Decizie nr. 658 din 16.06.2025

Prin Sentinţa penală nr. 275 din data de 14 noiembrie 2023 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 3942/86/2021, a fost condamnat inculpatul P.A.P., la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 C.pen.

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 66 alin. 3 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului P.A.P., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 3 ani, în condițiile art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal i s-a aplicat inculpatului P.A.P. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 65 alin. 1 Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b, şi h Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme în condițiile art. 65 alin. 3 Cod penal.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul P.A.P. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 19 şi art. 25 alin. 1 cu referire la art. 404 alin.1 Cod procedură penală şi art.1349, 1357 Cod civil, instanţa de fond a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă M.F.G., şi a obligat inculpatul P.A.P. să plătească părţii civile suma de 500 de euro (echivalentul în lei la data plăţii), cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale.

În baza art. 19 şi art. 25 alin. 1 cu referire la art. 404 alin.1 Cod procedură penală şi art. 1349, 1357 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf.

Ioan cel Nou” Suceava şi a fost obligat inculpatul P.A.P. să plătească suma totală de 5.210,56 lei, reprezentând despăgubiri civile - cheltuieli de spitalizare.

În baza art. 19 şi art. 25 alin. 1 cu referire la art. 404 alin.1 Cod procedură penală şi art. 1349, 1357 Cod civil, s-a admis acţiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanţă Suceava şi a fost obligat inculpatul P.A.P. să plătească suma de 975 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de serviciile medicale acordate de echipajul S.A.J. pacientului M.F.G..

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. f C. pr. pen. s-a dispus, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, restituirea către persoana vătămată M.F.G. a următoarelor bunuri: o șapcă identificată în curtea locuinței persoanei vătămate, de culoare gri cu negru, marca Mitchell @ Ness, colet nr. 1; un tricou cu mâneci scurte identificat în curtea locuinței persoanei vătămate de culoare roșie, cu inscripția DENIM MUSIC CLASSICS, colet nr. 2; un tricou cu mâneci scurte identificat în curtea locuinței persoanei vătămate de culoare albă cu trei dungi de culoare neagră pe mâneci, marca ADIDAS, colet nr. 3; șosetă identificată pe marginea drumului din fața imobilului persoanei vătămate, de culoare albă, mărimea 39-42, cu inscripția INEX TENSO, colet nr. 4; o vestă de culoare neagră din material tip jeans, ridicată din grădina locuinței numitului M.F.G., colet nr. 7; o seceră cu mâner de culoare roșie, ridicată din holul locuinței numitului M.F.G., colet nr. 8; o pereche de pantaloni tip jeans de culoare verde ridicați din curtea numitului B.G. colet nr. 10;

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. f C. pr. pen. s-a dispus, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, restituirea către inculpatul P.A.P. a următoarelor bunuri: o pereche de pantaloni ridicați de la numitul P.A.P., confecționați din material textil tip jeans, de culoare neagră, marca LIVERGY şi o pereche de boxeri marca TOWN LAND colet nr. 11.

În baza art. 398 şi art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul P.A.P. a fost obligat la plata către stat a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 988 lei din cursul urmăririi penale.

Onorariul în cuantum de 1495 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu în cursul judecăţii şi camerei preliminare, respectiv avocat M.F. pentru inculpatul P.A.P., aferent delegaţiei nr. 2279/15.10.2021 s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Suceava şi a rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, insatnţa de fond a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 1054/P/2021 emis la data de 05.10.2021 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului P.A.P., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 C.pen., constând în aceea că la data de 11 septembrie 2021, într-un loc public situat pe raza ...., a exercitat acte de violență, de intensitate ridicată, cu un corp tăietor-înţepător, asupra victimei M.F.G. cu intenția de a-i suprima viața, cu consecința producerii unor leziuni grave în zone vitale. (...)

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel inculpatul P.A.P. pentru motivele prezentate în cadrul ședinței de la termenul din 11.06.2025, astfel cum au fost indicate cu ocazia dezbaterilor consemnate în încheierea de şedinţă de la acest termen.

Curtea de Apel Suceava a apreciat apelul inculpatului ca fiind formulat în termen legal având în vedere următoarele aspecte:

- încă din faza de urmărire penală, ulterior audierii în calitate de suspect şi inculpat, ocazii cu care a indicat ca și adresă pentru comunicarea actelor de procedură adresa de domiciliu din România (....), inculpatul a anunțat autoritățile că pleacă din România şi a indicat o adresă din Germania ca şi reședință actuală (.....), însă sentința penală pronunțată de Tribunalul Suceava nu figurează ca fiind comunicată la adresa corectă din Germania (......), deși această din urmă adresă este adresa aleasă de corespondență de către inculpat (fila 257 dosar u.p.), inculpatul îndeplinindu-și întocmai obligația legală ce îi fusese pusă în vedere chiar de către autorități, în sensul de a anunța orice schimbare de adresă;

- dovada de primire a comunicării sentinţei penale apelate la adresa din România - ...., existentă la fila 281 din dosarul 3942/86/2021 al Tribunalului Suceava, nu poate fi luată în considerare ca şi comunicare valabilă a sentinţei penale apelate în condiţiile în care, pe de o parte, inculpatul precizează că semnătura de primire nu îi aparţine iar, pe de altă parte, deşi la calitatea primitorului este consemnat numele inculpatului, în calitate de destinatar, din verificările realizate de prezentul complet rezultă că seria şi numărul de buletin indicate pe acest proces verbal de predare-primire cu referire la persoana primitorului nu corespund cu seria şi numărul de buletin deţinut de inculpatul P.A.P. de la acea dată;

- declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei de apel în sensul că nici în procedura de executare a mandatului european de arestare emis în baza mandatului de executare din prezenta cauză, în colaborare cu autorităţile olandeze, nu a primit personal sentinţa penală apelată în integralitatea ei, ci doar mandatul de executare a pedepsei, aspect care se coroborează cu actele de la dosar, în sensul că nu există nicio dovadă a unei astfel de comunicări;

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, Curtea a reţinut următoarele:

Dreptul la un proces echitabil este parte integrantă a sistemului de valori prin care este protejat statul de drept, fiind de o importanță fundamentală.

Echitatea procedurală nu are în vedere corectitudinea verdictului dat pe fond, ci se referă la necesitatea asigurării unui set de garanții, prin intermediul cărora drepturile justițiabililor sunt apărate, iar exercitarea acestora devine concretă și efectivă.

Așadar, acest drept se definește prin prisma garanțiilor procedurale prin intermediul cărora sunt puse în lumină drepturile protejate de Convenție.

Aflarea adevărului constituie funcția procesuală specifică etapei judecății în primă instanță, întrucât fiecare demers procesual efectuat, în mod special în cadrul cercetării judecătorești, derivă din atingerea acestui scop, inclusiv când ne raportăm la formarea convingerii judecătorului și a liberei aprecieri a probelor de către acesta.

O procedură de judecată viciată nu poate duce la aflarea adevărului, așadar, pe lângă garanțiile existente, mijloacele prin care se înlătură aceste vicii și prin care acestea sunt prevenite sunt indispensabile.

Aici intervin sancțiunile procedurale penale, care reprezintă veritabile mijloace prin care este respectată legalitatea procesului penal și prin care se asigură respectarea dreptului la un proces echitabil, inclusiv în etapa judecății în primă instanță.

În doctrină, sancțiunea procedurală penală a fost definită drept „mijlocul legal care lipsește de efecte juridice actele procesuale și procedurale, precum și măsurile procesuale dispuse ori efectuate în mod ilegal sau care se aplică în cazul comiterii unei abateri judiciare”.

Prin intermediul sancțiunilor se asigură îndeplinirea în conformitate cu legea a actelor procedurale și procesuale.

Atunci când legalitatea este nesocotită, sancțiunile prevăzute de lege au scopul de a înlătura viciile procedurale prin care se încalcă dispozițiile prevăzute de lege, relevându-se caracterul dual al scopului sancțiunilor procedurale: pe de-o parte, se distinge scopul preventiv, adică preîntâmpinarea eludării dispozițiilor legale, iar pe de altă parte se evidențiază scopul reparator, adică de remediu procesual, în unele situații fiind posibilă refacerea unor acte.

Se poate afirma că prin intermediul sancțiunilor procesuale se asigură legalitatea procesului penal, așadar acestea contribuie la respectarea dreptului la un proces echitabil.

Un rol deosebit de important în sfera sancțiunilor procesuale penale este ocupat de sancțiunea nulității, ce are un capitol consacrat în Codul de procedură penală și anume capitolul V - articolele 280 - 282 Cod procedură penală.

Nulitatea este o sancțiune procesuală ce intervine atunci când actele procesuale și procedurale nu au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale ce reglementează procesul penal. „Nulitățile actelor procesuale și procedurale ocupă un loc important în sfera garanțiilor ce asigură efectivitatea principiului legalității procesului penal și a principiului aflării adevărului, fiind menite să înlăture încălcările normelor de procedură care au intervenit cu ocazia dispunerii unui act procesual sau a ducerii la îndeplinire a unui act procedural, precum și consecințele negative pe care aceste încălcări le-au produs în procesul penal” (considerentele Deciziei nr. 554/2017 a Curții Constituționale).

Judecata în prima instanță reprezintă o etapă fundamentală a procesului penal, iar finalitatea acesteia este reprezentată de soluționarea fondului cauzei, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care se decide asupra existenței infracțiunii, vinovăției inculpatului și dacă aceasta este reținută, se poate dispune aplicarea unei sancțiuni.

În cadrul judecății în primă instanță este soluționată atât acțiunea penală, cât și cea civilă, fiind necesar să aibă caracter complet, „atât în fapt, cât și în drept”.

Una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil în etapa judecății în fața primei instanțe este reprezentată de contradictorialitate, întrucât aceasta „oferă posibilitatea părților unui proces penal de a lua la cunoștință de toate piesele și observațiile prezentate judecătorului, chiar și cele ce ar proveni de la un magistrat independent, de natură să-i influențeze decizia și de a le discuta”.

În acest sens, articolul 351 alin. (2) Cod procedură penală prevede obligația instanței de a asigura o procedură contradictorie.

Or, necesitatea prezenței părților, persoanei vătămate şi procurorului la judecată este inerentă respectării contradictorialității.

Pentru a se asigura contradictorialitatea, părțile și persoana vătămată trebuie citate și trebuie să fie prezente la procedura de judecată în fața primei instanțe.

Pentru o reală încunoștințare a inculpatului despre procesul penal, despre termenul de prezentare sau de judecată, acesta trebuie să fie legal citat.

Numai în acest fel i se oferă posibilitatea reală de a-și formula apărările adecvate față de învinuirea ce i se aduce.

Ori, în speţă, interpelat fiind de către prezenta instanță de control judiciar, inculpatul, prin apărător, a invocat, ca şi motiv prioritar de apel, nelegala citare a sa în procedura de judecată în primă instanţă, motiv de apel expres reglementat de art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, potrivit căruia: Instanţa, judecând apelul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: admite apelul şi: desființează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte.

Analizând cauza cu prioritate sub acest aspect, Curtea reţine că, potrivit art. 364 alin. (1) Cod procedură penală - Judecata cauzei are loc în prezența inculpatului.

De la această regulă există și excepții, reglementate expres de alin. 2, 3 şi 4 ale aceluiaşi articol: când inculpatul este dispărut; se sustrage de la judecată; și-a schimbat adresa fără a o aduce la cunoștința organelor judiciare și, în urma verificărilor efectuate, nu i se cunoaște noua adresă; dacă, deși legal citat, acesta lipsește în mod nejustificat de la judecarea cauzei; a cerut să fie judecat în lipsă.

Potrivit art. 259 alin. 1, 2 şi 3 Cod procedură penală - Locul de citare – „(1) Suspectul, inculpatul, părţile în proces, precum şi alte persoane se citează la adresa unde locuiesc, iar dacă aceasta nu este cunoscută, la adresa locului lor de muncă, prin serviciul de personal al unităţii la care lucrează. (2) Suspectul sau inculpatul are obligaţia de a comunica în termen de cel mult 3 zile organului judiciar schimbarea adresei unde locuieşte.

Suspectul sau inculpatul este informat cu privire la această obligaţie în cadrul audierii şi cu privire la consecinţele nerespectării obligaţiei. (3) Suspectul sau inculpatul care a indicat, printr-o declaraţie dată în cursul procesului penal, un alt loc pentru a fi citat este citat la locul indicat.”

Raportând dispoziţiile legale enunţate la actele din prezenta cauză, Curtea a reţinut că este dat motivul de nulitate a judecăţii în primă instanţă invocat de către inculpat, acesta nefiind legal citat.

Astfel, se observă că încă din faza de urmărire penală, ulterior audierii în calitate de suspect şi inculpat, ocazii cu care a indicat ca şi adresă pentru comunicarea actelor de procedură adresa de domiciliu din România (....), inculpatul a anunțat autoritățile că pleacă din România şi a indicat o adresă din Germania ca şi reședință actuală (..... - fila 257 dosar u.p.).

Cu toate acestea, citaţiile şi celelalte comunicări emise de Tribunalul Suceava pe parcursul judecăţii în primă instanţă nu figurează ca fiind înaintate la adresa corectă din Germania - ...., ci fie la adresa de domiciliu din România - ...., fie la o adresă greşită din Germania - .....

Acest aspect a fost de altfel recunoscut chiar de către instanţa de fond în momentul emiterii formelor pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, în colaborarea cu autorităţile judiciare din Amsterdam – fila 392 dosar primă instanţă.

Ori, deşi adresa din Germania - .... fusese indicată de către inculpat în mod expres ca şi reşedinţă actuală prin declaraţia existentă la fila 257 dosar u.p., inculpatul îndeplinindu-şi întocmai obligaţia legală ce îi fusese pusă în vedere chiar de către autorităţi, în sensul de a anunţa orice schimbare de adresă, acesta nu a fost citat legal la această adresă pe parcursul judecăţii.

Prin nelegala citare a inculpatului, judecata în primă instanţă s-a desfăşurat fără asigurarea garanţiilor inerente dreptului la un proces echitabil, precum: egalitatea armelor, contradictorialitatea, dreptul la apărare. (...)