţine că potrivit art. 22 din Legea nr. 132/2017 - Stabilirea despăgubirilor:

(1) Despăgubirea se stabileşte şi se plăteşte în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligaţiei acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi.

(2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza preţurilor de referinţă pe piaţă la data producerii riscului asigurat.

(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.

(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât şi pe cale judecătorească.

(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare: a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătăţii şi A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" B. ; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinţei îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferinţele cauzate prin vătămarea integrităţii corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora.

(6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic şi statistic.

(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăşi întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.

În continuare Curtea reţine ca real faptul că, în data de 21 octombrie 2024 a avut loc Întâlnirea președinților secțiilor specializate (foste comerciale) din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, întâlnire în cadrul căreia au fost dezbătute probleme de drept ce au generat practică judiciară neunitară în materia contenciosului administrativ și fiscal, participanții convenind asupra problemelor de drept dezbătute cu majoritate sau, după caz, unanimitate.

Printre problemele dezbătute se numără şi aceea: Dacă punctajul traumatologic poate constitui un element de luat în calcul în cadrul procesului de cuantificare a daunelor morale aferente suferinţelor fizice şi psihice ce se cer a fi acoperite în litigiile promovate de victimele accidentelor auto de la asigurătorii RCA ai conducătorilor auto vinovaţi de producerea accidentelor?

Potrivit primei opinii, punctajul traumatologic poate constitui un element de luat în calcul în cadrul procesului de cuantificare a daunelor morale aferente suferinţelor fizice şi psihice ce se cer a fi acoperite în litigiile promovate de victimele accidentelor auto de la asigurătorii RCA ai conducătorilor auto vinovaţi de producerea accidentelor.

În sprijinul acestei opinii s-a arătat că ulterior emiterii Ordinului comun nr. 1/2293 din 22 august 2022 emis de Ministerul Sănătăţii şi A.S.F., de stabilire a despăgubirilor pe baza punctajului

comunicat de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” B. , publicat în M.O. nr. 880 bis din 07.09.2022, se pune problema dacă această procedură de cuantificare a daunelor morale poate fi utilizată exclusiv în procedurile necontencioase ori şi în cele judiciare.

În ceea ce privește aplicarea procedurii punctajului traumatic pentru cazurile

în care despăgubirea se stabilește de către instanța de judecată, aplicabilitate căreia i s-ar putea opune argumentul dedus din faptul că, potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 132/2017, despăgubirea care se stabilește pe cale amiabilă se determină prin utilizarea punctajului, s-a avut în vedere în primul rând unitatea de ordin terminologic specifică tehnicii de adoptare şi interpretare a actelor normative, care impune ca, în ceea ce priveşte cuprinsul unui articol de lege ce are mai multe alineate care descriu ipoteze normative apropiate sau similare, în procesul de interpretare al acestor alineate distincte trebuie să se pornească de la premisa că aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni.

Faptul că, în ipoteza în care evaluarea prejudiciului se realizează amiabil, se utilizează punctele traumatice nu ar trebui să determine neaplicarea aceluiaşi sistem de evaluare şi pentru ipoteza determinării prejudiciului de către instanţă, pentru că aceasta din urmă va avea în vedere probele cu caracter medical, medico-legal, psihologic şi statistic.

Or, nu se poate considera că respectivele evaluări nu au caracterul unor probe medico-legale şi statistice, atât timp cât ele sunt enumerate în cuprinsul aceluiaşi articol.

Elementul comun al ambelor alineate ale aceluiaşi articol este operaţiunea de stabilire a prejudiciului, care nu poate fi decât unul.

Faptul că evaluarea lui se poate realiza fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, nu poate conduce la ideea că în această procedură s-ar putea ajunge la evaluări diferite, prin utilizarea unor metode diferite; atât metodele de evaluare cât şi procedurile în sine trebuie să se raporteze la acelaşi scop: cuantificarea prejudiciului.

În cuprinsul art. 23 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 132/2017 indicarea punctajului traumatic ca mijloc de stabilire al întinderii daunelor morale nu este limitată expres doar la cazul înţelegerii amiabile, iar faptul că aceasta nu este reluată şi indicată în aceeaşi termeni şi pentru evaluarea judiciară nu reprezintă altceva decât o evitare a unei repetări, fără a limita posibilitatea instanţei de valorifica mijlocul probatoriu administrat în procedura amiabilă.

Mai degrabă interpretarea corectă care ar trebui dată textelor legale este aceea potrivit căreia, în vederea atât a soluţionării cu celeritate a cererilor de despăgubire adresate asigurătorilor, cât şi a evitării ca toate cererile de acest gen să ajungă în faţa instanţei, părţile au posibilitatea de a face fiecare, separat sau împreună, una sau mai multe astfel de lucrări prin care să se stabilească numărul de puncte traumatice, urmând ca, în situaţia în care nu se ajunge la un acord, părţile să prezinte instanţei de judecată cererile lor, însoţite de constatările medicale pe care îşi fundamentează susţinerile, astfel încât instanţa doar să regleze acele situaţii în care părţile îşi menţin o poziţie rigidă cu privire la aprecierile aferente întinderii despăgubirilor, prin examinarea inclusiv a mijloacelor probatorii folosite în procedura amiabilă nefinalizată cu succes.

Realizând o paralelă între certificatul medico-legal şi actul tot medical de constatare şi determinare a numărului de puncte traumatice, s-a observat că părţile au posibilitatea de a soluţiona amiabil o cerere de despăgubire şi doar pe baza certificatului medico-legal.

Faptul că părţile nu au ajuns la un consens în acest mod nu determină inutilitatea acelui certificat medico-legal într-o procedură judiciară ulterioară.

Prin urmare, ceea ce se poate reţine în legătură cu această procedură este faptul că ea urmăreşte să aducă o mai mare precizie în procesul de cuantificare a daunelor morale aferente unor suferinţe fizice, pe baza unor elemente predefinite şi cu caracter obiectiv, care sunt verificate de cele mai în măsură persoane, respectiv de către cadrele medicale cu o calificare adecvată.

Potrivit celei de-a doua opinii, respectivul punctaj nu este incident în litigiile promovate în faţa instanţelor de judecată, având în vedere că prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 se referă la „stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă”.

Opinia Institutului Național al Magistraturii

În legătură cu Ordinul 1/2293/2022 privind stabilirea despăgubirii persoanei prejudiciate în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii în urma producerii accidentelor de vehicule pe baza punctajului traumatologic stabilit de nstitutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” B. se ridică două probleme principale.

Prima problemă este aceea de aplicare a legii în timp.

Din această perspectivă, se observă că art. 7 din Ordin prevede următoarele: Cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau FGA nesoluţionată până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluţionează conform prevederilor prezentului ordin.

Conform art. 9, Ordinul intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, această dată fiind 7 septembrie 2022.

Prin urmare, conform normelor exprese cuprinse în Ordin, acesta se aplică tuturor cererilor nesoluționate până la data de 7 septembrie 2022, indiferent, spre exemplu, de data săvârșirii faptei ilicite.

O a doua problemă ce suscită discuții este cauzată de faptul că art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017, care trimite la Ordinul comun emis de Ministerul Sănătăţii şi A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” B. , se referă expres doar la „stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă”, în timp ce art. 22 alin. (6) arată că stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic şi statistic.

Se consideră că rapoartele de evaluare de medicină de asigurări emise conform Ordinului 1/2293/2022 reprezintă și probe cu caracter medical în sensul art. 22 alin. (6) din Legea nr. 132/2017, putând, astfel, să fie valorificate și în procesul de stabilire a despăgubirii pe cale judecătorească.

Pe de altă parte, din perspectiva echității și egalității în fața legii, se consideră că nu ar trebui ca despăgubirile pe care o persoană le poate obține pe cale judecătorească pentru prejudiciile legate de durerile fizice [prejudiciile legate de traumele psihice fiind evaluate separat, astfel cum prevede art. 23 alin. (5) lit. e din Legea nr. 132/2017] să fie diferite de despăgubirile pe care aceeași persoană, pentru aceleași prejudicii, le-ar obține în procedura stabilirii despăgubirii pe cale amiabilă.

O abordare coerentă se impune și din perspectivă practică, nu doar din considerente de echitate.

Astfel, dacă despăgubirile stabilite pe cale judecătorească ar fi în general mai mici decât cele care s-ar putea obține pe cale amiabilă, nu ar exista motivație pentru asigurători în sensul finalizării cu succes a procedurilor nejudiciare.

Pe de altă parte, dacă despăgubirile stabilite pe cale judecătorească ar fi în general mai mari decât cele care s-ar putea obține pe cale amiabilă, atunci motivația ar fi una mai scăzută în rândul persoanelor prejudiciate.

Prin urmare, se consideră că interpretarea textelor de lege relevante trebuie să fie una care să contribuie la un răspuns coerent al statului în chestiunea stabilirii despăgubirilor pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule și tramvaie, fără diferențe care nu sunt justificate de deosebiri obiective, și, de asemenea, una care să permită ca și procedura amiabilă să fie una avantajoasă și eficientă, instanțele judecătorești urmând să intervină în caz de neînțelegeri punctuale.

În concluzie, opinia INM este în sensul că rapoartele de evaluare de medicină de asigurări emise conform Ordinului 1/2293/2022 pot fi valorificate și în procesul de stabilire a despăgubirii pe cale judecătorească.

Opiniile exprimate de către participanții la întâlnire - în unanimitate, participanții și-au însușit opinia INM.

Aşadar, prezenta instanţă de control judiciar reţine că art. 22 alin. (4) din Legea nr. 132/2017 permite ca în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii să se realizeze fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească.

Deopotrivă, prin art. 13 alineatul (3 ind.1) din acelaşi act normativ se prevede că în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii reprezentând daune morale se face cu respectarea principiului echităţii, prin raportare la consecinţele negative suferite în plan fizic şi psihic, ţinându-se cont de criterii obiective şi rezonabile.

În cazul asigurării de răspundere civilă, dispoziţiile art. 2.223-2.226 din Codul Civil prevăd că despăgubirea se stabileşte prin convenţie, iar în caz de neînţelegere prin hotărâre judecătorească, în timp ce potrivit art. 22 alin. 6 din Legea nr. 132/2017, stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic şi statistic.

În acord cu opinia INM, şi prezenta instanţă de control judiciar reţine că raportul de evaluare de medicină de asigurări emis conform Ordinului 1/2293/2022 poate fi valorificat în procesul de stabilire a despăgubirii pe cale judecătorească, fiind o probă cu caracter medical în sensul art. 22 alin. (6) din Legea nr. 132/2017.

Aşadar, Curtea reţine că partea civilă C.R. a depus la dosar raportul de evaluare traumatologică întocmit la data de 25 ianuarie 2023 de către doctor S.F.L. (medic primar legist expert medico-legal grd.

II, membru al European Expertise and Expert Institute (EEEI)), în calitate de medic evaluator, prin care s-a stabilit, în favoarea părţii civile C.R., un punctaj traumatologic total de 62 puncte traumatice, punctajul traumatologic fiind aplicat cu respectarea prevederilor din Anexa Ordinului comun al Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 1 din 22.09.2022 si a Ministerului Sănătăţii nr. 2203 referitoare la: punctajul leziunilor traumatice, punctajul complicaţiilor post-traumatice şi a punctajului consecinţelor post-traumatice permanente.

Raport de evaluare s-a efectuat exclusiv prin examinarea documentelor medicale si medico-legale, respectiv: Raportul de constatare medico-legala nr 131/D2/03.03.2021 eliberat de către SJML Botosani, Fişa UPU nr. 368/29.01.2021 de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati" Botoşani, F.O. nr. 3137 a Spitalului Judetean de Urgenta „Mavromati" Botoşani, Sectia Chirurgie, Raport de examinare CT nr. 320/31.01.2021; Examinare CT torace din 01.02 2021 cu nr. 333; Examen psihologic nr. 192/8.02.2021; Scrisoarea medicală eliberată de către Cabinetul Neurochirurgie Ambulatoriu Spitalul Judetean de Urgenta „Mavromati" Botoşani, Scrisoarea medicală eliberată de catre Cabinetul Neurochirurgie Ambulatoriu Spitalul Judetean de Urgenţă „Mavromati" Botoşani, Scrisoarea medicală eliberată de către Cabinetul BFT - Ambulatoriu Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati" Botosani, Scrisoarea medicală eliberată de către Cabinetul medical din cadrul M.R.

SRL din 21 iulie 2021, Raportul psihologic intitulat Evaluare clinică şi psihodiagnostic întocmit de către psihologic C.E.G., din 24.10.2022.

Concluziile raportului sunt următoarele:

Persoana vătămată C.R., în urma incidentului traumatic din data de 29 ianuarie 2021, a prezentat leziuni traumatice ce au determinat apariţia de complicaţii si consecinţe posttraumatice, după cum urmează:

- hemoragie subarahnoidiana F stang. - pentru aceste leziuni traumatice se acordă 7 puncte traumatice

- contuzii hemoragice T drept - pentru aceste leziuni traumatice se acordă 8 puncte traumatice

- fractura occipitala stg. cu extensie la nivelul porţunii bazilare ai occipitalului - pentru aceste leziuni traumatice se acordă 12 puncte traumatice

- hematoame epicraniene F-P stang si T drept - pentru aceste leziuni traumatice se acorda 2 puncte traumatice

- plăgi contuze multiple si hematoame - pentru aceste leziuni traumatice se acordă 3 puncte traumatice

- fracturi costale 3, 4 stânga - pentru aceste leziuni traumatice se acorda 5 puncte traumatice

- hemotorax - pentru aceste leziuni traumatice se acordă 2 puncte traumatice

- hematom subdural cronic bilateral - pentru această complicaţie posttraumatică se acordă 5 puncte traumatice

- tulburare depresivă - pentru această consecinţă posttraumatică se acorda 5 puncte traumatice;

- tulburare de stres postraumatic (PTSD) - pentru această consecinţă posttraumatică se acordă 5 puncte traumatice

- tulburare de anxietate generalizată (GAD) - pentru această consecinţă posttraumatică se acorda 5 puncte traumatice

- sechele algo-funcţionale post TCC - pentru această consecinţă posttraumatică se acordă 3 puncte traumatice

Total punctaj traumatologic C.R. = 62 puncte traumatice.

Din perspectiva consecinţelor postraumatice, simptomele care confirmă diagnosticul de tulburare depresivă, tulburare de stres postraumatic, tulburare de anxietate generalizata sunt:

- dispoziţie depresivă în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi; diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru aproape toate activităţile, în cea mai mare parte a zilei, aproape în flecare zi; scădere ponderală involuntară, diminuare a apetitului aproape în fiecare zi; insomnie aproape în fiecare zi; lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi; fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi; diminuarea capacităţii de gândire sau concentrare ori indecizie aproape in fiecare zi;

- amintiri neplăcute recurente, involuntare şi intruzive ale evenimentului traumatic; visuri neplăcute recurente în care conţinutul şi/sau afectul visului au legătură cu evenimentul traumatic; disconfort psihic intens sau prelungit ca răspuns la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamănă cu un aspect din evenimentul traumatic; reacţii fiziologice semnificative la stimuli interni sau externi care simbolizează sau seamănă cu un aspect din evenimentul traumatic;

- incapacitatea de a-şi aminti un aspect important al evenimentului traumatic; convingeri şi aşteptări negative persistente si exagerate despre sine, despre alţii si despre lume; interpretări persistente, distorsionate despre cauza sau consecinţele evenimentului traumatic, care îl fac pe individ să se învinovăţească pe sine sau pe alţii; stare emoţională negativă persistentă (de exemplu: frică, groază, furie, sentiment de vinovăţie sau ruşine); incapacitate persistentă de a resimţi emoţii pozitive.

- comportament iritabil si răbufniri de mânie, exprimate la modul tipic prin agresiune fizică sau verbală direcţionată catre oameni sau obiecte; hipervigilenţă; probleme de concentrare;

- nelinişte sau senzaţie de nerăbdare sau de a fi la limită; oboseşte uşor; dificultăţi de concentrare sau senzaţie de golire a minţii; iritabilitate; tensiune musculară;

Aceste simptome au apărut după expunerea directă a persoanei vătămate C.R. la un eveniment traumatic care a avut loc în data de 29 ianuarie 2021, motiv pentru care se recomanda psihoterapie individuală pentru gestionarea eficientă a anxietăţii, a depresiei si a tulburării de stres posttraumatic, se recomandă consult psihiatric pentru diminuarea simptomatologiei psiho-diagnosticului mai sus menţionat, se recomandă consult neurologic pentru identificarea cauzei stărilor de ameţeală şi a pierderilor de memorie.

Astfel cum a menţionat şi partea civilă, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, valabil începând cu 29.01.2021, este de 2300 lei lunar, conform Hotărârii Guvernului nr. 4/2021, astfel că valoarea unui punct traumatic este de 4600 lei.

Aşa fiind, dând valoare probatorie raportului de evaluare traumatologică întocmit la data de 25 ianuarie 2023 de către doctor S.F.L., în calitate de medic evaluator, acesta fiind o probă cu caracter medical ale cărei concluzii s-au fundamentat pe acte medicale şi rapoarte psihologice, probă admisă de lege la evaluarea daunelor morale pe cale judecătorească, în lipsa altor probe care să combată evaluarea realizată în cuprinsul raportului, Curtea va acorda părţii civile suma totală de 285.200 lei (62 puncte X 4600 lei punctul traumatic).

Pe cale de consecinţă, critica de apel formulată de partea responsabilă civilmente E.

R.A.R.SA – prin LICHIDATOR JUDICIAR CITR Filiala B.

SPRL, în sensul de a nu fi valorificat ca şi probă acest raport, respectiv în sensul diminuării daunelor morale primite de partea civilă în primă instanţă (în cuantum de 150.000 lei), nu va fi primită de către prezenta instanţă de control judiciar.

După cum se observă, la evaluarea daunelor morale au fost avute în vedere mai multe criterii, pe lângă leziunile fizice traumatice fiind valorificate şi complicaţiile şi consecinţele postraumatice datorate aceluiaşi eveniment, astfel că simplu calcul matematic, realizat de către partea responsabilă civilmente, în funcţie doar de numărul de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie persoana vătămată pentru vindecare, nu are fundament juridic.

Cât priveşte solicitarea părţii civile de obligare a părţii responsabile civilmente la plata sumei de 1500 lei, cu titlu de contravaloare raport de evaluare traumatologică întocmit la data de 25 ianuarie 2023 de către doctor S.F.L. – conform facturii şi ordinului de plată de la filele 200 – 21 ds. apel, Curtea va admite şi acest capăt de cerere, suma de 1500 lei urmând a fi acordată cu titlu de cheltuieli de judecată (cheltuieli efectuate cu administrarea de probe) şi nu cu titlu de daune materiale, astfel cum în mod eronat a solicitat partea civilă.

Dacă ar fi fost calificate daune materiale acestea nici nu ar fi putut fi acordare direct în apel în condiţiile în care, potrivit art. 20 Cod procedură penală: (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. …. (5) Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.

Ori, sub aspectul laturii civile, Curtea constată că persoana vătămată C.R. s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale şi 2000 lei cu titlu de daune materiale (cheltuieli efectuate cu îngrijirea medicală), plus dobânda legală până la data plăţii (fila nr. 8 din dosarul 125701/193/2022/a1) iar în cursul judecăţii, prin cererea depusă la fila nr. 25 din dosar, partea civilă C.R. a solicitat şi acordarea penalităţilor de întârziere de 0,2 % pe zi de la data la care partea responsabilă civilmente are obligaţia de a plăti despăgubirea în baza dispoziţiilor art. 21 alin. 1, 2 şi 5 din Legea nr. 132/2017 şi până la data plăţii.

Astfel, aceasta nu a solicitat până la terminarea cercetării judecătoreşti în primă instanţă suma de 1500 lei, cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloare raport de evaluare traumatologică, ceea ce ar fi dus la respingerea acestei pretenţii ca inadmisibilă direct în apel.

Analizând în continuare cel de-al doilea motiv de apel formulat de partea responsabilă civilmente E.

R.A.R.SA – prin LICHIDATOR JUDICIAR CITR Filiala B.

SPRL, în sensul că în mod greşit a fost obligată şi la plata dobânzii legale, în condiţiile în care, potrivit art. 80 alin. 1 din Legea 85/2014 - Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 103, Curtea reţine următoarele:

Potrivit art. 75 din Legea 85/2014 –

(1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului.

Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenţei, prin depunerea cererilor de admitere a creanţelor.

Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desfiinţării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condiţiile art. 178.

În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desfiinţată sau, după caz, revocată, acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate.

La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acţiunea judiciară sau extrajudiciară, cât şi executările silite suspendate încetează.

(2) Nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1):

a) căile de atac promovate de debitor împotriva acţiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii şi nici acţiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului;

Art. 76 - În vederea aplicării prevederilor art. 75, prin hotărârea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic va dispune comunicarea acesteia către instanţele judecătoreşti în a căror jurisdicţie se află sediul debitorului declarat la registrul corespunzător şi tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi.

Art. 78 - (1) Creditorul titular al unei creanţe ce beneficiază de o cauză de preferinţă poate solicita judecătorului-sindic, cu citarea comitetului creditorilor, a administratorului special şi a administratorului judiciar, ridicarea suspendării prevăzute la art. 75 alin. (1) cu privire la creanţa sa şi valorificarea imediată, în cadrul procedurii,.....

Art. 79 - Deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripţie a acţiunilor prevăzute la art. 75 alin. (1).

Art. 80 - (1) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 103. (2) În cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori penalităţile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligaţiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă şi cu prevederile programului de plăţi.

În cazul în care planul eşuează, acestea se datorează până la data deschiderii procedurii falimentului.

În acest context trebuie interpretate dispoziţiile legale invocate de partea responsabilă civilmente în susţinerea criticii, de unde rezultă că acestea nu au aplicabilitate în speţă.

Interdicţia de adăugare a accesoriilor creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii se aplică creanţelor înscrise la masa credală aferentă programului de plăţi.

Interdicţia se aplică şi creanţelor ce fac obiectul acţiunilor juridice în curs de derulare şi care se suspendă de drept, conform art. 75 alin. 1 din Lege.

Ori, după cum se arată, acţiunile civile aferente proceselor penale sunt exceptate de la suspendare, acestea îşi urmează cursul firesc şi nu se înscriu la masa credală în planul de reorganizare.

În consecinţă, acţiunile civile se rezolvă conform normelor ce reprezintă dreptul comun în materie, fără să se aplice regulile speciale din cadrul Legii 85/2014.

Aşadar, acordarea dobânzii legale la suma datorată cu titlu de creanţă principală este corectă. (...)